8/10/2019 Paul Ricoeur- Eseuri de Hermeneutica

1/1

Paul Ricoeur- Eseuri de Hermeneutica

HERMENEUTICA = tiina i arta interpretrii textelor vechi, n special biblice; tiina exegezei. tiinasau metoda interpretrii fenomenelor culturii spiritual. Rdcinile hermeneuticii se regsesc n

comentariile scrierilor lui Homer i n cele ale Bibliei, viznd cu prioritate modalitile de interpretarealegoric a acestor texte de referin n cultura pgn i n cea cretin.

Conflictul hermeneuticii si a criticii ideologiilor:

De partea hermeneuticii: Hans Georg Gadamar iar de partea criticii, Jurgen Habermas.Dosarul polemicii

lor este partial reprodus in lucrarea:Hermeneutik und Ideologiekritic.

CRITICA IDEOLOGIILOR-reperezinta acele interes legat de masura in care ea este o disciplinanonhermeneutica, situate in afara sferei de competent a undei stiinte sau a undei filozofii a interpretarii sicare ii marcheaza limita fundamentala.

I. ALTERNATIVA. GADAMER : HERMENEUTICA TRADIITIILOR

Gadamer desemneaza 3 sfere care reprezinta experienta hermeneutica:1. Sfera esteticaIn sfera estetica experienta uimirii este ceea ce precede intotdeauna si face posibil

exercitiul critic al judecatii teoretizat de Kant sub titlul judecatii de gust. 2. Sfera istorica- In sfera istorica ,tocmai cunostiinta de a fi purtat de traditii care ma preced face

posibila utilizarea unei metodologii istorice la nivelul stiintelor umane si sociale.

3. Sfera limbajului -In sfera limbajului, care intr-un fel le traverseaza pe cele doua,coapartenenta lalucrurile spuse de marii creatori de discursuri precede si face posibila orice reductive instrumental alimbajului si orice pretentie de a domina prin tehnici obiective structurilor textului culturii noastre.

Se contureaza opozitia intre doua atitudini filozofice fundamentale : de o parte Aufklarung-ul

(Iluminismul) si lupta acestuia impotriva prejudecatilor, de celalta parte romantismul si nostalgiatrecutului.Ne intrebam daca conflictul modern intre critica ideologiilor in sensul Scolii de la Frankfurtsi hermeneutica in sensul lui Gadamer marcheaza vreun progress.

II.

HABERMAS. CRITICA IDEOLOGIILOR1. Acolo unde Gadmer imprumuta de la romantismul filozofic conceptul sau de prejudecata ,

reinterpretat prin intermediul notiunii heideggeriene de precomprehensiune, Habermas dezvoltaconceptul sau de interes , nascut dintr-un Marxism el insusi reinterpretat de catre Scoala de laFrankfurt ( Horkheimer, Adorno, Marcuse - Scoala de la Frankfurteste o coalfilozoficgerman,ce s-a afirmat ncepnd cuanul 1923. coalagrupeazo serie de autori de notorietate din domeniul

filozofiei,sociologiei, politologiei, criticii literare.. Cei care le-au influenatgdirea criticau fost K.Marx iS. Freud sub a crorinflueni,utiliznd drept instrument de cercetare teoriacritic,au

reuitsarate cnoua formde culturvehiculatigeneratde media este o culturcompliceadominaieipolitice.

2. Acolo unde Gadamer se sprijina pestiintele spiritului, intelese ca reinterpretare a traditiei cultural in

prezentul istoric, habermas recurge lastiintele sociale criticeindreptate direct impotriva reificarilor

institutionale.3. Acolo unde Gadamer introduce neintelegereaca obstacol intern in calea comprehensiunii, Habermas

dezvolta o teorie a ideologiilor, in sensul unei distorsionari sistematice a comunicarii prinintermediul efectelor dissimulate ale violentei.

4. In sfarsit, acolo unde Gadamer fundeaza travaliul hermeneutic pe o ontologie a dialoguluicaresuntem,Habermas invoca idealul regulatoral unei comunicari fara limite si fara constrangeri,

plecand de la viitor