PATZ_SUBM

PATZ Sistemul Urban Baia Mare

a) IntroducerePlanul de amenajare al teritoriului zonal al Sistemului Urban Baia Mare (SUBM) este elaborat pe perioada anului 2006, fiind destinat să fie utilizat pe un orizont de timp de peste 10 ani de la data aprobării sale.Planul de amenajare zonal se va înscrie în PATJ Maramureş şi PATN (Secţiunile în vigoare) prin preluarea politicilor şi măsurilor preconizate de acestea la un nivel superior de detaliere şi complexitate.De asemenea planul zonal va ţine seama de măsurile prevăzute în planurile urbanistice generale ale unităţilor administrativ-teritoriale din componenţa Sistemului urbane.Proiectul conţine patru faze în care se vor aborda problemele majore ale construirii urbane: construcţia instituţională, planificarea teritorială, gestionarea teritorială şi operaţionalizarea planului teritorial.Aceste faze vor avea următoarele termene de finalizare:

1. Construcţia instituţională - 31.03.20062. Construcţia teritorială - 30.06.20063. Construcţia GIS - 29.09.20064. Construcţia financiară - 10.12.2006

Elaborarea lucrării se va face în colaborare cu comunităţile locale din componenţa zonei, în vederea stabilirii intereselor specifice şi cerinţelor generale ale acestora; care să stea, la baza punerii în aplicare a proiectului.b) Date generale: Scopul proiectului este de a oferi Consiliilor locale asociate în Sistemul Urban Baia Mare un instrument metodologic şi legal pe baza căruia să se desfăşoare dezvoltarea zonei periurbane a municipiului reşedinţă de judeţ în aşa fel încât acesta să devină un centru urban cu importanţă regională şi transnaţională.

Documentele ce vor rezulta în urma acestui proiect vor constitui baza de coordonare între comunităţile componente ale Sistemului UrbanBaia Mare, între investiţiile şi actorii din sectoare diferite de activitate, precum şi un cadru generator de proiecte pentru accesarea fondurilor structurale în perioada 2007-2013.

Datele care se vor utiliza în analizele şi proiecţiile proiectului sunt furnizate în principal de INS – „Fişa localităţii” din jud. Maramureş – 2005, Regiile şi companii naţionale, instituţiile administraţiei centrale detaşate în teritoriu, precum şi consiliile locale ale unităţilor administrative din zona delimitată de plan.

Metodologia lucrăriiConstrucţia teritorială se va elabora în două etape de lucru:Etapa 1: Diagnosticarea situaţiei existente şi a tendinţelor de dezvoltareDiagnosticul (auditul) reprezintă un şir de activităţi direcţionate către identificarea stării localităţilor şi a relaţiilor dintre acestea, la nivelul sistemului urban, dintr-o perspectivă comparativă. Diagnosticul cuprinde informaţii privind factorii de atractivitate a zonei, competiţia regională, şi tendinţele de dezvoltare.

Prin diagnostic se identifică starea relaţiilor funcţionale din teritoriul metropolitan, aspectele majore din teritoriu, disfuncţionalităţi şi/sau disparităţile dintre localităţi, şansele de dezvoltare a zonei metropolitane, pentru a pregăti formularea strategiei de dezvoltare. Pentru fiecare din capitolele de analiză metoda de lucru este următoarea:

1. Auditul stadiului de dezvoltare a zonei se realizează prin activităţi de culegere de date numerice, date privind cadrul instituţional care guvernează dezvoltarea zonei, date privind capacitatea financiară la nivelul zonei. Aceste activităţi pot avea ca surse de informare date statistice, date culese din rapoarte locale, date culese prin interviuri/chestionare sau prin organizări de ateliere de lucru cu factorii cheie implicaţi în dezvoltarea locală.

1


2. Auditul tendinţelor de dezvoltare a zonei se realizează prin studii şi prognoze, precum şi prin analiza condiţiilor pieţei (capital, muncă, terenuri). Activităţile de diagnostic prospectiv sunt orientate cu precădere către nivelul instituţional implicat în modelarea, dinamica cererii, organizarea şi finanţarea ofertei de servicii urbane.Analiza se face pe componente cantitative şi calitative, ale caracteristicilor economice şi sociale ale zonei. Analiza calitativă se referă la consumatorii funcţiunilor urbane şi se realizează în scopul determinării atitudinii consumatorilor acestor servicii din punct de vedere al amplasamentului, a facilităţilor oferite de zonă.

3. Analiza SWOT cuprinde într-o formă unitară, concisă elementele esenţiale privind punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi pericolele de dezvoltare ale localităţilor ca sistem urban. Punctele tari şi slabe se referă la situaţia existentă în interiorul zonei studiate, în timp ce oportunităţile şi pericolele se referă la viitorul dezvoltării şi la aspecte exterioare zonei.La finalul fazei de diagnostic administraţia locală va obţine documente cu un conţinut tehnic, indicativ, descriptiv şi diagramatic la nivelul sistemului urban, precum şi imaginea prezentă a fiecărei localităţi şi a zonei reflectată prin analiza SWOT.

Rezultatele obţinute prin analiza tendinţelor de dezvoltare vor dimensiona “capacitatea de absorbţie” a investiţiilor, caracteristică pieţei zonei metropolitane, reprezentând o bază realistă de măsurare a cererii pe baza costurilor financiare, economice, sociale şi de mediu, şi a ofertei pe baza preţului şi a profitului financiar, economic, social şi de mediu. De asemenea, tendinţele de dezvoltare vor determina pe termen lung noi legături de interes instituţional şi teritorial în zona sistemului urban.Etapa IIa: Viziunea de dezvoltare şi strategie Viziunea dezvoltării reprezintă o formă împărtăşită a identităţii şi a valorilor comune, care răspunde la întrebarea: "Cum ar trebui să fie sau să devină sistemul urban Baia Mare?" Acest deziderat reprezintă ţeluri de dezvoltare ce cuprind aspecte spaţiale şi nespaţiale, calitative şi cantitative ale dezvoltării.

Scopul etapei este să ofere comunităţii sistemului urban un sens al dezvoltării pe baza căruia să poată fi formulate obiective strategice de dezvoltare. Viziunea de dezvoltare trebuie să fie coerentă şi posibil de atins prin acţiuni concrete. Pentru a formula o viziune zonală realistă devine esenţial (1). Să se identifice componentele care au stat, istoric, la baza dezvoltării zonei şi (2). Să se prognozeze corect schimbările viitoare.

Formularea viziunii de dezvoltare este rezultatul unui proces participativ, care implică factorii de decizie, oamenii de afaceri şi populaţia din zona metropolitană, pentru stabilirea unui consens în ceea ce priveşte viitorul comunităţii respective. Acest proces se materializează într-un document ce conţine o formulare succintă, clară, distinctă a ceea ce comunitatea consideră relevant, important, credibil şi valoros pentru propria dezvoltare la nivelul sistemului urban.

Fiind un proces participativ, metoda de lucru cuprinde chestionare şi/sau interviuri, cu formularea unor întrebări legate de valorile şi viitorul comunităţii, dar şi organizare de mese rotunde/ateliere de lucru, pentru diverse grupuri de populaţie.Rezultatul procesului se materializează printr-un document care conţine o precizare cantitativă, calitativă, spaţială sau aspaţială, care va fi elaborată în condiţiile aliniatului 5, fiind apoi aprobată de consiliile locale. Etapa II.b: Strategie (obiective strategice)Un obiectiv strategic reprezintă o expresie de valoare sub forma unei declaraţii privind anumite stări, condiţii, sau atribute existente şi care vor fi subiect de acţiuni viitoare în scopul modificării sau influenţării acestora. Obiectivele apelează la existenţa unor relaţii dorite sau recomandabile între mai multe variabile care acţionează în sistem. Aceste obiective vor fi detaliate, în etapele ulterioare de planificare, prin politici, programe şi proiecte.

2


Scopul formulării unui obiectiv strategic în cadrul unui plan director este acela de (1). Polarizare a resurselor existente şi (2). Atragere de resurse adiţionale din afara sistemului în scopul creării de plus valoare. Un obiectiv strategic trebuie să aparţină unui scenariu activ a cărui realizare să fie condiţionată de întreprinderea de acţiuni. In fazele ulterioare implementării planului, obiectivele vor deveni subiect de analiză de impact la nivel economic, nivel de cost, nivel social, nivel de mediu, nivel comunitate, în funcţie de complexitatea programului.

Acest proces participativ se materializează într-un document ce conţine într-o formulare concisă direcţiile sectoriale de dezvoltare încorporând aspecte socio-economice, utilităţi şi servicii publice, cultural-istorice, teritoriale, de mediu şi de resurse umane.Formularea unui obiectiv strategic de dezvoltare este rezultatul unui proces participativ coordonat de obicei de un grup de acţiune, cu reprezentanţi din zona metropolitană şi specialişti în planificare strategică.

Rezultatul procesului se materializează printr-un document care conţine o precizare cantitativă, calitativă, spaţială sau aspaţială, care va fi elaborată în condiţiile aliniatului 5, fiind apoi aprobată de consiliile locale.

Delimitarea zonei Sistemului Urban Baia MareZona periurbană desemnează acel teritoriu care se situează la periferia oraşelor, afectat de transformări profunde în plan demografic, economic, social, politic şi cultural, rezultat al relaţiilor reciproce.

Caracteristicile spaţiului periurban (preorăşenesc) sunt rezidenţialul recent, mobilitatea pendulară (navetismul) şi participarea oraşului ca subansamblu al zonei sale de influenţă.Influenţa oraşului (centrului de polarizare) se manifestă gradual dinspre centrul său spre zonele cu ruralism absolut; gradul de urbanizare descrescând odată cu creşterea distanţei faţă de oraş.Elementul esenţial de susţinere în definirea diverselor categorii de zone supuse influenţei urbane îl constituie căile de comunicaţie, mărimea, diversitatea şi dezvoltarea acestora.

Delimitarea zonei periurbane a municipiului Baia Mare s-a făcut prin analiza multicriterială a părţii de sud-vest a jud. Maramureş, zonă de influenţă apropiată a reşedinţei judeţene. Aceste criterii sunt descrise succint în cele ce urmează:

Faţă de reşedinţa judeţeană, municipiul Baia Mare, dezvoltat ca centru ce concentrează servicii şi activităţi complexe se dezvoltă, spre exterior, pe principalele căi de comunicaţie (rutieră şi feroviară), un ansamblu de relaţii cu localităţi din zona periurbană. Pe axa E-V, zona de influenţă a municipiului se poate extinde până la oraşele Baia Sprie şi Seini, iar pe direcţia N-S până la limita judeţului (C1).

Cadrul natural este un factor important în apariţia şi dezvoltarea de relaţii între localităţi, precum şi de statornicire a unor structuri funcţionale perene în teritoriul periurban. SUBM se concentrează în principal pe Depresiunea Baia Mare care constituie prin configuraţia sa un spaţiu propice dezvoltării aşezărilor şi de conlucrare între acestea. Principalele bazine hidrografice ale acestei depresiuni structurează spaţiul periurban, cursurile de apă alcătuind liniile de accesibilitate maximă în teritoriu (C2).

Un alt criteriu avut în vedere la delimitarea zonei periurbane este legat de accesul la resursele primare (naturale şi turistice). Zona depresiunii Baia Mare este bogată în resurse naturale (silvice, minerale, soluri) şi în atracţii turistice (forme de relief, floră, ape minerale, situri şi monumente). În acest sens zona delimitată a cuprins zona montană şi subcarpatică (Seini – Baia Sprie – Dumbrăviţa), precum şi zona de sud (Şomcuţa Mare şi Valea Someşului) (C3).

Concentrarea patrimoniului construit ca într-un „spaţiu cultural” comun este un alt criteriu analizat şi delimitarea zonei SUBM. Considerat de unii specialişti ca important în ataşamentul individual şi colectiv la un teritoriu, spaţiul cultural însumează acele valori

3


materiale şi spirituale care îl definesc. Prin intermediul acestuia el se identifică şi se diferenţiază în raport cu alte zone. (C4)

Criteriile definite ale relaţiilor economice ce au loc în reţeaua de localităţi a zonei sunt cele mai importante în delimitarea zonei periurbane prin faptul că redau sistemul de forţe ce acţionează în aceasta. Într-un sistem urban se stabileşte o stare de echilibru în cadrul relaţiilor sale funcţionale, care apare când există o „corespondenţă cantitativă între capacitatea de producţie a zonei de influenţă şi potenţialul de consum l centrului” (I. Ianoş, 1987).

Pe de-o parte a fost considerate activităţile industriale care utilizează resursele locale (agricole, silvice, minerale) şi serviciile economice (agricole şi industriale) precum şi concentrarea forţei de muncă în aceste activităţi.Pe de altă parte au fost identificate activităţile secundare şi terţiare apte să se extindă în teritoriul periurban prin relaţii de subcontractare.Mediul urban posedă cel mai mare potenţial al activităţilor secundare şi terţiare complexe cu posibilităţi de a se extinde în zona rurală (C5). Criteriul administrativ şi al cooperării zonale are la bază protocolul constituirii Sistemului

Urban Baia Mare. Conform cu acest act componenţa SUBM este următoarea:Municipiul Baia MareOraşele: Baia Sprie

SeiniŞomcuţa MareTăuţii Măgherăuş

Comunele: Copalnic MănăşturDumbrăviţaGroşiReceaSăcălăşeniValea Chioarului

Conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, anexa 2, teritoriul periurban este definit după cum urmează:„Suprafaţa din jurul municipiilor şi oraşelor, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relaţii de dependenţă în domeniul economic, al infrastructurii, deplasărilor pentru muncă, asigurării spaţiilor verzi şi de agrement, asigurării cu produse agroalimentare etc.”

Avizarea şi aprobarea planurilor zonale de amenajarea teritoriului se face „de către autorităţile şi organismele centrale şi teritoriale interesate potrivit prevederilor anexei nr. 1 la prezenta lege” (Art. 56-1).Din sinteza acestor criterii a rezultat zona de studiu pentru care se vor face propuneri de dezvoltare, punerea acestora în practică fiind în primul rând în beneficiul asociaţiei consiliilor locale iniţiatoare ale proiectului SUBM.

c) Elemente care condiţionează dezvoltarea

A. Auditul stadiului de dezvoltare

Factori externi Din punct de vedere al politicilor spaţiale de nivel continental şi naţional, zona Sistemului Urban Baia Mare este vizată de prevederile unor strategii comune ce converg în procesul de integrare al României în comunitatea europeană, de ridicare a nivelului de dezvoltare economico-socială şi de conservare a mediului.

Coeziunea socială este una dintre prevederile cele mai importante ale programelor de integrare a statelor membre şi candidate în ansamblul UE, fiind stabilită ca prioritară de CEMAT2000.

4


În această direcţie, statele membre şi candidate se vor mobiliza în realizarea unei dezvoltări regionale durabile şi echilibrate, precum şi a unor competitivităţi europene în raport cu scena internaţională.Documentele ce stau la baza acestor politici sunt în mare parte adoptate de Consiliul Europei, dintre acestea se pot aminti Convenţia Cadru Europeană pentru Cooperare Transfrontalieră a Colectivităţilor sau Autorităţilor Locale, Carta Europeană pentru Autonomia Locală, Carta Europeană pentru Autonomia Regională, Schema de Dezvoltare a Spaţiului European (ESDP) Carta de la Toremalinos ş.a.

Politicile spaţiale, aflate sub imperativele construcţiei şi restructurării UE se grupează în două mari categorii: politici de echilibrare regională şi politici de întărire a structurilor de centre.În această ultimă categorie se înscrie iniţiativa formării Sistemului Urban Baia Mare, care îşi propune integrarea într-un spaţiu regional şi transnaţional a unor localităţi cu dezvoltare de tip metropolitan.

În ceea ce priveşte cooperarea şi solidaritatea regională, zona Baia Mare se află într-o poziţie favorabilă schimburilor cu vestul şi nordul Europei, prezentându-se ca o entitate specifică şi valoroasă în ansamblul de cultură din aria central-europeană.Iniţiativa constituirii Sistemului Urban Baia Mare este şi va trebui să rămână fidelă principiilor amenajării durabile a teritoriului european:

- Coeziunea teritorială realizată prin dezvoltare socio-economică echilibrată şi competitivitate;

- Promovarea impulsurilor de dezvoltare provenite din funcţii urbane; îmbunătăţirea raportului sat-oraş;

- Accesibilitate sporită;- Accesul la informaţie şi la cunoştinţe;- Reducerea impactului asupra mediului;- Valorificarea superioară şi protecţia resurselor şi patrimoniului;- Promovarea turismului;- Protecţia mediului şi apărarea împotriva dezastrelor.

Judeţul Maramureş şi zona sa centrală în care se află mun. Baia Mare se află într-o arie de transformări economico-sociale care se vor resimţi şi în planul amenajării teritoriului.Măsurile de amenajare, identificate şi aplicabile ansamblului teritoriului european, sunt în mare parte necesare şi aplicabile spaţiului maramureşean. Aceste măsuri se referă în principal la:

- Peisajele culturale – studiul şi evaluarea peisajelor specifice ale zonei, integrarea amenajării peisajelor în politicile sectoriale.

- Zonele urbane – ghidarea expansiunii spaţiale şi a regenerării şi renovării zonelor urbane.

- Zonele rurale – conservarea şi echilibrarea dezvoltării zonelor rurale caracteristice - precum şi atenuarea diferenţelor dintre sat şi oraş.- Zonele montane – valorificarea durabilă a zonelor montane: promovarea identităţii

colectivităţilor din aceste arii; protecţia zonelor sensibile.- Zonele de reconversie – regenerarea mediului în zonele afectate de activităţi

industriale poluante, dezvoltarea localităţilor în declin şi promovarea diversităţii economice în aceste areale.

Pe plan naţional, municipiul Baia Mare şi zona sa de influenţă s-a remarcat ca un centru cu capacitate dinamizatoare, cu acţiune în partea de nord a Transilvaniei şi în regiunile învecinate.

În acest sens se pot distinge următoarele caracteristici ale Sistemului UrbanBaia Mare: Poziţia pe ramificaţia axei E-V, care leagă Transilvania de Moldova (axa Oradea – Suceava) Poziţia în vecinătatea frontierei de stat cu Ungaria şi Ucraina, având, posibilităţi de relaţionare

în centrul şi nordul Europei.

5


Poziţia între două unităţi fizico-geografice – zona carpatică şi depresiunea transilvană şi „poartă” de acces, într-un spaţiu turistic, reprezentativ, de mare valoare.

Poziţia geografică a zonei este afectată şi de constrângeri sau limitări datorate reliefului (lanţul de munţi ce înconjoară spaţiul transilvan sunt un factor de izolare) sau excentricităţii amplasării în teritoriul naţional şi regional.

O altă categorie de factori importanţi ai dezvoltării sunt cei istorici, care îmbină aspectele organizării administrative cu cele ale vieţii economice.Cele mai vechi urme de locuire a zonei sunt cunoscute din sec. XV – VIX îC (epoca bronzului). Teritoriul a fost locuit de daci (aşezarea de la Onceşti sec. I îC).

Organizarea administrativă timpurie a ţinutului a fost cnezatul (de sat, de vale) şi voievodatul. Aceste formaţiuni s-au opus la începutul sec. XIV regatului feudal maghiar, care nu a reuşit să organizeze un comitat în Maramureş decât în 1368. De aici a provenit voievodul Bogdan, care a devenit primul domn al Moldovei.După anexarea Maramureşului la regatul maghiar acesta păstrează o anumită autonomie, situaţie ce a dus în 1556 la alipirea sa la Ardeal, pentru ca apoi în 1703 să revină în componenţa imperiului austro-ungar.După Marea Unire din 1918 zona este încorporată în judeţul Someş, până în 1968 când judeţul capătă forma actuală.În perioada socialistă zona a cunoscut transformări importante prin dezvoltarea ramurilor industriale extractive şi metalurgice neferoase. Această dezvoltare, concentrată în principal în mun. Baia Mare şi având ca principală ramură industria extractivă a creat probleme de reconversie industrială şi restructurare a ocupării forţei de muncă, odată cu schimbările produse, după 1990.

Dezvoltarea istorică a zonei prezintă trăsături importante ce trebuie luate în seamă în previzionarea evoluţiilor viitoare.Durabilitatea culturală şi etnică a zonei este o caracteristică ce va influenţa în continuare în sens pozitiv evoluţiile socio-economice ale zonei.Comuniunea dintre urban şi rural, determinată de timpuriu de activităţile extractive din zonă, a avut un efect benefic asupra formării mediului economic şi social, care constituie un avantaj pentru dezvoltarea viitoare a zonei.

Factori interniA1. Domeniul Structura teritoriului1.1 Cadrul natural

Relief, hidrografie, climaTeritoriul ce face obiectul de studiu aparţine mai multor unităţi geomorfologice, care alături de condiţiile climatice determină tipul de peisaj, grupate astfel: munţi, dealuri i, depresiuni şi culoare de vale.

Din unitatea montană fac parte sisteme orografice ce aparţin Carpaţilor Orientali, cu următoarele caracteristici morfometrice şi morfologice:- Munţii Gutâi constituiţi dintr-o culme nordică mai înaltă (vârful Gutâi 1443m) de andezite, câteva măguri mai mici (Mogoşa 1246m) şi unele suprafeţe netede situate la cca 1000m altitudine. Manifestările vulcanice neogene de amploare au determinat formarea pe flancul sudic a două importante zăcăminte de sulfuri polimetalice Cavnic şi Şuior.

Dealurile prezintă o mare diversitate genetică, ce se reflectă şi în peisaj:- Dealurile Chioarului (400-700m) cunoscute sub denumirea de Dealurile Bârsăului

dezvoltate pe formaţiuni neozoice monoclinale ce înclină spre nord, de tipul calcarelor, gresiilor marnelor, nisipurilor. Această structură impune un relief cu

6


numeroase cueste, suprafeţe structurale, mici bazinete depresionare (de exemplu Fericea şi Stejerea) şi forme carstice.

- Dealul Prisaca (Prisnel) reprezintă un bloc cristalin exhumat în cuaternar, cu altitudini de 660m în Vf. Mare şi 626m în Vf. Prisaca. În dreptul localităţii Benesat Someşul şi-a tăiat un defileu epigenetic.

Unitatea geomorfologică joasă cuprinde depresiunile (subcarpatice şi intradeluroase), şi culoarele de vale:

- Depresiunea Baia Mare are origine complexă, prezintă un relief dispus în trepte şi ocupă o suprafaţă de circa 650kmp; ea se caracterizează prin prezenţa în nord la ploalele Munţilor Gutâi a unei prispe erozivo-acumulative şi în partea de est şi sud a unor martori de eroziune plioceni.

- Depresiunea Copalnic este încadrată de munţii vulcanici în nord şi de dealuri în rest şi provine dintr-un bazin tectonic sarmaţian acoperit de piemonturi pliocene. Relieful prezintă interfluvii largi aproape paralele (NE-SV) la cca. 400m altitudine separate de văi (Cavnic, Bloaja, Berinţa) cu 2-3 terase şi lunci extinse. Râul Cavnic prezintă în partea de SV a depresiunii un sector epigentic.

- Culoarele de vale cu lunci şi terase sunt specifice arterelor hidrografice importante: Someş (cu albii părăsite, grinduri, popine, sectoare mlăştinoase) Bârsău, Cavnic şi Lăpuş (cu terase situate la 20-25m, 35-40m, 60-80m, 90-100m);

Hidrografia zonei cuprinde o reţea hidrografică tributară Someşului, ce drenează spaţiul montan, deluros şi depresionar, precum şi sistemele lacustre şi apele subterane. Scurgerea apelor de suprafaţă este de tip carpato-transilvan pentru râurile cu obârşiile în munţi, cu alimentare pluvio-nivală, şi transilvană specifică râurilor autohtone care datorită evaporaţiei intense au caracter semipermanent.

Apele freatice apar în diferite formaţiuni geologice, care le determină gradul de mineralizare; în structurile paleogene predomină apele sulfatate. Apele de adâncime au caracter artezian sau ascensional. La Baia Mare există 5 izvoare de ape minerale şi terapeutice captate (Valea Borcutului, Băile Usturoiu, Izvor Baraj Firiza, Apa Sărată) în principal feruginoase, bicarbonatate şi clorosodice, dar exploatarea lor este în prezent sub potenţialul natural al zonei. Izvoare minerale reci se găsesc la Tăuţii Măgherăuş, Cărbunari, Dăneşti. Lacurile au origine diferită, majoritatea celor naturale fiind formate prin tasări, prăbuşiri (Lacul Albastru situat la nord de Baia Sprie) sau în spatele valurilor de alunecare.

Clima zonei este temperat continentală cu nuanţe oceanice, generate de masele de aer vestice (atlantice). Valorile temperaturii medii multianuale sunt mai ridicate în zonele joase (9C) şi mai scăzute în spaţiul montan (6C), precipitaţiile au valori de 800mm la munte şi 600mm în arealele joase.

Flora şi fauna respectă zonalitatea geografică impusă de latitudine, conturându-se trei etaje: al fagului la peste 700m, al gorunului între 400-700m şi al stejăretelor în culoarele principalelor artere hidrografice. În spaţiul montan alături de foioase apar coniferele şi pajiştile înalte. Vegetaţia intrazonală se găseşte în luncile râurilor, în apropierea lacurilor, pe terenuri sărăturoase şi este reprezentată de plop, salcie, stuf, papură, rogoz, specii higrofile şi halofile. Fauna cuprinde cervide, mistreţul, lupul, răzătoare, insecte, numeroase specii de păsări şi peşti.

Resursele subsoluluiÎn zona studiată sunt semnalate zăcăminte de substanţe minerale utile metalifere cum ar fi: minereuri polimetalice la Baia Sprie, Cavnic, Şuior, mineralizaţii auro-argentifere la Săsar, Şuior, Băiţa, depozite de bentonită la Valea Chioarului şi pietrişuri şi nisipuri în albiile majore ale râurilor Someş, Lăpuş şi Bârsău.

Calitatea mediului natural

7


Calitatea aeruluiGazele cu efect de seră luate în urmărite prin protocolul de la Kyoto sunt: dioxidul de carbon, metanul, protoxidul de azot, hidrofluorocarburile, perfluorocarburile şi hexafluorura de sulf. Principalele surse ale gazelor cu efect de seră sunt: sectorul industrial cu o pondere de 29% industriale, arderea combustibililor ăn sectorul rezidenţial – comercial – instituţional 23,3%, traficul rutier 26,2%, distribuţia combustibilului (gaz metan) 13,2%, agricultura 7% şi altele 1,3%. La nivelul judeţului Maramureş datorită reducerii activităţii industriale şi a consumurilor de combustibili se poate aprecia o scădere semnificativă a a volumului emisiilor de poluanţi.

Zona Baia Mare reprezintă cea mai afectată arie din judeţul Maramureş sub aspectul poluării aerului prin emisiile provenite de la unităţile economice cu profil metalurgie neferoasă (gazele emise conţinând dioxid de sulf şi pulberi cu conţinut de plumb, cadmiu şi alte metale,), din arderile de combustibili din procesele tehnologice şi de la centralele termice pentru producerea căldurii şi apei calde menajere, precum şi traficul rutier.

Sursele principale de poluare pentru aer din zona Baia Mare sunt S.C. Romplumb S.A., unitate cu profil de metalurgie neferoasă (producţie plumb primar) şi S.C. Cuprom S.A. Bucureşti – Sucursala Baia Mare, dar aceasta din urmă nu mai funcţionează cu principalele linii tehnologice poluante din anul 2000, prelucrând doar deşeuri de cupru.

Poluări cu pulberi sedimentabileAcestea au fost urmărite ân diferite puncte amplasate la Baia Mare, Seini, Şomcuţa Mare şi Valea Chioarului, şi s-au înregistrat 2 depăşiri ale valorii lunare admise la Baia Mare şi nici o depăşire ale C.M.A. anuală. La metale grele (Pb, Cu, Cd, Fe, Zn, Mn) cantităţile înregistrate în punctul Baia Mare sunt mai mari decât în celelalte puncte.

Evoluţia calităţii aeruluiÎn perioada 1995-2004 se remarcă o scădere semnificativă a nivelului de poluare cu dioxid de sulf, atât ca frecvente de depăşire ale C.M.A., cât şi ca valori medii şi maxime înregistrate, cauza fiind măsurile luate privind reducerea nivelului de poluare şi regimul de funcţionare al S.C. Cuprom S.A.

Aceeaşi evoluţie o prezintă şi pulberile în suspensie, pentru care în anii 2000 şi 2004 s-au înregistrat cele mai scăzute concentraţii medii anuale, iar valorile medii anuale fiind sub C.M.A. anuale.Valorile concentraţiilor la plumb prezintă mari variaţii în intervale scurte de timp, fiind influenţate determinant şi de factorii meteorologici. Evoluţia concentraţiilor de plumb în perioada anilor 1995-2004 nu a prezentat diferenţe semnificative de la un an la altul, menţinându-se la un nivel ridicat. Acesta este direct influenţată de modul de funcţionare al S.C. Romplumb S.A. Baia Mare.

Situaţia este similară şi pentru cadmiu, nivelul concentraţiilor menţinându-se în continuare ridicat, sursa principală fiind tot S.C. Romplumb S.A.. Ca şi în cazul plumbului cauzele sunt de natură tehnologică şi meteorologică, condiţiile de dispersie din zona baia Mare fiind total nefavorabile.

Calitatea apelorîn ceea ce priveşte calitatea apelor de suprafaţă, conform normativului aprobat prin Ordinul nr. 1146 din 10.12.2002 se constată că la nivelul zonei analizate la indicatorii fizici toate râurile se încadrează în clasa de calitate I cu exepţia râurilor Ilba, Băiţa şi Firiza încadarte în clasa V datorită ph-ului acid. La categoria ioni generali datorită încărcării cu Fe şi Mn râurile se încadrează în limitele claselor de calitate II-V.

Conform analizelor efectuate pentru anul 2004 pe clase de calitate situaţia se prezintă astfel:

Râul Secţiunea de Indicele Indice Indice Calitate generală pe

8


monitorizare chimic de calitate

biologic (saprobitate)

ecologic tronsoane

Someş - la Ulmeni III III III - de la Ulmeni la Seini 52km clasa III- la Cicârlău III II III

Lăpuş - la Lăpuşel III II III - de la confluenţa cu r. Cavnic la confluenţa cu r. Săsar 31km clasa III

- la Buşag IV V V - de la confluenţa cu r. Săsar la confluenţa cu r. Someş 7km clasa V

Cavnic - amonte de Cavnic

II II II - de la izvoare E.M. Cavnic 12km clasa II

- la Copalnic III III III - de la E.M. Cavnic la confluenţa cu r. Lăpuş 25km clasa III

Săsar - amonte Baia Sprie

II II II - de la izvoare E.M. Baia Sprie 12km clasa II

- aval Baia Mare

IV V V - de la E.M. Baia Sprie la confluenţa cu r. Lăpuş 19km clasa V

Zonele critice din punct de vedere al calităţii apelor de suprafaţă sunt cursurile de apă Cavnic - aval de E.M. Cavnic, Săsar - aval de Baia Sprie, dar pe aceste cursuri de apă nu sunt prize de apă sau folosinţe afectate. Poluarea râurilor Cavnic, Săsar, Lăpuş este determinată de activităţile miniere, în principal de neexploatarea staţiilor de epurare a apelor de mină la parametri proiectaţi. Se constată că unele tronsoane ale Săsarului prezintă de la izvoare depăşiri la unii indicatori (Zn, Mn), situaţie determinată de fondul natural.

Starea calităţii lacurilor în urma campaniilor de analize s-a constat că din punct de vedere fizico-chimic lacul Firiza este oligotrof indexul saprob macrozoobentic pe anul 2004 este de 1,88ceea ce încadrează apa lacului în clasa a II-a de calitate. Analizele bacteriologice relevă că starea igienico-sanitară a lacului este bună, apa încadrându-se în clasa I şi II de calitate. Regimul ionilor generali şi regimul de metale în toate campaniile de recoltare şi pentru toate secţiunile de prelevare, se constată clasa II-III, excepţie făcând indicatorul plumb la recoltările din luna mai.Lacul Mogoşa se încadrează în categoria oligotrof, iar după indexul sapropelic la macrozoobentos este de calitatea I-a.

Starea calităţii apelor subteraneZonele critice din punct de vedere al apelor subterane sunt S.C. Romplumb S.A.., S.C. Cuprom S.A. , S.C. Transgold S.A., U.P. Flotaţia Centrală, E.M. Baia Sprie, SNP Petrom Sucursala Maramureş, E.M. Cavnic. În aceste zone nu sunt utilizatori de apă care ar putea fi afectaţi de calitatea necorespunzătoare a apelor subterane.

Starea apelor uzatePonderea majoră a apelor poluate provine din activităţile unităţilor cu profil de extracţie şi prelucrarea minereurilor neferoase şi metalurgia neferoasă, precum şi din apele menajere orăşeneşti.Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Someş sunt unităţile de extracţie şi preparare a minereurilor neferoase aparţinând Sucursalei Miniere Baia Mare (E.M. Baia Sprie, E.M. Aurum, E.M. Băiuţ, E.M. Cavnic, Flotaţia Centrală), S.C. Romplumb S.A., S.C. Cuprom S.A. , S.C. Transgold S.A., precum şi unităţile de gospodărire comunală care deţin staţiile de epurare a apelor

9


uzate menajere orăşeneşti (Baia Mare şi Cavnic). În anul 2004 cantitatea de ape uzate epurate, evacuate în emisari, provenite din metalurgia neferoasă a fost de 1662,888mii mc (aparţinând de S.C. Romplumb S.A. şi S.C. Cuprom S.A.).

Calitatea soluluiStarea de calitate a solului este marcată de intervenţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, prin folosirea lui ca suport de depozitare a unei game foarte mari de deşeuri, cât şi prin acumularea de produse toxice care provin din activităţile industriale sau urbane.

Sursele principale de poluare sunt activităţile de metalurgie neferoasă şi prepararea minereurilor neferoase, principalele surse având un caracter istoric: S.C. Romplumb S.A. şi S.C. Cuprom S.A. (iazurile de decantare ale uzinelor de preparare situate în acest perimetru, haldele de steril de mină, apele de mină care se evacuează din galeriile existente în zonă).

Depozitele de deşeuri urbane include deşeuri menajere de la populaţie şi de la agenţii economici, deşeuri din serviciile orăşeneşti şi deşeuri din construcţii şi demolări.În Baia Mare depozitarea deşeurilor menajere se face prin cele două depozite supraterane existente cel menajer cu o suprafaţă de 10ha, cu o capacitate proiectată de 1000mcşi cel industrial cu o suprafaţă de 2,5ha şi o capacitate proiectată de 200000 mc. Cantitatea medie de deşeuri menajere generată în municipiul Baia Mare este estimată la 0,784 kg/locuitor/zi, respectiv 286,33 kg/locuitori/an. La acestea se adaugă deşeurile spitaliceşti depozitate împreună cu cele manajere iar cele speciale sunt incinerate în Crematoriul Spitalului Judeţean sau incineratorul Spitalului de Pneumoftiziologie, instalaţiile fiind neomologate şi depăşite tehnologic.

În mediul rural, depozitarea deşeurilor se face în locuri improprii, în special pe marginea cursurilor de apă, constituind ca şi depozitele urbane o permanentă sursă de poluare a capitalului natural. Deşeurile zootehnice au căzut în cantitate datorită reducerii efectivului de animale, iar cele lemnoase sunt depuse la depozitul de deşeuri menajere, industriale sau pe malul apelor poluându-le.

PeisajelePeisajele sunt unităţi teritoriale dinamice şi complexe care s-au format ca rezultat al interacţiunii şi legăturilor reciproce dintre componentele mediului natural (rocă, apă, aer, sol şi vegetaţie) şi a condiţiilor de relief şi climă, dar sub influenţa transformatoare a activităţilor social – economice. Ele se caracterizează prin condiţii naturale relativ omogene şi, deşi sunt alcătuite din aceleaşi componente, se deosebesc prin conţinutul cantitativ şi calitativ, având structuri diferite.

O influenţă puternică, directă sau indirectă asupra structurii şi dinamicii peisajelor este exercitată de către om prin defrişări, păşunat, plantaţii, culturi agricole, amplasarea aşezărilor şi a diferitelor construcţii. Modificarea antropică a peisajului prezintă aspecte foarte variate, în zona evidenţiindu-se următoarele tipuri de peisaje: peisaje moderat antropizate: peisaje specifice de deal şi podiş, cu terenuri arabile, pajişti

degradate, păduri cu suprafeţe variabile, predominant mici şi mijlocii, şi cu versanţi parţial afectaţi de eroziunea în adâncime şi alunecări de teren.

peisaje puternic antropizate şi rare suprafeţe cu păşuni.

Gospodărirea deşeurilor La nivelul zonei studiate nu există un sistem integrat de gestionare a deşeurilor. Acutizarea problematicii deşeurilor este generată de cresterea semnificativa a cantităţii acestora, precum şi de modul defectuos în care sunt soluţionate în prezent diferitele etape de gestionare a deşeurilor.

În marea lor majoritate, gropile de gunoi, prin modul în care sunt realizate şi exploatate, sunt departe de respectarea exigenţelor de mediu. În aceste condiţii peste 93% din deşeurile generate ajung pe astfel de amplasamente, cu toate că înglobeaza materii utile: sticlă, metal, hartie, plastic etc.

1


Depozitarea întamplatoare pe sol a deşeurilor, evacuarea acestora în cursurile de apă, arderea necontrolată a deşeurilor din mediul urban, (devenite practică curentă) reprezintă un risc major pentru mediul ambiant.

Tipuri principale de deşeuriDupă provenienţa lor, deşeurile produse în zona Sistemului Urban Baia Mare sunt constituite din:

1. Deşeuri urbane- deşeuri menajere de la populaţie - deşeuri asimilabile cu cele menajere - colectate de la agenţi economici - deşeuri stradale- din servicii municipale, construcţii şi demolări 2. Deşeuri industriale

Activităţile economice de bază ale zonei sunt extracţia şi prepararea minereurilor, metalurgia neferoasă prelucrătoare şi prelucrarea lemnului. Specificul activităţilor economice desfăşurate în zonă determină generarea unor deşeuri tipice acestora, în care predomină sterilele de la exploatarea minereurilor metalifere, sterilele de flotaţie şi deşeurile de la exploatarea şi prelucrarea lemnului.

Activitatea de prelucrare primară a materialului lemnos în instalaţii de capacitate redusă determină apariţia a zeci de depozitări necontrolate de rumeguş pe malurile cursurilor de apă, constituind o potenţială sursă de afecare a calităţii apelor de suprafaţă, a florei şi faunei acvatice. Principalele deşeuri din activităţi economice sunt cu precădere rezultate din:

- deşeuri minerale din exploatările miniere – (halde de steril, iazuri de decantare);- deşeuri industriale şi din construcţii (fier vechi, cenuşă, zgură, lemn) - deşeuri din agricultură, inclusiv deşeuri fitosanitare - constituite din dejecţii animaliere,

deşeuri vegetale, materiale fitosanitare expirate;

Activitatea de salubritateÎn zona urbană, activitatea de colectare (salubritate) a deşeurile menajere de la populaţie este asigurată de agenţi economici specializaţi. Depozitarea deşeurilor se realizează în depozitele existente, în care reziduurile sunt depuse neselectiv, fără a fi supuse unei forme de tratare.

În municipiul Baia Mare activitatea de salubrizare a fost concesionată de SC Drusal SA, firmă care asigură colectarea şi transportul deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţi economici şi pentru oraşul Baia Sprie. Fiecare centru urban respectiv rural, are stabilite amplasamente distincte pentru colectarea deşeurilor menajere de la populaţie şi agenţi economici. În oraşele Baia Mare şi Baia Sprie există agenţi economici care au deschis puncte de colectare a deşeurilor reciclabile atât de la populaţie cât şi de la agenţi economici.

În cadrul parteneriatului public – privat încheiat între Consiliul Local al Municipiului Baia Mare, APM Maramureş, SC DRUSAL şi SC REMAT Maramureş SA pentru programul de colectare selectivă a deşeurilor menajere reciclabile a fost lansată o acţiune de colectare selectivă în zona pilot Săsar.În mediul rural situaţia este dificilă deoarece salubrizarea localităţilor se realizează cu precădere la nivelul aşezărilor urbane şi există încă practica eliminării deşeurilor prin aruncarea acestora în albia râurilor şi la marginea localităţii.

Depozite de deşeuriEliminarea deşeurilor urbane în Zona Sistemului Urban Baia Mare are loc prin depozitare pe sol. Aceste depozite nu respectã normele autorizãrii din punct de vedere al protecţiei mediului nefiind amenajate, constituind surse de poluare a factorilor de mediu. Depozitele de deşeuri sunt improvizate, amplasate în locaţii nepotrivite (în albii de râuri, zone intravilane, zone de pădure), suprafeţele afectate fiind curăţate de către administraţiile locale.

Pe lângă depozitele orăşeneşti, fiecare localitate rurală posedă o suprafaţă, de obicei mică, de depozitare a gunoaielor menajere. Suprafeţele acestor „depozite” nu sunt evaluate. Cu toate că

1


suprafaţa ocupată nu este prea mare, prin amplasarea lor de obicei pe malul apelor şi acumularea gunoaielor în timp, au un efect negativ datorită poluării apelor de suprafaţă şi a stratului freatic din care se alimentează fântânile populaţiei.

Depozite de deşeuri urbane solidePrincipalele depozite de deşeuri urbane ocupă o suprafaţă de peste 15 ha. şi sunt localizate în următoarele oraşe:

Depozit Zona deservită Distanţa faţă

de zona locuită (Km)

Suprafaţa de depozitare (ha)

Depozite Baia Mare – Satu Nou de Jos, Săsar

Baia Mare Baia Sprie 2 14,8

Depozit Baia Sprie Baia Sprie 1 0,48

Depozit Tăuţii Măgherăuş- Bozânţele

Tăuţii Măgherăuş- Bozânţele -

0,06

Total - - 15,34

Depozite de deşeuri industriale În Municipiul Baia Mare există un depozit de deşeuri industriale (rampa Săsar) situat la 1,5 km de zona locuită, având o suprafaţă de 3 ha. pe care se elimină deşeuri inerte. Deşeurile de la exploatarea minieră şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi chimică a mineralelor reprezintă 90% din totalul deşeurilor industriale. Situaţia acestora este următoarea:

Halde de steril

Exploatarea minieră

Numărul haldelor

Suprafaţa haldelor

Situaţiahaldelor

Zona Nistru - Băiţa 29 11,18 4 active25 inactive

Zona Baia - Sprie 3 2,32 3 inactiveZona Herja 7 2,26 1 active

6 inactiveZona Săsar 18 7,72 3 active

15 inactiveZona Stejera 7 5,04 7 inactiveTotal 64 28,52

Iazuri de decantareDatele tehnice privind suprafaŢA OCUPATĂ PENTRU CELE 6 IAZURI DE DECANTARE ACTIVE SAU ÎIN CONSERVARE SUNT PREZENTATE IN TABELUL URMĂTOR:

Denumire depozit Suprafaţa ocupatăProiectat Realizat

Iaz Bozânţa – REMIN (Tăuţii Măgherăuş)

105 71

Trans Gold 93 67Tăuţii de Sus - EM Baia - Sprie 48,6 25,5Iaz vechi -Săsar - 33Iaz vechi -Tăuţii de Sus 48,6 48,6Iaz -Nistru - 0.4

1


Total 249,1

Halde de zgură Există o singură halda de zgura aparţinând societăţii comerciale SC ROMPLUMB SA ocupând o suprafaţă de 1,2 ha. şi amplasată în incinta societăţii.

Din analiza situaţiei existente se desprind următoarele disfuncţionalităţi: Lipsa preocupărilor pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere Depozitarea şi exploatarea necorespunzătoare a platformelor existente de deşeuri Lipsa autorizaţiei de mediu pentru aceste depozite Lipsa unui sistem de gospodãrire integratã a deşeurilor care se reflectã prin:

- Cantitãţile crescute de deşeuri colectate neselectiv şi depozitate în depozitele de deşeuri;

- Existenţa depozitelor neorganizate de deşeuri datoratã necolectãrii tuturor reziduurilor;

- Depozitarea deşeurilor tehnologice produse de agenţii economici, pe depozitele de deşeuri menajere;

- Depozitarea deşeurilor toxice şi periculoase provenite din activitãţi casnice pe depozitele comunitare.

Deşeurile industriale (iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de zgură şi cenuşă) afectează mediul înconjurător sub diferite aspecte:

- Scoaterea unor mari suprafeţe de teren din activitatea sectorului agrosilvic

- Distrugerea solului vegetal, a florei şi faunei de pe suprafeţele ocupate

- Pericol de alunecare şi pierdere a stabilităţii haldelor, pericol de a provoca alunecări de teren

- Pulberile şi praful acoperă şi înăbuşă vegetaţia, degradând aspectul natural al zonei, influenţând negativ posibilităţile de recreere şi turismul.

- Grosimea mare a haldelor şi a depozitelor din iazuri împiedică regenerarea naturală, degradarea solului fiind ireversibilă.

Hazarde tehnologiceHazardele tehnologice cuprind o gamă largă de accidente legate de activităţile industriale (explozii, incendii, scurgeri de substanţe toxice, exploatarea necontrolată a unor substanţe minerale, emisii şi poluări accidentale etc.) şi de managementul defectuos al întreprinderilor, cu impact asupra omului şi mediului ambiant.Sunt şi situaţii în care accidentele tehnologice cum sunt ruperile de baraje sau exploziile unor instalaţii sunt iniţiate de cauze naturale (inundaţii, cutremure) având loc o succesiune de evenimente extreme complexe sub forma unor reacţii în lanţ.

Hazardele legate de industria minierăDintre ramurile industriale din zona studiată care prezintă riscul potenţial al unor accidente tehnologice, cele mai numeroase sunt în industria minieră. Cele trei unităţi industriale cu riscuri tehnologice din zona studiată sunt localizate în oraşul Baia Mare şi aparţin de industria minieră prelucrătoare.

Accidentele tehnologice legate de industria minieră cuprind prăbuşiri ale galeriilor de mină, alunecări şi lichefieri ale haldelor de steril insuficient consolidate şi ruperi ale iazurilor de decantare. Prăbuşirea galeriilor de mină însoţită de victime se înregistrează mai ales în industria carboniferă. Cele mai importante accidente de acest tip s-au produs în anul 2000 la iazurile de decantare Bozânţa-Aurul care s-au soldat cu poluarea unor afluenţi ai Tisei nu numai pe teritoriul României,

1


ci au dus la răspândirea poluanţilor (în special cianura), în aval pe Tisa şi Dunăre, cu largi implicaţii în poluarea transfrontalieră.

Valori ridicate ale concentraţiilor de metale grele în bazinele hidrografice Someş şi Tisa se înregistrează în imediata apropiere a centrelor miniere şi industriale. Cele mai contaminate sectoare au fost puse în evidenţă pe râul Băiuţ . Poluarea în toate zonele de interes major provine din deversarea deşeurilor de la minele active ale căror staţii de tratare a apelor reziduale nu funcţionează corespunzător. Haldele de steril şi iazurile de decantare au un impact direct asupra reţelei de râuri, asupra apelor subterane, solurilor, vegetaţiei şi faunei.

Poluarea datorată activităţilor miniere se păstrează pentru perioade îndelungate în bazinele hidrografice. Punctele miniere abandonate pot conţine mari cantităţi de deşeuri cu conţinut ridicat de metale, care, prin drenajul de către râuri sau apele din precipitaţii, sunt preluate şi reintroduse în circuitul acvatic. De aceea, punctele miniere abandonate constituie surse potenţiale de poluare pe scară largă a râurilor.

Metalele grele nu sunt biodegradabile, ele rămân depozitate în diferite componente ale ecosistemelor acvatice, urmând ca, în anumite condiţii favorabile (schimbări în compoziţia chimică a apei râurilor, modificări în procesele de eroziune şi acumulare, perturbări în configuraţia albiei ca urmare a schimbărilor globale ale mediului), acestea să fie remobilizate şi introduse din nou în râuri (poluare secundară). Sursa principală de pătrundere a metalelor grele în râu o constituie apele uzate industriale şi municipale, cât şi apele care drenează arealele miniere.

Hazardele legate de construcţiile hidrotehniceHazardele legate de avarierea construcţiilor hidrotehnice pot să afecteze lucrările de îndiguire şi barajele pentru acumulări de apă. Cedarea parţială sau distrugerea digurilor şi a barajelor este produsă de viituri puternice şi este urmată de inundaţii cu efecte catastrofale.

Zona studiată include un singur obiectiv care poate constitui o potenţială zonă de risc tehnologic: Acumularea Strâmtori (Firiza). Accidentele tehnologice de tipul ruperilor de baraje pot fi iniţiate de cauze naturale (inundaţii, cutremure).

1.2 Patrimoniul natural şi construit

Patrimoniul naturalPrincipalii factori care duc la deteriorarea mediului înconjurător şi implicit a unor areale cu elemente biotice, abiotice şi antropice valoroase şi, care ar trebui protejate, sunt activităţile agenţilor poluanţi, defrişările, procesele geomorfologice actuale.

Elementele de patrimoniu natural situate în zona analizată se pot clasifica astfel:- monumente ale naturii (categoria III IUCN):

o speologice: - Peştera Vălenii Şomcuţei (comuna Şomcuţa Mare)- Peştera Boiu Mare (comuna Boiu Mare)

o geologice şi geomorfologice: - Coloanele de la Limpedea (mun. Baia Mare)- Rozeta de Piatră Ilba (comuna Cicârlău, sat Ilba)- rezervaţii naturale (categoria IV IUCN):

o botanice: - Mlaştinile Vlăschinescu (mun. Baia Mare)- Tăul lui Dumitru (mun. Baia Mare, sat Firiza)

o forestiere: - Pădurea Bavna (comunele Satulung şi Mireşu Mare)o mixte: - Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare

1


În municipiul Baia Mare arbori seculari izolaţi (14 exemplare) şi 19 grupuri de arbori cu vârste cuprinse între 150şi 450 de ani declaraţi monumente ale naturii de importanţă locală, conform H.C.J. nr. 37/1994.

Patrimoniul construitScurt istoricParticularităţile fizico-geografice şi în special resursele subsolului s-au reflectat pregnant în evoluţia şi dezvoltarea zonei Baia Mare, pe de altă parte, evoluţia zonei din punct de vedere istoric şi-a pus amprenta într-o şi mai mare măsură asupra dezvoltării sociale şi materialea acesteia .

Municipiul Baia Mare este menţionat pentru prima dată în anul 1329 sub denumirea de Civitas Rivuli Dominarum (Râul Doamnelor), iar în 1332 „Rivulus dominarum”. Cam în aceeaşi vreme este menţionat şi Medius Mons (Baia Sprie). Într-un document din 1347 se prevedeau o serie de privilegii pentru oraş şi locuitorii săi. Din acelaşi document reiese că principala îndeletnicire a localnicilor era mineritul; oraşul primea dreptul de a ţine târg şi de a-şi ridica fortificaţii

Faţă de prima atestare documentară, Baia Mare, ca aşezare populată, este mult mai veche. Vestigiile arheologice atestă prezenţa omului pe actuala vatră a oraşului începând cu epoca bronzului. Urmele unor exploatări miniere de tip roman, care au existat la Baia Mare, explică contactele populaţiei de aici cu lumea romană (secolele II şi III e.n.). Expansiunea statului maghiar în Transilvania a durat mai bine de trei secole (sec. X-XIII). Maramureşul este cuprins în reţeaua administrativ-teritorială instituită de regalitatea maghiară şi devine comitat în a doua jumătate a sec. XIV.Ştefan Lazarovici, cneazul Serbiei (1389-1427), a primit în stăpânire Baia Mare de la regele maghiar, suveranul său, oraşul pierzându-şi astfel privilegiile consemnate în documentul din 1347.

Începând din anul 1445, Iancu de Hunedoara acordă oraşului privilegii, favorizându-i astfel dezvoltarea. În timpul lui Matei Corvin, Baia Mare şi-a recăpătat toate privilegiile de altădată. În anul 1347, printr-un document emis de regele Ludovic I, se stabilesc, printre altele, şi drepturile miniere, punându-se astfel bazele organizării mineritului. La începutul secolului al XIV-lea se înfiinţează monetăria, amintită într-un document din anul 1422. În anul 1445 exploatarea minelor trece în stăpânirea lui Iancu de Hunedoara şi mai târziu în a lui Matei Corvin, perioadă în care oraşul cunoaşte o dezvoltare importantă.

Un act din 1463 oglindeşte marea dezvoltare a oraşului, devenit cel mai rentabil centru minier al Transilvaniei. În acelaşi timp s-au dezvoltat şi celelalte meşteşuguri, constituindu-se bresle de croitori, blănari, măcelari, aurari etc. Aurarii din oraş erau adesea întâlniţi la curţile din Viena şi Varşovia, preferaţi altora pentru măiestria lor.

Un moment de hotar în dezvoltarea oraşului îl reprezintă privilegiul acordat în 1469 de Matei Corvin, prin care Baia Mare primea dreptul de a ridica ziduri şi bastioane din piatră. Dezvoltarea ulterioară a oraşului a fost strâns legată de creşterea importanţei exploatărilor miniere din regiune. Pe lângă ţăranii băştinaşi de pe domeniile coroanei erau folosiţi la exploatarea subsolului şi colonişti (aşa-numiţi „oaspeţi regali”) aduşi din regiunile cu minerit dezvoltat.

Dezvoltarea producţiei capitaliste, la începutul sec. IXX, a determinat modernizarea şi perfecţionarea mijloacelor şi metodelor de exploatare a minereurilor, deschiderea de noi mine (Valea Roşie, Usturoi, Valea Borcutului, Ferneziu, Nistru). Astfel creşte industria extractivă de metale preţioase şi neferoase: aur, argint, plumb, zinc, cupru. Se introduc noi tipuri de şteampuri, iar în 1840 maşinile cu abur şi mai târziu curentul electric.

Pe lângă dezvoltarea economică, municipiul Baia Mare a cunoscut şi o dezvoltare social-culturală. În 1547 se înfiinţează o şcoală superioară numită „Şcoala Rivulina” a cărei activitate s-a desfăşurat până în anul 1775. În anul 1748 se înfiinţează „Inspectoratul superior minier”, care reorganizează întregul sistem de exploatare a minelor. Prima şcoală minieră se înfiinţează la Baia Mare în anul

1


1864, pentru pregătirea cadrelor necesare organizării şi conducerea minelor. În anul 1896 ia fiinţă „Colonia de pictură” de la Baia Mare.

La începutul secolului al XX-lea oraşul avea o populaţie de 9000 de locuitori şi un rol de principal furnizor de materii prime şi metale preţioase pentru capitalul străin.O dezvoltare economică accentuată are loc după Marea Unire din 1918. Proprietăţile direcţiei minelor din Baia Mare trec în proprietatea statului român, fabrica de acid sulfuric şi produse chimice „Phonix” (înfiinţată în anul 1907) îşi lărgeşte activitatea cu o secţie de extragere a metalelor – plumbul şi cuprul. S-a înfiinţat o fabrică de parchet, un ferăstrău cu aburi, o fabrică de săpun şi una de rom şi lichior. În oraş mai existau numeroase ateliere cu peste 400 de meseriaşi.Populaţia oraşului număra în anul 1930 aproape 14000 de locuitori, în 1948 peste 24000 de locuitori.

În perioada socialistă oraşul Baia Mare a cunoscut puternice transformări social-economice. Industria a făcut un salt spectaculos, devenind unul din cele mai puternice centre miniere şi al metalurgiei metalelor neferoase grele.

Dintr-un vechi centru minier, Baia Mare a devenit în prezent un oraş cu funcţii complexe, industrial, administrativă şi social – culturală (fig. 20). Prin îmbinarea tuturor factorilor favorabili, resurse de materii prime, apă industrială şi forţă de muncă suficientă, procesul de industrializare a fost orientat în scopul dezvoltării metalurgiei neferoase, inclusiv exploatarea şi prepararea minereurilor neferoase, profil care a devenit precumpănitor în industria oraşului.

o Baia Sprie este aşezat pe râul Săsar, la ieşirea acestuia din zona muntoasă a Gutinului, în apropierea unor importante zăcăminte de minereuri neferoase şi auroargintifere. Apariţia şi dezvoltarea sa se datorează exploatării şi prelucrării acestor bogăţii. Atestat documentar în anul 1329 sub denumirea de Mons Medius, s-a dezvoltat însă lent, cunoscând perioade de avânt şi declin, condiţionate atât de productivitatea minelor, cât şi de interesele proprietarilor de mine pentru realizarea unor profituri cât mai mari. După revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, Baia Sprie cunoaşte transformări social-economice care se exprimă printr-o dezvoltare rapidă a economiei, fapt pus în evidenţă şi de participarea, în 1978, cu 6,8% la producţia globală industrială a judeţului. Acest lucru se reflectă şi în creşterea numerică a populaţiei: în 1920 număra 4.008 de locuitori, în 1956 – 9022 pentru ca în 1978 să fie de 15886 de locuitori.

o Oraşul Şomcuţa Mare este legat ca dezvoltare de Cetatea Chioarului, aflată în imediata sa apropiere. Prin menţiune documentară cunoscută aceasta datează din 1319 (castrum nostrum Kouray), iar o alta din 1349, când este amintit un oarecare „Dominic de Chioar”. Un alt document, de prin 1555, vorbeşte despre această cetate ca fiind aşezată lateral, la 7-8 Km de frumoasa vale a Chioarului. Cetatea aparţinea familiei Dragffy, dar din 1555 a intrat în posesiunea lui G.Báthory.

o Aşezările rurale din zonă s-au dezvoltat în timp sub semnul unei culturi specifice, originale , formate în condiţiile influenţelor mediului natural şi social. Casele ţărăneşti şi bisericile de lemn din Maramureş sunt exemplare de artă populară de mare valoare şi specificitate în plan naţional, demonstrând că cioplitul artistic al lemnului este un meşteşug care s-a perfecţionat într-un proces îndelungat. Preluând elemente bizantine şi gotice, trecându-le prin filtrul propriei lor simţiri, meşterii populari le-au îmbinat cu motivele folclorice proprii dând naştere unor construcţii care uimesc şi azi prin naturaleţe şi eleganţă.Bogăţia decoraţiei, ingeniozitatea şi tehnica desăvârşită au sporit faima acestor monumente de mare valoare artistică şi istorică. Astfel de construcţii pot fi întâlnite în mai toate satele şi au fost ridicate în perioada dintre sec. XV – XVIII. Amintim pe cele din Remetea Chioarului, Săcălăşeni, Rona de Jos, Rozavlea, Ieud. Una dintre cele mai valoroase, deţinând şi recordul de înălţime (53 m), este biserica din Şurdeşti (comuna Şişeşti).

1


Mărimea patrimoniului construit clasificat (conform listei MCC) Considerat pe ansamblu, patrimoniul construit existent în zonă se remarcă prin număr diversitate

şi valoare precum şi prin amplasarea egală în teritorii. Conform Listei de Monumente Istorice publicate de către Ministerul Culturii şi Cultelor în anul 2004, în zonă sunt catalogate 220 de situri monumente şi ansambluri.

Categoriile de monumente şi gradul de importanţă conferit acestora este după cum urmează:

Categorii de monumente şi ansambluri A B Total

I. Monumente şi situri arheologice 32 32

II. Monumente şi ansambluri de arhitectură 58 114 172

III. Monumente de artă plastică şi cu valoare memorială

4 4

IV. Clădiri memoriale 3 9 12

Din punct de vedere al importanţei, monumentele din zonă sunt în număr de 61 în categoria A – de importanţă naţională sau universală – şi 159 în categoria B – de importanţă locală. Această situaţie, în care peste o treime din monumentele din zonă intră în categoria A pune probleme importante de renovare, protecţie, conservare şi valorificare factorilor de răspundere în gestionarea fondului construit valoros.

În ceea ce priveşte categoriile tipologice ale monumentelor analizate se observă că marea majoritate a acestora sunt ansambluri şi obiecte de arhitectură sau construcţii şi amenajări cu valoare culturală.Această categorie este alcătuită din construcţii amplasate în intravilanul localităţilor; conservarea şi valorificarea lor fiind o prioritate în ansamblul acţiunilor urbanistice ce vor fi întreprinse în localităţile din zonă.

Siturile arheologice – categoria a II-a – au o pondere redusă în totalul monumentelor catalogate – 13,5% - problemele ridicate de acestea sunt în principal de conservare şi de protecţie faţă de noile dezvoltări din zonă.

Din punct de vedere al repartiţiei teritoriale al patrimoniului construit mun. Baia Mare deţine cel mai mare număr de monumente 45, din care 43 sunt de categoria II. Oraşul Seini este a doua unitate administrativă ce posedă un număr important de monumente (36), urmat de Şomcuţa Mare (23), Baia Sprie (20), Siseşti (19), Tăuţii Măgherăuş, Remetea Cioarului (câte 13), Copalnic Mănăştur (12), Săcălăşeni (11); celelalte localităţi având un număr mai mic de monumente şi ansambluri.

Situaţia distribuţiei monumentelor pe ansamblul zonei, după categorii tipologice şi importantă, este prezentată în tabelul următor:

Categorii de situri, ansambluri şi monumente după importanţă

UATI II III IV

TotalB A B A B A Bs m s m s m s m s m s m s m

Baia Mare 1 5 11 27 1 45Baia Sprie 1 4 1 14 20Seini 3 4 2 1 25 1 36Şomcuţa Mare

3 4 1 14 1 23

Tăuţii Măgheruş

2 2 1 7 2 1 13

Ulmeni 1 5 1 2 1 10Total urban 9 10 7 24 2 88 3 4 147

1


Copalnic Manaştur

4 2 2 3 1 12

Dumbrăviţa 2 1 3Mireşu Mare 1 1 2Recea 3 4 1 8Rematea Chioarului

1 2 10 13

Sacalaşeni 3 5 3 11Satulung 2 2 1 5Şişeşti 3 7 3 3 1 2 19Total rural 7 6 9 20 1 23 1 3 1 4 73TOTAL 16 16 16 42 3 111 4 3 1 8 220

În raport cu numărul de monumente aflate în cadrul unităţilor administrative ale zonei se pot contura trei subzone de densitate mare a patrimoniului construit : 1 zona Baia Mare – Tăuţii Măgherăuş - Seini, 2 zona Baia Sprie şi 3 zona Şomcuţa Mare.

Zone cu densitate mare a patrimoniului construit

Zona U.a.t. componenteTotal monumente, ansambluri şi situri

Baia Mare

Baia Mare, Seini, Tăuţii Măgherăuş, Săcălăşeni, Dumbrăviţa, Satulung, Recea

121

Baia Sprie

Baia Sprie, Siseşti, Copalnic Mănăştur51

Şomcuţa Mare

Şomcuţa Mare, Ulmeni,Mireşu Mare, Remetea Chioarului

48

În ceea ce priveşte funcţiunile construcţiilor ce alcătuiesc patrimoniul cultural din categoria II-a – ansambluri şi monumente – este de remarcat că din totalul de 172, cca. 45% sunt construcţii religioase 19% au funcţia de locuire, 17% sunt dotări publice, 69% sunt construcţii militare.

Construcţiile şi ansamblurile cu caracter religios se află distribuite relativ egal în zona analizată; cele mai importante concentrări ale acestora fiind în Remetea Chioarului (11) Baia Sprie, Săcălăşeni şi Siseşti (câte 10).

Distribuţia ansamblurilor şi monumentelor de arhitectură, după funcţiile acestora, este prezentată pe localităţi în anexa 1 şi sintetic, în profilul zonei, în tabelul următor:

Categorii de ansambluri şi monumente de arhitectură după funcţiuniU.a.t. M L D E R C IND T V TotalBaia Mare 6 16 8 3 7 1 1 1 1 44Baia Sprie 5 4 1 10 20Seini 1 11 5 2 4 5 1 29Şomcuţa Mare

4 4 5 215

Tăuţii Măgheruş

1 1

Ulmeni 1 6 1 8Copalnic Mănaştur

1 4 1 6

Dumbraviţa 2 2Mireşu Mare 1 1 2

1


Recea 1 1Rematea Chioarului

2 11 13

Sacalaşeni 1 10 11Satulung 3 2 5Şişeşti 3 10 2 4 19TOTAL 11 39 25 7 70 7 6 2 9 176

L-locuire, M-militare, R-religioase, E- educatie, T-rurale, D-dotări publice, C- construcţii ingineresti / amenajari, IND-construcţii industriale, A- lucrări de artă, V- case memoriale

Gradul de importanţă şi funcţionalitatea monumentelor şi ansamblurilor ce alcătuiesc patrimoniul construit al zonei sunt parametri importanţi în aprecierea priorităţilor de intervenţie şi posibilităţilor de valorificare al acestor bunuri.

Spaţiile vacante sau subutilizate aflate în componenţa patrimoniului construit vor necesita măsuri speciale în vederea diminuării populaţiei şi activităţilor economice din aceste arii. Motivele acestei diminuări sunt în principal uzura morală şi fizică, mărimea şi configuraţia spaţială, funcţionalitatea neadecvată în condiţiile vieţii actuale, costurile mai mari de întreţinere / renovare în raport cu disponibilitatea construcţiilor noi.

În aceste condiţii conversia şi renovarea construcţiilor aflate în patrimoniul cultural al localităţilor este o sarcină dificilă dar de mare însemnătate a autorităţilor locale; acestea trebuind să menţină un echilibru între iniţiativele (sau politicile) de conservare şi cele de regenerare, cu accent pe păstrarea identităţii şi integrităţii monumentelor.

Concentrarea monumentelor în arii restrânse, în interiorul sau exteriorul localităţilor este un aspect important în conservarea, reabilitarea şi valorificarea patrimoniului construit. În zona studiată 32 (17%) de poziţii din cele 220 identificate sunt ansambluri şi situri cu valoare de patrimoniu. Aceste concentrări au o importanţă urbanistică şi presupun un mare efort de conservare / valorificare din partea comunităţilor.

Acest efort rămâne în mare parte „invizibil” fiind eclipsat de realizările mai spectaculoase reprezentate de noile dezvoltări. Pe de altă parte regenerarea şi reabilitarea siturilor istorice şi culturale aduc beneficii importante în plan simbolic, motivaţional şi chiar economic, având un impact asupra colectivităţilor locale.

În categoria I-a – vestigii şi situri arheologice – există 13 ansambluri catalogate în zona SUBM, din care jumătate se află pe teritoriul unităţilor urbane.

Oraşul Şomcuţa Mare posedând cele mai multe din această subcategorie (3), iar în rural, comuna Copalnic Mănăştur (4) şi Recea (3) deţin cele mai multe din aceste obiective.

În categoria II-a – ansambluri şi monumente – există 18 ansambluri, amplasate relativ echilibrat în teritoriu; 8 în urban şi 10 în rural. Municipiul Baia Mare deţine cele mai numeroase (5) şi mai importante zone construite valoroase din mediul urban. În rural se disting comunele Săcălăşeni şi Siseşti cu câte (3) ansambluri cu valoare de patrimoniu. Este de remarcat că peste jumătate din unităţile administrative componente ale SUBM (8) posedă astfel de zone, fapt ce reprezintă o oportunitate în ridicarea valorii mediului construit al acestor localităţi.

Importanţa ansamblurilor urbane cu valoare de patrimoniu este foarte mare, 16 din cele 18 zone construite sunt de categoria A – importanţă naţională şi universală – făcând din conservarea şi regenerarea acestora o sarcină prioritară.

Dintre aceste ansambluri se remarcă din punct de vedere al mărimii şi importanţei centrul istoric al Municipiului Baia Mare, a cărui renovare şi reconversie a început cu succes. Deşi de amploare

1


restrânsă, realizările proiectului „Milenium III” sunt un exemplu demn de urmat, nu numai în plan local şi regional ci şi la nivel naţional.

1.3 Reţeaua de localităţi – componente ale Sistemului urbane

Reţeaua de localităţi este alcătuită dintr-un municipiu (Baia Mare), cinci oraşe: Baia Sprie, Seini Şomcuţa Mare, Tăuţii Măgherăuş şi Ulmeni şi 12 comune totalizând un număr de 696 localităţi (260 urbane şi 260 rurale) având 235.745 locuitori (date recensământ 2002).

Structura localităţilor

Localităţile zonei au suferit de-a lungul istoriei un proces de deplasare a vetrelor de pe treptele de relief mediu (terase de 20-25 m) spre cel de înălţime mai mică (lunci şi depresiuni cu cotă de 5-8 m). Părţi mai noi ale localităţilor, formate în secolele XIX şi XX reprezintă, în totalitatea cazurilor extinderi ale satelor mari spre văi.

Aşa se face că reţeaua de localităţi a zonei este concentrată pe terasele văilor şi în depresiuni, fiind în principal rezultatul condiţiilor geografice.

Satele sunt de talie mare şi foarte mare de tip adunat, linear (Satulung), împrăştiat (depr. Copalnic Mănăştur) sau de tip „crâng” (grupări mici, extinderi ale localităţilor realizate în sec. XX).

Din punct de vedere al concentrării populaţiei în teritoriile administrative, în zonă există cinci trepte de mărime a localităţilor. Gruparea unităţilor administrative după numărul de locuitori este prezentată în tabelul următor:

Categorii de unităţi administrativ teritorialeNr. crt.

Unităţi administrativ teritoriale

Nr. Locuitori

(2002)

Categorii de

mărime

Număr localităţi

1 BAIA MARE 137.921 >100.000 12 BAIA SPRIE 16.609

>10.000 23 SEINI 10.1054 ŞOMCUŢA MARE 7.708

5.000 -9.9999

35 ULMENI 7.1536 TĂUŢII -

MĂGHERĂUŞ 6.7137 CICĂRLĂU 39478 COPALNIC-

MĂNĂŞTUR 5838

5.000 –6.000

69 SĂCALAŞENI 5819

10 RECEA 559111 SISEŞTI 547912 SATULUNG 540913 MIREŞU MARE 513014 DUMBRAVIŢA 4499

2.000 -4.999

4

15 REMETEA CHIOARULUI 3003

16 GROŞI 253317 VALEA

CHIOARULUI 2288

Din populaţia totală a localităţilor zonei (235.745 locuitori), peste jumătate se concentrează în reşedinţa judeţeană (137.921 locuitori), la recensământul din 2002) fapt ce impune mun. Baia Mare

2


ca centru cu o poziţie dominantă din punct de vedere al concentrării resurselor şi funcţiilor economice.

Pe următoarea treaptă de mărime se află oraşul Baia Sprie cu peste 16 mii de locuitori; localitatea principală având 11.335 locuitori şi oraşul Seini cu peste 10 mii de locuitori. Restul oraşelor din zonă formează treapta a treia cu populaţie între 6-10 mii locuitori, având localităţi de reşedinţă cu 1.500-3.500 locuitori.

Comunele din zonă se grupează în două categorii de mărime, prima cu populaţii între 5-6 mii locuitori, cu sate mari şi potenţial economic, cealaltă cu localităţi de mărime redusă 800-1.000 locuitori şi posibilităţi de dezvoltare limitate.

Reţeaua localităţilor urbane „coloana vertebrală” a sistemului Baia Mare, este alcătuită din 31 de localităţi componente a căror mărime variază de la 136.254 locuitori (mun. Baia Mare) până la 156 (Valea Neagră, mun. Baia Mare). Localităţile componente ale unităţilor urbane sunt în general mici, din punct de vedere al categoriilor de mărime acestea se grupează pe cinci trepte, după cum este arătat în următorul tabel:

Categorii de localităţi urbaneNr. crt.

Localităţi urbaneNr.

locuitoriCategorii de

mărimeNumăr

localităţi1 VALEA NEAGRĂ 156

100-300 6

2 BLIDARI 1843 ULMOASA 1974 MERIŞOR 2525 TOHAT 2556 CODRU BUTESEI 2667 HOVRILA 322

301-500 38 VICEA 3779 BUTEASA 418

10 BUŞAG 543

501-1000 10

11 BOZINTA MARE 59512 CIOLT 61413 FINTEUŞU MARE 68014 CHIUZBAIA 71015 TICĂU 76516 BUCIUMI 81017 SOMEŞ UILEAC 87518 VALENII SOMCUTEI 90519 ARDUZEL 91320 SATU NOU DE SUS 1.073

1001-4000 10

21 NISTRU 1.08822 MINĂU 1.12623 FIRIZA 1.32724 CHELINŢA 1.34925 ULMENI 1.49326 BĂIŢA 1.80627 TĂUŢII MĂGHERĂUŞ 2.23228 TĂUŢII DE SUS 3.49129 ŞOMCUŢA MARE 3.69330 BAIA SPRIE 11.335 >10.000 131 BAIA MARE 136.254 1

2


Peste jumătate din localităţile componente ale unităţilor urbane (19) au până la 1.000 de locuitori fapt care împreună cu dispersia teritorială a acestor aşezări pune probleme de transport, urbanizare şi concentrare a activităţilor economice în oraşele zonei. Categoria localităţilor cu peste 1.000 de locuitori cuprinde 10 aşezări, din care 3 sunt reşedinţe de oraşe, iar categoria cu peste 10.000 locuitori este alcătuită din oraşul Baia Sprie (11.335 locuitori).

Funcţiile localităţilor componente ale zonei sunt dominate de sectorul serviciilor (43%) şi cel secundar (40,7%) fapt datorat ponderii mari a mun. Baia Mare (cca. 70%) în cadrul acestor activităţi. Dacă este să luăm în considerare şi activităţile extractive rezultă că profilul funcţional a jumătate din unităţile administrative al zonei este dominant industrial şi de servire.

Acest profil funcţional este semnificativ pentru potenţialul economic reprezentat de forţa de muncă şi mediul industrial, tehnic existent în aceste localităţi.

Problema principală ce apare în această situaţie este tipul activităţilor industriale şi de servicii care în cazul de faţă este dependenţa de industriile de exploatare a resurselor primare (extractiv, industria lemnului, alimentară) şi cea uşoară. În servicii sunt dominante serviciile publice (cca. 30% din sectorul terţiar) şi comerţul (cca. 25% din terţiar); activităţi cu un caracter „static” în raport cu necesităţile unui pol de dezvoltare regional.

Pe unităţi administrativ-teritoriale se constată că localităţile zonei se înscriu în cinci categorii funcţionale:

1. Profil terţiar-secundar – mun. Baia Mare – în care predomină serviciile şi activităţile industriale şi de construcţii. Serviciile dominante sunt comerţul, serviciile publice şi transporturile, existând ponderi semnificative şi în turism, telecomunicaţii, servicii financiar-bancare, cercetare-informatică, recreere - cultură - sport.

2. Profil secundar-terţiar – oraşele Baia Sprie, Tăuţii Măgherăuş, com. Recea. Deşi aceste unităţi administrative au o pondere mare a activităţilor primare (>20%) aceasta este constituită în mare parte din activităţi ale industriei extractive. Industriile preponderente în această categorie sunt: industria uşoară, prelucrarea lemnului şi produse din lemn, industria alimentară şi metalurgică.

3. Profil primar cu industrie şi servicii – oraşul Şomcuţa Mare, comuna Mireşu Mare – în care ponderea activităţilor primare este uşor mai mare (40-45%) faţă de celelalte sectoare.

Aceste localităţi cu sectoarele secundar şi terţiar relativ dezvoltate; activităţile secundare care se remarcă fiind industria uşoară a prelucrării lemnului, alimentară şi construcţiile. Serviciile cele mai dezvoltate sunt: comerţul, serviciile publice, telecomunicaţiile şi turismul.

4. Profil economic echilibrat – oraşul Ulmeni, comuna Groşi şi Satulung – cu localităţi având ponderi aproximativ egale ale activităţilor din cele trei sectoare. Sectorul secundar din aceste unităţi este orientat în principal pe prelucrarea resurselor primare existente în zonă – produse agricole şi silvice – dar există şi activităţi industrie uşoară, metalurgică şi construcţii.

5. Profil dominant agricol cu industrie şi servicii – comuna Copalnic Mănăştur, Dumbrăviţa, Remetea Chioarului, Săcălăşeni şi Valea Chioarului.

În aceste unităţi administrative există o bază agro-zootehnică importantă care va trebui conservată şi dezvoltată în viitor. Industriile legate de sectorul primar sunt cea alimentară şi de prelucrare a lemnului dar sunt prezente şi activităţi legate de industria chimică şi de prelucrarea metalelor.

Pe ansamblul zonei, profilul funcţional (ponderea activităţilor economice) al unităţilor administrativ teritoriale este prezentat în tabelul din anexa 2.

2


Dotări publice

Pe ansamblul zonei, dotarea cu principalele infrastructuri sociale este concentrată în localităţile urbane, cu precădere în municipiul Baia Mare. Capacităţile dotării de bază (sănătate şi învăţământ) sunt sub normele acceptate. Numărul paturilor de spital ce revin la 1.000 de locuitori este de 8,41; cea mai mare parte a capacităţilor este concentrată în municipiul Baia Mare, în care deserveşte prin serviciile sale medicale şi restul judeţului. Capacităţile dotărilor de învăţământ sunt sub normă; în zonă există 61,6/1000 loc. locuri în licee şi 21,6/1000 loc. locuri în învăţământ de formare profesională.

În Baia Mare funcţionează o universitate cu 5.347 studenţi, care polarizează activitatea de învăţământ superior din zonă.

Dotările de învăţământ mediu (liceal şi formare profesională) sunt distribuite relativ egal în urban, mediul rural neposedând acest tip de infrastructuri, cu excepţia oraşului Tăuţii Măgherăuş).

Şcolile profesionale şi postliceale sunt amplasate în municipiul Baia Mare şi în afara zonei SUBM; elevii înscrişi (cca. 4.000) având dificultăţi în frecventarea acestei forme de învăţământ.În profil zonal, situaţia elevilor înscrişi în învăţământul liceal şi de formare profesională este următoarea:

Sistemul urban Baia Mare

Liceal 1000 loc.Elevi în învăţământul

profesional şi postliceal1000 loc.

Baia Mare 9.505 68,9 3.390 24,5Baia Sprie 436 26,2 330 19,8Seini 270 26,7 58 5,7Şomcuţa Mare 271 35,1 68 8,8Tăuţii Măgherăuş - - - -Ulmeni 994 138,9 179 25,0Total 11.476 61,6 4.025 21,6

Sursa datelor: Fişa localităţii 2002

Amplasarea şi numărul dotărilor pentru învăţământ mediu şi de formare profesională este următoarea


Licee Şcoli profesionale şi postliceale

Baia Mare 17 1Baia Sprie 1Seini 1Şomcuţa Mare 1Tăuţii Măgherăuş -Ulmeni 2Total 22 1

Este de remarcat lipsa dotării pentru învăţământul liceal a părţii de est a SUBM şi lipsa totală a şcolilor profesionale şi postliceale, considerată a fi un obstacol în procesul de restructurare economică a zonei.

Dotările spitaliceşti sunt amplasate în trei localităţi urbane: Baia Mare, Baia Sprie şi Şomcuţa Mare care asigură serviciile de ocrotire a sănătăţii în partea de est şi sud a zonei.

Distribuţia principalelor dotări de ocrotire a sănătăţii în urban era următoarea:

2



Spitale/Nr. paturi Cabinete Medicale Stomatologie

Baia Mare 3 / 1.477 44 94Baia Sprie 1 / 60 4 2Seini - 1 1Şomcuţa Mare 1 / 30 5 2Tăuţii Măgherăuş - 5 2Ulmeni - 5 2Total 5 / 1.567 64 103

În mediul rural funcţionau 18 cabinete medicale şi 8 cabinete stomatologice, ceea ce exprimă o distribuţie egală pe ansamblul zonei a acestor dotări.

Capacitatea dotărilor spitaliceşti din zonă este insuficientă, o parte din numărul mare de paturi din municipiul Baia Mare este destinată secţiilor specializate care deservesc şi restul judeţului. Problema acoperirii teritoriului cu servicii spitaliceşti rămâne un handicap important în realizarea unui mediu sociale adecvat obiectivelor SUBM.

Dotările administrative şi de prelucrare a informaţiilor sunt prezente în principalele centre ale reţelei de localităţi din zonă.

În lipsa unor date privitoare la capacităţile acestor dotări (nr. locuri, suprafeţe) este dificil de stabilit o direcţie de acţiune pentru dezvoltarea spaţială a acestui domeniu esenţial pentru evoluţia SUBM.

Dotările din această categorie cu o distribuţie teritorială şi capacitate satisfăcătoare sunt cele financiar-bancare, prezente în mediul urban şi în reşedinţele comunale mari.

Capacităţile turistice sunt o altă categorie de dolari importantă pentru evoluţia socială şi economică a zonei SUBM; acestea totalizează în prezent cca. 1.500 de locuri, majoritatea în baza hotelieră a mun. Baia Mare.

Distribuţia în zonă a principalelor dotări turistice era următoarea:

U.a.t. Hoteluri, Moteluri/nr. locuri

Cabane, Vile/nr. locuri

Baia Mare 12 / 1.109 6 / 237Baia Sprie 2 / 101Şomcuţa Mare 1 / 72Tăuţii Măgherăuş 1 / 6Cicârlău 1 / 6Dumbrăviţa 1 / 14Remetea Chioarului 2 / 12Total 13 / 1.123 13 /334

Prezenţa unui mare număr de hoteluri în municipiul Baia Mare este o premiză bună pentru dinamizarea mediului de afaceri în zona periurbană a municipiului reşedinţă de judeţ.

Valorificarea resurselor turistice din zonă, aflate cu precădere în afara localităţilor urbane, necesită o distribuţie mai accentuată şi o dezvoltare a bazei de dolari turistice în rural.

Distribuţia pensiunilor urbane şi rurale în zonă era după cum urmează:U.a.t. Nr. pensiuni Nr. locuriBaia Mare 10 149Baia Sprie 1 4Seini 2 22Şomcuţa Mare 9 38Cicârlău 2 10

2


Copalnic Mănăştiur 2 12Săcălăşeni 20 82Siseşti 4 33Valea Chioarului 2 32Total 52 382

Sursa datelor: www.rotur.ro

Dotările turistice cu capacităţi reduse şi dispersie mare în zonele urbane şi rurale sunt un sector dinamic şi promiţător pentru dezvoltarea zonei.

Amplasarea acestor în cele două zone cu resurse turistice multiple (în nordul şi sudul zonei) va trebui stimulată prin politici spaţiale în viitor.

Locuirea

Numărul total de locuinţe din localităţile SUBM erau la recensământul din 2002 de 82.150 unităţi, din care 65.972 în urban şi 16.178 în rural. Faţă de anul 1952, când se înregistrau în zonă 77.976 locuinţe, la ultimul recensământ s-a constatat o creştere cu 5,4% a fondului locativ, mai accentuată în rural (10,9%) şi mai redusă în urban (4,1%) în care resursele alocate construcţiei de locuinţe au fost scăzute. Cu toate acestea, şi în urban s-au observat creşteri importante ale numărului de locuinţe faţă de 1992; în oraşul Şomcuţa Mare aceasta a fost de peste 30% iar în Baia Sprie şi Tăuţii Măgherăuş au fost de aproape 8%. Cele mai reduse rate de creştere a fondului locativ le au Baia Mare (2,3%) şi Ulmeni (2,5%).

În mediul rural cele mai mari creşteri ale numărului de locuinţe se remarcă în comunele Dumbrăviţa (24,4%), Mireşu Mare (18,2%), Remetea Chioarului (16,8%), Săcălăşeni (16,6%), Siseşti (10,4%) şi Groşi (9,8%).

Numărul total de clădiri destinate locuirii era în 2002 de 35.508, din care 19.480 în urban şi 16.028 în rural. Numărul mediu de locuinţe ce revine la o clădire era în 2002 de 2,31, valoare redusă având în vedere numărul mare de locuinţe individuale din localităţile zonei. În mediul urban numărul de locuinţe ce revenea unui imobil era de 3,39, iar în rural de 1,01. Cel mai mare număr de locuinţe / clădire de locuit în are mun. Baia Mare (5,80), care deţine cele mai multe imobile de locuinţe colective, tip ce favorizează dezvoltarea sa ca centru polarizator.

U.a.t.Nr. pop.

Nr. gosp

Nr. clădiri locuit

% 92-02

Nr Locuinţe%

92-02 1992 20021992 2002

BAIA MARE 137.921 48320 8317 9078 9,1 51510 52686 2,3BAIA SPRIE 16.609 5033 2929 3209 9,6 5165 5561 7,7SEINI 10.105 2794 2751 2952 3058 3,6ŞOMCUŢA MARE 7.708 2382 2953 2382 3163 32,8TAUŢII-MAGHERAUŞ 6.713 2148 2191 2214 2388 7,9ULMENI 7.153 2057 2049 2120 2174 2,5 Total urban 186209 62734 22231 66343 69030 4,1CICARLĂU 3.947 1226 1371 1305 1458 11,7COPALNIC-MANAŞTUR 5838 2055 2043 2099 2062 -1,8DUMBRAVIŢA 4499 1686 1813 1465 1823 24,4GROŞI 2533 854 1142 1049 1152 9,8MIREŞU MARE 5130 1481 1790 1519 1796 18,2RECEA 5591 1752 1871 1707 1880 10,1REMETEA CHIOARULUI 3003 1028 1094 942 1100 16,8

2


SACALAŞENI 5819 1758 1911 1660 1935 16,6SATULUNG 5409 1600 1634 1579 1678 6,3ŞIŞEŞTI 5479 1698 1848 1691 1867 10,4VALEA CHIOARULUI 2288 815 882 874 885 1,3Total rural 49.536 15953 17399 15890 17636 11,0Total 235.745 78687 39630 82233 86666 5,4

În ceea ce priveşte ocuparea locuinţelor se constată în general o slabă presiune asupra locuirii (2,72 pers./locuinţă); pe medii situaţia fiind aproximativ similară – 2,70 pers./loc. în urban şi 2,81 pers./loc. în rural.

Se remarcă totuşi unităţi administrative cu un număr mediu de ocupanţi mai mare: Seini (3,30 pers./loc.), Ulmeni (3,29 pers./loc.) şi Satulung (3,22 pers./loc.).

Ocuparea camerelor de locuit este alt indicator edificator pentru situaţia locuirii în zonă. Acesta fiind în medie de 1,17 pers./cameră de locuit, valoare satisfăcătoare în raport cu media pe ţară, care este puţin inferioară (1,04 pers./cameră).

Cele mai ridicate valori ale acestui indicator se observă în urban 1,38 în Baia Sprie şi 1,36 în Seini şi Ulmeni, precum şi în mediul rural în comunele, Şişeşti (1,45) şi Săcălăşeni (1,30), Cicărlău (1,29) Copalnic Mănăştur (1,28).

Pe ansamblul zonei, situaţia ocupării locuirii este prezentată în tabelul următor:

U.a.t. Nr Camere %92-02

Nr. locuinţe

/ Nr. clădiri

Nr. pers / Nr.

locuinţe

Nr. pers. / Nr.

camere1992 2002 2002 2002 2002

BAIA MARE 117777 122524 4,03 5,80 2,62 1,13

BAIA SPRIE 10692 12062 12,81 1,73 2,99 1,38

SEINI 6333 7418 17,13 1,11 3,30 1,36ŞOMCUŢA MARE 5671 7270 28,20 1,07 2,44 1,06TĂUŢII-MĂGHERĂUŞ 4547 5288 16,30 1,09 2,81 1,27ULMENI 4853 5254 8,26 1,06 3,29 1,36 Total urban 149873 159816 6,63 3,11 2,70 1,17CICĂRLĂU 2518 3068 21,84 1,06 2,71 1,29COPALNIC-MĂNĂŞTUR 4443 4574 2,95 1,01 2,83 1,28DUMBRAVIŢA 3185 3886 22,01 1,01 2,47 1,16GROŞI 2129 2621 23,11 1,01 2,20 0,97MIREŞU MARE 3622 4649 28,35 1,00 2,86 1,10RECEA 4161 4790 15,12 1,00 2,97 1,17REMETEA CHIOARULUI 1972 2477 25,61 1,01 2,73 1,21SĂCĂLAŞENI 3718 4470 20,23 1,01 3,01 1,30SATULUNG 3408 4417 29,61 1,03 3,22 1,22SISEŞTI 3258 3780 16,02 1,01 2,93 1,45VALEA CHIOARULUI 2198 2206 0,36 1,00 2,59 1,04Total rural 34612 40938 18,28 1,01 2,81 1,21Total 184485 200754 8,82 2,19 2,72 1,17

Din punct de vedere al confortului locuirii, în afara spaţialităţii, sunt de urmărit în principal doi indicatori: echiparea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă / canalizare a apelor menajere şi alimentarea cu energie termică sau gaze naturale pentru încălzit şi prepararea mesei.

2


În absenţa unor date statistice pe localităţi privitor la numărul de abonaţi la aceste utilităţi este util de analizat acoperirea cu reţele de alimentare / evacuare a reţelelor stradale din unităţile administrative ale zonei.

Pe ansamblu există instalaţii de alimentare cu apă în sistem centralizat, cu excepţia comunelor Recea şi Satulung. Necesarul de apă este însă insuficient pentru asigurarea consumului casnic, ceea ce denotă că o parte importantă a fondului construit nu posedă aceste utilităţi.

Canalizarea apelor uzate este şi mai deficitară; numai Baia Mare şi Baia Sprie posedă sisteme de canalizare şi staţia de epurare, restul unităţilor administrative având reţele foarte reduse cu evacuare direct în cursurile de apă.

Confortul locuirii nu este dependent numai de factori interni ai clădirilor de locuit ci şi de factori ai vecinătăţii (cartierului). Sunt de observat aici caracteristici spaţiale ale ansamblului de locuit: spaţii verzi, spaţii funcţionale publice (locuri de joacă, gospodăreşti, parcări) caracteristici estetice ale ambientului: caracter urban, coerenţă, design urban şi dotările de maximă necesitate (grădiniţe, comerţ alimentar, servicii de întreţinere, cabinete medicale etc.).

1.4 Infrastructuri tehniceGospodărirea apelor

Zona studiată se află în bazinul hidrografic al râului Someş. Principalele cursuri de apă ale reţelei hidrografice care străbat zona sunt Lăpuş, Bârsău, Săsar, Firiza, Băiţa.Cursurile de apă din acest spaţiu se caracterizează printr-un înalt grad de torenţialitate.Comparativ cu râuri de aceeaşi mărime din alte bazine hidrografice, râurile din bazinul Someş prezintă debite medii multianuale mai reduse, dar formează viituri cu debite maxime ridicate. Cele mai mari viituri se produc în lunile martie-mai, fiind în general de provenienţă mixtă, suprapunându-se precipitaţiile puternice peste topirea zăpezilor.

Lucrările de gospodărire a apelor existente în arealul studiat au fost executate pentru asigurarea cu apă a consumatorilor casnici şi industriali, precum şi pentru apărarea împotriva inundaţiilor. S-a realizat astfel acumularea Strântori, pe râul Firiza, având V.brut = 16,6 mil. m3, V.util = 13,9 mil. m3. Împreună cu derivaţia Brazi – Valea Meagrî (L = 8,4 km, Qtr. = 10 m3/s), care suplimentează debitele acumulării din râul Mara, reprezintă sursele de alimentare cu apă pentru municipiul Baia Mare şi oraşul Baia Sprie.

Pentru asigurarea necesarului de apă industrială s-a realizat o derivaţie din râul Lăpuş (L = 7,8 km, Qtr = 0,75 m3/s), care funcţionează în regim neasigurat. În zonă se înregistrează un deficit de apă, fapt pentru care este în execuţie acumularea Runcu de pe râul Mare având V.brut = 26 mil. m3, V.util = 24 mil. m3.

Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor există pe râul Săsar, sectorul Baia Sprie – Săsar lucrări de regularizări şi îndiguiri de maluri, pe râul Lăpuş, malul stâng, sectorul Coaş – Lăpuşel lucrări de îndiguiri.

În teritoriul studiat, inundaţiile au afectat toate unităţile administrativ teritoriale, excepţie făcând comunele Groşi şi Valea Chioarului.Printre principalele cauze ale producerii fenomenului au fost:

- caracterul torenţial al precipitaţiilor şi al scurgerilor de pe versanţi la care se adaugă intensificarea proceselor morfologice din albiile cursurilor de apă;- capacitatea redusă de tranzitare a debitelor maxime prin albiile minore;- depăşirea capacităţii de transport a secţiunii podurilor şi podeţelor atât datorită

subdimensionării cât şi a obturării secţiunilor de curgere cu diverşi plutitori;- despăduririle masive pentru exploatarea masei lemnoase;- dezatenuarea produsă prin lucrări de îndiguire pe lungimi mari fără măsuri

suplimentare privind preluarea acestor efecte;- întreţinerea necorespunzătoarea albiilor cursurilor de apă, în special în zona podurilor şi a localităţilor;

2


- amplasarea necorespunzătoare, din punct de vedere al clasei de importanţă specifică, a unor construcţii în zone inundabile, din lipsa unor studii de inundabilitate;- amplasarea neautorizată a unor construcţii în zona torenţilor şi în albiile majore

ale cursurilor de apă.

Echiparea hidroedilitară a localităţilor Din punct de vedere al alimentării cu apă în sistem centralizat, situaţia este bună în ceea ce

priveşte ponderea localităţilor care beneficiază de instalaţii de apă. Numai două comune, respectiv Recea şi Satulung, nu sunt alimentate cu apă prin instalaţii centralizate.Sistemul de alimentare cu apă existent nu funcţionează la parametrii optimi. Necesarul de apă pentru consumul populaţiei nu este asigurat în totalitate, reţeaua de distribuţie a apei are o lungime mică în raport cu lungimea totală a străzilor din localităţi.

Canalizarea apelor uzate este deficitară în întreaga zonă, numai oraşele Baia Mare şi Baia Sprie au sistem de canalizare, respectiv reţea de canalizare şi staţie de epurare a apelor uzate. În celelalte unităţi administrative există o reţea de canalizare extrem de redusă, iar apa colectată este evacuată direct în emisar.Deficienţa existentă în acest domeniu este în atenţia organelor de administraţie locală. Există în lucru documentaţii pentru realizarea acestor sisteme, există chiar şi documentaţii elaborate, dar se ridică problema finanţării investiţiilor propuse.

Căi de transportCăile de comunicaţie din zona studiată au fost analizate în contextul legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional.

În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport, ocupă un loc important, fiind compusă din reţeaua de căi rutiere, reţeaua de căi feroviare şi reţeaua aeriană.

Reţeaua de căi rutiereDin analiza echipării tehnice cu drumuri publice – DN, DJ şi DC – au rezultat următoarele:

● Reţeaua de drumuri cuprinde:

2 trasee de drumuri naţionale : 1 traseu de drum naţional principale DN 1C – E 58 1 traseu de drum naţional secundare DN 18

15 trasee de drumuri judeţene; 34 trasee de drumuri comunale;

● Lungimea drumurilor publice este de 468 km.Din total lungime drumuri publice, pe zonă, situaţia se prezintă astfel:

77 km ( 16,5 % ) – sunt drumuri naţionale 224 km ( 47,8 % ) – sunt drumuri judeţene 167 km ( 35,7 % ) – sunt drumuri comunale

Drumurile naţionale sunt modernizate în totalitate, cu o stare tehnică considerată ca fiind bună. Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV.

Drumurile locale, cele judeţene sunt modernizate peste 80%, iar cele comunale în jur de 30%, cu o stare tehnică considerată în general nesatisfăcătoare. Drumurile judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V. Drumurile de exploatare sunt în lungime de 194 km.

În lungime de 77 km în zonă, drumurile naţionale DN 1C - E 58 şi DN 18 reprezintă principala legătură a zonei cu municipiul Baia Mare şi de asemenea cu judeţul Maramureş şi cu restul ţării.

2


Legătura cu zona de nord-est a judeţului este asigurată prin drumurile judeţene DJ 183, iar legătura cu zona de sud a judeţului este asigurată prin drumurile judeţene DJ 183, DJ 182, DJ 184A, DJ 182B, DJ 182C etc.Drumurile comunale de pământ îngreunează accesul între centrele de comună şi satele aparţinătoare, cât şi accesul la drumurile naţionale şi judeţene.Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de proprietate.

Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători în condiţii de siguranţă şi confort cât mai optime.Analiza situaţiei existente a scos în evidenţă următoarele: legătura directă cu judeţul trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor judeţene care

îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale; legătura mai directă între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, cu centrele de comună,

sau între satele aparţinând unor comune învecinate, trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri judeţene;

accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi judeţene, trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri comunale.

Pe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje, poduri şi podeţe). Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună, dar nu toate sunt la clasa de încărcare E.

Din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale, judeţene şi comunale, s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând cerinţelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinţelor traficului actual.

Reţeaua de căi ferateReţeaua de căi ferate de pe raza zonei studiate este prezentă într-o proporţie foarte mică .Echiparea cu căi ferate a zonei studiate se prezintă astfel:

Lungime CF (km)

Din care:

Sistemul urbanBaia Mare

Electrificate Linie cu o cale

Linie cu două căi

82 - 82 -

Zona dispune de o reţea feroviară în lungime de 82 km, constând dintr-o linie cu o singură cale, neelectrificată. Teritoriul studiat este deservit de linia 400 Satu Mare- Baia Mare- Jibou-Dej, tronson de cale ferată neadaptate unui trafic conform normelor europene în vigoare, cu treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalaţii automate de semnalizare rutieră, fiind fără bariere şi nepăzite.

Reţeaua aerianăZona beneficiază de aeroportul local Baia Mare, aeroport pentru transportul aerian de calători şi marfă, amplasat la vest faţă de municipiul Baia Mare. Aeroportul are o infrastructură şi dotări neadaptate unui trafic de călători şi marfă în condiţii de siguranţă ţi confort.

Transportul combinat, alte moduri de transport

In municipiul Baia Mare funcţionează un terminal de transport combinat de mărfuri.

2


Traseele altor moduri de transport al persoanelor (piste ciclism, alei drumeţie, telescaune, telecabine) sunt slab dezvoltate în zonă. Prevederea acestor infrastructuri într-o primă etapă, în legătură cu funcţiunile economice şi cu măsurile de protecţie a mediului este o necesitate de prim ordin.

Reţele de alimentare cu gaze naturaleZona Sistemului UrbanBaia Mare, aparţinând judeţului Maramureş, este avantajată din punct de vedere al alimentării cu gaze naturale, fiind străbătută de conductele de transport de înaltă presiune:

DN 300 mm Nord I – Sărmăşel - Dej – Căşeiu – Cormeniş - Baia Mare – Hideaga – Satu Mare

DN 350 şi 300 mm Nord II – Sărmăşel – Dej – Căşeiu – Târgu Lăpuş - . Baia Mare – Satu Mare

DN 700 mm Hust (Ucraina) - Medieşu Aurit (Satu Mare) - Seini – Ulmeni – Căşeiu – Dej. Această conductă face legătura între sistemul de transport transeuropean (Peninsula Yamal din Rusia – Europa de vest) şi sistemul naţional de transport şi distribuţie a gazelor naturale din România

De asemenea, în zonă mai sunt amplasate şi: O conductă de legătură înaltă presiune pentru interconectarea magistralelor Nord I şi

Nord II între Mireşu Mare şi Şomcuţa Mare O conductă DN 100 mm – medie presiune - Ulmeni – Sălsig - Fărcaşa O conductă DN 200 mm – medie presiune - Copalinic Mănăştur – Cavnic

Deşi conductele de transport de înaltă presiune au acelaşi punct de legătură cu judeţul Satu Mare, ieşirile lor spre judeţele Sălaj şi Cluj permit acoperirea unei suprafeţe mai mari din sud-vestul judeţului Maramureş, precum şi tranzitarea unui număr mai mare de localităţi care pot fi astfel alimentate cu gaze naturale.

In zona studiată în cadrul sistemului urban, sunt înfiinţate distribuţii de gaze în localităţile reşedinţă, precum şi în unele localităţi componente, de regulă cele amplasate în apropierea conductelor de transport.

In localităţile urbane în care sunt instalate distribuţii de gaze, acestea acoperă în proporţie de circa 95% consumul de combustibil pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, prepararea hranei şi pentru utilizări tehnologice, procentul fiind de circa 70% în cele rurale.

Principalul consumator de gaze naturale din zona studiată este municipiul Baia Mare, a cărei distribuţie de gaze a fost înfiinţată înainte de anul 1960. Oraşul este deservit de 2 staţii de reglare măsurare predare (SRMP) în care se face reducerea presiunii gazelor de la înaltă la medie şi de unde gazele sunt preluate de sistemul de conducte de repartiţie (medie presiune) şi de distribuţie (presiune redusă).

In municipiul Baia Mare există rezerve în staţiile de predare, în cele de reglare şi pe reţele pentru preluarea de noi consumatori cu condiţia asigurării presiunilor în conductele de transport de înaltă presiune.

Cantitatea de gaze naturale distribuită în municipiul Baia Mare în anul 2004 a fost de 257,6 milioane m3, din care 134,6 milioane m3 (52%) pentru uz casnic. Lungimea conductelor de repartiţie şi distribuţie gaze naturale din Municipiul Baia Mare este de 155,5 km, faţă de lungimea străzilor de 194 km, gradul de acoperire fiind de circa 80%. In ceea ce priveşte celelalte localităţi din cadrul sistemului urban, SRMP mai sunt amplasate în următoarele localităţi: Şomcuţa Mare, Remetea Chioarului, Valea Chioarului, Fănţeuşu Mare, Satulung, Cicârlău, Tăuţii Măgherăuş, Groşi, Dumbrăviţa, Cărbunari, Lăschia.

O serie de localităţi sunt alimentate din conducte de medie presiune: Baia Sprie (din municipiul Baia Mare), Ulmeni, Sălsig, Fărcaşa, Săcălăşeni etc.

3


Aşa cum s-a prezentat mai sus, nu toate localităţile componente ale oraşelor şi comunelor sunt echipate cu distribuţii de gaze naturale, principalele cauze fiind:

Distanţele mari de amplasare faţă de reşedinţa localităţii prin apropierea căreia este de amplasată de obicei conducta de transport a gazelor

Relieful terenului în zona localităţilor fără distribuţii, precum şi între acestea şi zonele în care sunt amplasate conductele (de exemplu zona de nord-vest a judeţului: Nistru, Băiţa, Ulmoasa, Firiza, Valea Neagră, Blidari)

Starea precară a drumurilor de acces pe care circulaţia utilajelor pentru montarea şi întreţinerea conductelor se face cu dificultate

Tipul răsfirat al satelor cu distanţe mari, diferenţele mari de nivel între case şi solul pietros reprezentând principalele obstacole în realizarea distribuţiilor

Debitul redus de gaze necesar a fi instalat pentru alimentarea acestor sate şi pierderile mari de presiune pe conductele cu diametru mic rezultate constituie impedimente majore din punct de vedere al proiectării şi exploatării în racordarea la reţelele de gaze naturale

Costul ridicat al conductelor de distribuţie şi branşamentelor nu poate fi suportat de majoritatea locuitorilor care dispun de venituri reduse.

In localităţile racordate, în ultimul timp s-au manifestat şi se manifestă următoarele tendinţe şi sunt realizate următoarele lucrări aferente utilizării gazelor naturale:

Renunţarea la echiparea ansamblurilor urbane cu centrale termice cu capacităţi mari şi trecerea la centrale termice proprii fiecărui consumator, adaptate agenţilor termici necesari, regimului de funcţionare dorit şi posibilităţilor financiare ale utilizatorilor finali

Reducerea consumului casnic şi la consumatorii din sectorul terţiar în condiţiile creşterii continue a preţului gazelor naturale în general printr-o utilizare mai judicioasă şi cu randament mai ridicat

Creşterea randamentului utilizării gazelor naturale prin folosirea echipamentelor termice cu randament ridicat (ansambluri cazan-arzător cu randament de peste 90% şi funcţionare automatizată, microcentrale termice murale, inclusiv cu funcţionare în condensare, arzătoare automatizate pentru sobe etc.)

Imbunătăţirea stării tehnice a sistemelor de transport, repartiţie, distribuţie şi utilizare a gazelor, prin înlocuirea conductelor cu durata normală de viaţă expirată sau al căror diametru nu mai corespunde cu necesarul din zonele deservite,

Inlocuirea contoarelor volumetrice, de tip cu gaz pierdut, cu contoare bazate pe alte principii.

Este de remarcat faptul că existenţa alimentării cu gaze în zonele istorice şi cu rezervaţii de arhitectură din Baia Mare, dar şi celelalte localităţi, alimentarea cu gaze naturale constituie un factor de prim ordin pentru asigurarea unui grad de confort cât mai apropiat de cel corespunzător pentru utilizatorii zonei, ceea ce contribuie la asigurarea continuităţii locuirii în zonă, precum si la întreţinerea clădirilor (ca locuinţe sau în cadrul sectorului terţiar) in special a celor a căror vechime este mai mare. Se evită astfel situaţia din zonele istorice ale altor oraşe (de exemplu zona Peninsula din Constanţa), unde abia după introducerea alimentării cu gaze se poate realiza o reabilitare şi revitalizare a acestora.

In comparaţie cu alimentarea centralizată cu căldură din Sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), alimentarea cu gaze ocupă mai puţin spaţiu de amplasare, aspect foarte important in zonele cu străzi înguste şi clădiri vechi unde reţelele nu pot fi amplasate prea aproape de fundaţiile clădirilor fără a le periclita stabilitatea si unde nu pot fi respectate distanţele minime de amplasare între reţele fără luarea unor masuri suplimentare de protecţie.

De asemenea, în special în ultimii 15 ani, utilizarea gazelor naturale permite o mai mare flexibilitate în alegerea echipamentelor utilizate pentru încălzire, prepararea apei calde menajere şi prepararea

3


hranei, gama acestor echipamente putând fi adaptată la diversele puteri termice necesare, la spaţiile de amplasare din clădirile vechi şi la diversele posibilităţi de evacuare a gazelor de ardere, fără a altera aspectul de epocă al clădirilor.

Principala condiţie a utilizării gazelor naturale în zonele în care se află clădiri şi rezervaţii istorice şi de arhitectură o constituie faptul că atât reţelele de alimentare, cât şi instalaţiile interioare trebuie să fie executate şi exploatate cu foarte mare atenţie, iar acolo unde nu pot fi îndeplinite condiţiile de montare impuse de normele tehnice specifice să fie luate măsuri compensatorii pentru eliminarea riscurilor pentru persoane, dar şi pentru clădiri.

Reţele de alimentare cu energie termicăClădirile din zona nouă a Municipiului Baia Mare, care reprezentau în 1990 circa 70% din totalul apartamentelor, au fost alimentate cu căldură înainte de acest an de la o centrală termică de zonă industrială (CTZI) funcţionând pe gaze naturale şi care producea apă fierbinte şi abur de înaltă presiune, precum şi de la centrale termice pentru ansambluri urbane (care mai sunt denumite şi centrale termice de cartier.sau de cuartal).

După 1990, prin reducerea accentuată a producţiei industriale, consumul de abur din sursa centralizată a scăzut aproape la zero, ceea ce a condus la oprirea funcţionării cazanelor de abur şi la scoaterea din funcţiune a uneia dintre magistralele de termoficare pentru alimentarea oraşului. In paralel, punctele termice alimentate din această magistrală, au fost transformate în centrale termice pentru ansambluri urbane. Consumatorii racordaţi la cealaltă magistrală au remarcat reducerile de costuri, precum şi gradul de confort sporit asigurat de centralele termice în comparaţie cu racordarea la termoficare şi au început să se debranşeze, optând nu numai pentru centrale termice de ansamblu urban, dar şi pentru centrale de bloc sau scară de bloc.

Este de remarcat faptul că la punctele termice care au mai rămas în funcţiune, pentru a se asigura un randament acceptabil se livra apă fierbinte numai în perioada de iarnă, pentru încălzire şi apă caldă menajeră, vara cazanele de apă fierbinte din CTZI fiind oprite, întrerupându-se apa caldă menajeră în toată această perioadă.

Amplasarea centralelor de bloc sau scară de bloc s-a făcut în funcţie de posibilităţile de respectare a prevederilor Normativului I 6 de proiectare şi executare a sistemelor de alimentare cu gaze naturale: la subsol, într-una din încăperile de la parter, alături de clădire sau pe terasa blocului. Acest din urmă amplasament a fost permis de greutatea redusă a echipamentelor actuale, conţinutul redus de apă din ele, precum şi funcţionarea cu tiraj forţat care a permis evacuarea gazelor de ardere prin coşuri metalice, cu diametru şi înălţime mică.

Avantajele centralelor termice individuale şi ale microcentralelor termice murale de apartament, precum şi posibilităţile sporite de alimentare cu gaze naturale prin reducerea consumului industrial au făcut ca Municipiul Baia Mare să fie primul oraş important al ţării complet debranşat de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică.

O serie de cauze care au contribuit la acest fenomen se regăsesc şi în oraşele Seini, Baia Sprie şi Şomcuţa Mare, ale căror locuinţe colective au fost alimentate iniţial de la centrale termice de ansambluri urbane:

Uzura avansată a instalaţiilor de producere a energiei termice echipate cu cazane Metalica cu tiraj natural şi arzătoare manuale

Uzura avansată a reţelelor de distribuţie ceea ce determina pierderi de căldură şi de agenţi termici

Dorinţa de independenţă din punct de vedere al programului de asigurare cu căldură şi apă caldă menajeră, al gradului de confort, în funcţie de posibilităţile financiare ale locatarilor

Uzura avansată a instalaţiilor interioare de încălzire în special la imobilele vechi.

3


Diferenţa de suprafaţă de radiaţie a corpurilor de încălzire cauzată de modificarea standardelor privind temperaturile exterioare şi a celor interioare de calcul (-21ºC….-15ºC, respectiv +20ºC…+18ºC) – variaţii dintre cele mai mari din ţară

Creşterea preţului Gcal, în condiţiile scăderii veniturilor locuitorilor ca urmare a restrângerii activităţii economice, precum şi imposibilitatea achitării costului căldurii în tranşe lunare egale, cu posibilitatea unor regularizări anuale

Lipsa unei legislaţii adecvate privind rău platnicii şi categoriile defavorizate, ceea ce a condus la oprirea alimentării (în special cu apă caldă menajeră) a unui întreg bloc pentru un număr redus de restanţieri

Lipsa combustibilului lichid uşor la centralele alimentate în acest mod.Odată cu dezvoltarea sistemelor de transport şi distribuţie a gazelor naturale în judeţele Satu Mare şi Maramureş (în special prin realizarea legăturii de la Hust – (Ucraina) – cu gazoductul transeuropean prin intermediul staţiei de la Medieşu Aurit), dar şi cu apariţia pe piaţă (inclusiv ca second – hand) a unei mari varietăţi de echipamente pentru producerea energiei termice adaptabile multitudinii de situaţii concrete, locatarii au trecut la debranşarea masivă, astfel încât sistemele centralizate alimentate de centrale termice de ansambluri urbane şi-au încetat activitatea, rolul lor fiind preluat de centrale termice de bloc, de scară de bloc şi de apartament.

In cazul montării centralelor termice de bloc sau scară de bloc, s-a păstrat în general sistemul de distribuţie existent la plafonul subsolului şi coloanele verticale. În unele cazuri s-a trecut la un sistem de distribuţie cu o coloană tur-retur generală pe casa scării la care s-au legat distribuţiile separate pentru fiecare apartament.

Microcentralele termice de apartament s-au montat de obicei în bucătării, iar conductele de distribuţie din cadrul apartamentului s-au montat fie pe pardoseală « la plintă », fie sub plafon « la galerie ».

Evacuarea gazelor de ardere se face în general cu ajutorul unui kit de introducere aer de ardere / evacuare gaze de ardere compus din 2 tuburi concentrice având la capăt o « ventuză » şi care este scos în exterior în general prin golul de aerisire al bucătăriei.

In aceste microcentrale, prepararea apei calde menajere se face fie instantaneu în schimbătoare de căldură cu plăci (SCP), fie prin intermediul unor boilere care sunt parte componentă a centralelor.

In multe cazuri, odată cu restructurarea sistemului de încălzire, s-au înlocuit şi radiatoarele din fontă cu radiatoare plate din oţel sau din elemente de aluminiu.

Această acţiune rapidă de debranşare în condiţiile unei legislaţii care a suferit schimbări într-o perioadă scurtă de timp, nu a fost şi încă mai este însoţită de dezavantaje, chiar pericole pentru utilizatori.

In cazul unor locatari cu venituri reduse, aceştia au obţinut debranşarea parţială sau chiar totală de la centrala termică de bloc, înălzirea făcându-se local cu flacăra de la aragaz, cu sisteme improvizate de sobe cu combustibil solid, electric sau pe seama căldurii primite de la apartamentele vecine.

Consecinţele acestor fenomene sunt mai puţin studiate până în prezent şi pot rezulta din regimul inegal de încălzire între diferitele apartamente sau încăperi din cadrul aceluiaşi bloc de locuinţe :

Clădirile colective de locuit au fost proiectate şi construite astfel încât să funcţioneze unitar din punct de vedere termic, nefiind realizată izolarea termică între apartamente. Ele nu au fost proiectate pentru a avea în fiecare apartament sisteme diferite de încălzire care să funcţioneze după programul dorit de fiecare locatar.

Calculele de verificare a structurilor constructive din punct de vedere termotehnic şi al impiedicării formării condensului s-au făcut pentru o funcţionare cu întreruperi limitate ale funcţionării instalaţiei de încălzire şi la variaţii mici ale temperaturii interioare în jurul temperaturii de calcul de 18…20ºC.

3


Creşterea umidităţii relative în încăperi peste valoarea de 60% datorită utilizării pentru încălzire a flăcării aragazului, a convectoarelor cu tiraj insuficient, precum şi a montării ferestrelor cu tâmplărie etanşă şi geam termopan conduc, pe lângă apariţia unor boli respiratorii, şi la scăderea rezistenţei termice a anvelopei clădirii şi chiar la scăderea capacităţii portante a acesteia prin pătrunderea umidităţii până la armăturile care se corodează în special în zonele de îmbinări. De asemenea, nu se cunoaşte încă efectul dilatării sau contractării inegale a armăturilor din elementele exterioare de construcţie în condiţiile în care încălzirea apartamentelor şi a camerelor este variabilă uneori întâmplător în spaţiu şi timp.

In ceea ce priveşte localităţile din mediu rural din cadrul zonei studiate, clădirile de locuit sunt încălzite fie local, cu sobe funcţionând pe gaze naturale, fie sunt dotate cu încălzire centrală alimentate de la cazane sau microcentrale murale funcţionând pe acelaşi combustibil.

Pentru evacuarea gazelor de ardere la sobe şi la centralele termice individuale, sunt folosite în principal coşurile existente care înainte au fost folosite pentru tirajul sobelor cu combustibil solid..

De asemenea utilizarea în bucătării a aragazului fără utilizarea altei surse de încălzire conduce la creşterea umidităţii relative şi, implicit, la apariţia condensului şi apoi a mucegaiului pe elementele de construcţie.

O soluţie foarte periculoasă pentru prepararea apei calde menajere o constituie montarea fără precauţii speciale a încălzitoarelor de apă cu gaze în băi (soluţie permisă de Normativul de gaze I 6 – 1986, dar interzisă de Normativele I 6 – 1998 şi NT-DPE-01/2004). In general, în băi nu se deschid ferestrele în timpul utilizării astfel încât cantitatea de oxigen scade şi cresc concentraţiile de oxid şi dioxid de carbon, ocupantul putând chiar muri din această cauză. Această disfuncţionalitate poate fi amplificată de utilizarea unor aparate „second – hand” montate de persoane fără calificarea şi autorizarea necesare din partea ANRGN.

Acelaşi pericol poate apărea şi în cazul montării aparatelor consumatoare de gaze naturale (cu sau fără flacără deschisă) în încăperi improprii din punct de vedere al volumului, suprafeţei vitrate, aerisirii, structurii elementelor de construcţie.

In ceea ce priveşte consumatorii individuali din zonele nealimentate cu gaze naturale sau care, din lipsa posibilităţilor, folosesc în continuare sobele cu combustibil solid pentru încălzire şi buteliile de aragaz pentru prepararea hranei, problema transportului acestora la domiciliul consumatorilor este legată de starea drumurilor şi de distanţele care trebuie parcurse de la depozite.

Clădirile din sectorul terţiar din mediul urban, dar şi majoritatea celor din mediul rural au propriile lor centrale termice, cu echipamente moderne şi amplasate în spaţii corespunzătoare fie în încăperile existente, unde există suficient spaţiu prin demontarea vechilor cazane tip Metalica, fie în încăperi noi, cu asigurarea volumului şi suprafeţei de decompresiune.

Spaţiile comerciale amplasate la parterul locuinţelor colective sunt şi ele dotate în prezent cu surse individuale de energie termică, separarea instalaţiilor de încălzire fiind realizată odată cu fragmentarea şi închirierea / vinderea acestora către diverse firme.Ca surse de căldură şi apă caldă menajeră sunt utilizate de asemenea microcentralele termice murale sau, pentru încălzirea locală, convectoarele funcţionând pe gaze naturale, apa caldă menajeră fiind preparată, în general, cu boilere electrice.Din puncte de vedere al izolării termice a anvelopei clădirilor, măsurile cele mai uzitate până acum de către utilizatorii locuinţelor colective au fost montarea ferestrelor etanşe cu geam termoizolant tip termopan şi acoperirea teraselor cu şarpante uşoare, cu sau fără termoizolarea suplimentară a terasei. In unele cazuri izolate, s-a făcut o termoizolare la interior a unora dintre pereţii exteriori fără goluri ai apartamentelor.

3


Acestea sunt însă iniţiative şi realizări izolate, necoordonate din punct de vedere al soluţiilor şi efectelor asupra ansamblului clădirii (uneori diferitele scări ale aceluiaşi bloc au acoperişuri şarpantă diferite) şi în funcţie de posibilităţile financiare ale fiecărui locatar.

Elementele prezentate mai sus constituie baza de la care trebuie pornit în acţiunea de implementare a unui brand regional „Eco-Maramureş” vizând transformarea Maramureşului în cel mai curat judeţ din România din punct de vedere ecologic. Zona Sistemului Urbana Municipiului Baia Mare este zona de la care trebuie să pornească această acţiune, aici existând cei mai mari consumatori de combustibil, dar şi capacitatea umană şi materială de a porni şi dezvolta această acţiune.

1.5 Zonificarea teritoriuluiDin totalul suprafeţei ariei periurbane, (anexa 3) terenurile cu utilizare agricolă ocupă puţin mai mult de 50% din teritoriul administrativ. Comparativ cu ponderea suprafeţei agricole la nivelul judeţului, suprafaţa agricolă a zonei periurbane în procente este cu puţin mai mare. Procentul de suprafaţa forestieră pentru zona periurbană este mai mic decât cel la nivelul judeţului, fiind o diferenţă de aproape 12 procente. Împădurirea optimă pentru zonele de câmpie este de 10-15%, iar în zonele de deal este de 40%, conform „Raportului privind starea mediului în România în anul 1999” elaborat de MAPPM. În zonele de câmpie avem următoarele unităţi administrativ teritoriale care ar trebui să-şi ridice gradul de împădurire până la pragul amintit mai sus:

Recea Groşi

Următoarele unităţi administrativ – teritoriale aflate atât în zonă de câmpie, cât şi în zonă de deal nu ajung până la pragul de 25% împădurire cât ar fi optim pentru astfel de relief:

Mireşu Mare Ulmeni Remetea Chioarului Copalnic Mănăştur Seini Dumbrăviţa

Bilant teritorial comparativ

Suprafaţă totală (ha)

Suprafaţă agricolă ha)

% S. agricolă

Suprafaţă forestieră (ha)

% S. forestieră

Zona SUBM 145299 74201 51,1 50.002 34,4Judeţul Maramureş 630436 311190 49,4 289179 45,9Romania 23839071 14836568 62,2 6663097 28,0

Aceste valori procentuale sunt orientative.

În ceea ce priveşte suprafaţa intravilanelor, se observă că aceasta este în general mare. O valoare orientativă pentru indicele ha intravilan raportat la numărul de locuitori este de 0,01 ha/locuitor pentru urban. Raportate la această valoare, se observă ca intravilanele din zona urbană sunt supradimensionate în zona periurbană. Cu excepţia municipiului Baia Mare, nu se simte nevoia măririi suprafeţelor intravilane ci de utilizare mai eficientă a acesteia, prin construire densă şi afectarea unor spaţii suplimentare funcţiilor urbane deficitare .

Situaţia indicilor suprafeţelor intravilane, raportate la numprul de locuitori, este prezentată în tabelul următor.

U.a.t. Densitatea populaţiei în intravilane

Dimensionarea intravilanelor

3


Nr. loc. / S. intravilan (ha)

S. intravilan (ha) / nr. locuitori

BAIA MARE 53,0 0,02BAIA SPRIE 13,0 0,08SEINI 8,3 0,12ŞOMCUŢA MARE 6,4 0,16TAUŢII-MAGHERAUŞ 5,8 0,17ULMENI 8,1 0,12 Total urban 15,7 0,11CICARLĂU 6,1 0,16COPALNIC-MANAŞTUR 3,4 0,29DUMBRAVIŢA 4,4 0,23GROŞI 4,8 0,21MIREŞU MARE 5,7 0,18RECEA 8,9 0,11REMETEA CHIOARULUI 3,3 0,30SACALAŞENI 10,0 0,10SATULUNG 5,6 0,18ŞIŞEŞTI 4,5 0,22VALEA CHIOARULUI 3,2 0,32Total rural 5,4 0,21

Folosinţa terenurilorZone agricolePentru a pune în evidenţă mărimea şi distribuţia resurselor pentru dezvoltarea activităţii în agricultură s-au construit un indice agregat şi doi indicatori:

Performanţa zonelor agricole Densitatea gospodăriilor aflate în zonele agricole Densitatea resurselor de muncă în agricultură

Performanţa zonei agricole

S-a comparat producţia agricolă la hectar (teren agricol cultivat cu cereale/ legumeşi cartofi/ struguri şi fructe) realizată la nivel naţional şi judeţean cu producţia agricolă la hectar din zona periurbană. Se constată că productivitatea cerealieră periurbană se ridică la nivelul productivităţii ţării. În schimb producţia de legume şi cartofi este mai mică faţă de nivelul judeţean şi de cel naţional. Producţia de fructe şi struguri este mai mică faţă de judeţ, dar mai mare faţă de ţară.

Numărul de animale la hectar teren agricol în zona periurbană este mai mare atât faţă de judeţ cât şi faţă de ţară. Deci se constată o eficienţă mai scăzută a productivităţii a terenurilor cultivate cu legume şi cartofi. Se propune o schimbare a folosinţei terenurilor cultivate cu legume şi cartofi în folosul măririi terenurilor cultivate cu fructe şi a terenurilor destinate creşterii animalelor.

Performanta agricolă (t/ha) Cereale

Legume şi cartofi

Struguri şifructe

Nr. animale /ha

Zona SUBM 2,4 11,2 6,2 1,4

3


judeţ 2,3 13,3 9,8 1,2ţară 2,4 13,9 4,1 1,0

Performanţele zonelor cultivate cu cereale (tone cereale/ha)Baia Mare 1,0 Valea Chioarului 2,5Şomcuţa Mare 1,7 Satulung 2,6Copalnic Mănăştur 1,8 Ulmeni 2,7 Siseşti 1,9 Remetea Chioarului 2,9Baia Sprie 1,9 Mireşu Mare 3,1Dumbrăviţa 2,0 Seini 3,2Recea 2,2 Tăuţii Măgherăuş 3,4Cicărlău 2,2 Groşi 3,7Săcălăşeni 2,5 Media 2,4

Performanţele zonelor cultivate cu legume şi cartofi (tone /ha)Cicărlău 2,7 Seini 11,1Săcălăşeni 9,3 Dumbrăviţa 11,3Copalnic Mănăştur 9,4 Siseşti 11,3Ulmeni 9,7 Mireşu Mare 12,5Baia Mare 10,0 Şomcuţa Mare 13,6Baia Sprie 10,5 Satulung 14,2Groşi 10,6 Valea Chioarului 14,5Recea 10,7 Remetea Chioarului 17,4Tăuţii Măgherăuş 10,9 Media 11,2

Terenurile cu performanţă redusă a zonelor cultivate cu legume şi cartofi se găsesc următoarele unităţi administrativ - teritoriale: Cicârlău, Săcălăşeni, Copalnic – Mănăştur, Ulmeni, Baia Mare, Baia Sprie, Groşi, Recea, Tăuţi – Măgheruş, Seini. Terenurile din aceste unităţi administrativ – teritoriale ar putea fi utilizate pentru cultivarea fructelor şi strugurilor şi pentru creşterea animalelor. Performanţele zonelor cultivate cu fructe şi struguri (tone/ha)

Dumbrăviţa 0,4 Baia Mare 6,6Mireşu Mare 0,9 Şomcuţa Mare 8,1Baia Sprie 1,5 Recea 8,3Copalnic Mănăştur 2,2 Seini 8,5 Siseşti 3,3 Tăuţii Măgherăuş 10,1Cicărlău 3,8 Valea Chioarului 10,3Satulung 4,4 Săcălăşeni 11,8Remetea Chioarului 7,0 Groşi 11,9Media 6,2

Performanţele zonelor de creştere a animalelor (nr animale/ha)Valea Chioarului 0,7 Ulmeni 1,4Cicărlău 0,8 Săcălăşeni 1,5Mireşu Mare 0,9 Siseşti 1,5Baia Mare 1,0 Groşi 1,7Tăuţii Măgherăuş 1,1 Satulung 1,8Baia Sprie 1,2 Dumbrăviţa 1,8Şomcuţa Mare 1,2 Seini 2,3Recea 1,3 Remetea Chioarului 2,4

3


Copalnic Mănăştur 1,3 Medie 1,4

Din agregarea indicatorilor prezentaţi mai sus (performanţele zonelor cultivate cu cereale, cu cartofi şi legume, cu struguri şi fructe, şi cele utilizate pentru creşterea animalelor) s-a constituit indicele performanţei zonelor agricole:

Performanţa zonelor agricole Cicărlău mica Satulung medieCopalnic Mănăştur mica Somcuţta Mare medieBaia Sprie mica Săcălăşeni mareDumbrăviţa medie Seini mareMireşu Mare medie Tauti Magherăus mare Siseşti medie Groşi mareBaia Mare medie Remetea Chioarului mareUlmeni medie Valea Chioarului mareRecea medie

Următoarele unităţi administrativ – teritoriale înregistrează o performanţă scăzută a utilizării terenurilor agricole: Cicârlău, Copalnic – Mănăştur, Baia Sprie, Dumbrăviţa. O parte din terenurile acestea ar putea trece în altă folosinţă, spre exemplu silvică, piscicolă, intravilană.

Densitatea resurselor de muncă în agriculturăResursele de muncă în agricultură se concentrează în special în partea de nord-vest a teritoriului periurban, în comunele Siseşti, Săcălăşeni, Dumbraviţa, Groşi şi în municipiul Baia Mare.

Densitate resurselor de muncă in agr/haBAIA SPRIE 0,04 SEINI 0,12Cicărlău 0,04 Mireşu Mare 0,13Valea Chioarului 0,05 Remetea Chioarului 0,14Recea 0,05 Siseşti 0,15TAUTII MĂGHERĂUŞ 0,07 BAIA MARE 0,16Satulung 0,08 Săcălăşeni 0,16Copalnic Mănăştur 0,09 Dumbrăviţa 0,16ULMENI 0,09 Groşi 0,17ŞOMCUŢA MARE 0,12 medie 0,11

Prin analiza concomitentă a resurselor de muncă în agricultură şi a performanţa terenurilor agricole, se constată următoarea situaţie: cea mai eficientă utilizare a resurselor de muncă se înregistrează in comunele Recea, Groşi şi în oraşul Tăuţii Măgheruş. O eficienţă relativ mare se constată şi în oraşul Baia Sprie şi în comunele Siseşti şi Dumbrăviţa. Deci se conturează o zonă centrală cu eficienţă a utilizării resurselor, în timp ce zona de sud şi de nord o eficienţă redusă.

Eficienţa utilizării resurselor agricole (Tone produse agricole /persoană ocupată in agricultura)Valea Chioarului 0,8 Ulmeni 1,9Copalnic Mănăştur 0,9 Cicărlău 2,3Baia Mare 1,1 Baia Sprie 6,8Seini 1,2 Siseşti 9,1Săcălăşeni 1,3 Dumbrăviţa 9,3Remetea Chioarului 1,3 Recea 13,4Mireşu Mare 1,4 Groşi 17,4

3


Satulung 1,4 Tăuţii Măgherăuş 31,5Medie 6,3

Densitatea gospodăriilor în zonele ruraleDensitatea gospodăriilor în zonele rurale este mai scăzută în partea de nord - centru a zonei periurbane.

Densitatea gospodăriilor în zonele rurale (gosp/ha)*100TAUŢII MĂGHERĂUŞ 1,53 Mireşu Mare 32,47Groşi 2,84 Satulung 33,58Recea 3,47 Săcălăşeni 36,83Dumbrăviţa 4,62 Remetea Chioarului 38,08 Siseşti 4,87 SEINI 39,18BAIA SPRIE 6,29 BAIA MARE 40,38Cicărlău 17,29 Copalnic Mănăştur 49,94ŞOMCUŢA MARE 23,91 ULMENI 62,04Valea Chioarului 29,64 Medie periurban 25,1

Media nationala 17,9

Zone turisticeJudeţul Maramureş este unul dintre cele mai apreciate zone turistice din ţara, având un potenţial turistic complex şi unitar. Resursele turistice sunt de natură etno-folcloristică: arhitectură şi artă meşteşugărească populare cu un puternic caracter de originalitate, ţesături, datini, ceramică…; bogăţia de peisaje montane împreună cu rezervaţiile şi monumentele naturii şi alte atracţii de natură speologică, geologică şi geomorfologică reprezintă un alt tip de resursă turistică; judeţul beneficiază şi de numeroase resurse minerale.

Zona periurbană Baia Mare nu excelează în domeniul resurselor turistice, prin comparaţie cu alte zone ale judeţului, cum ar fi văile Marei şi Izei, Sighetul Marmaţiei şi Săpânţa sau cunoscuta Ţară a Oaşului. Totuşi, această zona nu este lipsită de resurse turistice importante care aparţin celor trei tipuri amintite mai sus.

În regiunea periurbană se conturează două zone turistice complexe, una în partea de nord a SUBM şi alta în partea de sud. Zona turistică Baia Mare –Masivul Igniş- Gutin. Această zonă este rezultatul îmbinării mai două subzone turistice: municipiul Baia Mare şi împrejurimile imediate şi zona turistică a Muntelui Igniş-Gutin. Specificul masivului Igniş- Gutin este generat de originea sa vulcanică, fiind crestat de chei şi de filee, peisaj îmblânzit de poieni întinse. Dintre atracţiile turistice ale zonei amintim: staţiunea climaterică Izvoarele – a doua staţiune ca importanţă din judeţ, dispunând de pârtie de schi şi alte dotări pentru practicarea sporturilor de iarnă, pârtia de schi de pe malul lacului Bodi, diferite trasee turistice care pleacă din această staţiune. Masivul este vizitat pentru peisajele pitoreşti: vârful Igniş, Valea Neagră, Barajul şi lacul de acumulare de la Firiza,etc.

A doua subzonă turistică, Baia Mare şi împrejurimile, este bogată în obiective de interes istoric, în municipiul Baia Mare se pot vizita fragmente din vechiul zid de apărare, centrul istoric cu clădiri în stil gotic, în Muzeul judeţean Maramureş unde, pe lângă alte secţii (cum ar fi: Secţia de mineralogie, Secţia de tehnică minieră, Secţia de artă, Secţia de etnografie), are şi o Secţie de istorie. Împrejurimile municipiului sunt atractive prin frumuseţea peisajului natural, constituind zona de agrement a oraşului: Rezervaţia de castan comestibil, Valea Usturoi, staţiunea climaterică de interes local Apa Sărată, Lacul Bodi- Ferneziu, Lacul Albastru. Tot în apropiere de baia mare, la Surdeşti (com. Siseşti) se poate vizita cea mai înaltă construcţie de lemn din Europa – biserica din lemn (54m). La Băile Dăneşti resursele minerale sunt.

3


Dotări în turism UAT Hoteluri şi moteluri Cabane şi pensiuni

Unităţi turistice Locuri cazare Unităţi turistice Locuri cazareBaia Mare 12 1109 6 237Baia Sprie - - 2 101Tautii Măgheruş

- - 1 72

Cicârlău - - 1 6

Se constată că numărul cel mai mare de locuri de cazare se află în unităţi de cazare mari, hoteluri şi moteluri. În acestă zonă se poate dezvolta capacitatea de cazare în unităţi mai mici, de genul pensiunilor turistice şi agro-turistice în localităţile din comunele: Cicârlău, Siseşti şi din oraşele Baia Sprie, Tăuţii Măgheruş şi Seini.

Zona turistică Chioar – Lăpuş este mai săracă în resurse turistice, dar aici se găseşte un obiectiv turistic – Defileul Lăpuşului - pe care Gr. Posea îl consideră cel mai sălbatic defileu, nefiind străbătut de nici o arteră de circulaţie sau potecă. Alte elemente de interes în zonă sunt: monumente şi situri, resurse minerale, şi bineînţeles, valorile etno-folclorice ale zonei: cântece, dansuri şi portul specifice. Băile Cărbunar este o staţiune de interes local cu ape bogate în sulf, fire şi iod, indicate în afecţiuni reumatice.

Dotări în turismU.A.T Hotel +Motel Cabane +Pensiuni

Unităţi turistice Locuri cazare Unităţi turistice Locuri cazareDumbrăviţa 1 14 - -Săcălăşeni - - 2 12

Această zonă turistică are puţine locuri de cazare. Este necesară dezvoltarea pensiunilor turistice şi agro-turistice în toată zona Chioarului –Lăpuş. Zonele cu mare densitate a patrimoniului construit sunt: Baia Mare, Baia Sprie, Şomcuţa Mare, Săcălăşeni, Siseşti, Ulmeni, Remetea Chioarului.

A2. Domeniul Structura demografică

2.1 Evoluţia populaţiei

Populaţia zonei “Sistem urban Baia Mare” înregistra 225476 locuitori în anul 2003, reprezentând 43,4% din populaţia totală a judeţului Maramureş. Populaţia localităţilor urbane care fac obiectul acestui studiu reprezintă 70,5% din totalul populaţiei urbane a judeţului Maramureş, în timp ce populaţia din mediul rural al zonei de studiu reprezintă 17,1% din totalul populaţiei rurale a judeţului Maramureş.

Analiza dinamicii populaţiei “Sistemului Urban Baia Mare” între anii 1998-2003 relevă o scădere a populaţiei totale cu 2,3%; populaţia urbană a scăzut cu 3,6%, iar populaţia rurală a înregistrat o uşoară creştere cu 0,8%.

Evoluţia populaţiei zonei “Sistemul urban Baia Mare” între 1998-2003:Dinamica populaţiei

4


1998 2003 1998=100%Populaţia totală din care:

245287 239528 97,7%

Populaţie urbană 196659 190570 96,9%Populaţie rurală 48628 430098 100,6%

Sursa: INS, Fişa localităţii 1998, 2003La nivel de unitate administrativ-teritorială, dinamica populaţiei în perioada 1998-2003 nu are aceeaşi tendinţă în toată zona “Sistem urban Baia Mare”. Comuna Valea Chioarului înregistrează cea mai semnificativă scădere a populaţiei cu 6,2% urmată de municipiul Baia Mare cu o scădere a populaţiei cu 4,7%. Scăderi ale populaţiei se înregistrează şi în oraşele Şomcuta Mare şi Ulmeni. În comunele Siseşti şi Remetea Chioarului se înregistrează scăderi ale populaţiei cu 2,5%.

De remarcat că există localităţi în care s-au înregistrat creşteri ale populaţiei. Acestea sunt redate în tabelul următor:

Localităţi în care s-au înregistrat creşteri ale volumului populaţiei (1998-2003):

MEDIUL U.A.T.Creştere

procentuală

UrbanTăuţii Măgherăuş 2,3%

Baia SprieSeini

1,7%7%

Rural

Săcălăşeni 6,9%Recea 4,5%

Satulung 2,1%Groşi 1,5%

Sursa: INS, Fişa localităţii 1998, 2003În comunele Recea, Satulung, Groşi şi oraşele Tăuţii Măgherăuş şi Baia Sprie, creşterea populaţiei se datorează sporului migratoriu pozitiv, adică unui număr semnificativ de stabiliri de domiciliu în aceste localităţi.

Densitatea populaţieiDensitatea populaţiei în zona “Sistem urban Baia Mare” este de 114 locuitori/km², valoare mai ridicată decât cea de la nivel naţional. Densitatea populaţiei în municipii şi oraşe este 277locuitori/km², iar în comune aceasta are valori scăzute 67locuitori/km². Populaţia este foarte concentrată în municipiul Baia Mare, densitatea populaţiei având valoarea de 611locuitori/km², urmată de oraşul Baia Sprie: 166locuitori/km². Localităţile rurale care înregistrează valori ridicate ale densităţii populaţiei sunt Recea cu 120 locuitori/km² şi Groşi cu 100locuitori/km². În următoarele localităţi rurale densitatea populaţiei are valori faoret scăzute: Valea Chioarului cu 29locuitori/km², Remetea Chioarului cu 56 locuitori/km², Siseşti cu 61 locuitori/km². De remarcat că în cele două oraşe nou înfiinţate, densitatea populaţiei are valori scăzute, respectiv 55 locuitori/km² în Tăuţii Măgherăuş şi 65 locuitori/km² în Şomcuta Mare.

Densitatea populaţieiLocuitor/km²

Zona “Sistem urban Baia Mare” 114România 94,1

Sursa: INS, Fişa localităţii 2003

Structura pe vârste a populaţiei

4


Structura pe vârste este un element important pentru a indica evoluţia demografică viitoare a unei zone, dar este şi un efect al unor fenomene demografice, cum ar fi: creşterea/scăderea natalităţii, creşterea/ scăderea migraţiei.

Analizând structura populaţiei pe grupe de vârstă a zonei studiate se observă că aceasta diferă semnificativ de cea la nivel naţional: se constată o pondere mai ridicată a populaţiei tinere şi a populaţiei în vârstă de 15-59 ani comparativ cu media la nivel naţional şi o pondere mai scăzută a populaţiei vârstnice.

18,7%17,6%

67%63%

14,3%19,3%

0

10

20

30

40

50

60

70

populaţia 0-14ani

populaţia 15-59ani

populaţia 60ani şi peste

Structura pe vârste a populaţiei 2002

Zona de studiu

Romănia

Ponderea populaţiei vârstnice din totalul populaţiei şi raportul de dependenţă după vârstă sunt indici ce descriu procesul de îmbătrânire demografică. Raportul de dependenţă după vârstă, calculat ca raportul dintre populaţia în vârstă de muncă (15-59 ani) şi restul populaţiei, exprimă sarcina socială pe care o suportă segmentul populaţiei adulte care are cea mai importantă contribuţie la realizarea bugetului familial şi are de asemenea un rol activ în formarea tinerei generaţii.

Raportul de dependenţă are valori mai mici la nivelul zonei studiate comparativ cu media pe judeţ şi ţară, valoarea acestuia fiind la nivelul zonei studiate de 49, ceea ce înseamnă că 100 de persoane în vârstă de muncă susţin 49 de persoane inactive. Comparativ pe cele două medii, raportul de dependenţă are valori mai ridicate în mediul rural (68) spre deosebire de mediul urban (45). Valori scăzute ale raportului de dependenţă, sub 50 de persoane inactive la 100 de persoane în vârstă de muncă se înregistrează în municipiul Baia Mare şi oraşul Baia Sprie.

Proporţia vârstnicilor în zona studiată (14,3%) diferă semnificativ de media judeţeană (16,2%) şi de cea la nivel naţional (19,3%), având valori mai scăzute. Valori mai scăzute ale populaţiei vârstnice se înregistrează în municipiul Baia Mare (11,4%), oraşele Baia Sprie (14,1%) şi Ulmeni (18,0%).

Există un număr de patru unităţi administrativ-teritoriale în care fenomenul îmbătrânirii demografice este mai accentuat (în care ponderea populaţiei vârstnice din totalul populaţiei are valori peste 21% , iar raportul de dependenţă are valori peste 68): Căpalnic Mănăştur, Dumbrăviţa, Valea Chioarului, Mireşu Mare. Dar se poate afirma că la nivelul zonei studiate, fenomenul îmbătrânirii demografice este mai redus.

Distribuţia populaţiei pe grupe mari de vârstă pe total şi medii la nivelul zonei de studiu, reflectată de datele de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002 este prezentată în tabelul următor:

Structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei 2002

4


Grupe de vârstă Zona “Sistem urban Baia Mare” Judeţul Maramureş

RomâniaTotal Urban Rural

0-14 ani 18,7% 18,6% 19,3% 19,6% 17,6%15-59 ani 67,0% 68,8% 59,7% 64,2% 63,1%60 ani şi peste 14,3% 12,6% 21% 16,2% 19,3%Raport de dependenţă 49% 45% 68% 56% 58,5%

Datele prezentate în tabelul de mai sus ne arată că în zona studiată segmentul populaţiei 0-14 ani reprezintă 18,7% din totalul populaţiei, valoare situată sub valoarea medie pe judeţ (19,6%). O populaţie tânără peste 20% din totalul populaţiei caracterizează structura pe vârste a oraşului Ulmeni-21,8% şi a comunelor Săcălăşeni- 20,5%, Satulung-21,2%, Siseşti-20,9%. De asemenea, populaţia în vârstă de muncă are valori mai ridicate în: municipiul Baia Mare (70,3%), oraşele Baia Sprie (66,6%) şi Tăuţii Măgherăuş (62,3%), comunele Groşi (63,5%), Recea (61%), Siseşti (62%).

Mişcarea populaţiei Dintre componentele care determină evoluţia populaţiei se remarcă ca importanţă cele două tipuri de mişcări ale populaţiei: mişcarea naturală descrisă de evenimentele demografice propriu-zise (naştere, deces, căsătorie, divorţ) şi mişcarea migratorie descrisă de intrările şi ieşirile ce au loc în comunitatea respectivă .a) Mişcarea naturală surprinde două fenomene demografice: natalitatea şi mortalitatea.Natalitatea se măsoară prin rata brută a natalităţii care reprezintă numărul născuţilor vii într-o perioadă de timp determinată (1an) la 1000 de locuitori.

Natalitatea este un fenomen demografic influenţat de condiţiile economice şi sociale. Astfel natalitatea este influenţată de declinul economic ce afecteză familia şi relaţiile dintre membrii acesteia. Natalitatea depinde de o serie de factori sociali: mediul de rezidenţă, apartenenţă etnică, nivel de instruire.Mişcarea naturală 2003U.a.t. Rata natalităţii ‰ Rata mortalităţii ‰ Sporul natural ‰Baia Mare 10,3 8,8 1,5Baia Sprie 10,5 11,4 -0,9Tăuţii Măgherăuş 8,4 11,9 -3,5Şomcuta Mare 10,7 13,4 -2,8Ulmeni 15,6 11,2 4,4Căpâlnic Mănăştur 11,0 14,1 -3,1Dumbrăviţa 9,2 15,5 -6,3Groşi 7,6 17,8 -10,2Recea 11,6 15,0 -3,4Săcălăşeni 13,1 10,9 2,2Valea Chioarului 9,6 15,2 -5,7Remetea Chioarului 12,2 17,4 -5,2Satulung 13,2 13,2 0,0Siseşti 7,4 11,9 -4,5Mireşu Mare 9,1 12,2 -3,1Zona SUBM 10,5 10,3 0,2Judeţul Maramureş 10,2 11,1 -0,9România 9,8 12,3 -2,8

Sursa datelor: Fişa localităţii, 2003

În anul 2003, în “Sistemul Urban Baia Mare” rata natalităţii avea valoarea de 10,5 ‰ fiind superioară celei înregistrată la nivel de judeţ (10,2‰) şi la nivel naţional (9,8‰). Această valoare

4


ridicată se datorează unor unităţi administrativ teritoriale în care rata natalităţii are valori foarte ridicate: oraşul Ulmeni (15,6‰), comunele Căpâlnic Mănăştur (11,0‰), Recea (11,6‰), Săcălăşeni (13,1‰), Remetea Chioarului (12,2‰), Satulung (13,2‰).Deşi mortalitatea este fenomenul demografic cel mai legat de latura biologică a fiinţei umane, ea este puternic influenţată de factori sociali şi economici: accesul la servicii, calitatea vieţii, nivelul de educaţie.

La nivelul zonei de studiu rata mortalităţii are valoarea de 10,3‰, valoare inferioară celei înregistrată la nivel de judeţ (11,1‰) şi la nivel naţional (12,3‰). Totuşi rate ale mortalităţii deosebit de mari peste 15‰ se înregistrează în comunele Dumbrăviţa, Groşi, Recea, Valea Chioarului, Remetea Chioarului.

Sporul natural se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi numărul de decese ce au avut loc într-o perioadă determinată (1 an), raportată la volumul populaţiei. Sporul natural este un indicator ce reflectă echilibrul între cele două componente ale mişcării naturale: natalitate şi mortalitate. Sporul natural ne arată cu cât creşte în mod natural o populaţie. Pentru a evalua crşterea/scăderea populaţiei, trebuie să luăm în considerare şi fluxurile migratorii.

La nivelul zonei de studiu, sporul natural are valoare pozitivă (0,2‰) spre deosebire de valoarea de la nivel de judeţ (-0,9‰) şi naţional (-2,8‰). Sporul natural are valoare pozitivă în municipiul Baia Mare (1,5‰), oraşul Ulmeni (4,4‰) şi comuna Săcălăşeni (2,2‰). Valorile cele mai scăzute ale sporului natural se înregistrează în mediul rural, în comunele: Groşi (-10,2‰), Valea Chioarului (-5,7‰), Remetea Chioarului (-5,2‰), Dumbrăviţa (-6,3‰).

b) Mişcarea migratorieMigraţia internă, la nivel zonal, chiar dacă nu influenţează volumul total al populaţiei, provoacă importante mutaţii în structurile după vârste şi sexe ale populaţiei, mai ales pe cele două medii: urban şi rural.Migraţia reprezintă totalitatea stabilirilor şi plecărilor cu domiciliu înregistrate la nivelul zonei studiate.

U.A.T. Sporul migratoiu ‰Baia Mare -4,3Baia Sprie 0,8

Tăuţii Măgherăuş 20,8Şomcuţa Mare 0,1

Ulmeni 0,7Copâlnic Mănăştur 4,1

Dumbrăviţa 9,2Groşi 15,7Recea 19,3

Săcălăşeni 14,0Valea Chioarului 3,5

Remetea Chioarului 7,0Satulung 7,6Siseşti -0,7

Mireşu Mare -2,5Sistemul Urban Baia Mare -0,1România -0,3

Sursa: Fişa localităţii, 2003

La nivelul zonei de studiu, sporul migratoriu are valoare negativă, ceea ce înseamnă că nu mărul celor care pleacă din zonă îl devansează pe cel al sosiţilor. În majoritatea localităţilor rurale, sporul

4


migratoriu are valori pozitive , cu valori semnificative: Dumbrăviţa (9,2‰), Groşi (15,7‰), Recea (19,3‰), Săcălăşeni (14,0‰). Valoarea negativă a sporului migratoriu se datorează în principal municipiului Baia Mare care înregistrează în 2003 un spor migartoiru de (-4,3‰), dar şi comunelor Mireşu Mare (-2,5‰), Siseşti (-0,7‰).

2.2 Forţa de muncăLa nivelul anului 2002, populaţia în vârstă de muncă înregistra 148436 persoane, reprezentând 67% din populaţia totală a zonei studiate şi 45,3% din totalul populaţiei în vârstă de muncă de la nivelul judeţului, ceea ce reprezintă un volum semnificativ al resurselor de muncă.Populaţia activă (91021 persoane active) reprezintă doar 38% din populaţia totală a zonei din care 91,8% reprezintă populaţia ocupată şi 8,2% şomeri.

Îngrijorătoare pentru amplitudinea fenomenelor sociale (sărăcie, inegalitatea şanselor, marginalizare socială, şomaj) este proporţia ridicată a populaţiei inactive (alcătuită din elevi/studenţi, pensionari, casnice, persoane întreţinute de alte persoane sau întreţinute de stat şi/sau organizaţii private sau non-guvernamentale), aceasta reprezentând 62% din totalul populaţiei.Rata de dependenţă economică pentru zona studiată este de 61,3 şi reprezintă numărul de persoane inactive economic pe care trebuie să le susţină o persoană activă economic.

Situaţia socio-economică a populaţiei zonei Sistemul urban Baia Mare 2003:

Populaţia activă 91021din care:Persoane ocupate 83529Şomeri 7492Populaţia inactivă 148507

Populaţia ocupată reprezintă la nivelul zonei studiate 35,4% din totalul populaţiei. La nivel de unitate administrativ-teritorială, populaţia ocupată are ponderea cea mai ridicată în comunele Groşi (44,1%) şi Dumbrăviţa (36,1%) şi municipiul Baia Mare (38,1%). Valori scăzute ale populaţiei ocupate se înregistrează în oraşul Ulmeni (24%) şi comunele: Copalnic Mănăştur (27,6%), Satulung (26,7%) şi Valea Chioarului (21,9%).

Analizând populaţia ocupată pe cele trei sectoare mari ale economiei naţionale, 15,7% din totalul populaţiei ocupată îşi desfăşoară activitatea în sectorul primar (48,6% în industria extractivă şi 51,4% în agricultură, silvicultură şi pescuit). Ponderea cea mai ridicată a populaţiei ocupate în industria extractivă se înregistrează în municipiul Baia Mare şi oraşul Baia Sprie, urmate de oraşul Tăuţii Măgherăuş şi comunele Siseşti şi Recea. Populaţia ocupată în industrie la nivelul zonei de studiu are valoarea de 40,7% din totalul populaţiei ocupate. Ponderea cea mai ridcată a popualţiei în industrie se înregistrează în oraşele Baia Sprie, Ulmeni, municipiul Baia Mare şi comuna Satulung.

La nivelul zonei de studiu, populaţia ocupată în servicii are ponderea de 43,6% din totalul populaţiei ocupate. Ponderea cea mai ridicată a populaţiei ocupate în servicii se înregistrează în mediul urban, respectiv în municipiul Baia Mare (49,8%), oraşele Baia Sprie (36,1%), Tăuţii Măgherăuş (36,3%), Ulmeni (30,2%), Şomcuta Mare (33,3%).

Structura populaţiei ocupate pe sectoare de activitate:Sectorul primar

15,7%Sectorul industrial Sectorul serviciilor


Agricultură Industria extractivă

40,7% 43,6%

51,4% 48,6%

4


Numărul salariaţilor în anul 2003 la nivelul zonei de studiu era de 58449 persoane, reprezentând 71,9% din totalul populaţiei ocupate.

Analizând distribuţia în teritoriu a populaţiei ocupate salariate, se constată că ponderea salariaţilor din totalul populaţiei ocupate are valoarea cea mai mare în municipiul Baia Mare (89,6%) şi oraşul Baia Sprie (73,3%). Numărul salariaţilor în mediul rural are valori mai mici, întrucât majoritatea populaţiei este ocupată în agricultură. Valori foarte scăzute ale ponderii populaţiei salariate din totalul populaţiei ocupate se înregistrează în comunele: Dumbrăviţa (10,4%), Mireşu Mare (8%), Remetea Chioarului (9,5%), Siseşti (6,7%), Copalnic Mănăştur (13,2%).

Structura salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale:

U.A.T.

Agricultură ‰

Industrie ‰

Construcţii ‰

Comerţ ‰

Transporturi ‰

Activităţi

financiare, bancare şi asigurări ‰

Administraţiepublică ‰

Sănătate ‰

Învăţământ ‰

Baia Mare 4,7 443,6 51,9 140,5 90,8 16,2 35,8 71,4 75,7Baia Sprie 9,8 635,1 32,9 64,9 84,5 4,2 15,1 74,5 32,9Tăuţii Măgherăuş

21,7 252,5 98,6 104,5 147,9 0 21,7 146 13,8

Şomcuţa Mare 56,8 234,1 42 202,3 46,6 18,2 33 172,7 72,7Ulmeni 5,8 485,6 23,1 117,6 64,6 0 39,2 151,1 17,3Copalnic Mănăştur

127,4 37,7 0 47,2 113,2 0 51,9 386,8 42,5

Dumbrăviţa 12 167,7 131,7 65,9 65,9 0 107,8 347,3 24Groşi 75,1 0 477,8 41 23,9 0 23,9 68,3 17,1Recea 26,1 561 34,8 177,7 17,4 0 19,2 97,6 10,5Săcălăşeni 10 75 80 80 10 0 80,0 380 170Valea Chioarului 36,8 184,2 136,8 131,6 194,7 0 36,8 147,4 63,2Remetea Chioarului

34,5 0 0 183,9 114,9 0 80,5 390,8 57,5

Satulung 19,6 593,8 0 56 53,2 0 22,4 173,7 11,2Siseşti 7,7 0 0 153,8 84,6 0 53,8 530,8 15,4Mireşu Mare 74,4 49,6 0 57,9 74,4 0 66,1 454,5 57,9Sistemul urban Baia Mare

7,5 444,8 52,2 134,2 88,6 14,4 34,6 81,6 69,8

La nivelul zonei de studiu, salariaţii în industrie, în special în industria extractivă, au ponderea cea mai mare respectiv 444,8 salariaţi în sectorul industrial la 1000 de salariaţi. Salariaţii în industrie au ponderea cea mai ridicată în municipii şi oraşe: municipiul Baia Mare (443,6 ‰), oraşele: Baia Sprie (635,1‰), Tăuţii Măgherăuş (252,5‰), Şomcuta Mare (234,1‰), Ulmeni (485,6‰). Există şi două comune în care ponderea salariaţilor în industrie este ridicată: Satulung (593,8‰), Recea (561‰).

Cea mai scăzută pondere o au salariaţii în agricultură, deşi în mediul rural populaţia este ocupată în agricultură, dar nu lucrează ca salariaţi. O pondere semnificativă o au salariaţii în transporturi şi

4


sănătate peste 80‰. Salariaţii în activităţi financiare, bancare şi de asigurări sunt prezenţi doar în trei localităţi urbane: Baia Mare (16,2‰), Şomcuta Mare (18,2‰), Baia Sprie (4,2‰). Salariaţii în comerţ au o pondere ridicată la nivelul zonei de studiu. Baia Mare, Tăuţii Măgherăuş, Şomcuta Mare, Ulmeni, Recea, Valea Chioarului, Remetea Chioarului, Siseşti sunt localităţi în care salariaţii în comerţ la 1000 locuitori au valori mai mari de 100.Ponderea salariaţilor în învăţământ este de 69,8‰, valoarea cea mai ridicată se înrgistrează în comuna Săcălăşeni (170‰), urmată de municipiul Baia Mare (75,7‰) şi oraşul Şomcuta Mare (72,7‰).

Şomajul reprezintă un factor major de presiune socială şi de reducere a gradului de ocupare. Rata şomajului la nivelul zonei de studiu este de 8,2% în anul 2003, valoare ce nu diferă semnificativ de cea la nivel naţional. În mediul urban, rata şomajului este mai mare comparativ cu mediul rural. Rata cea mai ridicată a şomajului se înregistrează în oraşul Ulmeni 10,5%, urmat de municipiul Baia Mare 5%. În mediul rural, rata şomajului are valori scăzute, întrucât populaţia desfăşoară activităţi în agricultură.

A3. Domeniul Structura activităţilor

Distribuţia sectoarelor de activitate economică la nivelul Sistemului Urban Baia Mare în funcţie de numărul salariaţilor şi cifra de afaceri înregistrateAu fost luate în considerare majoritar numai firmele cu peste 10 angajaţi, considerându-se că acestea sunt mai reprezentative pentru analiza efectuată. Pentru localităţile rurale, s-a considerat însă că sunt importante şi unităţile sub 10 salariaţi (microîntreprinderi), acestea fiind şi cele mai des întâlnite.

În graficul de mai jos s-a reprezentat mărimea sectoarelor economice de activitate după cifra de afaceri generată pentru anul 2004. Se observă că zona studiată este dominată de sectorul secundar (industrie, distribuirea energiei electrice, termice şi gaze, construcţii) ce însumează cca. 57% din totalul cifrei de afaceri a zonei. O participare importantă o are şi sectorul terţiar cu 41% din CA (serviciile), în timp ce sectorul primar (agricultura, silvicultura, pescuitul) se încadrează într-un procent destul de redus de numai 2%.

Marimea sectoarelord eactivitate economica dupa cifra de afaceri a principalelor unitati economice

2%

57%

41% Primar

Secundar

Terţiar

Sursa datelor – Ministerul Finanţelor

Tabelul de mai jos cuprinde un top al firmelor în funcţie de cifra de afaceri generată pentru anul 2004. Toţi agenţii economici prezenţi în acest top sunt localizaţi în municipiul Baia Mare. După cum se poate observa pe primul loc în top se situează Compania REMIN, agent economic cu activitate în extracţia şi prepararea minereurilor metalifere. O altă întreprindere mare este Italsofa

4


România cu activitate în producţia de mobilier. În top predomină ca număr firmele cu activităţi comerciale, însă pe ansamblu ramurile economice sunt caracterizate prin diversitate.

Topul agenţilor economici în funcţie de cifra de afaceri, 2004

Agentul economic Domeniu CAENCifră afaceri (mii lei) Tipul firmei

COMPANIA NATIONALA A METALELOR PRETIOASE SI NEFEROASE REMIN SA

Extracţia şi prepararea minereurilor metalifere 2157987297

Întreprindere foarte mare

ITALSOFA ROMANIA SRL

Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale 1875166138


B.D.M. SA

Comerţ cu ridicata si servicii de intermediere în comerţul cu ridicata (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) 849215079

Întreprindere mijlocie

HABITEX ROMANIA SRL

Alte activităţi de servicii prestate in principal întreprinderilor 790343874

Întreprindere mica

ARAMIS INVEST SRL

Producţia de mobilier si alte activităţi industriale 385012270

Întreprindere mare

HOFER-H.I. SRL

Comerţ cu amânuntul al produselor alimentare, băuturilor si al produselor din tutun, in magazine specializate 286479103

Întreprindere mare

ANTREPRIZA MONTAJ INSTALATII SA Construcţii 281890282


COZMIRCOM SA Industria metalurgica 271374636Întreprindere mijlocie

MONS MEDIUS - INVESTMENTS SA

Comerţ cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul cu ridicata (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) 270470495


CETINA SRL

Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne 238423962


În ceea ce priveşte cifra de afaceri pe localităţi, se observă o polarizare a performanţei economice către zonele urbane şi într-o măsură mai mică către cele rurale. Tabelul următor prezintă pentru cele 16 localităţi din zona de studiu cifrele de afaceri obţinute per total de unităţile active existente. Sumele sunt trecute în ierarhie descendentă pentru a putea observa caracteristici privind performanţa economică în teritoriu. Se evidenţiază ca performante oraşele Baia Mare şi Baia Sprie însă la distanţă considerabilă una faţa de alta, cifra de afaceri obţinută în Baia Mare fiind de cca. 5 ori mai mare decât cea a localităţii următoare.

Localitatea Cifra de afaceri (mii lei)Baia Mare 16807755924Baia Sprie 365121463Satulung 156983402Tăuţii-Măgherăuş 147963109

4


Şomcuţa Mare 103229626Mireşu Mare 37788756Ulmeni 30387937Groşi 28787681Copalnic-Mănăştur 17931855Săcălăşeni 12967471Dumbrăviţa 9012408Remetea-Chioarului 8063249Siseşti 4798816Valea Chioarului 2434298Cicârlău 2046920

Sursa – Ministerul Finaţelor

În anexa 2 sunt prezentate detaliat, pentru fiecare unitate administrativă, activităţile economice identificate pe ramuri, unităţi active, număr salariaţi şi cifră de afaceri.

În continuare este prezentată structura sectoarelor de activitate după numărul mediu de salariaţi, precum şi un top al firmelor realizat după acelaşi criteriu.

Marimea sectoarelor de activitate economica dupa numarul mediu de salariati

4%

75%

21%Primar

Secundar

Terţiar

Sursa datelor – Ministerul FinanţelorGraficul de mai sus reflectă o predominanţă a salariaţilor ocupaţi în sectorul secundar; „distanţa” faţă de celelalte sectoare este pronunţată evidenţiind importanţa sectorului în economia zonei. Topul realizat situează în frunte sa, în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi, Compania Naţionala a Metalelor Preţioase şi Neferoase REMIN S.A. Dintr-un număr de 14555 angrenaţi în activităţi ale sectorului secundar, 42,4% sunt salariaţi ai REMIN-ului. Compania REMIN are în zona studiată câteva perimetre de exploatare:- Exploatarea Minieră Aurum cu perimetrele Ilba, Nistru şi Săsar;- Exploatarea Minieră Baia Sprie cu perimetrele Herja şi Baia Sprie;- Exploatarea Minieră Suior cu perimetrul Şuior;

În vederea rentabilizării activităţii din minerit, în perioada 1998-2004, CNMPN REMIN a hotărât trecerea în conservare, închiderea definitivă şi monitorizarea factorilor de mediu post-închidere la 30 mine şi cariere din judeţul Maramureş:- de la Nistru (Tyuzosa, Antosa II – Băiţa prin HG 816/1998);- de la Nistru (9 Mai şi 11 Iunie – H.G. 17/1999);- de la Săsar (Valea Roşie, Sofia, Wilhem Trei Stejari, Aurum, Dealu Crucii, Wilhem), de la Nistru (Calbena – Lăpuşna), de la Herja (Herja Superior), de la Băiuţ (Breiner), de la Cavnic (Bolduş Superior) – H.G. 898/2002- de la Baia Sprie (Baia Sprie Vest – HG 1846/2004).

4


Tabelul de mai jos mai identifică ca importante în funcţie de numărul de salariaţi şi firme din zona industriei textile şi a industriei mobilei. Aceasta din urmă ramură a industriei este prezentă în top prin intermediul a patru firme ce asigură locuri de muncă pentru 2607 persoane.

Topul agenţilor economici în funcţie de numărul de salariaţi, 2004

Agentul economic Domeniu CAENNumăr salariaţi

Tipul firmei

COMPANIA NATIONALA A METALELOR PRETIOASE SI NEFEROASE REMIN SA

Extracţia si prepararea minereurilor metalifere 6172


CONFSTAR S.A.

Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea si vopsirea blănurilor 1519


ITALSOFA ROMANIA SRL

Producţia de mobilier si alte activităţi industriale 1008


ARAMIS INVEST SRL

Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale 698


A.P.S.A. SA Creşterea animalelor 568Întreprindere mare

SITEL SAProducţia de mobilier si alte activităţi industriale 481

Întreprindere mare

SCA UNIREA


Întreprindere mare

C.A.M. SOCOM "MODA LUX"


Întreprindere mare

MOBAM SAProducţia de mobilier si alte activităţi industriale 420

Întreprindere mare

Firmele prezente în top după numărul de salariaţi sunt localizate în totalitate în municipiul Baia Mare. Acest aspect, similar celui referitor la cifra de afaceri, identifică Baia Mare ca pol central de atracţie în ceea ce priveşte forţa de muncă a zonei studiate.

Distribuţia activităţilor economice după unităţile active existenteLa nivelul zonei studiate exista un număr de 396 unităţi active aparţinând sectorului secundar şi terţiar de activitate. Sectorul primar nu a putut fi inclus în această analiză deoarece s-a încercat o abordare omogenă a ramurilor în raport cu zona şi cu judeţul, pentru care datele necesare nu au fost disponibile.

Graficul alăturat evidenţiază distribuţia unităţilor active din sectorul secundar şi terţiar în cadrul zonei studiate. Se observă o predominanţă a unităţilor active cu profil în industria prelucrătoare, 41,67%, precum şi a celor comerciale ce deţin o pondere de aproximativ 20% din totalul unităţilor prezente în zona de studiu.

5


Sursa datelor – INSSectorul terţiar are o reprezentare mai slabă în ceea ce priveşte numărul unităţilor active deţinând în schimb aşa cum s-a putut observa din analiza numărului de salariaţi şi a cifrei de afaceri o participare importantă pe piaţa forţei de muncă şi în ceea ce priveşte forţa economică. Graficul următor identifică unităţile active ale zonei studiate ca ponderi în total judeţ în scopul evidenţierii rolului şi importanţei economice raportat la unitatea teritorială mai mare căreia îi aparţine.

Sursa datelor - INSComparativ cu situaţia prezentată de graficul de mai sus, raportat la judeţ se observă o mişcare a ponderii unităţilor ca şi cuprindere către sectorul terţiar. Astfel ponderi mari sunt înregistrate în ceea

Ponderea unitatilor active ale zonei din industrie, constructii,

comert si alte servicii in 2004

41,67%

0,51%14,39%

19,95%

2,53%

7,58%

0,51%

3,79%

7,32%

1,01%0,76%

Industria extractiva

Industria prelucratoare

Energie electrica si termica, gaze si apa

Constructii

Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea siintretinerea autovehiculelor si motocicletelor si abunurilor personale si casnice

Hoteluri si restaurante

Transport, depozitare si comunicatii

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati deservicii prestate in principal intreprinderilor

Invatamant

Sanatate si asistenta sociala

Alte activitati de servicii colective, sociale sipersonale

Ponderea activitatilor economice ale zonei studiate din industrie , constructii, comert

in total judet

35,4%

1,2%

0,9%

0,8%

1,2%

3,5%

5,1%1,8%5,5% 3,0%

6,4%

35,4%

Industria extractiva

Industria prelucratoare

Energie electrica si termica, gaze si apa

Constructii

Comert cu ridicata si cu amanuntul, reparareasi intretinerea autovehiculelor si motocicletelorsi a bunurilor personale si casnice

Hoteluri si restaurante

Transport, depozitare si comunicatii

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati deservicii prestate in principal intreprinderilor

Invatamant

Sanatate si asistenta sociala

Alte activitati de servicii colective, sociale sipersonale

5


ce priveşte unităţile din învăţământ – 35,4% şi cele prin care se asigură tranzacţiile imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor. Tendinţa observată este de aşteptat în contextul în care zona studiată cuprinde şase localităţi urbane, între care reşedinţa de judeţ, municipiul Baia Mare – centru universitar şi de servicii de importanţă regională, respectiv judeţeană.

Distribuţia sectoarelor de activitate economică la nivelul Sistemului UrbanBaia Mare în funcţie de gradul de ocupare al forţei de muncăPopulaţia ocupată cuprinde următoarele categorii de persoane:

salariaţii civili – persoane care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială, inclusiv elevii şi studenţii încadraţi şi pensionarii reîncadraţi în muncă pe baza unui contract de lucru;

patronul – persoana care, având unul sau ,mai mulţi angajaţi (salariaţi), conduce activitatea în unitatea sa proprie;

lucrătorul pe cont propriu – persoana care exercită activitatea în propria sa unitate şi nu are angajaţi (salariaţi);

lucrătorii familiali neremuneraţi – persoană care desfăşoară o activitate de venit în cadrul gospodăriei din care fac parte, pentru care nu primesc remuneraţie în bani sau marfă (ex: gospodăria agricolă ţărănească);

membrii asociaţiilor cooperatiste (meşteşugăreşti şi de credit); militarii de carieră.1

Ocuparea este un indicator important de analizat pentru economia unei zone deoarece reflectă caracteristicile principalelor domenii de activitate.

Analiza ocupării populaţiei la nivelul Sistemului UrbanBaia Mare relevă în comparaţie cu analiza pe baza numărului mediu de salariaţi deosebiri importante. Aceste deosebiri evidenţiază o situaţie a ocupării pe cele trei sectoare economice mai echilibrată.

În graficul de mai jos se observă valori de peste 50% ale ocupării pe localităţi numai în mediul rural şi pentru sectorul primar în u.a.t-urile2 Valea Chioarului – 56,1%, în Siseşti – 55,5%, Copalnic-Mănăştur – 55,8%, Remetea-Chioarului – 51,3%, Dumbrăviţa – 50,3%.

Sectorul secundar are şi el o reprezentare importantă în zona studiată, nedepăşind totuşi în nici unul din cazuri 50% din populaţia ocupată. Valori mai importante se înregistrează în localităţile Cicârlău – 46,5%, în oraşul Seini – 44,7%, Recea – 44,3%, Baia Mare – 44,3%.Serviciile sunt bine reprezentate în teritoriu, Baia Mare dominând zona cu 49,8% din populaţia ocupată în sectorul terţiar.

1 Anghelache, Constantin – Statistică teoretică şi economică, Bucureşti, Ed. Economică, 20042 u.a.t – unitate administrativ-teritorială

5


În continuare sunt prezentate de asemenea sub formă grafică ponderile de ocupare ale populaţiei pe ramuri ale sectoarelor economice descrise mai sus.

În sectorul primar ramura cu ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate în sectorul primar este agricultura. În localităţile unde sunt prezente exploatări miniere activităţile de extracţie primează:

5,9 44,3 49,824,2 39,6 36,1

21,9 41,8 36,329,6 40,1 30,2

40,4 26,3 33,318,4 44,7 36,9

16,9 46,5 36,655,8 14,4 29,8

50,3 27,8 21,937,1 34,5 28,4

46,6 29,6 23,9

17,7 44,3 38,051,3 25,6 23,1

42,8 28,3 29,029,6 43,3 27,1

55,5 24,9 19,6

56,113,5 30,4

0% 20% 40% 60% 80% 100%

MUNICIPIUL BAIA MARE ORAS BAIA SPRIE

TAUTII-MAGHERAUS ULMENI

SOMCUTA MARE ORAS SEINI

CICARLAU COPALNIC-MANASTUR

DUMBRAVITA GROSI

MIRESU MARE RECEA

REMETEA CHIOARULUI SACALASENI

SATULUNG SISESTI

VALEA CHIOARULUI

Ponderea sectoarelor de activitate dupa populatia ocupata pe

localitatiPrimarSecundTertiar

5

Ponderea populatiei ocupate in ramurile de activitate ale sectorului primar

0% 20% 40% 60% 80% 100%

MUNICIPIUL BAIA MARE

ORAS BAIA SPRIE

ORAS SEINI

TAUTII-MAGHERAUS

ULMENI

SOMCUTA MARE

CICARLAU

COPALNIC-MANASTUR

DUMBRAVITA

GROSI

MIRESU MARE

RECEA

REMETEA CHIOARULUI

SACALASENI

SATULUNG

SISESTI

VALEA CHIOARULUI

Agricultura

Silvicultura

Pescuit

Extractie


Baia Mare, Baia Sprie, Tăuţi-Măgherăuş, Cicârlău şi într-o pondere mai mică la Recea şi Siseşti. Potenţialul de resurse minerale al zonei influenţează însă profilul ocupaţional al întregii zone studiate, în fiecare dintre u.a.t-urile vizate existând persoane ocupate în activitatea de extracţie a minereurilor.

În sectorul secundar predomină ocuparea în industria textilă construcţii, industria lemnului, hârtiei, celulozei şi în industria alimentară şi a băuturilor.

Sectorul terţiar este dominat de ocuparea în activităţi comerciale, însă ponderi importante deţin şi serviciile publice, în special cele ale administraţiei publice, învăţământ, sănătate.

A4. Domeniul Contextul suprateritorial

0% 20% 40% 60% 80% 100%

MUNICIPIUL BAIA MARE ORAS BAIA SPRIE

ORAS SEINI TAUTII-MAGHERAUS

ULMENI SOMCUTA MARE

CICARLAU COPALNIC-MANASTUR

DUMBRAVITA GROSI

MIRESU MARE RECEA

REMETEA CHIOARULUI SACALASENI

SATULUNG SISESTI

VALEA CHIOARULUI

Ponderea persoanelor ocupate in ramurile de activitate ale sectorul tertiar

Alimentare apa

Comert

Hotel, restaurantTransporturi, si servicii anexe

PTT

Financiar, intermedieri, asigurariInformatica, cercetare, adm.privat

Adm. public

Invatamant

Sanatate

Salubritate

Cooperatie

Recr,cult,sport

Act in gospod personale

5

Ponderea populatiei ocupate in ramurile de activitate ale sectorului secundar

0% 20% 40% 60% 80% 100%

MUNICIPIUL BAIA MARE

ORAS BAIA SPRIE

ORAS SEINI

TAUTII-MAGHERAUS

ULMENI

SOMCUTA MARE

CICARLAU

COPALNIC-MANASTUR

DUMBRAVITA

GROSI

MIRESU MARE

RECEA

REMETEA CHIOARULUI

SACALASENI

SATULUNG

SISESTI

VALEA CHIOARULUI

Ind. Aliment.,bauturi, tutunConfectii ,textile, incaltaminteLemn, hartie, celuloza, poligrafieChimie, plastic, cauciucMetal, comfectii metal, masiniElectronica, electroteh., echip.Mec fina,vehicole, echip. transpMobilierReciclareEnergetie elc., gazeConstructii


Zona Sistemului Urban Baia Mare este caracteristică pentru regiunea de NV şi pentru spaţiul vestic al României.

În cadrul extrateritorial sunt de urmărit procese şi probleme ce apar la trei nivele succesive: judeţul, regiunea, teritorial naţional.

Problemele caracteristice ale spaţiului extrateritorial se grupează în două mari categorii: dinamica reţelei majore de localităţi şi probleme majore ale zonelor funcţionale în raport cu evoluţiile sectoriale corespunzătoare.

La nivel naţional, zona SUBM este amplasată la convergenţa axelor de transport ce străbat nordul ţării pe direcţia E-V şi a celor ce traversează Ardealul pe direcţia N-V.

Prima direcţie de dezvoltare este reprezentată de coridorul Iaşi, Suceava - Oradea, Satu Mare, care se ramifică înspre Baia Mare şi Satu Mare. Această dublă axă, determinată de configuraţia reliefului, este tangentă zonei SUBM în partea de S.

Din direcţia NS converg spre jud. Satu Mare căile de transport ce leagă sudul ţării (mun. Bucureşti şi Timişoara) cu ţările din nordul Europei.

Situarea zonei SUBM la intersecţia acestor axe este un avantaj în staţiunea de relaţii cu centre dezvoltate din ţară şi străinătate, problema majoră fiind în acest caz evoluţia reţelelor de transport în sensul atingerii standardelor europene şi racordarea mun. Baia Mare cu aceste reţele.

În ceea ce priveşte reţeaua de centre cu relevanţă la nivel naţional, zona SUBM se situează, prin municipiul reşedinţă de judeţ în eşalonul centrelor cu rol zonal alături de Satu Mare, Tg. Mureş şi Sibiu cu care formează o structură în spaţiul regiunilor Centru şi de NV.

Municipiile de rang I (Legea 351/2001) cu rol dominant în zona de NV a teritoriului naţional, au o poziţie relativ apropiată de zona SUBM, făcând posibile relaţii funcţionale diversificate. Problemele legate de aceste relaţii sunt reţele de transport încă nedezvoltată la scara supusă de aceste centre. Între Cluj Napoca şi Baia Mare accesul pe calea ferată este încă greoi, drumul naţional rămânând relaţia cea mai convenabilă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru relaţia cu mun. Oradea.

Zona SUBM este amplasată într-un spaţiu de relaţii transfrontaliere cu Ungaria şi Ucraina, în care se află centre mari (populaţie peste 100 mii de locuitori) cum sunt Mukaccve şi Uzhorod în Ucraina şi Debreczen în Ungaria, cu care sunt de aşteptat legături mai intense odată cu lărgirea UE.

Zonele macrofuncţionale care afectează sistemul urban Baia Mare sunt cele legate de spaţiul montan; arcul carpatic şi subcarpaţii delimitează zona studiată în partea de N. Problemele legate de această zonă ţin de economia silvică şi a turismului din partea de nord a ţării, precum şi de necesitatea regenerării şi conservării unor zone naturale valoroase.

O altă categorie de probleme cu extindere zonală este legată de protecţia, conservarea şi valorificarea zonelor construite, monumentelor şi peisajelor culturale valoroase din Transilvania centrală şi de nord.

B. Auditul tendinţelor de dezvoltare

5


Dată fiind complexitatea problemelor desprinse din auditul/diagnoza situaţiei existente, pentru diagnosticarea principalelor tendinţe de dezvoltare economico-sociala a sistemului urban Baia Mare, au fost reţinute, din orientările cadrului instituţional implicat, următoarele tendinţe mai importante: restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice; dezvoltarea raţională a localităţilor existente şi desfăşurarea dirijată a procesului de urbanizare,

corespunzător intereselor colectivităţilor locale, în strânsă legătură cu dezvoltarea judeţenă şi regională, pentru asigurarea unor condiţii de viaţă superioare;

conservarea, reabilitarea şi protecţia mediului natural şi construit; asigurarea unei dezvoltări economice şi sociale armonioase în profil teritorial, prin intervenţii

publice şi sprijinirea iniţiativelor private în zonele defavorizate din punct de vedere economic şi social.

valorificarea durabilă a resurselor naturale existente, în special a celor agricole, silvice, hidrografice şi turistice;

Pentru auditul tendinţelor de dezvoltare a teritoriului zonal (diagnosticul prospectiv) au fost luate în considerare următoarele perioade de evoluţie în timp:Etapa I până în anul 2010 pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea de amenajare a teritoriului vor predomina acţiunile legate de: continuarea restructurării economice, şi implementarea în toate domeniile de activitate a

structurilor, mecanismelor şi instrumentelor de funcţionare specifice unei economi performante; restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice legate de activitatea economică şi de

viaţa comunităţilor; reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit. Etapa II, de perspectivă, până în 2015 pentru care tendinţele de dezvoltare specifice se vor încadra în urmîtoarele cursuri: creşterea economică şi a nivelului de trai al populaţiei; amplificarea investiţiilor îndeosebi în domeniul infrastructurii tehnice, industriei şi serviciilor,

ceea ce va asigura valorificarea raţională, echilibrată şi complexă a potenţialului natural, economic şi social a teritoriului zonal;

restructurarea reţelei de localităţi prin organizarea spaţială şi funcţională, în vederea dezvoltării unor noi centre de polarizare intercomunală, care să determine o îmbunătăţire a cooperării între localităţi, în vederea accentuării rolului coordonator al municipiului Baia Mare.

Prgnozarea tendinţelor de dezvoltare specifice a teritoriului se fundamentează pe programele aprobate sau în curs de aprobare pentru secţiunile Planurilor de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea I - Căi de comunicaţie; Secţiunea a II-a - Apa; Secţiunea a III-a - Zone protejate naturale şi construite; Secţiunea a IV-a reţeaua de localităţi, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean - etapa de propuneri – pe alte strategii şi programe ale factorilor de dezvoltare economico-socială.

B1. Analiza tendinţelor de dezvoltare şi amenajare a teritoriului zonal

Prognoza dezvoltării cadrului zonal este orientată spre satisfacerea cerinţelor de amenajare ale structurii spaţiale proprii teritoriului zonei Baia Mare. Aceste cerinţe constau în principal în depăşirea disfuncţionalităţilor determinate pe baza diagnosticului pe domeniile ţintă. Acesta a scos în evidenţă disfuncţii şi elemente favorabile şi determinarea acestora d ecătre procese relevante - sociale, economice, de mediu - din teritoriul zonal, fapt ce impune tratarea lor ca elemente proprii structurii spaţiale zonale.

Necesitatea structurării spaţiale a teritoriului zonal şi a acţiunii continue în sensul precizării şi dezvoltării acesteia este unul din obiectivele planurilor de amenajare.Structurarea teritoriului reprezintă dispunerea adecvată şi ordonată a dezvoltării, în raport cu cerinţele comunităţilor din cadrul spaţiul considerat şi al celor din cadrele spaţiale superioare (judeţean, regional, naţional).

5


Structura teritorială a zonei Baia Mare cuprinde următoarele categorii de elemente spaţiale:- zonele economice ale teritoriului administrativ aparţinând celor 3 macrozone (nord,

sud- est, şi sud-vest);- reţelele de centre şi traseele de infrastructuri tehnice ale teritoriului care au ca poli

principali zona urbană Baia Mare şi localităţile situate în bazinul Someşului.- elementelele naturale şi patrimoniale , care constituie reperele de apreciere a

favorabilităţii şi calităţii mediului.

Eficienţa politicilor de amenajare este în relaţie directă cu adaptarea acestora la caracteristicile şi necesităţile comunităţilor fiecărei localităţi în parte, la numărul de unităţi administrative ce participă la proiectele de dezvoltare.Aceste arii de colaborare între unităţi administrative angajate, în scopul realizării proiectelor de interes comun, pot fi de trei tipuri:

- Municipiul şi unităţile administrativ-teritoriale limitrofe, alcătuind structuri urbane multipolare;

- Oraşele şi comune limitrofe, în care pot exista iniţiative de dezvoltare specifice ale unor actori locali ;

- Mai multe comune alcătuind un spaţiu omogen, cu proiecte comune de amenajare.

Zonele descrise mai sus se vor putea planifica spaţial aprofundat prin planuri de amenajare corespunzătoare (PATIO, PATIC) sau planuri sectoriale comune, determinându-se din aceste proiecte şi sarcini concrete pentru fiecare comunitate locală în parte.

Cooperarea între diverşi actori teritoriali pentru derularea unor proiecte comune trebuie să devină un principal mod de realizarea a planului de amenajare a teritoriului zonal.Atitudinile defensive, individualiste sau corporatiste vor trebui depăşite; rezultatele proiectelor comune vor trebui să fie mai eficiente în viitor. Resursele şi mijloacele fiind limitate şi dispersate, alocarea acestora nu poate fi făcută eficient, fiind necesară o privire de ansamblu, cum este aceea oferită de planurile de amenajare.

Prin aceste planuri se încearcă obţinerea unor sinergii, depăşirea tendinţelor concurenţiale între localităţi, zone sau între administraţii care stau, în multe cazuri, la baza ineficienţei unor politici publice de amenajare sau dezvoltare.

Analiza tendinţelor dezvoltării domeniilor ţintă 1. MEDIUL

Direcţii generale de dezvoltare a protecţiei şi conservării mediuluiProtecţia şi valorificarea elementelor mediului natural şi construit, atenuarea, sau anihilarea efectelor fenomenelor naturale distructive (riscuri naturale) utilizarea durabila a resurselor naturale şi conservarea biodiversităţi se va realiza prin:

- administrarea eficientă a ariilor protejate, a monumentelor naturii şi a celor construite - inventarierea şi conservarea arborilor şi speciilor de interes ştiinţific şi turistic- protecţia şi dezvoltarea ecosistemelor forestiere- practicarea unui turism ecologic în ariile naturale protejate, zonele forestiere şi zonele de

agrement- diminuarea efectelor negative generate de activităţile umane, prin următoarele acţiuni:

prevenirea şi controlul exploatării iraţionale a resurselor naturale aplicarea celor mai bune tehnologii în exploatarea resurselor naturale stabilirea şi marcarea traseelor optime de acces propuneri de noi arii protejate

- respectarea statutului ariilor protejate existente şi a celor propuse: delimitarea şi marcarea perimetrelor ariilor protejate de interes naţional evaluarea ofertelor primite şi încredinţarea spre administrare ariilor protejate

5


elaborarea şi implementarea planurilor de management educarea şi informarea publicului

- protecţia speciilor: refacerea spaţiilor verzi în vederea asigurării suprafeţelor optime în intravilan stabilirea unui sistem de monitorizare, conservare şi întreţinere a spaţiilor verzi în

mediul urban. conservarea şi extinderea zonelor forestiere.

- protecţia fondului cinegetic şi a celorlalte specii faunistice: evaluarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor monitorizarea şi controlul stării speciilor şi a modului, metodelor şi mijloacelor de

capturare a acestora stabilirea regimului speciilor în ariile protejate

- protecţia fondului piscicol:- protecţia păsărilor:

monitorizarea stării de conservare a habitatelor şi speciilor de păsări inclusiv a speciilor migratoare, evaluări de tendinţă şi de variaţie a nivelului de popularepropuneri de noi zone ocrotite avifaunistic.

Direcţii de dezvoltare ale subdomeniului protecţia mediului natural:1. Protecţia zonelor naturale şi slab antropizate de efectele poluării şi altor efecte ale

activităţilor economice.2. Protecţia zonelor naturale clasificate şi propunerea de încadrare a unor noi zone naturale

specifice, de mare biodiversitate în categoria obiectivelor protejate.3. Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale şi tehnologice pentru menţinerea

integrităţii elementelor mediului natural şi construit.

1. Îmbunătăţirea calităţii aerului Protecţia atmosferei:- Aerul ambiental prin a cărui calitate să se asigure protecţia sănătăţii umane şi a mediului prin reducerea poluării industriale metalurgice, reducerea poluării din transport, reducerea poluării staţiilor de preparare a mixturilor asfaltice şi prin reducerea poluării provenite de la surse de ardere urbane şi staţii de distribuire carburanţi.

Reducerea poluării atmosferei asociată emisiilor de SOx, NOx metale grele de la S.C. Romplumb S.A.

Reducerea poluării aerului ambiental asociată traficului greu şi traficului de tranzit pe tronsoanele drumurilor naţionale care străbat municipiul Baia Mare (DN1C şi DN18).

Reducerea emisiilor de particule, compuşi organici şi CO, SO2, NOx. - Dminiuarea poluării fonice, prin vibraţii şi eletromagnetice în zonele rezidenţiale

- Implementarea reţelelor de monitorizare a poluării sonore şi prin vibraţii.

Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi a apelor subterane Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane:

- reabilitarea şi modernizarea staţiei de tratare a apei potabile a municipiului Baia Mare şi extinderea reţelei de alimentare cu apă în scopul asigurării calităţii şi cantităţii de apă potabilă necesară

- îmbunătăţirea calităţii apei râului Firiza aval de deversarea apelor de la E.M. Herja- îmbunătăţirea calităţii apei râului Săsar aval de deversarea apelor din iazul de decantare

aparţinând de E.M. Baia Sprie.- Reducerea impactului asupra râului Firiza datorat apelor pluviale contaminate de pe

platforma S.C. ROMPLUMB S.A.- Colectarea apelor uzate menajere provenite din localităţile Blidari şi Firiza în vederea

epurării acestora în staţia de epurare orăşenească.

5


- Eliminarea surselor de ape uzate racordate ilegal la reţeaua de ape pluviale şi a deversărilor directe în pâraiele Calinişca şi Craica.

Reabilitarea solului degradat de către activităţile antropiceProtecţia solului:

- diminuarea poluării solului datorată emisiilor de particule în suspensie cu conţinut de metale grele de la S.C. ROMPLUMB S.A.

- diminuarea poluării solului datorată emisiilor de particule în suspensie de la iazurile de decantare şi haldele cu steril

- eliminarea /diminuarea impactului asupra mediului a practicilor actuale de gestionare (precolectare, colectare, transport şi depozitare) a deşeurilor industriale nepericuloase, (inclusiv a celor din construcţii şi din demolare), a deşeurilor industriale din industria metalurgică şi, a deşeurilor industriale toxice şi periculoase.

Eliminarea depozitelor ilegale de deşeuri industriale din zonă Depozitarea în exclusivitate a deşeurilor industriale inerte din punct de vedere fizico-

chimic. Reducerea cu 50% a cantităţilor de deşeuri industriale şi realizarea colectării

diferenţiate a deşeurilor din industria metalurgică. Stabilirea la nivel de cadastru agricol a zonelor vulnerabile şi potenţial vulnerabile la

poluarea cu nitraţi din surse agricole- Reducerea poluării cu nitraţi a terenurilor agricole de la Seini, Săcălăşeni, Groşi.

Protecţia şi dezvoltarea vegetaţiei şi ecosistemelor forestiereManagementul corespunzător al pădurilor pentru refacerea şi menţinerea echilibrului ecosistemelor forestiere.Educaţia publicului în domeniul protecţiei mediului:- creşterea capacităţii de participare publică în luarea deciziilor privind mediul- creşterea nivelului de educaţie ecologică comunitară- implementarea managementului de criză în accidente cu impact major asupra mediului

- sporirea acţiunilor de voluntariat, în special în managementul deşeurilor la nivel comunitar.

2. Protecţia, conservarea şi utilizarea durabiă a patrimoniului naturalAdministrarea eficientă a ariilor protejate:Crearea unei structuri administrative eficiente pentru managementul ariilor protejateExtinderea ariei protejate Chiuzbaia – Groape prin înfiinţarea rezervaţiei Igniş.

Stoparea degradării zonelor naturale, creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi.Stoparea diminuării şi degradării spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane

Realizarea centurii verzi a municipiului Baia Mare şi amenajarea ecologică a malurilor râului Săsar

Reducerea riscurilor naturale şi tehnologiceRiscurile producerii inundaţiilor:- amenajarea râului Someş pe sectorul Ulmeni –Apateu, consolidări de maluri pe 9,6 km - refacerea zidului de sprijin, consolidări de mal pe râul Săsar afluenţi în oraşul Baia Sprie; L = 3,9 km zid de sprijin, L = 4,6 km regularizări - amenajarea râului Firiza pentru apărarea împotriva inundaţiilor pe sectorul Blidari – Firiza, dig pe 3,3 km - amenajarea râului Săsar în municipiul Baia Mare, pe o lungime de 4,4 km - amenajarea râurilor Cavnic, Lăpuş, Băiţa pentru apărarea împotriva inundaţiilor. - întreţinerea albiilor minore a cursurilor de apă care străbat teritoriul studiat. Prevenirea degradării terenurilor prin alunecări de teren

5


- Întocmirea hărţilor risc la alunecări de teren în zone în care există elemente importante supuse riscului şi declararea acestora ca”zone de risc la alunecări de teren”, conform Legii 575/2001: Baia Mare, Firiza, Baia Sprie, Chiuzbaia, Vălenii Şomcuţei, Tăuţii Măgherăuş, Băiţa, Vad, Dumbrăviţa, Cărbunari, Şindreşti, Groşi, Ocoliş, Satul Nou de Jos şi declararea acestora ca”zone de risc la alunecări de teren”.- Urmărirea caracteristicilor terenurilor afectate de eroziune moderată şi cu risc de accentuare a eroziuni, în vederea cunoaşterii Direcţiilor de evoluţie a proceselor de alunecare mai ales în zonele afectate de activitatea umană

- Avertizarea organelor şi întreprinderilor interesate, cât şi a factorilor de decizie în cazurile de extindere.

Eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor subterane)- Lucrări specifice de îmbunătăţiri funciare (combaterea eroziunii solului) aplicate în complex cu lucrări hidroameliorative şi agro-pedo-ameliorative (nivelare - modelare, astuparea crăpăturilor) pe versanţii afectaţi de alunecări active şi pe terenuri cu alunecări stabilizate, funcţie de modul de utilizare a terenului;- Lucrări de colectare şi evacuare a apei şi captarea izvoarelor de coastă cu debit permanent prin lucrări de drenaj pe versanţi şi îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor de suprafaţă.

Eliminarea sau stabilizarea alunecărilor de teren din cauze antropice (defrişarea abuzivă a pădurilor, păşunat abuziv, săpături la baza versanţilor pentru diverse construcţii) - Stabilizarea şi valorificarea terenurilor alunecate prin împăduriri pentru protecţia antierozională şi stabilizarea versanţilor - Evitarea executării de căi de comunicaţii (drumuri, căi ferate) pe versanţii instabili - Evitarea supraîncărcării versanţilor cu construcţii de orice fel.

Riscuri tehnologiceÎndeplinirea sarcinilor acceptate prin acorduri şi tratate internaţionale privind reducerea poluării solurilor. Îmbunătăţirea recuperării şi tratării deşeurilor industriale Promovarea unui management al intreprinderilor miniere prelucrătoare care să elimine posibilitatea producerii de accidente tehnologiceReabilitarea şi managementul pe termen lung al râurilor poluate cu metale grele datorită activităţii miniere

Direcţii de dezvoltare ale subdomeniului protecţia şi regenerarea mediului construit:1. Protecţia prioritară a ansamblurilor şi obiectivelor construite valoroase clasificate.2. Derularea de studii şi proiecte pentru revitalizarea unor ansambluri cu valoare de

patrimoniu şi valorificarea durabilă a monumentelor existente3. Renovarea şi înlocuirea fondului construit cu durabilitate scăzută sau cu durată de

serviciu depăşită.

1. Crearea de resurse, instrumente şi responsabilităţi pentru gestionarea, renovarea şi conservarea patrimoniului construit prezent în zona SUBM (18 ansambluri şi 126 imobile clasificate)

Promovarea acţiunilor de renovare a patrimoniului construit din localităţile urbane, cu prioritate a celui aflat în centrele civice urbane, în vederea ameliorării ambientului şi utilizării eficiente a spaţiilor (de mare valoare) din aceste construcţii. Prin renovare, se va urmări atât eliminarea uzurii fizice, prin acţiuni construcţie cât şi ameliorarea funcţională (reducerea uzurii morale) prin management urban.

6


Intervenţii prioritare pentru recuperarea caracterului iniţial, consolidare şi conservare. Valorificarea unor astfel de imobile va fi planificată în raport cu tipul, poziţia ocupată de acestea în conştiinţa comunităţilor şi cadrul economic în care sunt plasate.

Clarificarea statutului juridic al imobilelor aflate pe listele de patrimoniu; elaborarea unor strategii privitoare la tipul de proprietate, intervenţiile şi valorificarea acestor construcţii care să permită regenerarea eficientă a ansamblurilor şi obiectivelor valoroase.

2. Derularea din timp a studiilor şi proiectelor ce vizează renovarea, consolidarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului construit avut în vedere pentru acţiunile prioritare de regenerare urbană (centre civice, zone turistice).

Organizarea managementului renovării şi valorificării patrimoniului construit în plan teritorial în vederea descentralizării şi facilitării derulării proiectelor, precum şi a specializării planificării şi intervenţiei asupra mediului construit local. Se propun trei centre de organizare managerială Baia Mare, Baia Sprie şi Şomcuţa Mare, având fiecare un patrimoniu construit relativ egal

Valorificarea cu prioritate a spaţiilor aflate în mediul construit patrimonial prin închiriere (35% din total patrimoniu sunt locuinţe) sau ca obiective turistice. Obiectivele cu caracter simbolic şi valoare urbanistică vor fi valorificate în perspectiva ameliorării ambianţei localităţilor şi creşterii atractivităţii acestora

Valorificarea experienţei acumulate prin proiectul Milenium III, derulat în centrul istoric al municipiului Baia Mare, în ceea ce priveşte planificarea şi managementul renovării şi recuperării investiţiei.

3. Regenerarea urbană a zonelor construite compacte ce necesită renovare a imobilelor şi restucturare funcţională.Renovarea fondului construit existent, aflat într-o stare de uzură fizică şi morală avansată, va necesita o abordare în funcţie de mărimea şi poziţia în localităţile SUBM.

2. REŢEAUA DE LOCALITĂŢIDirecţii generale de dezvoltare ale domeniului:

1. Dezvoltarea funcţională selectivă a centrelor SUBM în raport cu obiectivul principal al planului de amenajare.

2. DEZVOLTAREA DIFERENŢIATĂ A LOCUIRII ÎN RAPORT CU ROLUL ŞI FUNCŢIILE CENTRELOR

3. Echiparea socială a centrelor cu rol teritorial în raport cu necesităţile populaţiei rezidente şi a celei din zonele de influenţă aferente acestora.

4. Echiparea pentru producţie a centrelor intercomunale şi a localităţilor cu vocaţie, în conformitate cu necesarul de locuri de muncă şi în vederea schimbării profilului economic preponderent agrar.

5. Echiparea pentru servicii infrastructurale şi turism a localităţilor cu rol teritorial.

1. Amplasarea activităţilor secundar-terţiare în oraşele limitrofe mun. Baia Mare.Concentrarea activităţilor secundar-terţiare în oraşele din zonă, în raport cu distanţa faţă de mun. Baia Mare, în vederea creării unor poli de dezvoltare cu care acesta să aibă relaţii dinamice de tip metropolitan. Sunt vizate oraşele de pe axa nordică a structurii urbane (Baia Sprie, Seini, Tăuţii Măgherăuş).

Orientarea funcţională a urbanului preponderent către industria prelucrătoare şi servicii.

6


Dezvoltarea cu precădere a funcţiilor localităţilor legate de industria prelucrătoare, de cât mai înaltă tehnologie şi cu un număr mare de angajaţi, în vederea creării unei structuri economice dinamice, producătoare de valoare adăugată. Amplasarea industriilor se va realiza prioritar în nucleul structurii urbane şi selectiv, în celelalte centre urbane şi rurale.

Menţinerea şi valorificarea mediului economic şi tehnic din localităţile cu funcţii industriale.Restructurare sau extinderea funcţiilor secundare şi terţiare existente în conformitate cu strategiile de dezvoltare economică în vigoare, în scopul menţinerii mediului economic şi tehnic din localităţile cu profil industrial-extractiv.

Dezvoltarea funcţiilor terţiare ăn relaţie cu celelalte sectoare economice.Extinderea spectrului serviciilor pentru industrie şi agricultură, precum şi a celor turistice în toate oraşele structurii urbane şi comunele din zona nucleu a acesteia.

Actualizarea structurii funcţionale a centrelor cu rol teritorial în acord cu tipologia activităţilor existente, după cum urmează:

Profil terţiar-secundar – municipiul Baia Mare – în care se vor promova activităţile de administrare a unităţilor economice, serviciile financiar-bancare juridice, de cercetare/proiectare, telecomunicaţii şi transport. Se va îmbunătăţi şi extinde baza de dotări pentru învăţământ de formare profesională, sănătate, comerţ şi cultură – recreere, cu unităţi de mare capacitate.Profilul secundar-terţiar va fi promovat în localităţile din nucleul structurii urbane prin amplasarea dotărilor economice pentru industria prelucrătoare şi crearea infrastructurilor aferente acestor activităţi. Turismul de toate tipurile va ocupa un rol important în structura activităţilor din localităţile cu resurse naturale şi antropice. Acest profil funcţional va fi urmat în localităţile din nucleul structurii urbane.Profilul secundar-primar-terţiar va fi urmărit în centrele periferice ale structurii

urbane, în care se vor dezvolta cu precădere activităţi ale industriei prelucrătoare legate de resursele din zonă şi servicii economice şi turistice. Aceste centre vor avea un pregnant rol teritorial în dotarea de bază (învăţământ mediu şi de formare profesională, sănătate, comerţ)

Restructurarea funcţională a localităţilor mici din componenţa urbanului.Soluţionarea adecvată a funcţionării localităţilor mici din componenţa municipiului Baia Mare şi a oraşelor. În funcţie de structurile demografice şi de resursele lor economice se vor selecta şi dimensiona infrastructura, funcţiile şi tendinţele de dezvoltare acestor localităţi.

2. Înnoirea şi modernizarea fondului locativ într-un ciclu având ca parametri ieşirea din durata de servici normată a imobilelor şi materialele de construcţii utilizate.Acţiuni de regenerare urbană care să urmărească obţinerea de spaţii moderne pentru locuit şi alte funcţiuni, precum şi creşterea atractivităţii unor zone urbane cheie în dezvoltarea localităţilor zonei. Sunt prioritare renovările centrelor vechi ale localităţilor, zonelor istorice şi cu valoare de patrimoniu, care prin aceste măsuri vor putea fi valorificate durabil.

Diversificarea tipologiei şi mărimii locuirii în conformitate cu rangul localităţilor.Creşterea numărului de locuinţe colective prin construcţii de noi imobile, de tipuri diferite, în vederea creşterii densităţilor în intravilanele localităţilor urbane. Sunt prioritare în acest sens amplasamentele din oraşele Baia Sprie şi Tăuţii Măgherăuş, aflate în nucleul central al structurii urbane, dar şi alte localităţi de concentrare a forţei de muncă.

Racordarea locuinţelor la instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare, cu prioritate în mediul urban şi în centrele de polarizare intercomunală.

Echiparea cartierelor de locuit cu instalaţii de alimentare cu apă, canalizare şi încălzire cu prioritate zonele dens populate, în scopul eficientizării investiţiilor şi servirii unui număr mare de utilizatori.

6


Oraşele din zonă sunt vizate în primul rând de această măsură, dar şi reşedinţele comunale cu rol teritorial – Copalnic Mănăştur, Dumbrăviţa, Recea, Săcălăşeni.

Creşterea densităţilor de locuire în localităţile urbane din nucleul SUBM prin abordarea unor soluţii urbanistice şi arhitecturale adecvate.

Menţinerea unui raport echilibrat între locuinţele individuale şi cele colective, ţinându-se cont de datele sociale, în vederea menţinerii densităţilor în intravilane şi atingerii unor ocupări a locuinţelor situate în apropierea mediei pe ţară (1,04 loc./cam). Creşterea suprafeţei locuibile să se facă pe seama tipologiei imobilelor şi nu pe ocuparea suplimentară de terenuri de construcţie.

3. Echiparea socială a centrelor de polarizare intercomunală cu dotări de bază pentru învăţământ de formare profesională, sănătate, asistenţă socială, comerţ, alimentaţie publică, cultură şi divertisment.Extinderea şi diversificarea infrastructurii sociale (dotărilor publice) din centrele principale ale SUBM. Capacităţile şi tipologia dotărilor publice se vor dezvolta în principalele centre urbane şi în cele cu rol intercomunal.

Învăţământul mediu şi de formare profesională se vor dezvolta în principal în:Şomcuţa Mare, Tăuţii Măgherăuş – profesional, postliceal, specializare Ulmeni, Copalnic Mănăştur; Copalnic Mănăştur – liceal

Sănătate şi asistenţă socială – se va dezvolta în principal în:Şomcuţa Mare – spitaliceştiBaia Sprie, Seini, Tăuţii Măgherăuş, Ulmeni, Copalnic Mănăştur- dispensare, policlinici

Dotări turisticeŞomcuţa Mare, Recea, Tăuţii Măgherăuş – hoteluri, moteluriSeini, Ulmeni, Copalnic Mănăştur, Săcălăşeni, Valea Chioarului- vile şi pensiuni turistice.

Dotările comerciale se vor dezvolta cu precădere în: Baia Sprie, Şomcuţa Mare, Seini, Ulmeni, Copalnic Mănăştur, Dumbrăviţa, Săcălăşeni şi Valea Chioarului

Dotările administrative sunt echipări cheie pentru dezvoltarea unui pol regional, acestea se vor concentra în: Baia Mare, Baia Sprie, Şomcuţa Mare, Tăuţii Măgherăuş, Ulmeni, Copalnic Mănăştur, Recea – sedii administrative publice şi private

4. Amplasarea unităţilor productive şi de servicii pentru agricultură într-o reţea care să aibe ca centre coordonatoare localităţile cu rol intercomunal.Dezvoltarea infrastructurilor economice aferente sectorului primar în vederea modernizării şi eficientizării activităţilor. Promovarea marilor unităţi productive în agricultură, silvicultură şi piscicultură, diversificarea şi creşterea capacităţilor dotării existente.Concentrarea acestor unităţi se va realiza cu precădere în localităţile aflate în zone cu potenţial agricol şi silvic important:

- Seini, Şomcuţa Mare, Tăuţii Măgherăuş, Dumbrăviţa, Groşi, Recea, Săcălăşeni, Satulung, Remetea Chioarului.

- Baia Mare, Baia Sprie, Seini, Tăuţii Măgherăuş, Copalnic Mănăştur, Săcălăşeni, Valea Chioarului – Silvicultură.

Amplasarea unităţilor economice mari – în centrele urbane, în scopul revitalizării centrelor industriale existente şi susţinerii creşterii populaţiei ocupate în sectorul secundar şi implicit a populaţiei urbane.Multiplicarea şi diversificarea infrastructurilor economice, aferente sectoarelor II şi III, în scopul restructurării economiei zonei.

Baia Mare, Baia Sprie, Tăuţii Măgherăuş, Recea, Dumbrăviţa (nucleul SUBM) Seini, Şomcuţa Mare, Ulmeni – industrie şi construcţii.

6


Dumbrăviţa, Copalnic Mănăştur, Recea, Remetea Chioarului, Şomcuţa Mare, Siseşti – depozitare şi servicii economice.

Amplasarea unităţilor industriale mici IMM în centrele intercomunale şi în apropierea acestora, într-o reţea de unităţi în care să fie cuprinşi cca. 10% din activii ocupaţi.Dezvoltarea cu precădere a unităţilor economice mici şi mijlocii (IMM), cu posibilităţi de integrare în ţesutul urban al centrelor, situate în principal în afara nucleului SUBM.

- Servicii personale şi economice – Şomcuţa Mare, Ulmeni, Copalnic Mănăştur, Remetea Chioarului, Siseşti, Săcălăşeni.

- Industrie şi meşteşuguri – Şomcuţa Mare, Ulmeni, Copalnic Mănăştur, Remetea Chioarului, Săcălăşeni.

5. Mărirea accesibilităţii localităţilor aflate în zonele de influenţă ale centrelor intercomunale, către centrele polarizatoare, prin echipări pentru transport de persoane şi bunuri.Crearea unei reţele de dotări de transport public pentru stimularea turismului intern şi amplificarea traficului turistic externDiversificarea gamei de dotări de recreere şi de petrecere a timpului liber în zonele turistice în scopul dezvoltării cantitative şi calitative a resurselor turistice.

3. INFRASTRUCTURI TEHNICEDirecţii generale de dezvoltare a domeniului:1. Ameliorarea accesibilităţii tuturor zonelor zonei prin dezvoltarea şi modernizarea

reţelelor de căi de transport locale şi racordarea la reţelele regionale.2. Amenajarea bazinelor hidrografice şi îmbunătăţirea alimentării cu apă şi evacuării -

epurării apelor uzate.3. Îmbunătăţirea alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici şi industriali4. Îmbunătăţirea alimentării cu gaze naturale şi energie termică a tuturor utilizatorilor din

judeţ.5. Crearea unor reţele de transport şi evacuare a deşeurilor în concordanţă cu cerinţele de

higienă a localităţilor şi de protecţie a mediului natural.

1. Susţinerea infrastructurilor rutiere de interes local.Pentru aducerea reţelei locale de drumuri judeţene şi comunale, la parametrii optimi de funcţionare administraţia locală judeţeană va avea în vedere următoarele :

- lucrări de îmbunătăţire a stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea tuturor traseelor de drumuri judeţene şi comunale, prioritate acordându-se celor care asigură legătura între localităţi, cât şi celor cu racord la drumurile naţionale

- îmbunătăţirea calităţii drumurilor locale prin creşterea siguranţei traficului şi a fluidizării acestuia, prin eliminarea actualelor riscuri de transport

- reabilitarea şi extinderea reţelelor de drumuri din mediul rural în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere, mai ales cele care fac legătura cu zonele turistice

Astfel se propun lucrări la următoarele drumuri locale de interes turistic: DJ 182C,DJ 183, DJ 184 şi DC 5.Pentru dezvoltarea turismul în zonă este necesară realizarea unui traseu turistic care să facă legătura între Ulmoasa şi Negreşti Oaş.

De asemenea prin proiectul Gutinul se are în vedere şi valorificarea axelor majore de turism prin dezvoltarea infrastructurii de acces. Printre obiectivele specifice proiectului se numără şi modernizarea drumului judeţean DJ 183 C care face legătura între oraşul Cavnic şi complexele turistice Mogoşa şi Şuior

6


Pentru dezvoltarea infrastructurii de acces se mai propune şi modernizarea drumului naţional DN 18 şi a drumurilor judeţene DJ 182B, DJ 182C, DJ 183, DJ 184A, DJ 184B etc. Nu trebuie neglijată nici reţeaua de drumuri comunale care trebuie sa fie modernizată: DC 28A, DC 31,DC 43, DC 45, DC 46, DC 61, DC 62, DC 63, DC 68, DC 70, DC 72, DC 75, DC 76, DC 79, DC 80, DC 81, DC 82, DC 97, DC 104, DC 107etc.

Reabilitarea în totalitate a reţelei rutiere locale va duce la îmbunătăţirea stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea tuturor traseelor de drumuri judeţene şi comunale, prioritate acordându-se celor care asigură legătura între localităţi, cât şi celor cu racord la drumurile naţionale.

De asemenea este necesară realizarea variantei ocolitoare a municipiului Baia Mare, care va duce la eliminarea traficului greu şi de tranzit din oraş, la reducerea la minim a cheltuielilor cu reparaţiile străzilor din municipiu , la reducerea costurilor cu reparaţiile mijloacelor de transport în comun, la diminuarea poluării aerului şi la diminuarea poluării fonice.Pentru o cât mai eficientă desfăşurare a traficului rutier trebuie intervenit şi pe traseele drumurilor locale afectate de alunecări de teren şi de inundaţii, pentru ca circulaţia să se desfăşoare în condiţii normale.

Reabilitarea , în totalitate, a reţelei locale, drumuri judeţene şi drumuri comunale, este impetuos necesară pentru o desfăşurare în condiţii optime de circulaţie şi confort, a traficului rutier, mai ales în zonele turistice.

Pentru mărirea capacităţii de circulaţie sunt necesare şi lucrări de artă cum ar fi:- pasaje denivelate pe traseul drumului expres;- pasaje superioare pe drumurile naţionale la intersecţia cu calea ferată;- consolidarea podurilor, de beton armat, existente, cu deschiderea mai mare de 10 m;- refacerea celor care nu asigură gabaritul de circulaţie;- refacerea podurilor de lemn cu deschiderea mai mică de 10 m (reţeaua locală).

Modernizarea reţelei feroviare pe liniile interneÎmbunătăţirea condiţiilor de transport, pe calea ferată, se realizează şi prin asigurarea unui parc de vagoane şi locomotive, precum şi prin rezolvarea lucrărilor de drenare în zonele afectate de inundaţii. Deasemenea, trebuiesc urmărite programul de întreţinere al liniilor şi lucrărilor de artă, programul de întreţinere al instalaţiilor SCB şi electrificare, programul de reparaţii capitale şi modernizare şi principalele programe de modernizare ale căii ferate în zona SUBM.

Dinamizarea transportului interorăşenesc(comunal).O componentă principală a transportului între oraşele (comunele) din zona studiată, o constituie şi funcţionarea Liniilor de Transport Intercomunal. Pentru o cât mai bună legătură a zonei cu municipiul Baia Mare se propune înfiinţarea de noi linii pentru dezvoltarea transportului intercomunal.

2. Alimentarea permanentă cu apă a consumatorilor prin identificarea şi utilizarea de noi surse de apă, în special acumulări cu folosinţe complexe, realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă, economisirea apei şi reducerea costului acesteia - programul de gospodărire a apelor pe anul 2005 realizat de S.G.A şi Planul Local de Acţiune pentru Mediu, pe anul 2005.

Asigurarea alimentării cu apă în sistem centralizat:- modernizarea managementului apei în mun. Baia Mare şi în localităţile apropiate; - reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă din municipiul Baia Mare;- suplimentarea debitelor de alimentare cu apă ale sistemelor centralizate din municipiul Baia

Mare şi oraşul Baia Sprie prin finalizarea acumulării Runcu - asigurarea alimentării cu apă în oraşul Baia Sprie şi din surse locale şi alternative- mărirea capacităţii surselor de apă, extinderea sistemelor de alimentare cu apă în oraşele Seini,

Tăuţii Măgheruş, Şomcuţa Mare, Ulmeni.

6


- îmbunătăţirea alimentării cu apă în comunele: Cicârlău, Dumbrăviţa, Siseşti, Copalnic Mănăştur, Remetea Chioarului, Săcălăşeni, Mireşu Mare, Valea Chioarului.

- realizarea sistemului de alimentare cu apă în comuna Recea, Groşi, Satulung

Îmbunătăţirea calităţii surselor de apă prin construirea de noi staţii de epurare a apelor uzate, modernizarea celor existente şi aplicarea unor tehnologii performante în procesul de epurare a apelor uzate.

Îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă:- reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare în municipiul Baia Mare - modernizarea, retehnologizarea şi automatizarea staţiei de epurare din mun. Baia Mare - realizarea sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în oraşele: Seini, Tăuţii

Măgherăuş, Şomcuţa Mare, Ulmeni - realizarea sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în toate comunele din arealul studiat

Reconstrucţia ecologică a cursurilor de apă, îmbunătăţirea habitatelor pentru conservarea biodiversităţii.

3. Retehnologizarea şi modernizarea instalaţiilor electroenergetice- în zonele cu gradul III şi IV de poluare se va reface protecţia anticorozivă la stâlpii de susţinere

metalici- înlocuirea izolatoarelor în instalaţii care au vechime mai mare de 20 ani

Retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de distribuţie pe medie şi joasă tensiune.- înlocuirea reţelelor subterane şi a posturilor de transformare de 6-10 kV- sistematizarea reţelelor subterane din municipiul Baia Mare- înlocuirea conductoarelor neizolate din reţelele de joasă tensiune cu conductoare izolate,

torsadate tip funie- înlocuirea stâlpilor de lemn cu stâlpi de beton extinderea reţelelor de iluminat public

Extinderea reţelelor electrice rurale.Extinderea reţelelor în zonele îndepărtate ce aparţin de localităţile Şomcuţa Mare (53 gospodării), Siseşti (37 gospodării), Valea Chioarului-Fericea (15 gospodării), Baia Mare (15 gospodării), Copalnic Mănăştur (31 gospodării, Dumbrăviţa (10 gospodării), Groşi (2 gospodării), Săcălăşeni (29 gospodării).

4. Extinderea distribuţiilor de gaze in SUBM se propune a se face în principal în zona de nord a municipiului, coordonat cu dezvoltarea zonelor rezidenţiale şi de agrement, inclusiv agroturism, precum şi cu zone în care se vor dezvolta activităţi de mică industrie, inclusiv de prelucrare a produselor agricole.Pentru perspectiva apropiată se propune montarea unei conducte de repartitie de medie presiune de-a lungul DJ 183 spre Firiza, Blidari, zona respectivă având perspective de dezvoltare din punct de vedere turistic, al micilor industrii etc.

Dezvoltarea retelelor de repartiţie de medie presiune şi de deistribuţie de presiune redusă în localităţile aflate mai departe de traseul conductelor de transport a gazelor naturale se va putea face în general în condiţiile în care va exista un număr semnificativ de consumatori grupaţi şi al căror debit instalat să justifice alimentarea cu gaze naturale. În aceste zone este important şi relieful, precum şi natura terenului, conductele din polietilenă de înaltă densitate (PEID) neputând fi montate suprateran. Montarea conductelor se va putea face numai în lungul unor căi de circulaţie, inclusiv pentru asigurarea controlului şi a întreţinerii.

Utilizarea judicioasă şi în condiţii de siguranţă a gazelor naturale trebuie să se ţină seama în primul rând de legislaţia în vigoare, instalaţiile existente urmand a se alinia la prevederile noilor

6


norme tehnice, intrate în vigoare dupa montarea instalaţiilor şi echipamentelor de utilizare a gazelor naturale la consumatori. Echipamentele de utilizare a gazelor naturale, precum şi materialele pentru sistemele de repartiţie şi distribuţie, branşamentele, racordurile şi instalaţiile interioare vor fi omologate şi agrementate de către organismele abilitate din România în conformitate cu prevederile HGR 622 / 2004 şi HGR 796 / 2005 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii.

5. Eliminarea / diminuarea impactului asupra mediului, a practicilor actuale de gestionare a deşeurilor urbane. - Prevenirea generării deşeurilor şi ale efectelor nocive ale acestora şi valorificarea deşeurilor prin reutilizare, reciclare sau orice alt proces care vizează obţinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca sursă de energie.- Închiderea depozitelor de deşeuri urbane existente care nu pot fi ecologizate şi depozitarea deşeurile menajere pe staţia de transfer zonal de la Salsig (amplasată în afara zonei de studiu) sau viitoarea haldă ecologică de la Baia Mare (pânã în anul 2015).Conform Planului de implementare pentru Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor, (Depozite de deşeuri nepericuloase din zone urbane), în urma căruia România a solicitat o perioada de tranziţie pentru 101 depozite de deşeuri din zona urbana neconforme cu cerinţele UE; zona Sistemul Urban Baia Mare include depozitul Satu Nou de Jos - Baia Mare care se încadrează în această directivă - cu termenul l6.07.2017.

Eliminarea/ diminuarea impactului asupra mediului, a practicilor actuale de gestionare (colectare, transport şi eliminare finală prin depozitare) a deşeurilor menajere rezultate în mediul rural.- Eliminarea poluării solului, apei subterane, aerului şi peisajului în interiorul localităţilor şi zonele adiacente, cauzat de existenţa depozitărilor necorespunzătoare de deşeuri. - Închiderea etapizatã a haldelor improvizate, neautorizate, existente în localitãţile din mediul rural. - Ecologizarea zonelor de depozitare a deşeurilor din mediul rural. Eliminarea impactului asupra mediului datorat sistemelor şi practicilor actuale de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi industriale nepericuloase.

- Eliminarea poluării cauzată de depozitarea ne conformă cu cerinţele de mediu, a deşeurilor de tip urban colectate de la populaţie şi din unităţi economice

- Depozitarea deşeurilor colectate selectiv provenite de la populaţie şi agenţi economici pe depozitul ecologic zonal de la Baia Mare – (parte a proiectului complex de management integrat al deşeurilor în zona Baia Mare) şi pe depozitul ecologic zonal de la Tg. Lăpuş (în afara zonei de studiu).

Eliminarea poluării solului şi apelor de suprafaţă cauzată de depozitarea necontrolată a deşeurilor lemnoase- Implementarea sistemului de colectare selectivã a deşeurilor, în toate localitãţile zonei, atât la nivelul gospodãriilor populaţiei, cât şi în zonele publice, realizarea unor staţii pentru depozitarea temporarã a deşeurilor valorificabile selectate în fiecare localitate şi asigurarea transportului organizat a deşeurilor reciclabile la centrul zonal de colectare.- Investiţii în colectarea, sortarea, recuperarea, valorificarea sau depozitarea deşeurilor, inclusiv cele provenite din ambalaje sau deseuri industriale ne-periculoase (ex: valorificarea energetica a rumeguşului şi a deşeurilor rezultate din prelucrarea lemnului).

Eliminarea poluării necontrolare cu substanţe şi deşeuri periculoase Adoptarea de iniţiative pentru reducerea impactului deşeurilor industriale asupra mediului: - rampa de deşeuri industriale Săsar- depozite de deşeuri periculoase (iazurile de decantare de la Baia Sprie, Tăuţii Măgherăuş, Tăuţii de Sus, Iazul Malaini, Iaz Nistru), halde de steril minier (Nistru Băiţa, Baia Sprie, Herja, Săsar, Stejera, Ilba Cicărlău), halda de zgură şi cenuşă de la Baia Mare

6


Colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea unor categorii speciale de deşeuri, înfiinţarea unor puncte de colectare separatã de la populaţie a resturilor deşeurilor cu componente toxice şi periculoase din gospodãriile populaţiei, în scopul distrugerii în unitãţi specializate sau al depozitãrii definitive în depozitul judeţean de deşeuri periculoase.

4. ZONIFICAREA TERITORIULUI ŞI STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR Conceptul general al dezvoltării zonelor funcţionale are ca principală preocupare îmbunătăţirea structurii folosinţei agricole şi silvice, pe de-o parte şi în contrapondere, eficientizarea şi ajustarea zonelor intravilane pe parcursul modificării structurii ocupaţionale a populaţiei.

Activitatea dominantă în structura economică zonală este în prezent industria, reprezentantă printr-un mare număr de unităţi productive, majoritatea de talie mijlocie şi mică. Este inevitabilă modificarea acestei structuri economice în ipoteza evoluţiei economiei zonale către o pondere sporită a industriei şi serviciilor în structura activităţilor.

Este necesară astfel o politică activă de comasare şi schimbare a destinaţiilor pentru modificarea structurii actuale a centrelor urbane şi a folosinţelor.

Suprafaţa afectată echipărilor necesită a dezvoltare în mărime şi calitatea; efectele acestei creşteri se vor resimţi pe termen lung în structura economică şi în îmbunătăţirea condiţiilor economice în dezvoltarea relaţiilor SUBM cu alte zone.

În ceea ce priveşte dezvoltarea zonelor intravilane, planul de amenajare propune o densificare şi eficientizare a activităţilor sectoarelor secundar şi terţiar.Mărimea numărului de unităţi industriale în zonele intravilane este o componentă importantă a politicii de zonificare a PATZ pentru care se prefigurează două direcţii: îmbunătăţirea condiţiilor zonelor rezidenţiale şi dezvoltarea durabilă a zonelor economice.

În domeniul locuirii şi a echipării aferente acestei funcţii, sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor fondului locativ prin echiparea tehnică esenţială (alimentare cu apă, canalizare, evacuarea deşeurilor) şi îmbunătăţirea tipologiei. Aceste modificări nu pot avea loc în lipsa unei politici de zonificare adecvate legate de densităţi optime ale suprafeţelor intravilane.

Măsurile ce privesc echipările productive se vor îndrepta către mărirea numărului de locuri de muncă (şi implicit de unităţi economice), în principal în centrele cu rol intercomunal şi în alte localităţi apte pentru amplasarea funcţiilor secundare.

Serviciile economice slab reprezentate în prezent, vor necesita o atenţie specială în zonele intravilane, acestea fiind principalele activităţi de susţinere a industrializării şi eficientizării agriculturii.

Zonificarea majoră a teritoriului zonal va fi şi în viitor dominantă de suprafaţa agricolă destinată păşunilor şi culturilor vegetale şi de cea silvică. Modificările propuse prin plan se referă la schimbarea raporturilor între suprafaţa agricolă şi cea silvică şi între folosinţele agricole.

Creşterea suprafeţei silvice este o componentă comună a politicilor economice şi de mediu.În zonele de est şi de sud se propune ca suprafaţa silvică să se mărească în raport cu necesităţile de protecţie a mediului ca şi pentru uz economic.

Alte suprafeţe care pot influenţa pozitiv structura actuală a folosinţelor agricole, sunt livezile şi viile a căror exploatare va fi raportată la dezvoltarea industriei alimentare zonale sau regionale.Viile şi livezile ocupă suprafeţe notabile având ca principală arie de dezvoltare partea sudică a zonei.

Numeroasele zonele acoperite de ape impun o direcţie de dezvoltare pentru activitatea piscicolă şi pentru activităţile conexe legate de aceasta (turism, recreere). Exploatările piscicole constituie o altă alternativă economică pentru restructurarea activităţilor agricole.

6


Direcţii de dezvoltare a amenajării zonelor agro-silvice:1. Restructurarea şi ameliorarea zonelor agricole în scopul trecerii de la agricultura cu

eficienţă redusă la un sistem modern de exploatare agricolă.2. Mărirea suprafeţelor acoperite de ape în vederea exploatării complexe a acestora pentru

activităţi piscicole, de alimentare cu apă şi recreere.3. Creşterea şi exploatarea durabilă a fondului silvic zonal în scopul dezvoltării de activităţi

complementare în spaţiul rural, precum şi pentru protecţia mediului.

1. Menţinerea în folosinţă agricolă a terenurilor cu performanţă ridicată din comunele Săcălăşeni, Groşi, Remetea Chioarului, Valea Chioarului şi din oraşul Seini.

Utilizarea şi întreţinerea infrastructurilor de îmbunătăţiri funciare – irigaţii, desecări pentru obţinerea unui randament superior al funcţiei agricole . Diversificarea activităţilor agricole prin utilizarea adecvată a terenurilor agricole în conformitate cu zonarea agropedologică.

2. Crearea de noi exploataţii piscicole şi utilizarea celor existente în concordanţă cu condiţiile naturale şi economice, ale zonei . Crearea de noi lacuri de acumulare, întreţinerea şi amenajarea celor existente în scopul utilizării complexe pentru piscicultură, recreere alimentare cu apă şi atenuarea viiturilor.

2. Extinderea suprafeţei silvice pe terenurile slab productive ca folosinţă agricolă şi pe cele cu fenomene de degradare a solului (eroziune, alunecări) În comunele Recea şi Groşi (zone de câmpie) se propune creşterea gradului de împădurire până la 10 -15% din suprafaţa totală În următoarele unităţi administrativ – teritoriale (zone de câmpie şi de deal) se propune creşterea gradului de împădurire până la 25% din suprafaţa totală: Mireşu Mare, Ulmeni, Remetea Chioarului, Copalnic Mănăştur, Seini, Dumbrăviţa

Exploatarea durabilă a pădurilor cu funcţie de producţie aşa încât să se conserve biodiversitatea pădurilor la nivel de biotopuri, ecosisteme şi specii; păstrarea caracterului iniţial al pădurilor cu funcţii de protecţie şi de producţie Exploatarea superioară a lemnului şi crearea de noi utilizări a potenţialului silvic (produse secundare, recreere, turism, cercetare)

Direcţii de dezvoltare a amenajării zonelor intravilane:1. Restructurarea şi ameliorarea zonelor urbane 2. Echiparea zonelor economice compacte (industrie, depozitare, servicii) existente şi crearea de noi zone economice în localităţile cu potenţial.

1. Promovarea unui proces de comasare a suprafeţelor de teren afectate locuirii în cadrul intravilanelor localităţilor. Utilizarea eficientă a intravilanelor prioritar pentru funcţiuni urbane în municipiile şi oraşele: Baia Sprie, Seini, Somcuţa Mare, Tăuţii Măgherăuş. Creşteri ale suprafeţelor intravilanelor se prevăd în localităţile în Baia Mare şi în localităţile din apropierea municipiului (nucleul SUBM).

2. Densificarea şi modernizarea (alinierea la standarde europene) a zonelor turistice prin creşterea numărului de unităţi de cazare, recreative şi culturale de talie mică. Dezvoltarea capacităţii de cazare în unităţi de tip cabană sau pensiune turistică/agroturistică .

6


B2. Analiza tendinţelor de dezvoltare ale contextului suprateritorialAnaliza contextului suprateritorial al unei zone de dimensiuni reduse ca a celei de faţă implică mai multe niveluri de interacţiune:- nivelul judeţean- cu racordare la liniile de forţă ale strategiei de dezvoltare a judeţului

Maramureş (PATJ Maramureş)- nivelul macro-zonal –strategii de dezvoltare în Bazinul Tisei- nivelul regional – ca zonă cu valenţe/probleme specifice de dezvoltare-- nivelul naţional- inscrierea în strategiile naţionale de planificare spaţială, respectiv, secţiunile

PATN- nivelul transfrontalier/transnaţional- apartenenţa la un teritoriu transfrontalier instituţionalizat–

Euroregiunea CarpaticaZona Sistemului urban Baia Mare fost delimitată în baza unui protocol de asociere între comunităţi locale şi agenţi economici în vederea realizării unui scop comun: restructurarea activităţilor economice, a celor legate de industria minieră în special şi relansare economică şi socială prin dezvoltarea turismului în special. Criteriile principale prin care s-a delimitat configuraţia zonei sunt legate de apartenenţa la zona montană care dă identitate locului, precum şi de existenţa problemelor specifice generate de declinul industriei şi acutizarea degradării mediului.

Analizând însă, în cadrul judeţului amplasarea acestei zone se poate constata o divergenţă a axelor de interes care împarte teritoriul în două părţi. Partea sudică, orientată spre depresiunea Baia Mare-Codru, având ca centru polarizator municipiul reşedinţă de judeţ şi partea nord-estică, apartinând depresiunii Maramureşului istoric, cu municipiul Sighetul marmaţieei, ca centru polarizator.Potenţialul de dezvoltare şi problemele principale ale celor două subzone sunt diferite:In depresiunea Baia Mare problemele principale sunt generate de:

- restructurarea mineritului şi declinul activităţilor industriale în general- disponibilizarea forţei de muncă şi accentuarea problemelor sociale- poluarea mediului.

Aspecte pozitive sunt: echiparea teritorială şi infrastructura tehnică relativ bună, forţa de muncă calificată. In zona sudică ( Deseşti, Ocna Şugatag) principale probleme sunt:

- activităţile economice predominant agricole- infrastructură tehnică teritorială deficitară- forţă de muncă necalificată

Ca factori favorizanţi dezvoltării sunt: un mediu natural curat şi având numeroase elemente valoroase, un fond etnografic interesnt şi bine conservat.

Elementele comune ale celor două suzone sunt legate de apartenenţa la zona montană: saracă în resurse pentru agricultură, dar având un cadru natural favorabil dezvoltării turismului în variate forme.

Astfel, se poate afirma că asocierea dintre comunităţile locale are şanse sporite de dezvoltare a domeniului comun - dezvoltarea turismului- intrucât resursele de dezvoltare sunt mai variate: pe de o parte infrastructură relativ dezvoltă, forţă de muncă calificată, pe de altă parte un mediu natural curat şi valori culturale de referinţă.

In prognoza dezvoltării de dezvoltare a judeţului Maramureş este prevăzută întărirea legăturii rutiere dintre cele două zone depresionare, scoaterea din izolare a teritoriilor periferice (Valea Vişeului, Valea Izei), echilibrarea reţelei de localităţi. In acest sens este prevăzută sporirea capacităţii portante pe DN 18 (legătura rutiereă intre cele două subzone), întărirea rolului de servire teritorială a unor localităţi cum este Ocna Şugatag, îmbunătăţirea echipării tehnico- edilitare a localităţilor.

Conectarea zonei Muntii Gutinului la teritoriul regional şi naţional se va imbunătăţii odată cu realizarea Drumului expres Dej-Halmeu prevăzut în PATN-Sectiunea I Căi de comunicaţie.

7


Această axă rutieră este tangentă zonei de studiu, se racordează la DN 18 si asigură legătura pe direcţia NV- SE şi conexiunea la autostrada Braşov-Borş.

Zona de studiu nu are acces direct la un coridor de transport european, iar prin configuraţia actuală a reţelei rutiere majore şi slaba dezvoltare a căilor ferate se poate afirma că este situată înafara pricipalelor trasee de cai de comunicaţie de nivel naţional şi regional. In consecinţă, realizarea unei căi de acces majore de tipul drumului expres propus este o condiţie necesară atingerii domeniului propus- relansarea economică prin dezvoltarea infrastructurii turistice. O reţea de drumuri locale între Baia Mare şi localităţile din zonă va asigura accesibilitatea indirectă a acestora la sistemul naţional de căi de comunicaţie.

PATR al Regiunii Nord-Vest situează Zona Sistemului urban Baia Mare în cadrul zonelor defavorizate pentru care se acordă facilităţi de dezvoltare şi sunt accesate fonduri speciale comunitare.

Evidenţiind potenţialul turistic deosebit de bogat şi complex al judeţului Maramureş sunt propuse diverse forme de turism care se pot dezvolta in zona de studiu:

- turism balnear- Ocna Şugatag- turism rural – posibil datorită păstrării tradiţiilor, obiceiurilor, meşteşugurilor de către

comunităţile locale din zonă- turism de tranzit- pe E81, DN18, DN19, DN1C, respectiv Valea Vişeului, VLEA Izei,

depresiunile Lăpuş şi Copalnic-Mănăştur, Sighet şi Negreşti Oaş- turism cinegetic- datorită marii varietăţi a fondului cinegetic din pădurile zonei- turism piscicol şi de agrement- pe lacurile naturale(Nistru, Bodi-Ferneziu, Bodi- Bia Sprie),

antropizate(Firiza)- turism ştiinţific- cu vizitarea rezervaţiilor naturale- Ocna Şugatag cu arborete de gorun şi

larice, Tăul Morărenilor, Creasta Cocoşului, Cheile Tătarului, Mlastinile Vlăşinescu, rezervaţia de castan comestibil, arealul fosilifer de la Chiuzbaia, Lacul Albastru s.a.

- trasee tematice cum ar fi: circuitul minelor, circuitul bisericilor de lemn, circuitul mânăstirilor.

In propunerile de dezvoltare a turismului accentul se pune pe dezvoltarea circuitului montan- drumetie, alpinism, sporturi de iarnă.Sunt propuse pentru statutul de staţiuni turistice de importanţă naţională puctele turistice de la Izvoare, Mogoşa Şuior.

In prezent, prin Programul multianual de Dezvoltare regională 2004-2006- Dezvoltarea infrastructurii regionale- sunt propuse proiecte de realizare a infrastructurii turistice din zona Cavnic, pentru extinderea domeniului schiabil şi crearea conexiunilor între punctele turistice în vederea creşterii accesibilităţii şi măririi varietăţii ofertei de servicii de sport şi agrement.

Cu privire la nivelul transfrontalier zona Muntilor Gutin este cuprinsa in Euroregiunea Carpatica. Teritoriul euroregiunii cuprinde zone frontaliere din Ungaria, Slovacia, Ucraina, Polonia şi Romania- cu judeţele Satu Mare, Maramureş, Bihor, Sălaj.

Euroregiunea este un instrument de acţiune, instituţional şi funcţional, menit să imbunătăţească cooperarea în zonele tranfrontaliere.

Euroregiunea poate fi definită şi ca o zonă de graniţă în care autonomia instituţională este ridicată pentru a putea îmbunătăţi cooperarea şi a stimula dezvoltarea în acele arii în care, altfel ar rămâne cu o condiţie marginală şi ar fi private de posibilitatea de a asigura o cît mai bună calitate a vieţii pentru locuitorii lor. Domeniile în care se propune colaborarea sunt: mediul, transporturi şi comunicaţii, economie, locuri de muncă, turism, educaţie şi cultură, populaţie, amenajarea teritoriului.

Direcţii de dezvoltare specifice ale subdomeniului reţele suprateritoriale:1. Amplificarea funcţiilor centrelor cu rol suprateritorial 2. Realizarea infrastructurilor majore în concordanţă cu traseele coridoarelor de transport

7


-naţionale şi interregionale-regionale şi interjudeţene

3. Corelarea realizării şi întreţinerii infrastructurilor tehnice majore interjudeţene din domeniile:

- gospodăririi apelor şi sistemelor de îmbunătăţiri funciare- alimentării cu gaze naturale- transport a energiei electrice şi de telecomunicaţii.

Aceste Direcţii se vor concretiza prin acţiuni de integrare a zonei în dinamicile suprateritoriale de dezvoltare folosindu-se de mijloacele disponibile pe plan local. Insuficienţa sau abundenţa acestor mijloace este motivul parteneriatelor interregionale, pe care judeţul trebuie să le realizeze pentru înfăptuirea politicilor suprateritoriale.

Este de asemenea necesară o coordonare a intervenţiilor, care este în curs de optimizare prin organismele de nivel regional cu funcţii decizionale şi operaţionale – Consiliul pentru Dezvoltare Regională şi Comitetul Regional pentru elaborarea PDR.

Dezvoltarea şi modernizarea reţelei de căi de comunicaţie reprezintă un element de bază în relansarea economică a zonei de studiu, în creşterea calităţii vieţii populaţiei, în înscrierea zonei în reţeaua europeană de transport.

Obiectivele prioritare din domeniul transporturilor pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor de transport în vederea alinierii sistemului naţional de transport la sistemul european, sunt cele cuprinse în:

Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană –PNAR- Programul de Guvernare 2005-2008 Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional–Secţiunea I –Căi de ComunicaţieStrategia de Reabilitare a Drumurilor Naţionale elaborată de M.T.C.T. şi C.N.A.D.N – până în 2012 şi dupăStrategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din România – perioada 2001 – 2010, elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A.Strategia Naţională de Dezvoltare Economică a României pe termen mediuStrategia de Dezvoltare Regională a Regiunii Nord -Vest

Reţeaua rutieră Dezvoltarea infrastructurii rutiere va ţine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritar fiind:

Demararea construcţiei de autostrăzi, în scopul integrării infrastructurii rutiere de transport în Reţeaua trans-europeană de transport

Modernizarea infrastructurii rutiere, construirea de poduri, în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţei, bunurilor şi serviciilor

Sporirea de siguranţei circulaţiei şi confortului participanţilor la traficStrategia de reabilitare a drumurilor naţionale elaborată de M.T.C.T. şi C.N.A.D.N. are ca obiectiv menţinerea viabilităţii reţelei rutiere şi reabilitarea principalelor artere de transport rutier existente, în scopul îmbunătăţirii confortului şi siguranţei traficului.Principalele lucrări de reabilitare se referă la îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi a condiţiilor de trafic rutier pentru încadrarea acestora în normele europene, precum şi la creşterea capacităţii portante a sectoarelor reabilitate pentru a se putea trece de la sarcina pe o osie de 10,0 t la 11,5 t, încadrarea podurilor la clasa E de încărcare, îmbunătăţirea elementelor geometrice ale drumurilor, construirea benzii a 3-a pe pante şi rampe pentru selectarea traficului greu, asigurare colectării şi evacuării apelor pluviale.Politica de liberalizare a transportului în Europa va atrage creşteri din ce în ce mai însemnate ale traficului rutier, rezultând o extindere a programului de reabilitate de perspectivă până în anul 2012 şi după.

7


Coridorul IX Pan-European de Transport Rutier străbate teritoriul zonei de la sud la est, având ca scop următoarele:

- integrarea în reţelele de transport trans-europene- descongestionarea şi siguranţa traficului- rentabilitatea şi dezvoltarea zonală

Acestea vor asigura o legătură rapidă şi directă a zonei cu restul ţării, precum şi scurtarea duratei deplasărilor, atât a călătorilor, cât şi a transportului de marfă; reducerea accidentelor de circulaţie; reducerea consumului de combustibil; scăderea sensibilă a uzurii tuturor componentelor autovehiculelor; etc.

Reţeaua feroviarăDezvoltarea infrastructurii feroviare va ţine cont de aigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritar fiind:

Modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţei, bunurilor şi serviciilor

Eliminarea punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe reţeaua feroviară, creşterea vitezei tehnice şi comerciale cu minim 20% şi aducerea siguranţei circulaţei la nivel optim pentru expoatarea feroviară

În strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare din România – perioada 2001 – 2010, elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A. în martie 2001, este prezentată situaţia dificilă în care se află infrastructura feroviară din ţară, datorată în principal unei finanţări neadecvate şi imposibilităţii acoperirii necesarului de fonduri din surse proprii. Pentru rezolvarea acestei situaţii s-a elaborat un Program de dezvoltare pentru anii 2001 – 2010 care cuprinde:

programul de întreţinere al liniilor şi lucrărilor de artă programul de întreţinere al instalaţiilor SCB şi electrificare programul de reparaţii capitale şi modernizare principalele programe de modernizare ale căii ferate

Infrastructura majoră a teritoriului, de nivel regional, va fi completată cu axul de transport naval de pe râul Someş, şi cu facilităţi moderne pentru trecerea frontierei de stat, la graniţa cu Ucraina şi Ungaria.

1. Dezvoltarea mediului de afaceri favorabil conlucrării regionale în SUBM, prin promovarea activităţilor specifice (financiare, administrative, consultative, de primire şi recreere) Propunerile de proiecte legate de dezvoltarea mediului de afaceri din centrele urbane trebuie să se orienteze pe integrarea în ţesutul urban a funcţiilor complementare în raport cu alte centre de nivel regional.Este vorba de acele funcţii complexe cu impact în spaţiul regional şi naţional cum sunt: învăţământul superior, cercetarea, activităţile industriale de înaltă tehnologie şi servicii specializate.

Întărirea rolului regional al reţelei de localităţi urbane din judeţ prin dezvoltarea relaţiilor economice (sectoarele II şi III) cu celelalte oraşe – policentricitate regionalăPentru întărirea rolului de centru regional, prin formarea unor structuri urbane integrate,se poate considera că localităţile SUBM au deja condiţiile create pentru această fază. Aceste relaţii pot fi fructificate în sensul întăririi centralităţii în plan regional al fiecărui municipiu în parte, prin asumarea rolului de coordonare în sistemele regionale locale.Stabilirea unei proporţii juste între funcţiile de nivel regional şi cele locale se poate realiza numai prin amplificarea şi diversificarea primelor şi translatarea celorlalte spre oraşele şi comunele limitrofe.

Îmbunătăţirea confortului şi eficienţei funcţiilor urbane legate de relaţiile regionale – turism, de afaceri, comunicaţii, cultură, administraţie etc. – în mediul urban, prin acţiuni urbanistice corelate în localităţile SUBM.Creşterea nivelului de urbanitate în centrele cu rol regional stă la baza bunei funcţionări a acestora şi a creării imaginii lor în plan regional, naţional şi european. Eficienţa dotărilor şi

7


echipărilor edilitare din centrele regionale este fondul pe care se creează dinamica pieţelor din jurul acestor localităţi. Mediul de afaceri al acestor centre este dificil de realizat în absenţa unui mediu social, cultural şi tehnic favorabil şi stabil. Aceasta se întemeiază pe un mediu construit eficient şi atractiv.

2. Dezvoltarea traseelor infrastructurilor majore de căi de transport, nivel internaţional şi naţional:

Căi rutierePolitica de liberalizare a transportului în Europa va atrage creşteri din ce în ce mai însemnate ale traficului rutier, rezultând o extindere a programului de reabilitate de perspectivă până în anul 2012 şi după.Pentru zona Baia Mare, programul prevede lucrări de reabilitare pentru drumul naţional DN 1C astfel:· etapa a VIII-a - tronson Baia Mare – Dej · etapa a IX-a - tronson Baia Mare – LivadaDupă cum rezultă din anexa nr. II la Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I - Căi de comunicaţie se prevăde: Drumul expres sau cu patru benzi de circulaţie pe direcţia Dej-Baia Mare-Satu MareDe asemenea este necesară realizarea variantei ocolitoare a municipiului Baia Mare, care va duce la eliminarea traficului greu şi de tranzit din oraş, la reducerea la minim a cheltuielilor cu reparaţiile străzilor din municipiu , la reducerea costurilor cu reparaţiile mijloacelor de transport în comun, la diminuarea poluării aerului şi la diminuarea poluării fonice.

Căi feratePentru zona studiată Secţiunea I Căi de Comunicaţie prevede în vederea modernizării infrastructurii feroviare: Dublarea căii ferate Satu Mare – Baia Mare – ZalăuReţeaua aerianăAeroportul Local Baia Mare, călători şi marfă, care funcţionează în zona municipiului Baia Mare ,este prevăzut în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea I Căi de comunicaţie anexa nr.VII pentru lucrări de modernizare a infrastructurii, a mijloacelor de protecţie a navigaţiei aeriene şi de deservire. Vor beneficia de modernizări următoarele obiective: pista, balizajul, aerogara, terminalul şi depozitul.

Transportul combinatTerminalul de transport combinat de mărfuri din municipiul Baia Mare pentru o cât mai eficientă funcţionare va trebui să beneficieze de aplicarea obiectivelor pentru dezvoltarea transportului combinat, obiective menţionate în Strategia de dezvoltare pe perioada 2001 – 2005, elaborată în 2001 de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă “CFR Marfă” S.A.

Prin măsurile prezentate în strategie se urmăreşte : adaptarea “CFR Marfă” la cerinţele UE, menţinerea actualei cote de piaţă, câştigarea de noi clienţi, sporirea veniturilor şi profitului şi ridicarea prestigiului “CFR Marfă” pe plan intern şi internaţional.

Dezvoltarea transportului combinat constituie o prioritate a “CFR Marfă”, chiar dacă în acest moment nu există posibilităţi financiare pentru dezvoltarea la parametrii europeni a unor terminale de acest tip în marile centre logistice de distribuţie din ţară.

3. Reabilitarea şi utilizarea în comun a amenajărilor de infrastructurilor aferente bazinelor hidrografice. Managementul durabil al resurselor de apă urmăreşte menţinerea şi stabilizarea producţiilor agricole, alimentarea localităţilor, conservarea şi protecţia mediului.Aceste rezultate vor avea consecinţe în acţiunea de restructurare a economiei agricole şi creşterea nivelului de trai.

7


Direcţii de dezvoltare specifice ale subdomeniului zone suprateritoriale:1. Conservarea şi reabilitarea mediului natural şi slab antropizat, în vederea realizării unei

reţele ecologice regionale. Dezvoltarea fondului silvic de importanţă interjudeţeană.2. Conservarea şi utilizarea zonelor construite valoroase în plan regional pentru accentuarea

identităţii locale şi promovării turismului.

1. Delimitarea unor reţele de arii naturale/peisagistice în scopul aplicării unor politici specifice de amenajare şi protecţie a mediului.Zonele cu o importanta peisagistică, cu sau fără circulaţie turistică semnificativă, care nu se constituie intr-o retea, sunt luate în considerare în realizarea acestei măsuri. Aceste zone necesită investiţii in infrastructură, in scopul favorizării dezvoltării şi valorificării. Finalitatea măsurii este protejarea şi valorificarea potenţialul mediului natural regional, in vederea creşterii competitivităţii regiunii prin sporirea atractivităţii.

Formarea unei reţele regionale a ariilor protejate în vederea îmbunătăţirii protecţiei, studierii şi extinderii acestor zone.Coordonarea activităţilor de monitorizare, protecţie, conservare şi cercetare a zonelor naturale protejate la nivel regional poate avea rezultate favorabile în plan economic şi administrativ. Odată cu îmbunătăţirea structurilor de monitorizare şi control al activităţilor agricole se va putea trece la compararea unei viziuni a ecosistemelor la nivel regional.

Mărirea suprafeţelor silvice, pe terenuri cu potenţial agricol redus, sau cu riscuri naturale pronunţate.Menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor economice, ecologice şi sociale ale pădurilor în zonele rurale, concomitent cu extinderea suprafeţelor împădurite în defavoarea terenurilor cu slabă valoare agricolă. Măsura vizează sprijinirea tuturor segmentelor exploatării silvice: modernizarea pepinierelor, împădurirea, colectarea şi transportul, prelucrarea primară a lemnului.Exploatarea durabilă în ocoalele silvice interjudeţene în vederea evitării dezechilibrelor ecologice sau efecte economice negative.

2. Restaurarea concertată a zonelor (peisajelor) istorice şi culturale din aria de influenţă a SUBM.Aceasta vizează în primul rând îmbunătăţirea gradului de echipare al principalelor centre urbane. Prin restructurarea centrelor istorice se doreşte impulsionarea funcţiilor terţiare din aceste localităţi (comerţ, administraţie, cultură, turism).

Realizarea de reţele culturale care să constituie infrastructura activităţilor de reţele culturale care să constituie infrastructura activităţilor de cercetare, protecţie, conservare şi turistice.Ansamblul localităţilor cu fond etnografic şi a lăcaşelor de cult din regiune sunt, în prima fază, recomandate pentru organizarea în reţea. Valorificarea potenţialului acestor monumente poate ajuta zonele şi centrele cu un potenţial mai scăzut din cadrul reţelei.

B3. Analiza tendinţelor evoluţiei socio-demografice

Estimarea evoluţiei populaţiei în Sistemul urban Baia MareProiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului populaţiei pentru un moment plasat în viitor, plecând de la structura pe sexe şi vârste la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie.

Estimarea populaţiei este necesară pentru cunoaşterea evoluţiei resurselor de muncă, nevoii de locuinţe şi servicii (sănătate, educaţie, cultură, recreere şi timp liber, asistenţă socială etc).

7


În elaborarea prognozei demografice a populaţiei zonei “Sistem urban Baia Mare” s-a utilizat abordarea tendenţială, pe baza sporului mediu anual de creştere şi au fost utilizate datedin recensămintele populaţiei din anii 1992 şi 2002.

Formularea ipotezei privind evoluţia populaţiei a avut în vedere caracteristicile specifice populaţiei zonei. Aşa cum reiese din analiza anterioară a domeniului socio-demografic, la nivelul întregului sistem urban Baia Mare se înregistrează o rată a natalităţii in valoare de 10,5 ‰, fiind superioară celei înregistrată la nivel de judeţ (10,2‰) şi la nivel naţional (9,8‰). Rata mortalităţii are valoarea de 10,3‰, valoare inferioară celei înregistrată la nivel de judeţ (11,1‰) şi la nivel naţional (12,3‰). La nivelul zonei de studiu, sporul natural are valoare pozitivă (0,2‰) spre deosebire de valoarea de la nivel de judeţ (-0,9‰) şi naţional (-2,8‰). Sporul migratoriu are însă valoare negativă, ceea ce înseamnă că numărul celor care pleacă din zonă îl devansează pe cel al sosiţilor. Valoarea negativă a sporului migratoriu se datorează în principal municipiului Baia Mare care înregistrează în 2003 un spor migartoiru de (-4,3‰), dar şi comunelor Mireşu Mare (-2,5‰), Siseşti (-0,7‰).

În vederea obţinerii unei analize mai detaliate care să stea la baza formulării de propuneri la nivel teritorial, s-au elaborat prognoze la nivelul zonei de studiu, la nivel de unitate administrativ-teritorială şi pe medii de rezidenţă.

Estimarea populaţiei zonei de studiu porneşte de la ipoteza conform căreia cele două componente ale mişcării populaţiei, sporul natural şi sporul migratoriu, vor avea valori constante în perioada prognozată.

Evoluţia populaţiei zonei “Sistemul urban Baia Mare” între 2002-2015:Populaţia 2002 2010 2015 zona de studiu 235811 227332 222032 94,2%urban 186209 177943 172777 92,8%rural 49602 49388 49255 99,3%

0

50000

100000

150000

200000

250000

2002 2010 2015

zona de studiu

urban

rural

În perioada 2002-2015, la nivelul Sistemului urban Baia Mare se vor înregistra scăderi ale populaţiei cu aproximativ 6%. De remarcat faptul că în mediul urban evoluţia descendentă a populaţiei este mult mai accelerată decât în mediul rural (7,2%în urban faţă de 0,7% în rural).

Evoluţia populaţiei localităţilor zonei “Sistem urban Baia Mare” între 2002-2015:Populatia 2002 2010 2015Baia Mare 137921 128894 123252Baia Sprie 16609 17049 17324Tăuţii Măgherăuş 6713 6834 6909

7


Şomcuta Mare 7708 7411 7226Ulmeni 7153 6920 6775Seini 10105 10835 11292Căpâlnic Mănăştur 5838 5652 5536Dumbrăviţa 4499 4430 4387Groşi 2533 2576 2603Recea 5591 5943 6163Săcălăşeni 5819 6054 6201Valea Chioarului 2288 2038 1882Remetea Chioarului 3003 2988 2978Satulung 5409 5531 5608Siseşti 5479 5289 5171Mireşu Mare 5130 4942 4825Cicărlău 4013 3943 3900Sistemul urban Baia Mare 235811 227332 222032

La nivel de unitate-administrativ teritorială evoluţia populaţiei nu are aceeasi tendinţă în perioada 2002 – 2015. Comuna Valea Chioarului înregistrează cea mai semnificativă scădere a populaţiei cu 17,7% urmată de municipiul Baia Mare cu o scădere a populaţiei cu 10,6%. Scăderi ale populaţiei se înregistrează şi în oraşele Şomcuta Mare şi Ulmeni. În comunele Mireşu Mare, Siseşti, Remetea Chioarului, Căpâlnic Mănăştur, Dumbrăviţa, Cicărlău, se înregistrează scăderi ale populaţiei intre 0,8 – 6%.

De remarcat că există localităţi în care se vor înregistra creşteri ale populaţiei, cele mai semnificative fiind în oraşul Seini (11,7%), în comuna Recea (10,2%) şi în comuna Săcălăşeni (6,6%). Aceste creşteri se datorează sporului migratoriu pozitiv, adică unui număr semnificativ de stabiliri de domiciliu în aceste localităţi.

Structura populaţiei pe vârste în anii 1992 - 2002

0

10

20

30

40

50

60

70

80

pop 0-14ani pop 15-59ani 60ani si peste

1992

2002

18,8%14,4%

64,5%66,8%

11,3% 14,4%

Indicele de vitalitate, definit ca ponderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani, reprezintă o măsură a potenţialului demografic al unei zone. O estimare a populaţiei pe grupe de vârstă în zona urbană Baia Mare nu este posibilă datorită lipsei datelor necesare la nivel de unitate administrativ-teritorială. Totuşi, analizând comparativ structura populaţiei pe vârste în anii 1992 şi 2002, se constată o tendinţă de scădere a populaţiei tinere 0-14 ani şi de creştere a populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste. Scăderea populaţiei tinere se va resimţi pe piaţa forţei de muncă. Deoarece populaţia tânără reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea unei anumite zone, ponderea scăzută a acesteia poate reprezenta un factor restrictiv al dezvoltării.

7


Aceste analize surprind o serie de fenomene demografice negative care ar putea afecta evoluţia populaţiei zonei “Sistem urban Baia Mare” în perioada prognozată. Cele mai importante sunt: scăderea populaţiei la nivelul întregii zone, scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Populaţia urbană va cunoaşte o descreştere mai puternică decât cea înregistrată în mediul rural.

Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Creşterea populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în ceea ce priveşte serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor sociale datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active.

Direcţii de dezvoltare pentru atingerea obiectivelor:1.Îmbunătăţirea potenţialului demografic

dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative pentru crearea de noi locuri de muncă îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate de calitate;

dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială în comunele (Valea Chioarului, Copalnic Mănăştur, Dumbrăviţa) cu ponderi ridicate de populaţie vârstnică.

îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. diminuarea procesului de îmbătrânire demografică prin susţinerea natalităţii, mai ales prin

flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor;

înlesnirea accesului la educaţie şi informaţie pentru toţi locuitorii

2. Dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă crearea de noi locuri de muncă în activitatea de turism prin valorificarea potenţialului

turistic al zonei; îmbunătăţirea nivelului de instruire şi a abilităţilor profesionale şi tehnice în vederea

asigurării unei forţe de muncă adaptabilă la cerinţele pieţei; promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep să

administreze o afacere; creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor programe destinate

tinerilor, femeilor şi şomerilor; promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi susţinerea

sistemului de formare profesională iniţială şi continuă; programe de formare/orientare profesională şi reconversia forţei de muncă; promovarea oportunităţilor egale de angajare pentru tinerii şomeri şi şomerii de lungă

durată; promovarea incluziunii sociale prin integrarea pe piaţa muncii a grupurilor sociale

vulnerabile

B4. Analiza tendinţelor generale de dezvoltare a economiei

Unităţile administrative ce fac parte din sistemul urban Baia Mare sunt caracterizate în prezent de o dependenţă ridicată faţă de industria extractivă având în vedere ponderea ridicată a salariaţilor zonei de studiu ocupaţi în acest domeniu de cca. 43%. Situaţia aceasta nu este deloc încurajatoare pentru dezvoltarea economică viitoare a zonei deoarece domeniul se află într-un proces activ de restructurare, o mare parte din salariaţii fiind deja disponibilizaţi în ultimii ani. Unităţi ale industriei orizontale sunt şi vor fi şi ele afectate de aceste schimbări structurale.

Cele mai performante unităţi economice sunt situate în principal tot în sfera sectorului secundar, iar topul alcătuit în analiza situaţiei existente le situează în arealul municipiului Baia Mare. Zonele

7


rurale aparţinând structurii urbane Baia Mare au majoritatea ponderi mari ale ocupării în sectorul primar, în principal în agricultură, sector ce înregistrează cea mai scăzută performanţă economică, doar 2% din cifra de afaceri a unităţilor active fiind generată de sector.

Sectorul terţiar se află în expansiune având o performanţă economică ridicată, înregistrând cca. 41% din cifra de afaceri a unităţilor active ale zonei. Sistemul urban Baia Mare apare din punct de vedere economic ca o zonă a contrastelor, dezvoltată centrificat şi mai puţin echilibrată. Se observă o atracţie deosebită a polului urban central, Baia Mare pentru localizarea activităţilor economice, în detrimentul celorlalţi poli urbani mai mici ai zonei. Situaţia se justifică numai parţial prin rolul său la nivel judeţean.

Deşi se confruntă cu probleme complexe determinate de schimbările structurale, sistemul urban Baia Mare are câteva atuuri pe care le poate exploata pentru a beneficia pe viitor de o dezvoltare economică sănătoasă şi durabilă. Aceste atuuri sunt date de resursele forestiere, potenţialul turistic al zonei şi capitalul uman.

Astfel, propunerile de dezvoltare economică a structurii urbane se orientează către sectorul serviciilor în principal şi urmează două axe – cea a Direcţiilor înregistrate şi alta ca propuneri de îmbunătăţire a unor situaţii existente.

incubator de afaceri în oraşele Baia Sprie, Somcuţa Mare, Ulmeni, Seini, Tăuţi-Măgherăuş cu profil în domeniul serviciilor de turism şi al celor prestate către întreprinderile existente, dar şi servicii adresate gospodăriilor şi anexe celor turistice: catering, curăţătorii chimice, menaj;

clustere industriale între oraşele Baia Mare şi Baia Sprie în domeniile industriei lemnului şi a mobilei;

extinderea şi crearea de servicii pentru agricultură – mecanizare, închiriere maşini agricole - în localităţile, Copalnic-Mănăştur, Groşi, Mireşu Mare, Satulung care să contribuie la îmbunătăţirea performanţelor în agricultură într-o zonă cu potenţial mai slab în ceea ce priveşte terenurile agricole, dar mai mare în ceea ce priveşte horticultura şi silvicultura.

În ceea ce priveşte structura activităţilor economice la sfârşitul perioadei prognozate, 2015, se propune următoarea distribuţie sectorială: După performanţele economice înregistrate - sectorul primar va deţine 4% - sectorul secundar – 48% - sectorul terţiar – 48% După structura ocupării se prognozează - sectorul primar – 2% - sectorul secundar – 48% - sectorul terţiar – 50%

La sfârşitul acestei perioade, sistemul urban Baia Mare va trebui să devină o economie stabilă, mai competitivă în plan regional şi judeţean cu o performanţă economică ridicată şi o dezvoltare a activităţilor echilibrată în teritoriu. Pentru îndeplinirea acestei viziuni strategice s-au identificat trei tipuri de scenarii ce pot fi urmărite pentru perioada de timp vizată.

sprijinirea sectorului serviciilor ca alternativă viabilă la restructurarea sectorului extractiv aflat în regres;

promovarea turismului; susţinerea creării şi dezvoltării de IMM-uri în ramurile cu potenţial ale industriei

prelucrătoare – industria lemnului şi a mobilei, construcţiile

Realizarea acestor posibile tendinţe de dezvoltare s-ar putea face urmărindu-se politici de amenajare teritorială cum sunt:

Sprijinirea sectorului Atragerea de investitori prin oferirea unor locaţii şi concesionarea

7


serviciilor ca alternativă viabilă la restructurarea sectorului extractiv aflat în regres

de terenuri în Dumbrăviţa, Valea Chioarului, Remetea Chioarului, Satulung , Siseşti

Promovarea turismului

Realizarea de centre de informare pentru turişti în Baia Mare, Baia Sprie, Şomcuţa Mare, Tăuţi-Măgherăuş, UlmeniTipărirea de broşuri şi hărţi ale zonei în care să fie prezentate atracţiile turistice şi difuzarea lor gratuit prin intermediul centrelor de informare Organizarea de evenimente cu caracter de promovare a zonei la nivelul municipiului Baia Mare

Susţinerea creării şi dezvoltării de IMM-uri în ramurile cu potenţial ale industriei prelucrătoare – industria lemnului şi a mobilei, construcţiile

Organizarea de cursuri de recalificare profesională şi de specializare Îmbunătăţirea pregătirii antreprenoriale prin formare în cadrul învăţământului liceal şi universitarReabilitarea infrastructurii de transport şi crearea/îmbunătăţirea infrastructurii edilitare în toată zona vizată

Îndeplinirea obiectivelor şi implementarea măsurilor propuse presupune implicarea susţinută a autorităţilor judeţene şi locale prin iniţiere unor proiecte şi atragerea resurselor necesare, realizarea de parteneriate şi prin cooperare cu autorităţile de la nivel regional, zonele învecinate şi terţi interesaţi.

C. Analiza SWAT (TSOR) – Sistemul Urban Baia Mare

1. Mediul Puncte tari Puncte slabe

8


Mediul natural

- Capital natural variat al zonei SUBM.- Tendinţe pozitive în reducerea poluării- Existenta resurselor de apa potabila;- Existenţa Planului Judeţean şi Local de

Acţiune pentru mediu- Existenţa unor structuri (instituţii) cu

activitate în domeniul mediului (APM, ANDIPRZM, Garda Ecologică)

- Utilizarea la scara redusă a pesticidelor şi îngrăşămintelor agricole;

- Interesul crescut manifestat de autorităţile locale faţă de protecţia mediului;

- Interesul crescut manifestat de tineret pentru activităţi de protecţie a mediului.

- Poluare a apelor datorată slabei dezvoltatări a infrastructurilor în de canalizare-epurare a apelor uzate;

- Inexistenţa unui sistem integrat de management al deşeurilor;

- Despăduriri necontrolate cu implicaţii în generarea alunecărilor de teren şi inundaţiilor;

- Insuficienta educare şi informare a populaţiei in domeniul protejării mediului;

- Relativa pasivitate a ONG-urilor în ceea ce priveşte protecţia mediului;

- Utilizarea redusă a mijloacelor de transport ecologice şi a altor moduri de deplasare;

- Neaplicarea standardelor de mediu ISO 14000;

Riscuri naturale şi tehnologice

Alunecări de teren- Existenţa unor importante suprafeţe de pădure

cu rol deosebit în asigurarea stabilităţii solurilor

Inundaţii

- Zone cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren, cu eroziune moderat – puternică, cu risc ridicat de activare a alunecări de teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinţelor (defrişări) sau a lucrărilor de destabilizare a versanţilor (construcţii grele –clădiri, şosele)

- Zone afectate de alunecări de teren active sau care prezintă pericol de alunecări de teren în localităţile: Baia Mare, Firiza, Baia Sprie, Chiuzbaia, Vălenii Şomcuţei, Tăuţii Măgherăuş, Băiţa, Vad, Dumbrăviţa, Cărbunari, Şindreşti, Groşi. Ocoliş, Satul Nou de Jos.

- Producerea fenomenului de inundaţie în majoritatea unităţilor administrative din zonă, cu excepţia comunelor Groşi şi Valea Chioarului;

8


Riscuri tehnologice- Gradul ridicat de uzură a instalaţiilor

industriale. - Managementul defectuos al întreprinderilor- Existenţa unităţilor industriale care prezintă riscuri tehnologice (dintre care unele cu risc major)

trei unităţi industriale cu riscuri tehnologice din zona studiată sunt localizate în oraşul Baia Mare şi aparţinând de industria minieră prelucrătoare.

accidentele produse la iazurile de decantare Bozânţa-Aurul care s-au soldat cu poluarea unor afluenţi ai Tisei nu numai pe teritoriul României, ci au dus la răspândirea poluanţilor (în special cianura), în aval pe Tisa şi Dunăre, cu largi implicaţii în poluarea transfrontalieră.

Calitatea solurilor- Programul SAPARD cu oportunităţile sale

legate de dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale;

- Înfiinţarea unor centre de consultanţă agricolă prin aplicarea prevederilor HG 676/1998 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă.

- Apariţia frecventă a condiţiilor meteorologice nefavorabile, declanşatoare de fenomene naturale de risc.

- Lipsa de interes faţă de unele proiecte de asistenţă financiară comunitară datorită dificultăţii de adaptare la exigenţele privind criteriile de selecţie şi implementare.

Mediul construit- Număr mare de situri, monumente şi

ansambluri (220) catalogate în Lista Monumentelor Istorice a MCC – 2004. Ponderea mare a obiectivelor valoroase de importanţă naţională şi universală (A) – 61 (32% din total).

- Numărul mare de obiective din categoria II-a a listei MCC – ansambluri şi monumente de arhitectură – conferă valoare urbanistică localităţilor componente ale SUBM.

- Peste jumătate din unităţile administrative ale zonei posedă ansambluri urbane de patrimoniu, aflate în mare majoritate în categoria A. Acestea constituie importante oportunităţi urbanistice, de ridicare a valorii fondului construit al

- Mărimea şi valoarea patrimoniului construit pune probleme importante de protecţie, conservare şi valorificare a acestuia.

- Starea de uzură fizică a patrimoniului construit care afectează categoria cea mai importantă ca număr de monumente (II) care deţine 19 ansambluri şi 153 de imobile clasificate.

- Uzura morală a spaţiilor interioare ale monumentelor împiedică utilizarea în condiţiile actuale, producând depopularea şi intervenţiile arbitrare, care afectează integritatea şi caracterul obiectivului.

- Starea precară a multor imobile aflate în zonele centrale ale localităţilor, în ansambluri protejate aflate pe lista de Monumente Istorice a MCC – 2004, care necesita investiţii importante pentru renovare, conservare şi valorificare.

8


localităţilor. - Distribuţia monumentelor

catalogate în zona SUBM este relativ uniformă, distingându-se 3 zone cu densităţi: Baia Mare, Baia Sprie şi Şomcuţa Mare având 121, 51 şi respectiv 48 de obiective de patrimoniu.

- Funcţionalitatea monumentelor şi ansamblurilor favorizează exploatarea economică – 40% din total sunt locuinţe şi dotări; numeroase construcţii au caracter simbolic şi valoare urbanistică putând fi exploatate turistic sau ca puncte de interes în ţesutul urban.

- Existenţa a 35 de ansambluri protejate în zona SUBM face ca aproape fiecare unitate administrativă să beneficieze de aceste obiective care măresc valoarea mediului construit prin complexitate şi imagine simbolică.

- Proiectul „Milenium III” desfăşurat în centrul vechi al mun. Baia Mare este un succes în ceea ce priveşte concepţia, derularea, exploatarea şi managementul fiind un model de urmat în reabilitarea ansamblurilor clasificate.

- Existenţa unor imobile în stare avansată de uzură care necesită intervenţie prioritară pentru recuperarea caracterului iniţial sau consolidare şi conservare.

- Statutul juridic al unor imobile amână sau fac chiar imposibile intervenţiile în scopul protecţiei, conservării şi valorificării acestora. Este de asemenea îngreunată sau blocată astfel renovarea, regenerarea ansamblurilor de patrimoniu.

- Necesitatea derulării unui mare număr de studii şi proiecte (geotehnice, structurale, de fezabilitate, arhitecturale şi de urbanism) costisitoare şi de durată care constituie o etapă dificilă şi nerentabilă a activităţii de renovare, conservare şi valorificare a patrimoniului construit.

2. Reţeaua de localităţiPuncte tari Puncte slabe

- Prezenţa în zonă a unui mare număr de oraşe care constituie armătura urbană a sistemului Baia Mare. Aceste localităţi deţin majoritatea populaţiei zonei (79,4%) formând reţeaua de centre de dezvoltare a sistemului.

- Evoluţia populaţiei acestor localităţi este în general crescătoare.

- Gruparea populaţiei în teritoriile administrative (localităţi) se face în unităţi de mărime medie 2-5 mii de locuitori.

- Cadrul urban şi structura localităţilor zonei au o configuraţie armonioasă, favorabilă dezvoltării şi implantului unor noi activităţi.

- Pe ansamblul reţelei de localităţi profilul funcţional este secundar-terţiar impune un mediu economic dominant industrial şi tehnic ce îşi pune amprenta pe forţa de muncă şi structurile agenţilor economici.

- Cele cinci unităţi administrative urbane sunt formate din 31 de localităţi mici, dispersate în teritoriile administrative; aproape 2/3 din acestea având populaţii sub 1.000 de locuitori.

- Lipsa unor oraşe de mărime medie care să poată susţine cu reşedinţa de judeţ relaţii de schimb în activităţi de nivel superior (cercetare, învăţământ profesional şi superior, tehnologie, servicii industriale, administraţie ş.a.)

- Funcţia secundar-terţiară a localităţilor este alcătuită într-o mare proporţie din industrii extractive şi de prelucrare a resurselor primare (alimente, lemn) sau din servicii publice cu o influenţă indirectă asupra dinamicii economice a zonei.

- Sunt mai puţin reprezentate serviciile

8


financiar-bancare, de cercetare-dezvoltare, administrare a afacerilor, turistice şi de operare a sistemelor.

- Activităţile care utilizează înaltă tehnologie sau producătoare de valoare adăugată sunt slab reprezenate..

Dotări publice

- Existenţa în localităţile SUBM a unei baze de dotări publice diversificate în special în domeniile comercial, financiar-bancar, recreere şi cultural-sportiv.

- Distribuţia spaţială şi capacităţile dotărilor publice sunt deficitare în raport cu necesităţile zonei SUBM. Principalul centru pentru dotările specializate este mun. Baia Mare; celelalte oraşe fiind mai slab dotate.

- Municipiul Baia Mare posedă dotări reprezentative pentru toate treptele şi tipurile de învăţământ. Acesta deţine cele mai mari capacităţi din învăţământul mediu şi de formare profesională

- Dotările pentru învăţământul liceal sunt insuficiente în mediul rural; elevii care urmează acest ciclu fiind nevoiţi să îşi schimbe domiciliul sau să facă naveta.

- Dotările pentru învăţământul profesional şi postliceal lipsesc din zonă; singurul centru ce dispune de astfel de dotări este Baia Mare.

- Capacităţile dotărilor spitaliceşti din zonă se apropie de norma acceptată în domeniu, însă o mare parte din locuri sunt în unităţi specializate şi destinaţi deservirii restului teritoriului judeţean. Zona este deservită relativ unitar de către 82 de cabinete medicale şi 111 cabinete stomatologice

- Dotările sanitare majore (spitale, dispensare, policlinici) lipsesc din majoritatea oraşelor din zonă. Necesitatea creării unor capacităţi suplimentare în unităţi spitaliceşti mari, care să acopere teritoriul zonal în mod eficient.

- Dotările administrative şi de prelucrare a informaţiilor sunt concentrate în urban, cu precădere în municipiul Baia Mare. Dintre acestea sediile activităţilor financiar-bancare sunt cele mai bine reprezentate în oraşele structurii urbane.

Necesitatea realizării unor concentrări de capacităţi în dotări administrative în centrele SUBM, utilizabile în principal de către sectorul privat, cel mai dinamic în dezvoltarea relaţiilor zonale.

- Existenţa unei baze de dotări turistice în relaţie cu domeniile de resurse aflate în nordul şi sudul zonei. Baia Mare posedă o capacitate de cca. 1500 de locuri în diferite tipuri de dotări, din care 1.109 locuri în hoteluri cu un bun nivel calitativ.

Dezvoltarea dotărilor turistice de mică capacitate din sectorul privat trebuie să se facă în continuare în sensul creşterii traficului turistic pentru afaceri şi recreere.

- Dotările cultural-sportive de nivel naţional existente în principal în mun. Baia Mare contribuie la diversificarea şi funcţionarea bazei de dotări existente în zonă.

8


3. Infrastructuri tehnicePUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Căi de transport- Existenţa drumului european E 58 - Densitatea bună a reţelei de drumuri judeţene

şi comunale- Pe reţeaua de drumuri naţionale şi locale

există lucrări de artă (pasaje, poduri şi podeţe) conforme cu clasa de încărcare.

- Drumurile naţionale au două benzi de circulaţie, legătura directă cu judeţele invecinate trebuie îmbunătăţită, analizând şi situaţia drumurilor judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale;

- Starea precară a infrastructurii rutiere locale - drumuri judeţene şi comunale - legătura directă între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, cu centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri judeţene;

- Accesul dificil în anumite zone din mediul rural şi în zonele turistice - accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi judeţene, trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri comunale.

- Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună, dar nu toate sunt la clasa de încărcare E.

- Drumurile judeţene şi comunale, s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând cerinţelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinţelor traficului actual

Gospodărirea Apelor- Existenţa echipărilor pentru

alimentarea cu apă în toate unităţile administrativ teritoriale cuprinse în zonă, cu excepţia comunelor Recea şi Satulung.

- Necesitatea lucrărilor de combatere a producerii fenomenului de inundaţie pe cursurile de apă din zonă.

- Deficit de apă pentru asigurarea alimentării cu apă a consumatorilor casnici şi industriali.

- Lipsa echipărilor pentru canalizarea - epurarea apelor uzate.

Alimentarea cu energie electrică

- În zonele cu gradul III şi IV de poluare (Baia Mare) protecţia anticorozivă la unii stâlpi de susţinere metalici este deficitară

8


- Unele izolatoare din instalaţiile electroenergetice au vechime mare în funcţionare (peste 20 ani). Ele necesită înlocuirea cu izolatoare clasice (sticlă sau porţelan) sau compozite.

- În municipiul Baia Mare reţelele subterane precum şi fiderii au o tensiune de lucru de 10 KV, având un grad înaintat de uzură.

- Reţelele subterane din municipiul Baia Mare nu sunt sistematizate

- În localităţile rurale se mai întâlnesc stâlpi de lemn pentru pozarea reţelelor electrice aeriene.

- Iluminatul public este deficitar în unele localităţile rurale.

- Zone intravilane, aflate la distanţe mari de centrul localităţii, nu au fost electrificate până în anul 1990. Extinderi ale reţelelor electrice sunt necesare în Şomcuţa Mare (53 gospodării), Siseşti (37 gospodării), Valea Chioarului – Fericea (15 gospodării), Baia Mare (15 gospodării), Copalnic Mănăştur (31 gospodării), Dumbrăviţa (10 gospodării), Groşi (2 gospodării), Săcălăşeni (29 gospodării).

Reţele de alimentare cu gaze naturale

- Prezenţa a 4 trasee de reţele de transport a gazelor naturale înaltă şi medie presiune din care pot fi alimentate localităţile din zona structurii urbane

- Cereri de retrocedare a terenurilor aflate deasupra conductelor de transport gaze naturale

- Existenţa unor reţele de gaze naturale şi staţii de reglare de sector cu capacitate suficientă pentru preluarea consumurilor centralelor de bloc, scară de bloc, apartament

- Amplasarea supraterană în unele zone a conductelor de medie şi redusă presiune

- Obligativitatea obţinerii autorizaţiei de funcţionare pentru utilizatorii aparatelor utilizatoare de gaze naturale, emisă de către o firmă autorizată ISCIR la prima punere în funcţiune şi periodic, cel puţin o dată la 2 ani.

8


Reţele de alimentare cu energie termică

- Existenţa a 4 trasee de reţele de transport a gazelor naturale înaltă şi medie presiune din care pot fi alimentate localităţile din zona structurii urbane

- Costul ridicat al energiei termice produse de SACET este principalul factor care a condus la debranşarea în totalitate a consumatorilor urbani racordaţi din Municipiul Baia Mare şi localităţile urbane

- Existenţa unor reţele de gaze naturale şi staţii de reglare de sector cu capacitate suficientă pentru preluarea consumurilor centralelor de bloc, scară de bloc, apartament

- Lipsa unei izolări termice corespunzătoare între apartamente şi pe ansamblu a blocurilor

- Obligativitatea obţinerii autorizaţiei de funcţionare pentru centralele termice pe gaze naturale, emisă de către o firmă autorizată ISCIR la prima punere în funcţiune şi periodic, cel puţin o dată la 2 ani.

- Amplasarea unor conducte de tranzit a agenţilor termici în subsolul blocurilor de locuinţe.

- Existenţa în localităţile urbane (Baia Mare, Seini, Tăuţii Măgheruş, Baia Sprie, Ulmeni, Şomcuţa Mare) a unor zone cu consumatori grupaţi din punct de vedere al alimentării cu energie termică din surse centralizate

- Cereri de retrocedare a terenurilor aflate deasupra conductelor de agent termic.

- Lipsa unor sisteme de ventilaţie higroreglabile pentru păstrarea în încăperi a unei umidităţi corespunzătoare condiţiilor de confort (φ = 45…60%) în condiţiile montării de tâmplărie cu geam termopan.

4. Contextul suprateritorialOportunităţi Riscuri

- Amplasarea zonei SUBM în punctul de convergenţă al axelor extremităţilor de N - V ale teritoriului naţional

- Municipiul Baia Mare este un centru cu rol zonal în dinamica regională şi în partea de NV

- Vecinătatea frontierei de stat cu 2 ţări face atractivă zona SUBM pt. relaţiile transfrontaliere din domeniul economic şi cultural

- Existenţa unui patrimoniu construit valoros în zona Transilvaniei centrale şi de vest, la care zona SUBM are un aport substanţial şi specific.

- Modernizarea axelor de infrastructuri ale extremităţilor de N şi V ale teritoriului naţional nu este încă realizată. Racordarea zonei SUBM la aceste axe este necesară în vederea amplificării rolului mun. Baia Mare la nivelul unui centru regional.

- Spaţiul montan şi subcarpatic acţionează ca barieră între zona SUBM şi partea de nord a judeţului şi cea de est a teritoriului naţional. Economia silvică şi protecţia zonelor naturale valoroase pune probleme în zona montană în relaţie şi cu dezvoltarea unui puternic pol al activităţilor turistice în judeţ.

8


Alunecări de teren- Existenţa programelor comunitare de susţinere

a intervenţiilor în domeniul mediului şi implicit a riscurilor naturale (ISPA– Instrument pentru politicile structurale pentru pre-aderare, PEPA- proiecte prioritare de mediu pentru pre-aderare, LIFE – susţine politica şi legislaţia de mediu a comunităţii europene)

- Adaptarea şi aplicarea legislaţiei comunitare în domeniul riscurilor naturale

Riscuri de inundaţii

- Posibilitatea apariţiei unor fenomene naturale imprevizibile care să declanşeze alunecările de teren în zone exterioare SUBM (ploi intense şi prelungite, topirea bruscă a zăpezilor)

- Continuarea defrişărilor ilegale – despăduriri intensive pot avea efecte în zona SUBM.

- Producerea inundaţiilor pe cursuri de apă ce provin din zonele învecinate, în care nu s- au luat măsuri de prevenire sau există cauze necontrolate.

Calitatea mediului- Existenta unor programe în infrastructura de

mediu ce se vor derula cu finanţare externă;

- Creşterea interesului autorităţilor locale în promovarea de parteneriate în vederea protecţiei mediului;

- Atragerea investitorilor care au resurse financiare în implementarea tehnologiilor curate;

- Aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”;- Dezvoltări în zonele industriilor şi serviciilor

nepoluante, de tehnologii înalte şi valoare adăugată ridicată;

- Existenţa unor zone predispuse la dezastre naturale (alunecări de teren, inundaţii);

- Dispariţia unor specii de plante şi animale în lipsa unor programe speciale de protecţie a acestora;

- Continuarea defrişărilor necontrolate cu efecte asupra poluării aerului, eroziunii solului;

- Neconformarea cu cerinţele legale de mediu a unor agenţi/activităţi umane;

Riscuri tehnologice- Existenţa programelor comunitare de

implementare a directivelor comunitare şi susţinere a intervenţiilor în domeniul mediului şi implicit a riscurilor tehnologice (PHARE)

- Iniţierea programului transfrontalier de cercetări interdisciplinare între Institutul de Geografie al Academiei Române, Institutul de Geografie şi Ştiinţele Pământului (Universitatea din Wales, Marea Britanie) şi SC ARIS SA Baia Mare constituite în Consorţiul Internaţional CIREMIN (2002) în vederea evaluării impactului pe teremen lung a activităţii miniere asupra populaţiei, bazinelor hidrografice şi ecosistemelor

- Cadrul legislativ oferit de Legea Protecţiei Civile nr. 124/1995 care conţine prevederi şi direcţii de intervenţie legate de accidentele tehnologice. Adaptarea şi aplicarea legislaţiei comunitare în domeniul riscurilor tehnologice

- Disponibilitatea redusă de utilizare a fondurilor europene destinate acestui domeniu

- Posibilitatea producerii de accidente tehnologice din cauze naturale (inundaţii, furtuni puternice)

8


Căi de transport- Existenţa unor programe naţionale de

modernizare a sectorului rutier- Programe de dezvoltare a reţelei naţionale de

căi ferate- Construirea unui drum expres- Reabilitarea şi mdernizarea infrastructurii de

transport

- Deplasarea transportului feroviar spre cel rutier

- Alocarea de resurse reduse sistemelor de transport rutier şi feroviar

- Diminuarea volumului transportului de călători şi marfă

- Deteriorarea condiţiilor de trai şi mediu- Declinul activităţii turistice

Deşeuri urbane menajere

- Existenţa unor programe comunitare de susţinere a investiţiilor în domeniul managementului deşeurilor (ISPA–Instrument pentru politicile structurale pentru preaderare, PEPA- proiecte prioritare de mediu pentru preaderare, LIFE – susţine politica şi legislaţia de mediu a comunităţii europene)

- Aplicarea unor programe de dezvoltare prin încurajarea iniţiativelor locale (Agenda 21 Locală). Aplicarea şi adaptarea legislaţiei comunitare în domeniu.

- Proces lent de luare a deciziilor în problemele depozitării şi reciclării deşeurilor.

- Nivel necorespunzător al instruirii publicului cu privire la protecţia şi conservarea mediului.

Reţele de alimentare cu gaze naturale- Posibilitatea amplasării unor construcţii

în zona de siguranţă a conductelor de gaze de înaltă presiune cu montarea de conducte cu grad sporit de siguranţă în funcţionare

- Creşterea în continuare a preţului gazelor naturale (în special a celorprovenite din import) şi introducerea taxei pe poluarea mediului aferentă utilizării acestora

- Nivelul tehnic ridicat al localităţilor face ca, în condiţiile montării şi asigurării service-ului de către personal autorizat, să se asigure o corectă şi economică exploatare a aparatelor utilizatoare de gaze naturale

- Dificultăţile tehnice şi costul ridicat al introducerii distribuţiilor de gaze naturale în localităţile izolate, cu locuinţe dispersate, cu distanţe mari între ele

Reţele de alimentare cu energie termică- Existenţa unei legislaţii şi a unor

programe care încurajează acţiunea de reabilitare termică a clădirilor colective de locuit

- Gradul ridicat de poluare la nivelul unităţilor de locuit provocat de microcentralele murale sau convectoare montate în fiecare apartament

- Nivelul tehnic ridicat al locuitorilor contribuie ca, în condiţiile montării şi asigurării service-ului de către personal autorizat, să se asigure o corectă şi economică exploatare a surselor individuale de căldură

- Riscul ridicat de explozii şi incendii mai ales în cazul utilizării sistemelor improvizate de încălzire (electric, sobe) precum şi a microcentralelor murale şi a încălzitoarelor instantanee de apă caldă menajeră „second-hand”.

- Montarea unor echipamente care să utilizeze formele regenerabile de energie pentru încălzire şi pentru prepararea apei

- Lipsa unor operaţiuni de service care să prevină exploziile cauzate de depunerea de piatră pe conductele cu diametru

8


calde menajere, dar şi pentru încălzire: energia solară, pompele de căldură, cogenerare în concordanţă cu brandul regional „Eco-Maramureş”

foarte mic care fac legătura cu vasele de expansiune încorporate microcentralelor termice murale (în special la echipamente second – hand)

- Posibilitatea rebranşării în viitor la centrale termice de bloc (scară de bloc) sau la SACET (prin montarea unor puncte termice de scară de bloc sau murale de apartament) în condiţiile existenţei distribuţiilor de apartament şi al realizării unor sisteme centralizate de încălzire competitive cu sistemele actuale

- Creşterea în continuare a preţului gazelor naturale şi introducerea taxei pe poluarea mediului aferentă utilizării acestora

- Existenţa unor sobe şi cazane pentru funcţionarea pe combustibil solid clasic (lemne şi cărbuni), dar şi pe deşeuri (pelete din rumeguş de lemn, coceni, alte deşeuri vegetale etc.)

- Costul ridicat al reintroducerii SACET, al energiilor regenerabile, al creşterii nivelului de izolare termică a clădirilor, precum şi al introducerii distribuţiilor de gaze naturale

- Deteriorarea stării de sănătate a locatarilor şi a elementelor de structură ale clădirilor din cauza creşterii umidităţii interioare şi apariţiei condensului .în condiţiile unei ventilări insuficiente a încăperilor

5. Socio-DemografiaPuncte tari Puncte slabe

- Creşteri ale populaţiei în anul 2003 comparativ cu 1998 în oraşele: Baia Sprie şi Tăuţii Măgherăuş, Seini şi comunele: Groşi, Recea, Săcălăşeni, Satulung;

- Ponderi ridicate ale populaţiei tinere la nivelul zonei studiate comparativ cu media pe judeţ şi ţară; ponderi ale populaţiei tinere mai mari de 20% îb oraşul Ulmeni şi comunele Săcălăşeni, Satulung, Siseşti.

- În mediul urban, fenomenul îmbătrânirii de mografice este mai redus;

- Raportul de dependenţă micşi ponderea scăzută a populaţiei vârstnice la nivelul întregii zone de studiu

- Rata natalităţii superioară celei la nivel de judeţ şi ţară; valori ridicate ale ratei natalităţii, peste 13‰ în oraşul Ulmeni şi comunele Satulung şi Săcălăşeni;

- Scăderi ale populaţiei cu 2,8% în perioada 1998-2003, la nivelul întregii zone de studiu;

- Scăderea populaţiei în mediul urban cu 3,6%, îndeosebi în municipiul Baia Mare (4,7%);

- Scăderi ale populaţiei cu 6,2% în comuna Valea Chioarului;

- În mediul rural se manifestă procesul de îmbătrânire demografică;

- Fenomenul îmbătrânirii demogarfice este mai accentuat (populaţia vârstnică are ponderea peste 20% din totalul populaţiei şi valori ridicate ale raportului de dependenţă, peste 68) în comunele: Copalnic Mănăştur, Dumbrăviţa, Valea Chioarului, Mireşu Mare;

9


- Sporul natural pozitiv la nivelul zonei studiate; spor natural pozitiv în municipiul Baia Mare şi oraşul Ulmeni;

- Valori pozitive ale sporului migratoriu în mediul rural; valori pozitive ridicate ale sporului migratoriu se înregistrează în comunele Groşi, Recea, Săcălăşeni, Dumbrăviţa;

- Rata mortalităţii are valori ridicate în mediul rural; rata mortalităţii are valori mai mari de 14‰ în comunele Copalnic Mănăştur, Dumbrăviţa, Groşi, Recea, Valea Chioarului, Remetea Chioarului;

- Spor natural negativ în comunele Valea Chioarului, Remetea Chioarului;

- Spor migratoriu are valori negative la nivelul zonei de studiu;

- Spor migratoriu negativ în municipiul Baia Mare;

Forţa de muncă

Resursele de muncă au o pondere ridicată (67% din totalul populaţiei);

Potenţial important al forţei de muncă; bun potenţial de dezvoltare datorită ponderii ridicate a populaţiei tinere;

Rata şomajului are valori scăzute în mediul rural;

Populaţie ocupată în servicii în municipiul Baia Mare (49,8%) şi oraşele Tăuţii Măgherăuş (36,3%), Baia Sprie (36,1%).

Ponderea ridicată a populaţiei ocupate în industrie (40,7%);

Pondere ridicată a populaţiei ocupate în industria extractivă în municipiul Baia Mare şi oraşul Baia Sprie;

Rată ridicată a şomajului în oraşul Ulmeni şi municipiul Baia Mare.

Migrarea forţei de muncă disponibilizate din mediul urban către mediul rural;

Apariţia fenomenului migraţiei internaţionale a forţei de muncă calificate.

Rată ridicată a şomajului în municipiul Baia Mare;

Proporţie ridicată a populaţiei inactive (62% din totalul populaţiei);

6. Activităţi economice Puncte tari Puncte slabe

Activităţi economice diversificate şi distribuite echilibrat în teritoriu

Reţeaua de servicii comerciale este bine dezvoltată.

Sectorul construcţiilor este bine reprezentat în zonă, susţinut de investiţiile private.

Baia Mare este declarată prin H.G 203/1999 zonă defavorizată ceea ce presupune accesul investitorilor la o serie de facilitate de ordin fiscal

Posibilitatea de finanţare a proiectelor

Servicii financiare cu prezenţă slabă

Potenţialul turistic este insuficient exploatat

Declinul marii industrii, ramurile extractiv, metalurgie şi chimie a dus la o diminuare a activităţii în sectorul secundar.

Continuarea procesului de închidere a minelor va scădea veniturile bugetelor locale şi a celor individuale precum şi locurile de muncă

Schimbări ce apar în legislaţia economică.

Informarea slabă în ceea ce priveşte accesul la resurse financiare pentru investitorii din

9


economice din fondurile de preaderare Phare, Ispa şi Sapard

Elementele deosebite de patrimoniu natural şi antropic ce favorizează atragerea de investiţii către turism. Bază de dotări turistice relativ bine dezvoltată.

mediul rural

Anexa 1Categorii de ansambluri şi monumente de arhitectură după funcţiuni pe localităţile zonei

UatII III IVB A B A B A B

s m s m s m s m s m s m s m

1. Baia Mare L 2M L+D D,T

3D,4M, 4R

16L, 3D,3E, C,IND, 2R

V

Firiza R45 1 5 11 27 1

2. Baia Sprie D+L D, R L 4L,6R2D, E

Satu Nou RTautii de Sus 2R

20 1 4 1 143. Copalnic Mănăştur

2L

Carpinis RCopalnic 2R,

LFaurestiLaschia RVad 2L 2L V

12 4 2 2 3 14. Dumbrăviţa

9


Carbunari R ARus R

3 2 15. Miresu M VStejerea R

2 1 16. ReceaLapusel S,2

L4L

Sasar LMocira E

9 4 4 17. Rematea Chioarului

R 2R L, R

Berchez 2RBernita 2RPosta RPreluca Noua LPreluca Veche

R

Remecioara R13 1 2 10

8. Săcălăşeni RCoas R 2RColtau MCoruia R R 2RCulcea RIntrerauri R

11 3 5 39. Satulung M, C M CPribesti M

5 2 2 110. Siseşti R 2R 2D 3

VV

Cetatile R 2R, D

R?

Danesti R?

Plopis RSurdesti R R R

19 3 7 3 3 1 211. Şomcuţa Mare

4L, 4D, 2R, 2C

Buteasa RCodru Butesi RValenii Somcutei

3L 4L R A

23 3 4 1 14 1

9


12. Tautii Magherus

R 5R, L, E

Bozanta Mare

V

Busag 2L 2L13 2 2 1 7 1

13. Ulmeni R AArduzel R 3RSomes Uliac R D VTicauTohat A

10 1 5 1 2 1Total 185 14 12 16 40 2 86 4 3 1 7

L-locuire, M-militare, R-religioase, E- educatie, T-rurale, D-dotări publice, C- construcţii ingineresti / amenajari, IND-construcţii industriale, A- lucrări de artă, V- case memoriale

9


Anexa 2

Ponderea activităţilor pe sectoare ale economiei

U.a.t. Agricultura Silvicultura Pescuit Extractiv PRIMARBAIA MARE 15,8 8,2 0,2 75,8 100,0BAIA SPRIE 10,8 6,2 0,0 83,0 100,0

SEINI 85,04 5,282 0,176 9,5 100,0TAUTII-

MAGHERAUS 41,2 11,5 0,0 47,4 100,0ULMENI 93,1 4,6 0,4 1,9 100,0

ŞOMCUŢA MARE 94,9 3,0 0,0 2,1 100,0

CICĂRLĂU 43,43 8,571 0 48,0 100,0COPALNIC- MĂNĂŞTUR 82,5 1,7 0,0 15,8 100,0

DUMBRĂVIŢA 87,5 1,6 0,1 10,8 100,0GROŞI 92,8 1,8 0,0 5,4 100,0

MIRESU MARE 91,3 5,1 0,0 3,6 100,0RECEA 61,9 3,5 0,0 34,5 100,0

REMETEA CHIOARULUI 97,0 0,4 0,0 2,5 100,0SĂCĂLĂŞENI 93,2 1,9 0,0 4,9 100,0SATULUNG 87,1 8,0 0,0 4,9 100,0

SISEŞTI 65,0 2,5 0,0 32,5 100,0VALEA

CHIOARULUI 86,2 5,0 0,0 8,9 100,0

9


Alimentar,bauturi, tutun

Confectii ,textile, incaltamint

e

Lemn,

hartie,

celuloza,

poligrafie

Chimie,

plastic,

cauciuc

Metal,

comfectii

metal, masin

i

Electronica, electroteh, echip

Mec fina,Vehicole, ech trans

pMobil

ierRecicl

areEnerg

eticConstr

SECUNDAR

BAIA MARE 7,8 34,3 6,7 7,4 13,3 0,6 2,1 5,5 0,4 4,0 18,0 100,0 BAIA SPRIE 7,5 42,4 20,0 4,6 8,5 0,4 0,1 2,5 0,4 2,4 11,3 100,0

SEINI 9,9 45,0 10,0 3,6 4,1 0,2 0,4 2,9 0,2 2,1 21,5100,

0 TAUŢII-MAGHERĂUŞ 7,0 33,1 15,1 4,6 8,8 0,2 0,0 3,0 0,1 2,5 25,6

100,0

ULMENI 5,3 42,2 9,1 3,1 6,5 0,4 0,0 2,0 0,1 3,6 27,6 100,0 ŞOMCUŢA

MARE 17,3 24,9 21,7 4,9 7,6 0,5 0,6 1,3 0,0 5,6 15,6100,

0

CICĂRLĂU 5,8 28,5 28,9 4,2 3,7 0,6 0,2 1,9 0,4 3,3 22,5 100,0 COPALNIC-

MĂNĂŞTUR 16,9 23,4 8,7 9,1 7,8 1,3 0,4 3,5 0,0 3,5 25,5100,

0

DUMBRĂVIŢA 3,8 33,9 9,0 9,9 11,0 0,4 0,4 4,9 0,7 7,2 18,7 100,0 GROŞI 11,4 39,6 3,6 4,7 12,0 0,3 0,3 5,6 0,0 7,5 15,0 100,0 MIRESU MARE 13,7 25,1 26,9 2,9 7,6 0,2 0,4 5,4 0,0 2,2 15,5 100,0 RECEA 12,3 37,0 9,4 7,2 9,8 0,1 0,1 8,7 0,1 2,6 12,7 100,0 REMETEA

CHIOARULUI 4,7 28,5 15,7 8,5 17,0 0,9 0,0 1,7 0,4 5,5 17,0100,

0

SĂCĂLĂŞENI 8,6 26,1 11,8 8,8 16,8 0,4 0,2 8,0 0,4 4,6 14,5 100,0 SATULUNG 4,8 13,7 48,7 6,1 13,2 0,0 0,0 0,6 0,0 3,2 9,6 100,0 SISEŞTI 9,3 44,2 15,6 3,9 5,0 0,4 0,0 3,3 0,4 2,3 15,6 100,0 VALEA

CHIOARULUI 23,5 13,2 19,1 8,8 5,9 0,0 0,0 4,4 1,5 2,9 20,6100,

0

9


Al Apa

Comer

t

Hotel,

rest

Transporturi, si anexe

PTT

Financiar, intermedier

i, asigurari

Informatica, cercetar

e, adm.privat

Adm

public

Invat

Sanatat

eSalubrit

Cooperat

Recr,cult,sport

Act in

gospod personal

e

TERTIAR

BAIA MARE 1,5 30,5 4,3 9,2 3,3 3,8 4,5 12,1 13,5 11,0 0,8 0,9 2,4 2,1 100 BAIA SPRIE 2,2 30,9 5,1 11,9 3,7 2,5 2,0 11,5 13,2 10,1 0,9 1,4 1,7 2,9 100 SEINI 0,4 29,4 6,2 17,0 3,3 2,0 1,8 10,2 14,9 6,3 0,6 1,6 1,3 4,9 100 TAUŢI-MĂGHERĂUŞ 1,1 31,0 3,8 13,7 2,9 2,0 2,5 11,4 13,5 10,9 0,4 1,9 2,8 2,1 100 ULMENI 0,8 21,7 1,7 11,7 4,7 1,7 0,6 15,3 25,7 7,8 0,0 3,4 0,8 4,2 100 ŞOMCUŢA MARE 0,1 21,9 3,1 6,4 5,1 3,1 2,3 14,3 21,7 14,8 1,0 3,1 1,3 1,8 100 CICĂRLĂU 1,3 32,7 3,7 17,7 2,6 2,1 1,6 9,5 8,7 12,4 0,5 1,3 0,8 5,0 100 COPALNIC- MĂNĂŞTUR 0,6 22,3 0,8 12,5 4,2 1,7 0,6 14,0 19,8 11,9 0,8 6,9 1,9 1,9 100 DUMBRĂVIŢA 1,1 24,8 2,6 12,8 4,8 1,1 1,1 17,1 14,5 8,3 0,0 2,8 2,0 6,8 100 GROŞI 4,7 29,7 8,4 5,7 3,7 0,7 1,0 16,2 10,1 10,5 2,0 3,0 2,0 2,0 100 MIRESU MARE 2,2 25,0 3,3 14,7 6,4 1,1 1,9 11,1 19,4 6,4 1,4 3,9 1,1 1,9 100 RECEA 3,8 32,3 3,2 7,1 4,5 2,9 3,8 14,3 12,0 9,5 1,5 2,4 1,1 1,8 100 REMETEA CHIOARULUI 0,5 24,5 3,8 13,7 7,1 0,0 0,9 17,9 15,1 8,5 0,5 3,3 2,8 1,4 100 SĂCĂLĂŞENI 1,3 23,8 3,9 12,8 4,5 2,0 2,8 27,1 10,0 5,9 1,7 1,7 0,4 2,0 100 SATULUNG 1,0 25,6 7,7 8,7 4,1 2,3 1,8 15,6 16,4 9,2 1,3 3,1 1,3 1,8 100 SISEŞTI 0,5 27,4 2,6 13,7 4,7 1,6 0,3 14,0 20,1 7,9 1,6 3,2 1,6 0,8 100 VALEA CHIOARULUI 0,0 21,6 3,9 7,8 8,5 0,7 0,7 24,2 16,3 5,9 0,0 7,2 0,7 2,6 100

9


Anexa 3

Bilanţul teritorial (Ha)

Suprafaţa

totală Suprafaţaagricolă

% S.agricolă

Suprafaţaforestieră

% S. forestieră

Suprafaţadrumuri şi

ape

% S. drumuri şi

ape

Suprafaţaintravilană

2004% S.

intravilană Baia Mare 23347 3204 13,7 17.072 73,1 466,9 2,0 2.604,5 11,2Baia Sprie 9602 3521 36,7 4.612 48,0 192,0 2,0 1.277,0 13,3Seini 5891 3965 67,3 595 10,1 117,8 2,0 1.212,9 20,6Şomcuţa Mare 12040 7949 66,0 2.640 21,9 240,8 2,0 1.210,5 10,1Tauti Magherăuş 12065 2630 21,8 8.030 66,6 241,3 2,0 1.164,0 9,6Ulmeni 8149 5567 68,3 1.531 18,8 163,0 2,0 888,0 10,9Cicărlau 7500 1976 26,3 4.732 63,1 150,0 2,0 642,2 8,6Copalnic Mănăştur 11745 8595 73,2 1.213 10,3 234,9 2,0 1.701,7 14,5Dumbraviţa 5167 4303 83,3 0 0,0 103,3 2,0 1.025,9 14,7Groşi 2353 2115 88,0 0 0 47,1 2,0 532,4 10Mireşu Mare 7366 4996 67,8 1.320 17,9 147,3 2,0 902,2 12,2Recea 4388 3508 79,9 162 3,7 87,8 2,0 630,6 14,4Remetea Chioarului 5096 3166 62,1 918 18,0 101,9 2,0 910,6 17,9Săcălaşeni 6830 4616 67,6 1.497 21,9 136,6 2,0 580,5 8,5Satulung 6850 4765 69,6 983 14,3 137,0 2,0 965,2 14,1Siseşti 9002 4610 51,2 2.994 33,3 180,0 2,0 1.218,1 13,5Valea Chioarului 7908 4715 59,6 2.311 29,2 158,2 2,0 724,2 9,2Total 145299 74201 51,1 50.002 34,4 2.906,0 2,0 18.190,5 12,5

9

PATZ_SUBM

Documents

Transcript of PATZ_SUBM