Targu Jiu

Studenti : Grupa : 532Cotfas Andrei StefanSnopu Iustinian Cosmin

Targu Jiu prezentare :

Municipiul Trgu Jiu poart numelerului Jiu, pe care l strbate i care n decursul timpului i-a mutat albia de la Deluorul Prejbei spre vest, formnd trei terase ce constituie suprafaa administrativ a localitii. Vatr a unui sat dacic, nainte de cucerirea Daciei de ctre romani, teritoriul su era acoperit odinioar de mari suprafee cu pduri slbatice. El oferea astfel, un bun adpost locuitorilor aprndu-i mpotriva nvlirilor strine.

Imagine dinspre coloana infinitaColoana infinitaSe intersectau aici importante artere de circulaie care fceau legatura ntreDunare,TransilvaniaiBanat. n preajma sa staionau uniti militare romane, ncartiruite n aezri fortificate. n timpul rzboaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata roman, conform mrturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultur gorjeanAlexandru tefulescususine ntr-o lucrare a sa despre Trgu Jiu, c n vremea romanilor localitatea era un vicus, o staiune comercial. Spturile efectuate pentru construirea liniei ferate Trgu Jiu -Rovinariau scos la iveal n partea de sud-est a oraului unmozaic, tigl i crmizi romane, precum i ceramic asemntoare celei descoperite n apropierea castrului roman de la Bumbeti-Jiu.Oraul este menionat pentru prima oar n anul1406sub numele de "Jiul", ntr-o porunc dat mnstirii Tismana de ctre voievodulMircea cel Btrn. Tot n secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dat n documente avnd calitatea de trg. Cu timpul, n izvoarele istorice apar i meniuni ce indic o cristalizare a vieii oreneti.Oraul pomenit ca atare, de un document din anul1611dat deRadu Mihnea, este atestat ca organizare municipal, avnd la conducerea treburilor oreneti un jude i mai muli prgari. n secolele XVI-XVII, istoria oraului consemneaz unele lupte ale locuitorilor si cu vecinii, pentru hotrnicirea proprietii Trgu Jiului. Starea economic nfloritoare a unora dintre ei le permitea n timpul domniei luiNeagoe Basarabs-i cumpere noi suprafee de pmnturi.n secolul al XVII-lea Trgu Jiu ndeplinete funcia de reedin a Gorjului. El a adpostit adesea, n vremuri de restrite, pe unii domnitori ai rii cum ar fi:Mihai Viteazul,Matei Basarab,Constantin Brncoveanu. n anul1631oraul a fost teatrul conflictului dintre trupele boieruluiMatei Basarabi cele ale luiLeon Vod Toma. n anul1716, la Trgu Jiu i Bengeti au fost nfrnte cetele trimise de ctreNicolae Mavrocordatmpotriva boierilor ostili turcilor. mpotriva acestui domnitor avea s se lanseze, n1719memoriul a 66 de boieri gorjeni ctre principeleEugeniu de Savoian care se plngeau de frdelegile boierilor Bleanu i tirbei, partizani ai turcilor. La sfritul secolului al XVIII-lea i nceputul celui urmtor, oraul este supus jafurilor unor bande turceti, pasvangii la1800, crjalii i adalii la1814-1815.n prima jumtate a secolului al XIX-lea oraul este martorul unor evenimente nsemnate. Astfel, la21 ianuarie1821venind de laBucureti,Tudor Vladimirescuajunge la Trgu Jiu, unde gsete elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susine cteva zile mai trziu peCmpia Padeului. n anul revoluionar1848, locuitorii oraului, n prezena reprezentanilor guvernului provizoriu demonstreaz mpotrivaRegulamentului Organicpe care l ard peDealul Prejbei. Un episod aparte, n istoria btliilor de pe Jiu din toamna anului1916, l constituie lupta de la Podul Jiului din14 octombrie1916. "Aici - spune un document contemporan - btrnii, femeile, cercetaii i copiii Gorjului au oprit nvala vrjma, aprandu-i cu vitejie cminurile".Din rndul populaiei gorjene s-a ridicat i tnra eroinEcaterina Teodoroiuoriginar dinVdeni, azi cartier al oraului, care i-a dat viaa pentru aprarea pmntului strmoesc n timpul luptelor de la Mreti din1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum i a celorlali eroi gorjeni n anul1937a fost realizat, sub conducerea luiConstantin Brncui, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.n perioada celui deAl doilea Rzboi Mondial, ca urmare a ordinului generaluluiIon Antonescu, din 12 februarie 1941, s-a construit la Trgu Jiu un lagr de concentrare n care au fost nchii mii de evrei cu vrste ntre 18 i 60 de ani. Lagrul a funcionat pn la 23 august 1944

Oraul este aezat n zona geografic a Subcarpailor Getici, n Depresiunea Trgu-Jiu - Cmpu Mare, una dintre cele mai ntinse depresiuni subcarpatice intracolinare, ntre Subcarpaii Gorjului la nord i Dealul Bran, la sud, la confluena Amaradiei Pietroasei cu Jiul. Se ntinde pe o lungime de 13 km de la nord la sud i 10 km de la est la vest, pe ambele maluri ale Jiului.

Vecini Nord - comuneleStnetiiTurcinetii cu oraulBumbeti-Jiu(Sadu) Est - comuneleBlnetiiScoara Sud - comuneleDnetiiDrgueti Vest -BletiiLeleti Pe teritoriul municipiului Trgu Jiu (reedin de jude a judeului Gorj) sunt amplasate i alte opt localiti:Slobozia,Brseti,Polata,Ursai,Drgoeni,Iezureni,Preajba Mare,Romanetii jumtate din comunaTurcineti.

ClimaEste temperat continental de deal, cu 190 de zile fr nghe, cu precipitaii neuniform repartizate, cu vnt dominant dinspre nord, peValea Jiului. Temperatura aerului, variaz n limite largi ca urmare a diferenelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2 C la Trgu Jiu, n depresiune, de aproximativ 3 C pe munii cu altitudini mijlocii i de 0 C sau sub 0 C pe munii nali.Obiective turistice: Calea Eroilor i Brncui Biserica Sf. Apostoli Biserica Sf. Voievozi Muzeul Judeean "Alexandru tefulescu" Muzeul de Art Teatrul "Elvira Godeanu" Casa MemorialEcaterina Teodoroiu

Baile SaceluApele terapeutice din statiunea Sacelu au o importanta deosebita, continand iod, stontiu, litiu, brom, fiind indicata in tratarea afectiunilor reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara), afectiuni reumatismale inflamatorii, articulare, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice, afectiunile tubului digestiv, hepatobiliare si ale cailor urinare.Statiunea dispune de o baza moderna de tratament, avand o capacitate de 380 de locuri, cu instalatii pentru bai in cada cu apa minerala, inpachetari cu namol, electro terapie, bai galvanice, dus subacvat, aerosoli, sali gimnastica medicala.In statiune functioneaza Complexul de cazare si alimentatie publica "Sacelata", cu hotel, restaurant, cantina.

Complexul Lainici

Dispune de spatii de cazare cu 30 de locuri de cazare-2 stele, 15 locuri-1 stea, (in vila), 22 locuri-1stea (casute camping), spatii de alimentatie publica: un salon categoria I cu 80 de locuri, un salon categoria a II-a cu 40 de locuri, o terasa acoperita cu 25 de locuri s.a. Complexul mai are la dispozitie o suprafata de 3 hectare destinata unui teren de sport si pentru campare.TismanaZona, cu un peisaj deosebit, strbatuta de raul cu acelasi nume, in apropiere aflandu-se manastirea Tismana, pune la dispozitia turistilor Complexul de cazare si alimentatie publica "Tismana", care dispune de 100 de locuri de cazare si 150 locuri de alimentatie publica.Valea-MareComplexul de la Valea Mare, situat pe marginea lacului de acumulare rezultat ca urmare a lucrarilor hidrotehnice executate pe vaile raurilor Motru si Cerna, dispune de doua cabane, sase casute, camping si o alta cladire in care se afla cantina si anexe.Statiunea montana turistica RancaSituata la 1500 metri altitudine, unde turistii au la dispozitie doua cabane cu 52 locuri de cazare, un restaurant cu 110 locuri in saloane si pe terasa neacoperita si un bar cu 40 de locuri, precum si cabana "Ciuperca", cu o capacitate de 20 de locuri, care a fost modernizata. In zona se afla si alte unitati de cazare de dimensiuni mai mici, alte cabane aflandu-se in constructie in diferite stadii.Cel mai important obiectiv turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Sculptural Constantin Brancusi. Creatorul scolii moderne de sculptura, genialul Constantin Brancusi a oferit in dar gorjenilor cateva din operele sale de o inestimabila valoare, opere pe care turistii romani si straini au sansa de a le vedea in aer liber: Coloana fara sfarsit, Masa festiva cu 6 scaune, Poarta sarutului, Aleea scaunelor, 30 de scaune din piatra. Fapt mai putin cunoscut, in curtea casei Barbu Ganescu, ultimul imobil targu-jian in care a locuit sculptorul, Brancusi a creat "gradina cu pietre". Dupa 1938, preocupat aproape exclusiv de sculptura de exterior, artistul considera ca esenta artei se afla in reprezentarile naturale are materiei, proiectul de la Tg- Jiu fiind primul de acest gen din creatia sa.

Monumente ale naturii si rezervaii natural

La frumusetile peisagistice din judetul Gorj contribuie asezarea geografica in imediata apropiere a masivelor muntoase Paring, Godeanu si Cernei, locuri in care natura este surprinsa in cele mai inedite ipostaze.Numeroase pesteri si chei, paduri cu raritati si plante endemice, sunt locuri in care turistii revin, atrasi de acest pitoresc colt de tara. Datorita interesului lor stiintific, unele obiective naturale au fost declarate monumente ale naturii.

Valea Cerneise intinde de-a lungul unui culoar tectonic, strabatand muntii Godeanu si Mehedinti, la o altitudine amplitudinala cuprinsa intre 500 si 700 de metrii. Se remarca prin importante fenomene carstice, dintre care se retin: Culmea Geanturilor Cernei, sectorul Ciucevelor, Rezervatia Fauna Craiova, Cheile Corcoavei, Muntele Piatra Closanilor.

Cheile Corcoavei,situate la circa 40 de kilometrii amonte de Baile Herculane, sunt taiate intr-un mic masiv de calcare situate in albia Cernei. Desi au o lungime de doar 200 de metri, sunt extrem de interesante, prin multimea de forme pe care le cuprind. Fundul cheilor este sapat in marmite de 4-6 metri, cele 20 de pesteri totalizand aproape 400 metri de galerii.

Cheile Sohodolului,formate de raul cu acelasi nume, sunt magnifice si se dezvolta pe circa 10 kilometrii, fiind unice prin tunelele sapate de apa in peretii Cladirii si Narilor, a cascadelor colorate, care cad din versanti numai in perioadele cu ploi, precum si prin curioasa forma carstica ramasa suspendata, Inelul".

Cheile Oltetului,impresionante prin salbaticia si ingustimea lor, sunt considerate printre cele mai pitoresti din tara. Pe malul stang al raului, la intratrea in chei, se afla Pestera Polovragi, situata la 670 de metrii si la 20 metrii diferenta fata de apele raului. "Culoarul Stalpului", "Culoarul Liliecilor", "Sectorul Ogiva' abunda in formatiuni carstice.

Numeroaselepesteri din judetul Gorjau fost declarate fie rezervatii speologice, fie stiintifice, fie monumente ale naturii. Astfel,Petera Cioaca cu brebeneieste ocrotita pentru cristalele de calcita pura vermiforme si transparente. O rezervatie speologica de 10,2 hectare se gaseste in comuna Pades. In carstul mehedintean (comuna Tismana) se poate vizitaPetera Gura Plaiului,interesanta prin endemismul regional caleopterul Tismanella Chappusi, aflat in numar extraordinar de mare. Faima de cea mai frumoasa pestera din tara este atribuitaPeterii de la Closani,declarata rezervatie stiintifica, unde s-a amenajat si singurul laborator speologic subteran din tara. In marginea sudica a Carpatilor Meridionali se aflaPestera Muierii(18,75 hectare), continand un adevarat cimitir de oase ale ursului de caverna, precum si importante orizonturi de culturi paleolitice.Numeroase sunt si rezervatiile forestiere sau mixta, in majoritate paduri batrane, cum sunt:Padurea de castan dulcesau bunPocruia-Tismana (1251,9 ha.) siDumbrava Tismanei, Padurile Rachiteaua(1200 ha.) siChitu-Bratcu(1319 ha.), precum si padureaBotorogi,de langa Tg-Jiu.

STATUI SI MONUMENTE IN TG. JIU

Statuia Tudor VladimirescuCea mai veche statuie din ora dateaz din anul 1898, Statuia lui Tudor Vladimirescu - grup sculptural din bronz, turnat la Milano. Ea aparine sculptorului gorjean Constantin Blcescu i se afl n faa Liceului "Tudor Vladimirescu", chiar pe locul unde, la 1821, s-au adunat Domnul Tudor cu pandurii si.Bustul "Alexandru tefulescu"Intru cinstirea lui Alexandru tefulescu - ntemeietorul Muzeului de istorie a Gorjului i autor al unor opere de cert valoare tiinific - ("Istoria Trgu-Jiului", "Gorjul pitoresc i istoric" etc.) - a fost nlat pe Calea Eroilor, n anul 1942, bustul marelui crturar, dedicaie a sculptorului gorjean Vasile Blendea.Statuia "Ecaterina Teodoroiu"Pentru a slvi memoria Eroinei neamului romnesc, n Piaa Victoriei a fost ridicat, n 1935,Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu,oper modern de Milita Ptracu. Statuia Ecaterinei Teodoroiu, realizat n 1978 de Iulia Oni, se afl pe bulevardul ce-i poart numele, vis--vis de coala general nr.2, iarCasa memorial Ecaterina Teodoroiu,conservat, d posibilitatea vizitatorilor s cunoasc locul unde s-a nscut marea gorjeanc.Monumentul "Brncui"n faa Casei de cultur a sindicatelor strjuie oraul MonumentulConstantin Brncui,realizat de sculptorul Ion Irimescu, n anul 1976, cu prilejul srbtoririi centenarului marelui sculptor romn.Bustul "General Magheru"n anul 1974, a fost ridicat, pe strada ce-i poart numele, n apropierea Bibliotecii judeene, bustul generalului gorjeanGheorghe Magheru(opera sculptorului Vasile Nstsescu), unul din conductorii revoluiei de la 1848 din ara Romneasc.Monumente istorice

Casa lui Vasile Moangdin strada iretului, construit n jurul anului 1770, a fost martora multor evenimente importante din viaa locuitorilor oraului, ncepnd cu expunerea de ctre Tudor Vladimirescu a planului revoluiei de la 1821 i adunarea pandurilor pe platoul din faa ei. n anii '80, prin grija edililor municipalitii, cldirea a fost reparat i a devenit gazda seciei pentru copii a Bibliotecii judeene.Casa pitarului Dumitrache Mldrscudin strada Tudor Vladimirescu, cas unde n timpul lui Tudor i avea sediul paa turcesc nsrcinat cu reprimarea pandurilor. In prezent, aici funcioneaz Centrul Judeean al Creaiei Populare.Casa slugerului Barbu Gnescudin vecintatea cldirii primriei, important monument de arhitectur veche romneasc, datnd din secolul al XVIII-lea. n perioada 1937-1938, cnd a realizat inestimabilele sale opere de la Trgu-Jiu, Constantin Brncui a fost gzduit n aceast cas.Un interesant monument de arhitectur l constituieCimeaua Smboteanu,care se afl pe strada 13 Decembrie, nconjurat de blocuri frumoase construite n anii '80.Cimeaua a fost construit la sfritul secolului al XVIII-lea de ctre clucerul Enache Smboteanu, fost ispravnic al judeului Gorj; a fost reparat n anii 1868 de ctre negustorii Ion Patru i Matei Dnricu i n 1903, iar ultima dat n anul 1983 de ctre primria municipiului, cnd s-au realizat, pe lng lucrrile de reparaii ale cimelei propriu-zise, accesul i zona limitrof.In perioada 1982-1985, s-a reamenajatCimitirul Eroilor,unde se afl ibustul generalului Ion Culcer;s-a mprejmuit corespunztor, a fost asfaltat aleea principal i s-au pietruit aleile secundare, au fost reparate i revopsite crucile i s-a asigurat permanena ntreinerii, cureniei.innd seama de situaia creat la un moment dat, municipalitatea a procedat n aceeai perioad la extinderea nspre Nord a suprafeei Cimitirului oraului, realizndu-se din fondurile alocate de la bugetul local, toate lucrrile pe care le-a presupus aceast amenajare.