Dup mamifere, psrile reprezint grupul cel mai evoluat dintrevertebratecare au capacitatea de a zbura, dei sunt reprezentani ce triesc doar n mediul terestru.Ornitologia este ramura azoologieicare studiazpsriledin punct de vederemorfologic(descrierea aspectului exterior),anatomic(structura intern aorganismului),fiziologic(funciile organelor interne),ecologic(relaiile stabilite de acestea cumediulnconjurtor),etologic(comportamentul).

Astfel, dei din punct de vedere anatomic psrile prezint o organizare omogen specific, obiceiurile i adaptrile lor sunt foarte diferite, adecvate celor mai variate medii pe care le-au cucerit.n functie de ecosistemele si habitatele pe care le populeaza, pasarile pot fi grupateastfel:-pasari acvatice-pasari de mlastina-pasari de stepa si desert-pasari de padure si tufisuri-pasari adaptate la viata aeriana-pasari sinantrope (care serspndesc spontan n teritoriile locuite, fiind favorizate de coexistena cu omul).In ciuda asemanarilor date de specia din care fac parte, pasarile pot fi extrem de diferite. Astfel, cea mai mare pasare din lume,strutul african, cantareste 160 de kg si masoara peste 3 m inaltime. Cea mai mica pasare din lume,pasarea colibrisau "pasarea albina" este doar putin mai mare decit un bondar. Ea masoara doar 5,5 centimetri si cintareste numai 1,95 de grame.Si in privinta inteligentei pasarile pot sa uimeasca. Astfel, cercetatorii au descoperit ca ciorilesunt capabile sa foloseasca unelte diferite (sfori atasate betelor, bete scurte atasate de bete mai lungi,etc) fapt care le transforma in cele mai inteligente pasari din lume.Psrile sunt foarte mobile,modul lor de deplasarefiind foarte variat: ele zboar, noat, se car pe substraturi verticale, alearg, execut salturi i merg pe un substrat orizontal.Zboruleste caracteristic tuturor celor peste 9000 de specii de pasari,cu excepia unor grupe ca manoii i struii i a ctorva specii dintre carenate.In acelasi timp, pasarile sunt adaptate la mers, alergat, srit, scurmat, mers pe frunzele plutitoare, imobilizat prada etc.Oclasificare generala dupa modul de deplasarear imparti pasarile in:- pasari zburatoare- pasari nezburatoare (ratitele)- strutii, emu, nandu;- pasari inotatoare/scufundatoare(pinguinii)

Ca s zboare, psrile au fcut multe adaptri: forma corpului este aerodinamica, membrele anterioare au fost transformate n aripi, a fost redus masa oaselor i numrul lor (psrile au ntre 11 i 20 de vertebre, n funcie de specie). A aparut carena, ce asigur o micare mai bun a aripilor. n urma adaptrii, scheletul psrii a devenit att de uor, nct nu cntrete mai mult de 5% din corpul oricrei psri. Acest schelet este destul de elastic, psrile putnd s-i ntoarc capul la un unghi de pn la 180 de grade. Capul are n partea anterioar ciocul acoperit de un nveli cornos (ramfoteca), n care se deschid, de regul, narinele. Psrile fosile aveau dini fixai pe maxilare; cele actuale sunt lipsite de dini.Din cauza transformrii membrelor anterioare n aripi, ciocul a nlocuit n bun parte funcia minii, capul a cptat o mobilitate foarte mare, iar gtul s-a alungit.Ca o consecin a adaptrii la zbor, membrele anterioare s-au modificat mult, unele oase carpiene i metacarpiene reducndu-se ca numr sau sudndu-se. Degetele s-au redus i ele ca numr i mrime, n afara celui de-al doilea, care s-a alungit foarte mult, pentru realizarea unei aripi ct mai adecvate ndeplinirii funciei zborului. n acelai scop, scheletul s-a dezvoltat mult, iar articulaiile s-au sudat n bun parte. Picioarele sunt acoperite de nite formaiuni cornoase sub form de solzi, ce amintesc originea reptilian a psrilor. Modul specific de via al psrilor a dus la dezvoltarea organelor de vz i de auz, care au atins o deosebit perfeciune.Corpul lor este acoperit cu pene, fulgi i puf.Pana, cea mai caracteristica formatiune tegumentara a pasarilor, prezinta anumite diferentieri morfologice si functionale : se diferentiaza in pene de contur (care invelesc corpul), remige (pene tari ale aripilor, cu rol de zbor), rectrice (penele cozii), puf (cu rol izolant termic ) si pene specializate (pene ornamentale, vibrize etc.)Sistemul respiratoreste adaptat specificului de via a psrilor, plmnii fiind astfel n strns legtur cu9 saci aerieni i cu oasele pneumatice. Aceti saci au o importan deosebit n efectuarea mecanic a schimbului de gaze, care se face sincronizat cu micrile aripilor. Datorita sacilor aerieni puii sunt capabili s fac micrile necesare perforrii oului i s eclozeze si tot ei micoreaz greutatea corpului, permind un zbor mai uor sau plutirea pe ap; totodat mpiedic supranclzirea muchilor n timpul zborului si amortizeaz ocul contactului cu apa la speciile care plonjeaz etc.Psrile sunt animalehomeotermeavndtemperatura corpului constant i ridicat. Datorit acestui fapt temperatura corpului este mult mai ridicat n comparaie cu aceea a mamiferelor,fiind n medie de 42C, dar poate ajunge la unele specii pn la 45C.nmulirease face prin ou,din care dup o perioad de incubaie, ies puii. Cu mici excepii (ex. Cucul), toate psrile i clocesc singure oule. Grija pentru perpetuarea speciei se manifest prin aptitudini diferite privind construcia cuiburilor, clocirea oulor, hrnirea, ocrotirea i educarea puilor. Dei unele pasari sunt considerate duntoare pentru culturile agricole, din punct de vedere economicpsrile dein un rol important economic si ecologic.Multe specii de psri sunt vnate sau crescute pentru consum - carne, pene, dar i pentru recreere.

De asemenea sunt considerate gardieni de sntate deaorece consum un numr mare de insecte i roztoare duntoare agriculturii. Din punct de vedere ecologic psrile, n special vulturii, joac un rol esenial n ceea ce privete circuitul nutrienilor n natur fiind mari consumatori de materii moarte.Prezenta pasarilor de apa migratoare reprezinta si o atractie turistica in multe zone.