Parti de Vorbire Neflexibile Recapitulare Si Sistematizare

9
PROIECT DE LECȚIE DATA: 26.05.2015 CLASA: a V-a B PROFESOR: Nițu Gloria Casandra ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare OBIECTUL: Limba şi literatura română SUBIECTUL: Părțile de vorbire neflexibile TIPUL LECȚIEI: evaluarea cunoştințelor Competențe generale: 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Competențe specifice: 2.3. Respectarea normelor morfo-sintactice în propoziții şi în fraze. 3.3. Sesizarea corectitudinii şi valorii expresive a categoriilor gramaticale şi lexicale învățate, într-un text citit. 4.4. Utilizarea corectă a flexiunii nominale şi verbale în textul scris, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuație. Obiective operaționale: La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili: să identifice părțile de vorbire neflexibile din exprimarea orală şi scrisă; să definească părțile de vorbire neflexibile; să analizeze morfologic şi sintactic părțile de vorbire neflexibile din enunțurile date; să dea exemple de adverbe, conjuncții, prepoziții şi interjecții; Strategia didactică: Metode şi procedee: conversația, exercițiul, analiza gramaticală. Forme de organizare: activitate individuală şi frontală. Mijloace de învățământ: teste de evaluare, manualul.

Transcript of Parti de Vorbire Neflexibile Recapitulare Si Sistematizare

PROIECT DE LECIE

DATA: 26.05.2015CLASA: a V-a BPROFESOR: Niu Gloria CasandraARIA CURRICULAR: Limb i comunicareOBIECTUL: Limba i literatura romnSUBIECTUL: Prile de vorbire neflexibileTIPUL LECIEI: evaluarea cunotinelor

Competene generale: 4. Utilizarea corect i adecvat a limbii romne n producerea de mesaje scrise, n diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

Competene specifice: 2.3. Respectarea normelor morfo-sintactice n propoziii i n fraze. 3.3. Sesizarea corectitudinii i valorii expresive a categoriilor gramaticale i lexicale nvate, ntr-un text citit. 4.4. Utilizarea corect a flexiunii nominale i verbale n textul scris, utiliznd corect semnele ortografice i de punctuaie.

Obiective operaionale: La sfritul orei, elevii vor fi capabili: s identifice prile de vorbire neflexibile din exprimarea oral i scris; s defineasc prile de vorbire neflexibile; s analizeze morfologic i sintactic prile de vorbire neflexibile din enunurile date; s dea exemple de adverbe, conjuncii, prepoziii i interjecii;

Strategia didactic: 1. Metode i procedee: conversaia, exerciiul, analiza gramatical.1. Forme de organizare: activitate individual i frontal.1. Mijloace de nvmnt: teste de evaluare, manualul.

1. Bibliografie: 3. Limba i literatura romn, manual pentru clasa a V-a, Ed. Humanitas; 3. Parfene, C., Metodica studierii limbii romne, Polirom, Iai, 1999.3. Popescu, tefania, Gramatica practic a limbii romne, Ed. Tezit, 2004.Resurse: capacitatea de nvare a elevilor.Din punctul de vedere al capacitii de nvare, clasa este omogen. Majoritatea elevilor dispun de capaciti receptive sporite, iar restul posed resurse suficiente astfel nct s colaboreze cu profesorul pentru o desfurare optim a activitii didactice.

Timp: 50 de minute.

Demersul didactic

ETAPELE LECIEITIMPELEMENTELE DE CONINUTSTRATEGII DIDACTICEEVALUARE

MetodeMijloace

1. Momentul organizatoric1- Salutul- Notarea absenilor n catalog- Profesorul va avea grij ca elevii s i pregteasc materialele necesare orei de limba i literatura romn.- Profesorul va asigura linitea i disciplina clasei pentru o bun desfurare a activitii didactice.

2.Verificarea temelor4 - Elevii au avut ca tem s alctuiasc o compunere de 10-15 rnduri n care s descrie un peisaj de primvar, utiliznd ct mai multe pri de vorbire neflexibile.- Profesorul va verifica modul n care elevii au alctuit tema dat ora trecut. Doi-trei elevii sunt solicitai s citeasc, sunt pui s motiveze, antrenndu-se prin ntrebri ntreaga clas.

Explicaia

Analiza temei

3. Captarea ateniei2 - Profesorul va citi elevilor prima strof din poezia Mama de G Cobuc eliminnd toate prile de vorbire neflexibile...vaduri ape repezi curg.vuiet dau n caleplopi n umedul amurgDoinesc eterna jale- Li se amintete elevilor c prile de vorbire neflexibile sunt indispensabile procesului de comunicare i trebuie s li se acorde atenie pentru a fi utilizate corect i expresiv.

Conversaia euristicManualulObservare sistematic

4. Anunarea subiectului i enunarea obiectivelor1- Profesorul va anuna elevii c aceast lecie este una de evaluare a cunotinelor referitoare la prile de vorbire neflexibile. Astfel elevii trebuie s le defineasc, s le identifice cu uurin,s le analizeze i s le utilizeze corect n exprimarea scris i oral.ExplicaiaObservare sistematic

5.Conducerea procesului de recapitulare i sistematizare

15-pe baza rspunsurilor oferite de elevi, profesorul va completa , la tabl, ciorchinele cu prile de vorbire neflexibile.-se va realiza o recapitulate oral a prilor de vorbire neflexibile, antrennd, n oferirea rspunsurilor, ct mai muli elevi.Metoda ciorchinelui

Conversaia, explicaia, analiza gramaticalfie de lucru

ncurajez i ajut elevii

Observare sistematic

6. Evaluarea cunotinelor - realizarea feed-back-ului 25 - Elevii vor avea de realizat testul de evaluare.-dac timpul va permite, se vor realiza discuii cu elevii pe marginea testului de evaluare.Test

Explicaia

Observare sistematic

7. Asigurarea reteniei i a transferului1- Tem pentru acas: elevii vor avea de efectuat evaluarea din manual.ConversaiaManual

8. Aprecieri finale1- Profesorul face aprecieri generale i individuale, pozitive i negative (dac este cazul).Apreciez activitatea elevilor prin note.

Numele i prenumele:

Test de evaluare(pri de vorbire neflexibile cls. a V-a)Se acord un punct din oficiu

1. Alctuiete cte un enun cu fiecare dintre cuvintele: 1 p.delocde loc ..cndva .cnd va

2. Grupeaz pe coloane urmtoarele adverbe: agale, aici, jos, alene, ntotdeauna, niciodat, dincolo, da, mine, odat. 1 p.

de loc de timp de mod

3. Precizeaz valoarea morfologic a cuvintelor subliniate:1 p.Iarna este geroas ..............................................................Iarna i place s patineze .M-a privit lung .A parcurs un drum lung ..

4. Citete cu atenie urmtoarele enunuri, ncercuind litera A, dac le consideri adevrate i F, dac le consideri false: 1 p.

A/F Cuvntul a, din structura: A merge la mare este verb auxiliar. A/F Cuvntul a, din structura: A! Nu cred s fie adevrat este interjecie. A/F Cuvntul o, din structura: O, ce peisaj frumos este intersecie. A/F Cuvntul o, din structura: Am cunoscut-o pe Ana este pronume personal.

5. Interjecia din enunul: Hai n codrul cu verdea! Exprim: 1 p.a. Un ndemn; b. O stare sufleteasc; c. Onomatopee.

6. Construiete enunuri n care cuvntul unde s aib valoare morfologic de: 1 p.a. Adverbb. Substantiv comun

7. n enunul: Florile sunt pentru mama, cuvntul subliniat este: 1 p.a. Prepoziie; b. Articol nehotrt; c. Articol posesiv.

8. Alctuiete enunuri n care conjuncia i s lege: 1 p.

a. Elementele unui subiect multiplu: .b. Elementele unui nume predicativ: ..

9. Subliniai interjeciile din enunurile de mai jos: 1 p.

Atunci eu, zbrr! cu piatra! E vai de animalele pdurii! Mergea p, p. Tu auzi hi, hi i nu vezi pe nimeni.

ADVERBUL

1. Clasificare:

1)Dupa inteles: -de mod-agale, alene - de loc-acolo, pretutindeni -de timp-maine , ieri, luni2) Dupa alcatuire-simple- asa, dimineata -compuse- ieri-dimineata, maine-poimaine1. GRADE DE COMPARATIE Pozitiv -Comparativ-de inferioritate, de egalitate, de superioritate -Superlativ- relativ de superioritate - absolut

1. FUNCTII SINTACTICE Complement circumstantial-de loc, mod si timp -Atribut adverbial -Nume predicativ

PREPOZITIA

CLASIFICARE

1.Dupa alcatuire simpla-pe , in -compusa-de la , pe langa

2.Dupa provenienta- propriu- zise -Provenite din alte parti de vorbire din adverbe articulate- imprejurul, inaintea, deasupra -din substantive-gratie, multumita - din verbe la participiu-datorita,potrivit

CONJUNCTIACLASIFICARE

1.Dupa alcatuire-simpla- ca, sa, iar, dar, ci etc -compusa- ca sa, ci si, incat sa etc2.Dupa rolul lor in enunt- coordonatoare-leaga parti de propozitie si propozitii de acelasi fel-si, iar, dar -subordonatoare leaga propozitii subordonate de regente daca, fiindca, ca , sa

INTERJECTIA

CLASIFICARE

1. Dupa alcatuire- simpa- vai, au, uf -compusa- hodoronc-tronc, trosc-pleosc2.Dupa ce exprima- stari sufletesti-ah, of, ura -senzatii-brrr, au, -adresare mai, fa, bre -imita sunete sau zgomote din natura-miau, tic-tac, baldabac - atrag atentia-iaca, iata, uite

FUNCTII SINTACTICE

1.Nume predicativ-E vai de tine!

2.Interjectiile predicative au functia sintactica de predicat verbal