PRONUMELE RECAPITULARE

download PRONUMELE  RECAPITULARE

of 32

  • date post

    27-Jun-2015
  • Category

    Documents

  • view

    5.240
  • download

    27

Embed Size (px)

Transcript of PRONUMELE RECAPITULARE

PRONUMELE RECAPITULARE 1)Pronumele personal Dansa;Dansul;Dansii;Dansele-forma a doua a pronumelui personal de persoana aIIa Nominativ Subiect-Ea citeste. Numele predicativ-Prietena mea este ea. Atribut apozitional-Prietena mea(ea)a plecat. Genitiv(a,al,ai,ale cui?) Atribut pronominal-Cartea ei este noua. Nume predicativ-Cartea este a ei. Complement circumstantial cerut de prepozitie sau locutiune prepozitionala-Am gresit din cauza ei. Dativ(cui ?) Complement indirect-I-am spus ei adevarul. Complement circumstantial de cauza-Am reusit datorita ei. Acuzativ Complement direct-Am intalnit-o pe ea.(pe cine,ce?) Complement indirect-Se vorbeste despre ea.(cu cine,ce,pt cine,ce,despre,ce ?) Nume predicativ-Haina este de la ea Atribut pronominal prepozitional-Haina de la este roz.(care,ce fel de ?) Complement circumstantial-Merg la ea. 2)Pronumele personal de politete Persoana aIIa :Sg-Dumneata,Dumitale,Dumnealui Pl-Dumneavoastra Persoana aIIIa :SG-Dumneaei,Dumnealui Pl-Dumnealor *Formele speciale ale pronumelui :Inaltimea ta ;Maria ta ;Domnia sa ;Inaltimea voastra.* 3)Pronumele reflexiv Formele proprii persoana aIIIa Dativ :siesi(forma accentuata) isi,si(forma neaccentuata) Acuzativ :pe sine(forma accentuata) ;se,-s(forma neaccentuata) Eu ma joc.

Mama ma cearta. *Formele neaccentuate ale pronumelui personal devin pronume reflexive cand subiectul si complementul sunt la aceeasi persoana si acelasi numar.* 4)Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ a)de apropiere :Sg-aceste aceasta Pl-acestia acestea b)de departare :Sg-acele acela celalalt cealalta Pl-aceia accelea ceilalti celelalte c)de identita :Sg-acelasi aceeasi Pl-aceiasi aceleasi 5)Pronumele si adjectivul pronominal posesiv Persoana aIa :a mea al meu ale mele ai mei Persoana aIIa :al tau ;a ta ai tai ; ale tale Persoana aIIIa :al sau a ta ai sai ale sale Pl Persoana aIa : ai nostrii ale noatre Ai nostrii Persoana aIIa :a voastra ai vostrii Ale voastre 6)Pronumele si adjectivul nehotarat Simple ;unul una ;unii unele ;altul alta ;altii altele ;toti toata ; tot toate ;mult multe ;putin putine Compuse :cineva ceva ;cateva careva ;oricine orice ;oricare oricat ;oarecine oarece ;oricat ;fiecare ;fiecine fiece ;altcineva altceva ;vreuna vreunul ;vreunii vreunele 7)Pronumele si adjectivul de intarire Persoana aIa Sg. insumi insami Pl.insine insane Persoana aIIa Sg. Insuti insati Pl. insiva inseva Persoana aIIIa Sg. insusi insasi Pl. Insisi insale *Folosit deobicei doar ca adjectiv pronominal de intarire.*

8)Pronumele interogativ Cine ? Ce ? Care ? Cat ? Subiect-Cine a venit ? Nume predicativ-Cine esti tu ? Complement direct-Pe cine ai vazut ieri ? Complement indirect(Ac)-Despre cine vorbesti ? Complement indirect(d)-Cui i-ai spus ? Complement circumstantial de agent-D e cine ai fost ajutat ? Atribut pronominal-A cui cartte o preferi ? *Se foloseste in propozitii interogative.* 9)Pronumele relativ-face relatia(introduce o propozitie secundara).Are aceleasi forme ca pronumele interogativ. Care Cine Ce Cat forma compusa ceea ce ? *Se foloseste numai in fraza.* 10) Pronumele negativ nimeni nimic niciunul niciuna niciunii niciunele

PRONUMELE

1.PRONUMELE ESTE PARTEA DE VORBIRE FLEXIBILA (CARE SE DECLINA) CARE TINE LOCUL UNUI SUBSTANTIV a)Unele pronume au forme personale: -pronume personal propriu-zis;

-pronume personal de politete.; -pronume posesiv; -pronume reflexiv;pronume de intarire. b)Pronume fara forme personale: -pronume demonstrativ; -pronume relativ; -pronume interogative;pronume nehotarate; -pronume negative.

PRONUMELE PERSONALE Pronumele personal desemneaza diferite persoane I, a-II-a, a-III-a singular si plural. Persoana a-III-a are si categoria gen (el, ea etc.) Pronumele personal se declina, schimbandu-si forma in functie de gen, numar, caz si persoana. In flexiunea pronumelui personal apar forme accentuate (la toate cazurile) si forme neaccentuate (la dativ si la acuzativ ) Forme accentuate: -nominativ eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele; -genitiv (al) lui; (a)ei (ai)lor, (ele)lor; -dativ mie, tie, lui, lor, noua, voua, lor, lor; -acuzativ (pe)noi, (cu)voi, (la)ei, ele, (despre) noi, (pentru)voi, (despre) ei, ele. -vocativ tu! Forme neaccentuate: -singular dativ:imi ,mi-, -mi; iti, -ti, ti-; ii, I-, -I; acuzativ: ma, m-, te, il, o; -plural dativ-ne, ne-, -ne, ni, va,v-,vi, le, le-, -le,ii; -acuzativ ne, va, v-, ii, -I, I-, -le, le-; Pronumele personale I si a-II-a nu au genitiv. Formele pronumelor neaccentuate in cazul acuzativ au intotdeauna functia de complement direct. L-am vazut si pe el. Fii dupa cum te arata chipul.

La cazul vocativ formele sunt identice cu nominativ. Functiile sintactice ale pronumelui -subiect, apozitie, atribut, nume predicativ, coplement. In unele expresii verbale, pronumele personale o, i, ii, sunt folosite cu valoare neutra (nu inlocuiesc un substantiv) nu au functie sintactica, continutul lexical e vag. Ii tot da inainte cu gura. A bagat-o pe maneca. Da-i si da-i, pana seara nu a ajuns la cabana. Ortografia pronumelui personal Formele neaccentuate ale pronumelui personal pot fi legate prin cratima de un verb, de o conjunctie, de un alt pronume (etc.) Ce-i pasa lui? Dusmanul cel rau cu paine ti-l castigi. Sa-ti fie frica de cel ce tace. L-a laudat. Alte forme de pronume personal (forme vechi) dansul, dansa, dansii, dansele.

PRONUMELE PERSONAL DE POLITETE Pronumele personal de politete -se foloseste in locul numelor persoanelor carora li se cuvine respect. Pronumele personal de politete are forme numai pentru persoana a-II-a si a-III-a: dumneata, dumnealui, dumneaei, dumneavoastra, dumnealor. Forme populare ale acestui pronume: mata, matale, matalica, mataluta. Locutiuni pronominale de politete: maria ta, Domnia sa, Inaltimea sa, Domnia ta, Excelenta sa

Complementul direct (reactualizare)

1) Complementul este o parte de propozitie secundara care determina un verb, adverb (niciodata) sau un adjectiv. 2) Complementele pot fi: -necircumstantiale: complement indirect, complement direct, complement de agent; -circumstantial: complement circumstantial de mod; complement circumstantial de timp;complement circumstantial de loc, complement de cauza etc. 3) Complementul direct se intalneste numai in cazul acuzativ care este numit cazul obiectului direct.(I.Coteanu). 4) Complementul direct raspunde la intrebarile: pe cine? ce? Complementul direct poate fi exprimat prin: substantiv in acuzativ; a) substantiv cu prepozitie: L-am vazut pe Costel. b) substantiv fara prepozitie: Poti opri apa, vantul si gura. c) locutiune substantivala: Bunica are inca tinere de minte. d) pronume: Dar sigur nu stiu ce cant. Ce = complement direct exprimat prin pronume relativ simplu; Vremea ii invata pe aceeia care n-au dascal Nu am nimic, nimic nu mai astept. - numeral in acuzativ (cu valoare substantivala. Eu zic zece, tu zici doua. I-a intrebat pe cei doi despre istorie. - verb la infinitiv; Am inceput a invata mai constiincios. Nu poti sedea in doua luntre de odata. - verb la supin. Am terminat de invatat. - verb la gerunziu; Ea a auzit cantand. - interjectie; La groapa altuia este usor sa canti aleluia. - ajectiv cu valoare substantivala; Imparatul marita pe cea mai mica.

Complementul direct poate sta inaintea cuvantului determinat sau dupa el. Pe lup picioarele-l hranesc. Punctuatia: Complementul direct nu se desparte prin virgula de termenul regent niciodata: Omul sfiinteste locul. Una zice si alta face.

Gramatica limbii romane

Cuprins1.Substantivul 2.Articolul 3.Adjectivul 4.Pronumele 5.Numeralul 6.Verbul 7.Adverbul 8.Prepozitia 9.Conjunctia 10.Interjectia

Prescurtari1.SB-subiectiva 2.PR-predicativa 3.AT-atributiva 4.CD-complementiva directa 5.CI-complementiva indirecta 6.CT-temporala 7.CZ-complementiva cauzala 8.CNS-complementiva consecutiva 9.CT-conditionale 10.CV-concesiva 11.NP-nume predicativ 12.ASA-atribut substantival apozitional 13.ASG-atribut substantival genitival 14.CCL-complement circumstantial de loc 15.CCM-complement circumstantial de mod 16.CCT-complement circumstantial de timp 17.CCC-complement circumstantial de cauza 18.CCS-complement circumstantial de scop 19.C.Ag-complement de agent 20.SSubiect 21.AA-atribut adjectival 22.AP-atribut pronominal

Substantiv

Definitie: substantivul este partea de vorbire care denumeste lucruri, fiinte, fenomeneale naturii, stari cunoscute in gramatica sub numele de obiecte.

Functiile sinctactice ale substantivului: Nominativ:1.Subiect: Copilul se joaca. 2.NP: El este inginer. 3.ASA: Lidia, fiica prietenei mele, i-a facut cadou un acest ceas.

Genitiv:1.NP: Meritele sunt ale elevei. 2.ASG: Lupta contra saraciei continua. 3.CI: Tinerii lupta impotriva nedreptatii. 4.CCL: Masina a stationat in stanga strazii. 5.CCT: Tu ai sosit acasa inaintea parintilor. 6.CCM: El a actionat gresit. 7.CCC: El a intarziat contra propriei sale vointe. 8.CCS: El se pregateste in vederea examenelor.

Dativ:1.ASA: Far ce-mi luminezi mintea, adevarata calauza sufletului meu. 2.CI: Cinste eroilor patriei. 3.CCL: Stai locului, Ionele! 4.CCM: El a raspuns conform regulamentului.

Acuzativul:1.NP: Podul este de beton. 2.ASP: Livada cu pomi a inflorit. 3.ASA: Am admirat-o pe prietena ta, adica pe Irina.

4.CD: Tu citesti cartea aceasta. 5.CI: Te gandesti la examen. 6.C.Ag: Problema este rezolvata de elevi. 7.CCL: El se indreapta spre oras. 8.CCT: El a invatat toata ziua. 9.CCM: Colegul tau calca a popa. 10.CCC: Copilul plangea de durere. 11.CCS: Tu te pregatesti pentru examen. Vocativ: este singurul caz in care substantivul nu are functie sinctactica. El exprima o chemare.

Declinarea:Nominativ: -copilul copila copiii copilele Dativ: -copilului copilei copiilor copilelor Acuzativ: -copilul copila copiii copilele Vocativ: -copilule! copilo! copii! copilelor!

Articolul1. Articolul hotarat:Masculin Gen Caz/Nr. Singular N-Ac l G-D lui V l