ZIAR IN DEPEND ENT EXPRESJE A O P IN IE I

PUBLICE D IN JUDEJUL CLUJ

. ANUL H, NR. 137 MllRCURI

î - u n ii: i9oo8 PAGINI 2 LEI

DOSARE PENTRU PÂRIÂMEMT { l i )Sub faldurile unbr ide- .

aluri nobile, Proclamaţia de la Timişoara ascundca, ■ se pare, şi o diversiune. Iniţiatorii şi cosemnatarii . si iniţiali doreau să lupte împotriva comunismului, să afle adevărul despre cei care au organizat şi săvîrsit masacrarea eroi­lor Revoluţiei, iar vino­vaţii să fie pedepsiţi. Şi cine n-ar fi aderat la o asemenea proclamaţie, fără nici o rezervă, dacă ‘ unul dintre punctele ei n-ar fi stipulat obţinerea autonomiei administraţi- : ve a judeţului (sau a u- nei zone mai mari din acea parte a ţării), iar pentru Timişoara — statutul de oraş liber european? A - ' ceastă intenţie de autono­mizare a trecut neobser­vată de entuziaştii par- ; tlcipanţi. la mitingul din Piaţa Operei şi chiar de mulţi dintre cei care au aderat ulterior Ia Procla­maţie. Chiar dacă încer- /’.area de diversiune 3 fost semnalată de la bun început. Faţă de cine sau. faţă de ce se cerea auto­nomia administrativă a regiunii respective’ Şi pînă unde putea să-şi ex ­tindă regiunea autonomă drepturile? Pînă la a-şi trimite reprezentanţi di- - plomaticllla Bucureşti u in vreo a ltă . capitală eu*-.. • fopeafiă? Este. surpri tor cît. de uşor a t

■■opinia' .publică din K<.>- mânia peste acest •-'punct­ai . Proclamaţiei. Sâ nu-si a fi dat oamenii seam.i ct- se ascunde în .spatele pro- - punerii' respective? Nu. . mult după aceea, iniţia­torii Proclamaţiei au în ­cercat să-şi. explice in - . tenţiile, dar argumentele - invocate tiu au avut va­loare şi, au renunţat la acel punct.. Este de la sine înţeles că scopurile as­cunse, dacă existau, nu puteau fi mărturisite. Ca-' re să fi fost aceste sto­puri ascunse? Este greu

de aflat, dar tiu imposibil, şi. tocmai un asemenea rost ar avea audierile or­ganizate Intr-o comisie parlamentara. S-au avan-

CUTIA PANDORE!- întrebări

r7 7 sau fărăi : ■ răspunsPi

sat feî de fel de presu­puneri. Unii au afirmat încercarea respectivă a- vea directă legătură, cu o alta, de anvergură euro-

. peana. Pentru că, susţin aceştia, ce ar fi putut faceo asemenea regiune auto­nomă decît să exprime în plan concret 'dorinţa in­tegrării într-o Europă co­mună — visul ultim al locuitorilor bătrînului continent?' Dar în ce mod sâ o facă? Probabil, .Ti­mişoara. să devină .un fel dc capitală spirituală a unei zone de interferenţe culturale întinsă pe. spaţii din mai. multe ţări ale centrului şi- - sud-estului european. Ideea, absurdă la prima vedere, a circu­lat şi, probabil circulă încă in anumite cercuri. Dacă a existat cti adevă­rat această intenţie, este greu de spus, în orice caz s-a renunţat rapid la ea, centrul d e ; greutate al Procl.îmăţieî ' fiind;, trans­ferat pe un alt pu 'n ctfcel care prevedea' interzice- r ,>a candidaturii ia a lc- !î<-ri a color care âu făcut parte din vechea nomen­clatură. Se miza pe spri­jinul unor partide poli­tice, care a fost obţinut, şi al unei părţi cît mai largi at populaţiei. Uitîn- du-se sau ignorînd faptul că posibilitatea includerii interdicţiei respective în Legea electorală a fost discutată în C.P.U.N. şi' abandonată, admiterea ei atrâgînd după sine inter­zicerea candidaturii celor

oare au lipsit din ţară mulţi ani. Idei promovîndo intoleranţă condamna­bilă. Nu poţi " împiedica iin om care are valoare să candideze numai pentru

■ că la un moment dat a fost inclus într-o anumi­tă categorie sau a lipsit din ţară. .Verdictu l'îl dau alegătorii, nu un grup de cetăţeni. Cum s-a întîm­plat în fapt la 20 mai — momentul adevărului, ca­re a dezvăluit cît de mică era adeziunea populaţiei la o proclamaţie despre care iniţiatorii, ei susţi­neau că a fost semnată de6-—7 milioane de oameni. Dar, chiar dacă românii şi-au spus cuvîntul, o co-

. misie parlamentară tre­buie să cerceteze implica­ţiile - ascunse ale acestei iniţiative care a dezbinat ţara mai multe luni de zile- ' " ■■'

în fine, un al patrulea dosar este necesar' pentru â se face litmină în ceea ce se cheamă cheltuielile electoralo ale , partidelor politice. Este- vorba de milioane de Iei luaţi din bugetul statului, şi nu des­pre banii mem brilor par­tidelor respective.'. Nu se poate admite, ca in nu­mele democraţiei, un grup de oameni să se adune într-un aşa-zis partid po­litic, să se autointituleze

/preţe^inţj, /.şe.crcţaif, „con? -i :tabii^jef.i’,' 'să -ş iJ. fixfezâ şî' ... sa încaseze 'salarii '.de''-6—8.

4 , mii Iei ^au chiar mai mari şi sa" hti- dea socoteală ni^ mânui. Probabil justiţia

„hu dispune de mijloacele adecvate intentării u n u i

' proces, dar Parlamentul— dacă nu le are — : le poate crea. Comisiile de audieri ar fi m ijlocul cel mai potrivit de a afla şi a face cunoscute dedesub-

_ turile celor patru . m o-■ mente principale care au

punctat viaţa publică din România după Revoluţia din decembrie.

Vaier CHIOREANU

Antecedentele istorice ale evenimentelor diri m artie l e la Tîrgu Mureş ( I V)

, Evenimentele de la Tîr- ,pu Mureş din 19—21 mar-* tie şi cele din zilele ur­mătoare de la Tîrgu Se­cuiesc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Sovata şi din alte localităţi din se­cuime au provocat şi la românii şi la maghiarii din judeţul Mureş traume a- dînci. au reînviat naţiona­lismul extremist caracteri­zat prin spiritul de intote- ranţă sau xenofobie. Ele au demonstrat că proble­ma naţională este departe de a fi rezolvată, aşa cum susţinea în mod demagogic propaganda ceauşistă. T o ­todată au scos în evidenţa c i între majoritatea rom â­nească şi minoritatea ma­ghiară din Transilvania e- Yistă serioase interese na­ţionale divergente care tn anumite împrejurări, ca reie din martie pot avea consecinţe grave. Acestea îşi au rădăcinile în trecu­tul istoric, dar mai ales în puternicul sentiment naţio­nal. care-i animă şi pe ro­mâni şi pe maghiari. De a- ceea a şi fost consult ca li­derii U.D.M.R. ?1 ai Vetrei

Româneşti să se aşeze la masa tratativelor. Tratati­vele nu vor avea însă ur­mările scontate, dacă nu vor renunţa nici unii, nici alţii la poziţia lor intransi­gentă. Numai dacă vor a- dopta o poziţie conciliantă, vor putea să influenţeze masele în sensul necesităţii convieţuirii paşnice. Şi u- nii şi alţii trebuie să fle convinşi că au datoria de a promova apropierea prin sublinierea necesităţii sus­ţinerii intereselor conver­gente şi nu a celor diver­gente.

Liderii U.D.M.R-, de e- xemplu, prin prestigiul lor, ar putea folosi propaganda electorală .pentru a-i con­vinge pe secuii din judeţe­le Mureş, Harghita şi € o - vasna că au datoria de a admite revenirea profesori­lor şi elevilor la şcolile pe

care au trebuit să le pără­sească după .20 martie, a preoţilor la parohiile ele undo au fost alungaţi şi a celorlalţi români obligaţi sâ plece de la locuinţele şi locurile lor de muncă. Ar putea aduce în acest sens argumentul că la fel ar a- vea posibilitatea să proce-

Dr. Liviu BOTEZAN

(Continuare în pag. n IV-a)

„Liberfatea politică pentru un cetăţean este acea libertate sufletească izvorîtă din convinge­rea fiecăruia că se află în siguranţă... şi pentru ca să existe această libertate, guvernâinînlul trebuie să fie alcătuit în aşa fel ca un cetăţean să nu aibă a se teme de alt cetăţean". (ÎVIoiitesquieu, „Despre spiritul legilor, 17'18")

S-a întrunit, sîmbătă,' primul Parlament al Ro­mâniei, născut din ale­geri libere, după o peri­oadă.de dictatură com u­nistă, lungă de mai bine do patru decenii. Se con­sfinţeşte astfel principiul suprem al democraţiei — acela al separaţiunii «pu­terilor în stat —, cel din­tîi proclamat, cum se ştie, in istorica zi de 22 De­cem brie 1989. în acest context, Parlamentul con­stituie puterea legiuitoa­re, spre deosebire de pu­terea «executivă (preşedin­tele ţării şi guvernul) şi de puterea judecătoreas­că (instanţele chemat;; sâ garanteze aplicarea legi­lor). Cum precizează şi legea electorală, - Parla­mentul României este hi-,; cameral, form at fiind din’ Adunarea" Deputaţilor şi Senat. Aceste două came­re, în şedinţă comună, se constituie, de drept, în Adunarea Constituantă Acest foi- are ca scop su­prem adoptarea Constitu­ţiei. Pînă la intrarea '..în

A'igoare a Constituţiei, Parlamentul va acţiona şi, ca Adunare . Legiuitoa­

re. Prin urmare, el va fi forul 'c a r e va adopta şi legile noastre, legi care să

. reglementeze viaţa Socie­tăţii româneşti pe bazei noi, cu adevărat demo­cratice.

în 9 iunie. a.c. Aduna­rea Deputaţilor s-a întru­nit şi, sub preşedinţia d-lui Rene Radu Policrat,' deputat liberal de M e­hedinţi. şi-a ales dintre ‘membrii săi o comisie de validare alcătuită din re­prezentanţi ai mai mul­tor partide politice. Du-

PARLAMENTULpă validarfea mandatelor şi- declararea ca legal constituită, Adunarea Deputaţilor îşi va alege organele ele lucru, uri preşedinte şi îşi va> adop­ta regulamentul de func­ţionare. La rîndul său; Senatul, cea de a doua cameră a Parlamentului, s-a-întrunit şi el în ace­eaşi zi, şedinţa fiind pre­zidată tot de un liberal, di. Cezar » B uda, senator de Iaşi,; obiectivul fiind

şi aici alegerea unei co ­misii de validare, a sena­torilor şt- adoptarea re­gulamentului de funcţio­nare. îndatoririle' funda­mentale ale Parlamentu­lui sînt, cum am văzut, acelea de a funcţiona ca Adunare Constituantă ţi ca Adunare Legiuitoare. Legea electorală mai pre­cizează că prezidarea lu­crărilor Adunării Consti­tuante se va face prin rotaţie dc către preşe­dintele Adunării' Deputa­ţilor şi preşedintele Se­natului. Ceea ce înseam­nă că fiecare din cela două camere, care îşi vor adopta propriile regula­mente dc funcţionare, vor manifesta iniţiativă în a- cest sens şi îşi . vor sta­bili atît drepturile, cît şi îndatoririle.

în orice caz. Parla­mentul va trebui să facă de acum încolo lumină asupra ordinii în demo­craţia noastră.' Ordina care, bineînţeles, se va reflecta în legi.1 ' Şi sînt legi care deja reclamă o anume urgenţă, să amin­tim doar de cele ce vi­zează descentralizarea, e- conomică, privatizarea, activitatea sindicatelor etc. Şi să amintim că pentru noi, ziariştii, ur­gentă este şl Legea pre­sei. : r ..

I. M axim PANC1U

a n % ^ ' , la tp f f lg r A g r r '

• •IliSerica Română 'U -■ nită, Greco-Catolicii, in-, vilă pe foţi credincioşii săi să participe la ce­remonia d e consacrare, ca Episcop al Diecezei de C lu j-G h e r la a prl GEORGE GUŢ1U, ur­ma? în păstoriri sufle­tească — după douăzeci d e ani vitregi — marti­rului Bisericii noastre şi al neamului, Episcop Cardinal dr. IULIU IIOŞSU. Festivitatea va ave a. lo e îa Cluj pe Stadionul municipal du­m inică, 17 iunie a.e., o- ra 10, a.m. (810)

■ . - ' . IN ATENŢIACITITORILOR NOŞTRI

Prin intermediul difuzo- rilor voluntari ai adminis:- traţiei „Szabadsâg" se pot face abonamente şi Ia ..A- dcvărul în libertate". Pre­ţul abonamentului lunar (de la 1 iulie a.c.) esie dc 30 Iei plus 5,50 lei taxa de ser­vire la domiciliu. Abona­mentele sc fac fie la pre-*en(area difuzorilor care se legitimează cu delegaţii e- mise de administraţia „Sza- bagsâg‘\ fie direct la redac­ţia „Szabadsâ3*‘, strada Na­poca nr. 16, etaj I, camcra 21, zilnic între orele 8— 10 şi 12— H . în acest din urmă caz sc eliberează chitanţe pentru zonele oraşului unde există difuzori voluntari.

PRIMIRE. Preşedintele aics al .României, .Ion Iliescu, a .primit, marţi, pe senatorul Hill Robert Murray, liderul opozi­ţi d i n Parlamentul Australiei, aflat în vizilă în România.

- In aceeaşi zi, senatorul australian a avut o convorbi­re cu ministru} afacerilor exlcrne Scrgiu Cclac.

\ - ,..'. .. . (Rompres)

Desen de Virgil TOMULEŢ

U N IU N E A ARTIŞTILOR PLASTICI, FILIALA CLUJaduce Li cunoştinţa tutu­ror artiştilor plastici .pro- ( fesionişti că in cadrul ac­ţiunii culturale „O operă pentru Basarabia1*, Muze- ui colecţiilor de artu din Bucureşti organizează o expoziţie la Chişinău —- R.S. M oldovenească.

Filiala noastră adresea­ză un călduros apel tutu­ror artiştilor plastici să contribuie la această ac­ţiune cu aceeaşi generozi­tate ca şi pînă acum, prin donarea de lucrări repre-

-zenţativa. Operele clonate

se pot preda la Com plexul nostru expoziţional din- str. 6 Martie nr. 2, ptnă la data ele 10 iulie 1990, zil­nic între orele 10—17, cti excepţia zilelor de luni. Lucrările trebuie însoţite de: • etichetă conţinînd numeld autorului şi datele lucrării m scurtă notă bio­

grafică a autorului, care să conţinu şi indicarea pu-

, blicaţiilor în care s-au fă­cut referiri la activitatea artistică a autorului • ca­taloage sau albume referi­toare la opera autorului. Sporind că filiala noastră va fi bine reprezentată, vă mulţumim anticipat.

PAGWA 2

m

VIOARA DIN TUNEL" ' Mulţi dintre noi au uitat, In ultima vreme, cam tot ■ ceea ce ne dăruia cîteva clipe de viaţa» sub cupola de

ceaţa a serei' dictatoriale: teatrul'-ţi opera, film ele şi concertele* poate chiar şi cărţile. Puterea străzii, lucidi­tatea, trecută prin multe site, destinul derulat sub ochii noştri, cu o intensitate infinit mai mare decît orice dra­mă, au „deturnat" încercările de a ne sustrage, politicului major.

Şi totuşi, cotrobăind printre „vechituri", oamenii mai • păşeau' Intr-o- sală de spectacole. Aşa am văzut şi eu o ; veche melodramă a „meşterului* Sidney Polâck cu o

JVTarthe Keller frumoasă şi un inegalabil A l Pacino. Lu­me era destulă şi m-am întrebat de ce. Era o căutare a sentimentelor uitate şi un love-story se substituia nevoii

: dt? tandreţe. In acest film erau două simboluri: un tunel Innăbuşitor — mecanismul clar al unui destin d e neln-

' tors-ţi a vioară, care interpreta singură prin magia unui ' scamator o infinită muzică grea şl sentimentală; Eroul

pricepe câ In afara maşinilor, care au un sistem perfect controlabil şi a riscului, ce lor 300 km pe oră, dispreţuit ctt sînge rece, viaţa,: dragostea, arta — umanul stă sub semnul! magiei.

Cu aceste gînduri, uitate mai apoi, am început un dia­log cu noul director at TEATRULUI NAŢION AL CLUJ, redutabilul regizor Victor Ioan Frunză, un ora ce pose­dă, în egala măsură, mecanismul şi- magia; Iar măsura sa rămîne una singură — valoarea spectacolului. In de­cembrie 1989, cu puţin înainte de Revoluţie, „incom odul" regizor punea pe scena clujeană un spectacol ce conţi­nea- premoniţia evenimentelor ce aveau să vină: Iaşii: în carnaval de Vasile Alecsandri, un mesaj clar antldicta- torinl, de un virulent simţ politic;; Trecînd peste hiatusul politic, teatrul se îndreaptă spre ţărmurile sale fireşti. Cele două turnee la Oradea şi* Sibiu cu Iaşii în carna­val, într-un parc pc o bancă de Alexandr Ghelman, în regia lui Dorel Vişan şi Cafeneaua de Garlo Golcloni, regizată de Sorana Coroamă Stanca au- contrazis orice prejudecăţi: publicul a fost deosebit de cald şi s-a ju ­cat cu casa închisă. In prim plan stă acum o nouă pre­mieră M-am jucat într-o zi, spectacol pentru copii scris de Anctt Andrieş, „una dintre cele mai bune piese pen­tru: copil din ultimii zece ani“ — după' cum. ne spune Victor Ioan Frunză. Teatrul Naţional se bucură de pre­zenţa unor remarcabili tineri actori, care-şi fac intrarea In vizorul pretenţios al unui; public aflat In aşteptare. Dorin Andone va Juce In travesti, Baba-Cloanţa, avîn- du-i parteneri pe Marius Oltean, Anda Chirpclean, Călin .Nemeş, copiii Daniel Zsallosi şi Bogdan I.ăluţ şi „Vete­ranul* Victor Nicolae; care va deţine rolul - principal. Premiera va fl oferită handicapaţilor. Planuri de v iitor: Transfer de personalitate de Dumitru Solomon şi M arat- Sade de Peter Weiss care va deschide un ciclu de tea­tru al revoluţiei, continuat pe parcursul a doi ani cu Danton de Gamil Petreseu. Fuga de Mihail Bulgakov şi o piesă Incâ neateasă. Dominic Dcmbinski marele regi­zor al Teatrului Nottara este invitat pentru a pune L o- renzaccio de Mussett, In această toamnă. Tot atunci se v a începe lucrul la O scrisoare pierdută şi Moartea unui comis voiajor de Maller (regia Victor Ioan; Frunză).

Dîrectorul-regizor încearcă o revenire la principiile lui Jean Vilar, susţinătorul teatrului popular, pentru „de­zamorsarea conflictului, care e posibil să se instaureze Intime tendinţa1 de estetizare şi gustul publicului! Aceas­ta nu înseamnă o concesie, ci . o deschidere către public, adică o părăsire a limbajului aluziv. Acum este nece­sară o luptă pe faţă şi un limbaj deschis, nici noi, nici publicul nu mai sîntem; aceiaşi. Din cauza constrîngeri- Ior am fost nevoiţi să folosim un limbaj ce trăda fiinţa teatrului. Vom face • spectacole- pentru plăcerea pură a

'spectacolului- .Teatrul Naţional din Cluj se întoarce la sîmburele

m agic al sinelui său. *. Dorin SBRGIIIK

> ARTIŞTI CLUJENI LA \ U N FESTIVAL D IN

I O L A N D ACititorii noştri îşi amin­

tesc de interesul; manifestat faţa de Cluj-Napoca de către oraşul olandez Vlis- singen, rare a organizat — In- Iniţiativa ziarului „P.Z.C.* — o acţiune de

ajutorare a clujenilor, li­nul dintre obiective fiind îmbunătăţirea asistenţei medicale a mamelor ţi co­piilor. S-au adunat deja, prin intermediul organiza­ţiei. „P.Z.C. helps", impor­tante sume de bani, unele fiind deja folosite pentru achiziţionarea do echipa­ment medical şi alte mate­riale.

Nii mai puţin interesantă va fi, Insă.' materializarea, ideii de a Invita un «rup de artişti clujeni pentru a participa — în perioada 27

Iulie — 5 august — la Fes tiva lu ld e stradă din Vlis-

..singen; Este vorba, în spe­ţă-, de Teatrul de păpuşi cu spectacolul ;,Ubu rege* lîăzvan Rotta, cu o expo­ziţie- de fotografii din 21 decembrie 1989, Paul Chep- tea, cu o expoziţie de pic­tură, Seva şi Paul Cheptea cu diaporame, o expoziţie din grafica lui Lucian Ma­ţi-;, ucis în Revoluţie, de nn concert-spectacol cu for­maţia „R cvox", Călin Ne­meş, Nucii Pandrea ţi G e- orge Nicolescu.

Tonte cheltuielile de transport, cazare, masă şi altele vor fi suportate de organizatori, care au îm ­brăţişat generoasa idee a lui Călin Nemeş ca, drept răspuns la solicitudinea cu care populaţia provinciei Zcoland, a oferit ajutoare clujenilor, artiştii clujeni să le ofere gratuit specta­cole şi expoziţii (T.C.).

CONFERINŢASocietatea „Familia

min ii" vâ invită la conf,'- rinţ-a Sf. Anton dc Pndnva, susţinută de Adriana Albu, jo i, 14 iunie, ora )(vi!>, la Casa fie n-iltură mtmi( ip.-i- Jn. Intrarea libi'iu.. P .u li.i- paţi Ia conferinţele noas­tre de jo i!

ANUNŢSîmbătă, IC iun it* ISiOi!,

In ora 10, în sala X V in a Facultăţii de Filologie (str. IJorea 31) va aven. loe cons­tituirea Filialei Cluj a .So­cietăţii - Romane de Studii de Ang/ivtică -vi Amoricn- nistică, Sînt' invitaţi toţi cei inteicsaţi.

J U R N A L - Fotbal cu translator?!

Totul se schimbă dtn temelii tn via­ţa zbuciumată şt attt de controversată a acestui sfîrşit de mileniu. A început po­litica, celelalte domenii şt acum a venit la rînd fotbalul. Socoteam şi nu din răutate că acest turneu final e unul cu mulţi... înlocuitori, căci păreau prea

.m ulte echipe aliniate la start fără a a- vea măcar şansa unei victorii: Emiratele A rabe Unite,. Columbia, U.S.A., Costa Rica, Egipt, Coreea de Sud. Şi iată, toc­mai cel c e păreau miei bllnzi pentru t)i- clenli lupi al fotbalului mondial tntorc lumea pe dos! Camerunul a silit-o pe bunicuţa Argentina să se refugieze tn visele duioase de odinioară cu FiUol, Ardiles, Passarella, cu Kempes şi Rug- geri. Luni seara. Costa Rica a fost seis­m ul neaşteptat care a ruitiat debutul şi şansele scoţienilor. Mult whisky va tre­bui acum să potolească, mtnia suporteri­lor scoţieni. Încă n-au intrat tn com pe­tiţie Coreea şi Egiptul (e marţi diminea­ţa cînd scriu aceste rînduri)! Cît despreJ U.S.A., tn sfîrşit, le vedem şi pe ele sla­be lă ceva, la fotbal. Cine le acordă şi lor o clam ă favorizantă să iasă din în­curcătură?!

Scoţia, cred eu, şi peste 100 de ani va juca tot pe sus, evitînd cu grijă şi riti­nă iarba şi jocul!, preferind lupta şi

atletica grea. Fulminantă a fost repriza secundă cind reduta ordonată şi inimoa-r să. a rortaricarilor. a rezistat de minune,, ei desenînd şi un. distins covor la pase, stăvilind vijelia „ cavaleriei* saxone şi apropiindu-se de un fotbal modem şi de ţinută. Golul lor,, dintr-o pasă cti căi-* cîiul, a fost o. înetntare şi o demonstra­ţie că fotbalul rămine un joc miraculos. Costa Rica a tnvins cu. 1-0, un scor in­ventat de italieni, cutu- a spus cîndva Didi, Scoţia! O altă mare bombă!

Meciul Anglia — Irlanda a avut ace­eaşi fizionomie, ba a fost şi mai rău:^, s-a lovit balonul cu sete ; tare, înainte sau tn sus, in spaţiul rezervat companii­lor aeriene. Mă tem foarte că anglo- saxonii sînt pe cale de a inventa un nou... fotbal, în. care mingea va putea fi lovită doar cit capul, atingerea ei cu pi­ciorul fiind considerată o gravă infrac­ţiune!, iar o pasă la firul ierbii o erezie sportivi şi ecologică. Oricum, iertaţi-mă, dar ln timpul jocului simţeam nevoia unui translator, să-mi explice şi mie ce se întîmplă pe teren, ce vor cele două echipe. Un fotbal aerian din toate punc­tele de vedere şi un egal, 1-1, parcă just... Aşteptam mai mult de la derbiul englez... .

Viorel CACOVEANU

/H1Ş© IM AGINI

Cu o insistenţă demnă de cauza pe care o slujeşte, F.I.F.A. desfăşoară, înain­tea fiecărei partide a „M on­dialelor” , eşarfa galbenă pe care a înscris: „Fair play, picase*. O invitaţie care — contrar aparenţelor — nu-i nicidecum simplu elem ent de p rotoco l’ sau gest de curtoazie faţă de etica sportivă, ci un veri­tabil avertisment din mo­ment ce — o ştim ! — „a- tingerea“ sa atrage mora­lizarea sau pedepsirea ce­lui In cauză. Iar probele practice Ie înregistrăm ln fiecare zi a '„M ondialelor", seria lor fiind deschisă de intransigentul Vautrot, cel care, în partida inaugura­lă, a dictat două eliminări (din formaţia Camerunului)

„FAIR PLAY, PLEASE i a recurs 4a apostrofarea publică a celui mai galonat jucător al lumii, Marado- na. De altfel scena acestei judecări mi s-a părut an­tologică şi, cu cît mă de- part de ea, o văd devenind generic al unui serial pe tema infracţiunilor sau „poster" transpus. pe eşarfa. F.I.F.A Motivaţia? Since­ritatea ei cuceritoare şi mo­rala pe care o degajă. Dar, să reactualizăm scena, La un fault (deloc grosolan) comis de către decarul ar­gentinian, austerul Vautrot— un pătimaş al discipli­nei pe care o are zidita în fibra sa de inspector şcolar— fluieră şi, cu arătătorul dreptei făcut cîrlig, cheamă împricinatul Ia Sine (care nu este altul decît marele Diego Maradona!) Acesta,

spăşit, avansează cu mii oile la spate, recunoscîn- du-şi astfel vina şi accep- tînd, resemnat morala. O copie a clasicei scene cu părintele sever şi copilul poznaş sau pedagogul in­transigent şi elevul sur­prins In flagrant delict.

Aşadar, nici un rabat fă­cut în numele celebrităţii, nici o concesie solicitată in numele . . . renumelui!. In faţa autorităţii chema­te să apere puritatea între­cerii, nu există jucători cu galoane sau privilegii, ci doar jucători obligaţi să respecte legea jocului şi principiul înscris pe eşarfa galbenă, ce ondulează, as­tăzi, pe toate stadioanele Coppei del M’ondo: „Fair play, please!*.

Nusa DEMIAN

.Atmosfera din taberele tr ico lorilor şi eameruiiezilorVictoria Camerunului asupra deţinătoa­

rei „Cupei M ondiale" — Argentina — care a uluit lumea fotbalului întrunită In Ita­lia; ca şi Snfrîngerea reprezentativei U.R.S.S. la o aită outsideră, România, con­tinuă să suscite vii comentarii In Italia. Este evident că interesul pentru meciu­rile următoare din grupa B, respectiv A r­gentina — U.R.S.S. şi România — Came­run a crescut enorm.

Care ar fi, pe scurt, atmosfera din ta-, berele celor două echipe înaintea Intîlni- rii de joi seara?

Imediat după meciul cu Uniunea Sovie­tică, formaţia noastră s-a retras la Bisceg- lia, la hotelul La Vila, unde are condiţii extrem de bune de recuperare şi antre­namente. Jucătorii au primit aprobarea să-şi vadă soţiile după care nu reintrat ln programul pregătirilor. Singurul care a revenit în tabăra de la Bisccglia, de lîngă Bari, după mai bine de patru ore de ab­senţă, a fost Lăcătuş, reţinut, pentru con­trolul antidoping şi căruia a trebuit să i se ia o nouă probă, întrucît prima nu a fost suficient de evidentă pentru a se con­stata existenţa vreunei substanţe interzise. Rclatînci arest incident, ziarele italiene publică fotografia înaintaşului nostru ca­re, alături de Mathaeus, Careca şi Schil- laci au devenit vedetele „Coppei del Mondo".

Tn ceea ce priveşte formaţia pe care Emeric Jenei o va alinia In meciul cu Camerunul, de Joi, există o incertitudine: (Tu ă Popescu- care. In meciul cu U.R.S.S., a suferit o uşoară întindere la piciorul drept: 1-i se află în tratamentul a patru medici (unul al lotului ţi trei italieni în­

drăgostiţi de tricolori), care II supun unor şedinţe eu laser şi unor tratamente spe­ciale de recuperare. Se speră un rezultat bun al acestor strădanii. In caz contrar Rodnic urmînd să joace pe postul de fun-

' daş central, tn locul lui urmînd a fi intro­dus, pnJbabil, Săndoi.

Tabăra adversarilor noştri de la Fasane pare mult mai bulversată. Cele două e- liminări din meciul cu Argentina ridică

-• serioase probleme antrenorului sovietic Nepâmiajci In alcătuirea formaţiei. Aces­ta se simte, de asemenea, prea mult talo- nat de ministrul camerunez al sporturilor, care încearcă să-i impună ce jucători ur­mează a fi folosiţi. In plus, între jucă­tori şi conducerea lotului s-au produs ten­siuni în legătură cu bursa pe care aceştia o revendică pentru victoria din meciul cu Argentina. Cererea de a li se plăti 40 milioane de lire a fost respinsă, iar nego­cierile purtate.pînă acum au dus la o scă­dere pînă ln 16 milioane lire italiene.

Antrenorul sovietic, care a interzis ac­cesul presei în jurul lotului, cu excep­ţia unui sfert de oră zilnic, a declarat: .în acest moment de glorie este normal să ne gîndim la meciul de joi, cu echipa României. Jucătorii români au demon­strat că ştiu să joace inteligent şi fără complexe. Sînt realist şi consider jocul cu România mai dificil decît cel cu ' Ar­gentina".

HANDBAL Mîine, cu înccpere dc Ia ora 16, se

va disputa în Sala sporturilor întîlni- roa masculină de divizia A dintre cchi- Pelo »U**-C.U.G. — Dinamo Bucureşti.

înainte de a ne referi lâ cele două- partide disputa­te luni, cîteva cuvinte des­pre întîlnirea S.U.A. — Ce- ' hoslovacia 1—5( găzduită de stadionul din: Florenţa, urmărită de peste 33.000 spectatori; Scorul, net în favoarea- cehilor exprimă diferenţa de valoare dintre cele două echipe: S.U.A., p formaţie modestă, ajunsă In-rîndul; elitei- celor 24' de prezenţe la turneul final pe b a z a .. . criteriilor geo­grafice, singura ei calitate fiind ambiţia, luptlnd cu dăruire chiar şi atunci cînd mai Bine de d jum ă­tate de oră, a ju cat-în 10 oameni (cînd; de fapt, a şi reuşit să înscrie unicul gol prin: Caliguri); în. ce pri­veşte echipa Cehoslovaciei, departe de aura celebrei „uliţe cehe", jucătorii aces­teia au: reuşit să stabileas­că- — ce l puţin pentru pri­mele zile ale turneului fi­nal — scorul cel, mai net prin materializarea: ocazii­lor nu atît create de atac, c ît d e . . . defensiva pueri­lă a partenerilor de între­cere, punetînd* prin Sku- hravy (min. 26 şi 80), Bilek (min. 40, din t l metri; tot el a mai ratat un penalty în min. 89), Hasek (min. . 51) şi Liuhovy (min. 90) în continuare, pe scurt, despre partidele de îuni, 11 iunie.

• COSTA RICA — SCO­ŢIA 1-0 (0-0). O surpriză de proporţii; a doua după Camerun -— Argentina, furnizată scoţienilor^ ds iugoslavul Bora Milutino- vici, cel care a pregătit pentru ediţia 1986 echipa M exicului, specialistul schem elor. . . desenate. Cei peste 30.000 spectatori pre­zenţi pe stadionul din Ge­nova, chiar diăcâ nu au a- vut parte de un spectacol fotbalistic mai acătării, au aplaudat,, în final; echipa cea m ică a Gosta Ricăi, au­toarea unui sUcceş obţinut în faţa unei formaţii cu ve­che carte de vizită ţ i __pretenţii. Dar aşa fee în tîmplă în fotbal: Unicul gol a l partidei a fost în­scris -de Gâyosso, în rriin. 49: ■ ■ -

• AN GLIA — IKI.AN- DA 1-1 (1-0).. Micul ecran ne-a oferit mostra celui mai slab spectacol' fotba­listic vizionat vreodată, în care în proporţie de 95 la; sută s-a jucat numai pe sus, cu baloane bubuite, la întîmplare, cu sumedenie de pase greşite. O luptă oarba, îh care balonul a- ' meţit de atîtea lovituri şi contre a circulat pe tra­iectorii im previzibile fot­balului pretins de Ia două echipe cu nume şi greuta­te (Anglia ca ţară care a inventat fotbalul modern şi care în 1966 a cîştigat titlul suprem, respectiv Ir­landa, una din marile sur­prize ale turneului final EURO '88). Scorul final al partidei, prima „rem iză" a turneului final, a fost sta­bilit prin golurile marcate de Linel<er (min. 8, care a speculat o greşeală a por­tarului irlandez Bonner), respectiv Seed.y (min. 74), întîlnirea, disputată pe vlntşi ploaie (în repriza secun­dă), pe stadionul din Ca- gliari. mulţumind doar pe . .. suporterii celor două protagoniste.

Victor MOREA ★

Ieri au avut loc partide­le: • BELGJA — COREEA DE SUD 2-0: • O LAN D A — EGIPT 1-1.

PAGINA 3 - ADEVĂRUL - IN LIBERTATE

P e b a n c a a c u z ă r i i : V I O L E N T A -??

— Interviu ca domnul doctor Eugen POP, medic legist, şef al Laboratorului

exterior, Cluj — .

într-una din discuţiile 'anterioare, am atins, tangenţial, un subiect, tot mai ae-

. tual, violenţa.__ Plivită în context general, se ob­

servă o creştere îngrijorătoare a violen-

prin nerespectarea celor mai elementa­re reguli de circulaţie. Şi în cazul vio­lenţei la volan ne întîlnim cu alcoolul. Se cunosc şi sînt cazuri de şoferi caro îndrăznesc să se urce la volan cu alcoo­lem ie de peste 2 la mie. ia r şansa de â produce un accident se dublează. Apoi, oboseala :1a taximetriştii particulari. A - zeştia au diferite profesii. Eu unul nu

tei verbale, care o citim şi care se face m-aş urca într-o maşină al cărei pro- nrin aproape toate m ijloacele massme- prietar a lucrat în tura de dimineaţă, dia Presa, centrală mai ales, acordă mai Reflexele scad, atenţia la fel, sistemul putină importanţă problem elor vitale cu nervos cedează. Şi invers. Ce .randament care ne confruntăm, concentrîndu-se şi ce rezultate In muncă au cei care di- mai mult pe atacuri la persoană. Al doi- mineâţa sînt şoferi particulari, iar după lea tip de violenţă, m ult mai grav şi cu masa intră în tură? Sau cei care intră

.' repercursiuni de nebănuit, este violenţa în tura de noapte? Puţini se gîndesc la familială, caracterizată prin neînţelegeri aceste aspecte, dar ele sînt foarte im-

, multiple, asociate cu agresiuni fizice, portante. _Este tipul de violenţă care nu promite Cazuri concrete. .nimici bun pentru viitor şi în care tre- — Multe, din ce în ce mai multe. Le- buie să se im plice toţi factorii educaţio- gat de oboseala la volan, aş semnala ac-

: nali, şcoala fiind primul factor. Şi de cidentul petrecut pe raza comunei Căpu- cele mai multe ori, decisiv. Violenţa se manifestă nu numai în familie, ci şi în­tre concubini, cauze diferite, apoi, între

. 'copii. Există o creştere a infracţiunilor comise de minori, între 14 şi 16 ani, in­fracţiuni care au crescut numeric de .. . .. cinci, şase ori faţă de aceeaşi perioadă au fost ^accidente de ^circulaţie. Un pro- a anului trecut. Aceşti copii sînt tVimişi centaj de 33 ia sută în 24 de zile. la noi pentru expertize. Nu o dată, sur- — Un alt aspect care îngrijorează — prinzător, ei aparţin unor fam ilii serioa- alcoolul contrafăcut.

- - - — Un rol nefast îl joacă deschidereaunui com erţ stradal, ilegal, fără nici un control şi fără nici o garanţie în ceea ce priveşte calitatea băuturii vîndute. Ajungem la intoxicaţiile cu alcool meti- lic —i furat, desigur. Un >caz doar. Con­sumul de alcool metilic a cauzat dece­sul a doi bărbaţi şi orbirea celui de al

şui Mare, la 14 mai a.c. Adormirea îa volan a- conducătorului auto a avut drept consecinţă decesul a trei persoa­ne şi rănirea celei de a patra. Ca să ■vă faceţi o idee mai clară, numai în lu­na mai, din 60 de morţi violente (!!!), 19

se, cu o stare -materială bună.— Ce .factori generează violenţa?— întîi şi-ntîi, consum ul'de alcool, în

85—90 la sută, -din cazuri. Nimerii nu este împotriva unui pahar, două, dar pînă la Stările de agitaţie e o cale lun­gă, în care trebuie să intervină autocon­trolul.

— In cadrul violenţei în familie, cine treilea. Şi ca să vedeţi că tot la alcoolajungem, mai sem nalez şi omuciderile de Ia Berind, Turda, Borşa, Cluj.

— înafara aspectelor legate de violen­ţă, c e . alte aspecte mai sînt de semna­lat?

— Intoxicaţiile medicamentoase, ali­mentare, cu pesticide şi insecticide, ul­timele fiin d lăsate la voia întîmplării.

sînt cci afectaţi? Ce form e îmbracă vio­lenţa?

— Suferă -copiii, în marea majoritate a cazurilor, nevinovaţi. Dar nu sînt rare agresiunile şi în sens invers. Nu întot­deauna e bărbatul :pe locu l întîi. Ca for­me, bătaia, cauzarea unor suferinţe fizi­ce, leziuni corporale, mergîndu-se pînăla fracturi. .Unele dintre ele ajung pînă Ipţrăm în sezonul de vară. Impun atenîn vîrful .„piramidei* Violenţei,- soldîn- -t*®* generale intoxicaţiile cu c iuperci..du-se cu jpierderi de vieţi omeneşti. Nu- Tata aşadar, stimaţi cititori, o priviremărul agresiunilor s-a dublaţi generală. D eloc îmbucurătoare.

— Alte tipuri de violenţă?— Violenţa la volan. Ea se manifestă x Demostene ŞOFRON

%sf i

îi

K>

8mm

D R U M U R I P E C E R ( I I I )Cind roţile „sărută" pis­

ta de rulaj, iar Cluj „A - proach“ , (Bravo Siera Tengo Siera, Charly V ic­tor) şi-au terminat m isi- xinea de dirijare pe ulti­mii 60 ;km de zbor, „odih­na" marilor păsări este preluată de turn ni de con­trol. Da, da acela pe ca­reul vede tot om ul care preferă zborul cu avionul In locul altor m ijloacc de transport.

Apoi, folosirea lim ba­jului serafic, de neînţeles pentru muritori, îşi des­

făşoară dansul de iele. Se pe ciudată pentru iîceştischimbă frecvenţe, se oameni sobri, cu simţurilevorbeşte prin Staţie, tele- mereu treze la tot ceea cefoane, se înregistrează to- jse întîmplă în jurul lor.tul şi „cutia neagră* a Se anunţă un nou zbor.solului rămîne mărturie ă Avionul, ce pare greaceea ce s-a întîmplat pe la sol, face mişcări de ma-tot • parcursul dirijării a vioanelor.

,,W ellcom e to Cluj-Na­poca".

Răspuns metalic din partea pilotului, a secun­dului sau a radiografiatu­lui. Dincold de membra­na ce vibrează, s e simte o anume căldură, aproa-

nevră stîngace, la .prima : vedere, glasuri metalice

găsesc culoarul adecvat prin eter şi: .

„Have a good fly*.Turnul de control. Cluj,

„Aproacli", Centrul de di­rijare. Drum ;pe cer. Drum sigur, orientat de pe pă­mînt. Radu VIDA

.BREVIAR

Comerţul Iară prejudecăţi' Toată lumea (mă rog aproape toată lumea) este por­

nită împotriva lucrătorilor din comerţ. In viziunea mul­tora cei care lucrează în acest domeniu sînt nişte in­divizi puşi pe căpătuială, ce mai, nişte afacerişti, ce l mai mic defect al lo r fiind aroganţa. Şi revoluţia n-a schimbat nimic din această mentalitate formată şi între­ţinută deliberat pentru a justifica penuria de mărfuri. Mai grav este că dacă „epoca" abia încheiată se poate numi de tristă am intire pentru comerţul de stat, cea care îi urmează nu se anunţă prea veselă, nici ea. Vor fi sau nu vor .fi atîtea • mărfuri de cîte este nevoie? V in- zătorii spun mai degrabă că nu, deşi speră, de fapt, că da. ■ '

Ne-am dus In cîteva magazine centrale în cali­tate de clienţi. Zi «fastă pentru cumpărători, deoarece aveai.ee cumpăra: articole chinezeşti, aspiratoare, bate­rii, mixere, încălţăminte din piele, confecţii, televizoare.

- SE CUM PĂRA APROAPE TOT<Este o observaţie la îndemîna oricui. Comercianţii (al

doilea grup socio-profesional consacrat în ultimele luni, după ziarişti) eliberează, cu perseverenţă şi entuziasm, rafturile magazinelor. La Tricotaje, pe bulevardul Eroi­lor, lenjeria d e corp chinezească (cămăşi, de corp şi in ­dispensabili) se icumpără cu sacul. Nu-i de mirare, căci vara aceasta este cam friguroasă. La magazinul de în­călţăminte pentru copii de pe 6 Martie se găsea într-ade- văr încălţăminte, şi încă într-un sortiment mai variat ca de obicei. Clienţii cumpărau, de regulă, cîte o pere­che, două chiar. Sigur, sint oameni care au mai m ulţi' copii. Dar, cine cumpără cîte 10 perechi, din acelaşi nu­

măr, precis nu face cadouri de 1 Iunie. Vînzătoarele ne . spun că au „clienţi* abonaţi eare, după fiecare primire de marfă, îşi fa c apariţia cu buzunarele ;pline şi cu sa­coşe încăpătoare. Ce se poate face? Se pot limita m ăr- ■ furile vîndute. S-a încercat şi se mai încearcă, dar cu aceşti oam eni un scandal este oricînd gata să izbuc­nească pentru că, ciudat şi semnificativ, au convingerea că dreptatea este de partea lor. Cel mai simplu ş i . mai eficace ar fi să intervină Vama. •

TELEVIZOARE CU COADASe vede treaba că moda pianelor a fost preluată, la

figurat, de aparatele5 electronice. Intr-una din zilele tre­cute se vindeau televizoare color la magazinul de elec­tronice de pe 6 Martie. Se primiseră 40 de televizoare şl se vindeau după numărul de ordine al celor înscrişi. Lumea aştepta răbdătoare să intre ln posesia m ultrîv- nîtului obiect. întrebăm cumpărătorii dacă totul este în regulă. Există o suspiciune asupra unei persoane care ar fi intrat înăuntru fără să aibă număr de ordine. Ul­terior am revenit şi am aflat că n u s-a produs nimic „neprincipial". La -magazinul de electrice, pe aceeaşi stradă, era m are coadă la baterii Ce nu ştia lum ea (nu spera la un asemenea noroc) era faptul că în acelaşi magazin se găseau aspiratoare, mixere şi aparate de us­cat părul. Probabil că întreprinderea comercială, a luat ' măsurile necesare pentru realizarea planului.

Teama de inflaţie şi zvonurile tot mai dese de m ajo­rare a preţurilor determină lumea să cheltuiască masiv banii. Străinii mai pun şi ei paie pe foc făcîndu-ne se­rioasă concurenţă. Una peste cealaltă, comerţul cu bu­nuri de larg consum (nealimentare) rămîne aproape cum a fost. Doar clienţii s-au mai îndîrjit.

A. CHIRCA;M. SÂNGEORZAN

Ce tre b u ie să ştim despre an ticoncepţionale?

In articolul Avortul — implicaţii m cdico-şocialc, p ro­miteam să revenim asupra unor teme majore ce privesc educaţia sexuală. Prin amabilitatea şi bunăvoinţa dom­nului doctor Vasile Surcel, începem acest ciclu educaţio­nal cu un material sugestiv intitulat. Ce trebuie să ştim despre anticonccpţionalc?

— Prin mijloacele de contraeepţie (prevenirea apari­ţiei unei sarcini nedorite), pilulele anticoncepţionale sînt cel mai frecvent folosite. Pentru asigurarea unui m axim de eficienţă şl siguranţă, sint necesare unele precauţii de care trebuie .să se ţină cont.

— Cai c sînt accstca?— In primul rînd, este necesară o avizare din partea

medicului, deoarece sînt unele contra indicaţii de utili­zare: tumori a le sinului şi uterului, b o li cardiovasculare (cum sînt infarctul miocardic, accidentele vasculare ce ­rebrale, hipertensiunea arterială), accidcrite troraboenibo- llce, afecţiuni hepatice, obezitatea, diabetul zaharat, la

plus, trebuie o reţinere în utilizarea la fem ei peste 35 de ani şi mai ales, la fumătoare.

— Ce presupune pilula anticoncepţională?— Iniţierea contracepţiel cu pilule anticoncepţionale

impune un exam on ginecologic pentru excluderea unei afecţiuni genitale. Cu 'această ocazie, se va efectua un examen al secreţiei vaginale şi un examen citologic.

— Sâ ne oprim asupra regulilor d c utilizare.— Printre regulile de utilizare menţionăm următoare­

le: în prima lună de folosire, se începe administrarea orală a tabletelor, din prima zi de menstruaţie, pentru ca apoi, în lunile următoare, să fie utilizate din ziua a cincea de ciclu ' timp dc 21 de zile consecutiv. Tabletele trebuie luate regulat, zilnic. Este de subliniat nocivita­tea fumatului asociat anticoncepţionalelor. După trei luni de Utilizare, se recomandă un control m cdical, cînd se verifică tensiunea arterială şi se reclamă din partea fe ­meii anumite efecte secundare. In prim ele luni de utili­zare, este posibilă apariţia unor mici sîngerări, o creştere ÎA .greutate. lipsa menstruaţie!, dureri la n ivelul sini­lor, discom fort digestiv prin greţuri, accentuarea secre­ţiei vaginale. Accste efecte adverse dispar du pă prim ele luni de 'Utilizare a anticoncepţionalelor. După rontrolul efectuat la trei luni, nu n a i sînt necesare alte controa­le medicale. Dcmotftcue ŞOFRON

Nu ploaia este de vină, dacă îţi plouă în casă „Subsemnatul Cornea Alexandru, domiciliat in Ba- ,

ciu, str. Nouă,-nr. 639, A, b loc B. 1, ap. 30 vă aduc 1 la cunoştinţă următoarele: M i-am rumpărat aparta­mentul în Care locuiesc din 1986. D e scîte ori plouă afară, plouă şi la noi in cameră. Am trei copii şi, ta funcţie do vreme, trebuie să le mutăm paturile. Gu toate sesizările făcute la G.I.G.G.L., nimeni nu a venit nici m ăcar să vadă ce se poate face".

F rig ideru l nu trebuie să ţină d e . . . ca ld ! ■Traian Bădău, dom iciliat în Cluj, str. Doja nr. 0

ap. 10 are un necaz. „A m cumpărat un frigider „Fram* în 3 septembrie 1989 care s-a defectat în 23 aprilie 1990. Am sesizat faptul la reprezentanţa firmei Găeşti, care m-a planificat pentru * 7 mai 1990. Am adus frigiderul, dar mi s-a spus că ei nu pot executa reparaţia şi să-l duc la cooperativa „Electromecanica*L -am dus, dar surpriză: aici nu se execută reparaţii la frigiderele „Fram “ aflate Jn termen de garanţie. Frigi­derul are ' certificatul de garanţie şi calitate (!) nr. 51.291“ . •

Ne întrebăm şi noi, asemenea posesorului frigide­rului: oare reprezentanţa pe cine o fi reprezentind?

Din respect pentru morţii noştri - „Cimitirul central din Cluj, ne scrie Gabriela Oc­tavia Popa, este complet neglijat de cei care ÎI au în administrare. Mă refer la îngrijirea aleilor, la în­lăturarea gunoaielor. Din cîte cunosc, cimitirul se a fli în grija A.P.S. Dar ce face această instituţie pentru buna administrare a cimitirului? Foarte puţin. Soco­tesc eu. In această situaţie, rudele răposaţilor nu au altă soluţie decît să aprindă maldărele de coroane de flori uscate, de regulă, pe sub copaci. îţ i vine să plîngi,. văzînd copaci falnici cu tiilpinele rănite de foc, cu gunoaie arse incomplet în jurul lor“.

Din respect pentru morţii noştri, trebuie făcută or­dine. ■

Dc ce nu?• Douâ problem e d e interes mai general ne pune V.T. Hossu (str. Unirii nr. 13, ap. 3 Cluj). Prima este legată tot d e A.P.S. Este vorba de cele 3 lacuri din cartierul Gheorgheni. In ultimii ani, această frumoasă zonă de agrement a fost lăsată în paragină. Lacurile nu sînt curăţate fiind invadate de iarbă. Coresponden­tul nostru propune predarea lacurilor nr. 2 şi 3 Aso­ciaţiei pescarilor sportivi care se angajează să le în­grijească corespunzător. ^

A doua problemă se. referă la O ficiul P.T.TJt. nr. 9 din cartierul Gheorgheni. Pînă nu de mult, aici se efectuau şi operaţiuni C.E.C. Acum, astfel de opera­ţiuni nu se mai efectuează, oamenii din cartier fiind obligaţi să meargă pînă în centru pentru depuneri sau restituiri de bani.

O propunere, crcclcm, realizabilă M ai mulţi cetăţeni din cartierul Grigorcscu propun

conducerii cooperativei ca în cadrul complexului «Ciuperca* din bd. 1 Decembrie 1918 să se reînfiin­ţeze secţiile de coafură şi frizerie de care această zo­nă este lipsită. Recent, în spaţiile destinate pentru secţiile amintite, s-a instalat un atelier dc catarame.

P c cind finalizarea .reparaţiilor?„L a com plexul „M ercur* din Cluj au început repa­

raţii exterioare, începute, d e aproape 3 ani, ne sene U. Dumitraşcu (Cluj, str. Bălşoara nr. 6). Trebuie tur­nat un planşeu d e beton şi mai sînt de făcut şi alte lucrări, pentru că unitatea nu arată cum trebuie. Se aşteaptă iarna pentru a încheia .reparaţiile? Ape» 'Cu­răţenia d in preajm a com plexului lasă mult d e aont. N u se poate £ace oare nimic?*.

B ubricS rca liraU d* ;I w BUS

PAGINAI

Din ianuarie se vorbeşte în mod frec­vent şi imperativ despre necesitatea nor­malizării activităţii Iii economie. Norma­lizare în ce sens?, spre ce repere? In ac­cepţiunea curentă presupunem că m ajori- . tatea ne gîndim la o activitate astfel' con­dusă, organizată ţi desfăşurată care să a- sigure un grad de utilizare a capacităţilor de producţie ţi a forţei de muncă, cel pu­ţin la nivelul din perioada corespunzătoa­re a anului trecut, de a obţine o producţie aproximativ similară ca volum şi valoare! Cam acesta este înţelesul uzual, în sens restrîns, de normalizare. Sigur câ într-o accepţiune largă, .dinamică, normalizarea activităţii în econ'omia românească în-, seamnă infinit mai mult, deoarece între­gul mecanism actual de conducere, de or­ganizare nu permite derularea normală a activităţii. Dar asupra acestei problema­tici vom . reveni cu alt prilej. In cele ce urmează vom încerca să prezentăm o suc­cintă imagine a modului în care s-a lu­crat în industria judeţul ui,- normalizarea privind-o în sensul strict comparativ cu situaţia anterioară.

în luna m ai‘ S-a obţinut, pe ansamblul industriei, o creştere cu 5,8 la sută faţă de realizările din aprilie. Dar, faţă de jperioada corespunzătoare din anul tre­cut, în primele 5 luni din 1990 nivelul pro­ducţiei industriale este mai mic cu 16,7 la sută. îngrijorează modul în care se pre­zintă situaţia cu exportul: deşi programe­le elaborate pe baza contractelor existente au fost depăşite cu 2,4 lâ sută se manifes­tă o tendinţă de "creştere a volurhului ex­portului (cu 40—50 la sută) faţă de peri­oada corespunzătoare a anului trecut. Es­te nu numai îngrijorătoare, ci chiar alar­mantă această situaţie, deoarece scăderea exportului conduce la reducerea dispo­nibilităţilor pentru importuri. De ase­menea, nu trebuie omis faptul că produc­ţia multor întreprinderi din judeţ depinde de volumul exportului. Nu exportăm — scade producţia; scade' producţia — din ce plătim oamenii sau ce facem cu oame­nii dacă se restrînge volum ul producţiei.

Asupra - exportului vom mai reveni.Un alt1 fenomen care îngrijorează este

tendinţa de scădere a eficienţei economi­

ce. Sigur că trecerea, practic, la generali­zarea săptăntînii reduse de lucru — fapt deosebit de important şi în acelaşi timp, necesar, după atîtea ore'suplim entare ’şi lucru de duminica — precum şi majorări­le veniturilor populaţiei sub diferite for­me au diminuat, au influenţat negativ e- ficienţa. Productivitatea muncii este mai mică cu peste 2 0 .1a sută faţă de aceeaşi perioadă a annlui trecut, iar. cheltuielile de producţie, de asemenea sint depăşite nu doar din motivele amintite. Eficienţa activităţii productive din industria judeţu­lui s-a aflat dacă nu în declin, in cel mai fericit caz în stagnare în ultimii ani. Deşi ani moştenit o situaţie cu totul necores­punzătoare şi su’o acest aspect, deşi se ra­portau spectaculoase realizări în perfec­ţionarea organizării şi modernizarea pro­ducţiei — dom enii £n care; după .opiniile

- n oa stre ,ce -s-a făcut în ultimii 2—3 ani este nesemnificativ, comparativ cu evolu­ţiile din econom iile dezvoltate.

In următoarele luni nu ne piitem aştep­ta la realizări spectaculoase. Situaţia este aşa cum este in domeniul aprovizio­nării — avem atîta cit am produs şi cit aducem din import. Dar, aprovizionarea este partea vizibilă, concretă a greutăţilor. Aprovizionarea se poate îmbunătăţi nor- malizînd în sens larg, com plex, activitatea econom ico-productivă din întreprinderi, iar aceasta nu se poate realiza astăzi sau mîine, deoarece structurile de conducere, structurile organizatorice, întregul meca­nism d<f funcţionare a econom iei româ­neşti s-au constituit, de mai multă vreme îh frîne ,şî nu în ceea ce ar fi trebuit să fie — factori stimulatori şi generatori de progres.

Aşteptăm deci, de la noul parlament, de la noul guvern, cadrul atit de necesar pentru punerea în valoare a potenţialului material de care dispunem, a capacităţii intelectuale şi hărniciei poporului român. Dar pînă atunci fiecare colectivitate, fie­care om să facă tot ce poate pentru a munci mai bine. Aşteptăm vremuri mai bune, dar pînă atunci şi noi, fiecare, pu~ tfem face mai m u lt

Ion GOIA

De cîte ori părinţii...Durerea pe care 0 tră­

ieşte un părinte în faţa suferinţei copilului său e nemăsurată,' rhai ales cînd sentimentul neputinţei co­pleşeşte însămi raţiunea lui de a fi. Aşa se expli­că poate şi faptul că, de cîte ori părinţii sînt cople­şiţi de astfel de sentimen­te, căile de a le face cu­noscute îmbracă forme dintre cele mai variate, de multe ori impreşionante.. Rîndurile de faţă ne-au

fost sugerate de o scrisoa­re al cărei ton e vecin cu disperarea. Ne-a scris o mamă: - - Ana Moldovan, domiciliată în Dej, str. O - rizont nr. 6, bloc N 40, ap. 1®. Fiica ei. Ana Corina

Bote, născută; la 2 februar rie 1974, a suferit' în ia-

- nuarie 19W9 tm ;grav âcci- dent, câzînd din trenul cu care făcea zilnic naveta între Dej şi Cluj-Nap’ocă, tinărâ fiind la acea oră e- leyă la Liceul industrial „Terapia*. Acci dentuL s-a produs în gara de scurt parcurs din Cluj-Napoca, victima fiind internată de urgenţă la Neurochirurgie cu diagnosticul: „Politrau- matism — fractură,, luxa- ţie vertebrală L.1 cu sec­ţiune, medulară, paraple-

igie • fractură . ciavicuîară- stingă? - (după cum reiese

• din fişa de externare eli­berată . de spital, semnată

, de dr. Radu Mircea Gor­

gan, neurochirurg). In ur­ma accidentului, Ana Co­rina Bote a rămas parali-

■ :-':.tă de la m ijloc în jos, şansele de vindecare fiind m inim e.’ Mamei i s-a re­comandat să-şi ducă fiica la tratament în străinăta­te, însă posibilităţile dîn- sei sînt extrem de reduse mai ales că, fiind divor­ţată, îşi creşte fiica sin-

: cură. ' .A na 'M oldovan ne scrie

în încheiere: „Doresc ca prin intermediul ziarului să fa c un apel către toţi oamenii cu suflet nobil să mă ajute, după posibili­tăţi, pentru a putea ieşi din această situaţie dispe-

, rată . şi a-mi vedea fetiţa pusă pe picioare. Vă mul­ţumesc"., Sperăm ca ape­lul său să aibă ecoul cuve­nit. . (m.b.)

Balam uc ta f r o n t ie ră

Sau cum a ajuns Borşul scursoare [ I I ]

ţ Nu vă vine să credeţi po­vestea cu carnea de cline şi puii de cioară? Sint sigur că dumneavoastră, cei care citiţi ziarul n-aţi face aşa ceva. Cei care vor însă cu tot dinadinsul şi pe orice cale să se îmbogăţească fac pe dracu-n patru, ii- crapă iii şase şi-l vind pe forinti. Poliţia maghiară a -fugărit o trupă de bişniţari pînă la graniţă, .anunţînd, nu -fără obidă în glas, câ sînt mai multe cazuri Vie îmbolnăviri în spitalele din Ungaria. Pe chestie de intoxicaţie, de la tot felul de jivine. Iar certi­ficatele medicale nu mint!

Dar să-l ascultăm în con­tinuare pe domnul Octa­vian Chirodea:

— O să vedeţi cum sc poate face de ruşine o ţară. Staţi pînă la noapte; noap­tea vin spre graniţă cei mai înrăiţi bişniţari şi vâ veţi convinge.

— Aveţi vreo soluţie pen­tru a curma această stare de lucruri?. — Legi cît mai dure şi instrumente care să permită aplicarea lor 'întocmai. Aşa-i în toate ţările cu o veche tradiţie democrată. Nu se poate să asistăm lă, poate, cel mai mare trafic, sau ziceţi-i contrabandă de cai şi vite pe „fîşie“ şi noi

-să nu putem face aproape nimic.; — Continuăm ctt exem­

plele?— Da. Notaţi, vă rog.Le-am notat şi pentru a

scăpa puţin de rigoarea ra­poartelor Poliţiei de fron­tieră ne-am permis să vi le relatăm aşa cum s-au în­tîmplat ele. •

Francisc Bâlint s-ă năs­cut la 14 decembrie 1956. A trăit paşnic în Iîoleni, după care şi-a ales o meserie fru­moasă şi, de ce să nu recu­noaştem, bănoasă. Aceea de cojocar. Banii însă ve­neau cu sudoarea frunţii, aplecat deasupra bucăţii de piele care trebuie fcroită, cusută etc. Şi dacă tot a dat buzna democraţia, dacă tot e voie să facem ce vrem (aşa crede cojocarul, noul angajat a l linei puşcării, sper), atunci să trecem la lucruri mai agreabile. Cu ceva relaţii poţi să faci rost de tpate 'piesele 'de schimb deficitare ale' autoturisme­lor Dacia,"cu ceva imagina­ţie poţi să-ţi burduşeşti ari­pile, capota, bancheta şi ce­lelalte lăcaşuri invizibile a-

le propriei maşini ş i . . . va­lea. La Debrecen duc toate drumurile. Nu se văd cuzi­neţii de palier, e bine mas­cat setul motor, vibroche- nele nu-s o problemă. Şi dacă mă prinde, un bacşiş acolo, că şi .vameşu-i om, şi-a z is .. Nu ştim dacă şi-a făcut cruce înainte de ple­care, ştim doar Că Dumne­zeu nu-i ocroteşte pe ne­mernicii care-şi; vînd ţara. Vameşul şi-ă făcut cruce, cu siguranţă şi, cu inima curată, l-a dat pe mîna pro­curaturii. Valoare de 55.000 lei. O maşină nouă, ce mai! Şi s-au „ofilit toţi tranda- firii“ chiar dacă a pus ştam­pila, ştiţi dumneavoastră unde!

Pentru ca să nu ne reve­nim brusc, să ne mai bălă­cim în âpa stătută a escro­cilor, să pomenim de un „prieten” din R.F.G. Her Folbert Conrad. Băiat sub­ţire, spilcuit după penulti­ma modă din Falia de West,

trage o tură prin ţara noas­tră, ne laudă revoluţia, cu­rajul celor ca re . . . , marti­rajul celorlalţi, felicitări, pupături şi pleacă teutonul cu icoane, tablouri, cărţi vechi, statuete, picturi in u- lei şi alte „mărunţişuri*1 de ceramică. Că noi ne-am fă­cut Revoluţia ca să rămî- nem în pielea goală. Ce ne­voie avem de-ob iecte de muzeu? Şi ce dacă-s de mare preţ? El ne-a lăudat, ne-a periat, ia sâ bărbia icască de pe „camcVad" cî­teva zeci de mia de mărci. A colo pe Felia de W est Si­gur că nu i-a mers. Dar să nu-i crăpi capul lu ’ Friţ (pardon, Conrâduţ, micuţ, drăguţ), ca la un şarpe Uro- boros. O, creaţie a puteri­lor infernale!■ Să tragem aer în piept, să ne liniştim! Continuăm data viitoare. Cu ceva $i mai şi.

Radu VIDA

' }■* îî

- -v i r ’i*;

* * ***>*' *

% .. - * *

*

.........*

mW-

Balirit Tiberiu din Zalău ducea un ceas vechi. N -or-fi ştiind străinii ce-i aia vechime, demnă de orice muzeu?

Foto: N. PETfc-W

Antecedentele istorice ale evenimentelor din m artie de la Tîrgu Mureş ( I V )

(Urmare din pag. t)

deze şi -românii majoritari din judeţele Hunedoara, Alba, Sibiu sau Braşov cu minoritatea maghiară. Da­că secuii doresc cu adevă­rat ca numărul redus dc maghiari din localităţile a- flate în aceste judeţe să se bucure in continuare de şcoli în limba maternă şi de bisericile proprii, atunci şi ei au obligaţia de a res­pecta acclcaşi drepturi pe seama românilor minoritari din judeţele Covasna şi Harghita., Fără a leza atracţia fi­

rească a maghiarilor spre Budapesta, liderii U.D.M.R. ar trebui să-i atenţioneze că rom ânii clin Transilva­nia. sînt de două ori mai num eroşi decît ei şi prin urm are tot atit de firesc este să le respecte voinţa şi hotărîrea de a trăi în

România. Ţinînd seama de raportul real dintre . ro-

■ mâni şi maghiaro-secui, se , impune să fie, combătută himera „independenţei* Transilvaniei. Or, cum ro­mânii ’n-au nici un interes şă o pretindă, această. „in ­dependenţă” nu reprezintă decît cel mult o utopie. O utopie reprezintă iji ideea. federalizării Transilvaniei după modelul Elveţiei. El­veţia s-a format pe baza liberului corisimţămînt al cantoanelor cu populaţie germană, franceză şi .italia­nă in condiţiile istorice create prin Congresul de pare de la-Viena din 1815. Pentru o confederaţie de tipul Elveţiei ar fi putut să opteze în secolul al X IX - lea liderii luptei maghiari­lor pentru scuturarea ju ­gului austriac şi reînvierea Ungariei în graniţele ci de dinainte de 1520, deoarece

în interiorul - acestora un­gu rii, erau inferiori nume-, riceşte faţă de celelalte naţionalităţi care locuiau teritorii periferice ■ relativ compacte In Transilvania nu numai că maghiarii nu -formează majoritatea popu­laţie], dar nu locuiesc te­ritorii compacte la perife­rie, ci în interiorul ei. Da­că secuii majoritari în ju ­deţele Covasna, Harghita şi partea estică a judeţului Mureş ar fi rămas în Bi­hor, unde sînt semnalaţi documentar şi arheologic în sccolcle X —XI, atunci fără îndoială că tratatele dc pace din 1919— 1920 i-ar fi lăsat Ungariei. Stabilin- du-se insă spre sfîrşitul se­colului al X ll-Ica sau la începutul cc-îui următor în actualele ţinuturi secti-, ieşti, ei sînt înconjuraţi de jur îm prejur de teritorii majoritare româneşti. De aceea au obligaţia să tră­iască în mod paşn ic'şi în

bună'-înţelegere cu româ­nii, urmînd să se bucure d e ‘ toate acele drepturi ca­re nu contravin intereselor naţionale ale populaţiei majoritare.

La rîndul lor, liderii Ve­trei Româneşti trebuie să ţină cont că nu pot apăra în mod real drepturile na-

, ţionale ale majorităţii ro­mâneşti fără a le respccta pe cele la care sînt îndrep­tăţite naţionalităţile mino­ritare. Fără îndoială că ce­rerea adresată guvernului şi G.P.U.N. de către filiala din Cluj a Vetrei Rom â­neşti de a se repara preju­diciile aduse românilor din judeţele Mureş, ‘Covasna,

'Harghita şi Satu Mare în urma evenimentelor din. a doua jumătate a lunii mar­tie şi dc a fi traşi la răs­pundere cei vinovaţi, este justă. Nepotrivit este însă tonul imperativ şi ultima­tiv al apelului. De aseme­

nea oste inadecvată com­paraţia dintre românii din Ungaria şi maghiarii din România din cauza ponde­rii lor numerice diferite. Desigur şi unii şi alţii pot revendica respectarea drep­turile naţionale. Insă pe cînd românii din Ungaria sînt în ju r de 20.000, fiind sub 1 la sută din totalul- populaţiei, maghiarii din România numără aproape2.000.000, ponderea lor ur- cindu-se pînă la B—9 la suta. Numărul grădiniţelor şi al şcolilor în limba ma­ghiară din România este de aceea incomparabil mai mare decît al românilor din Ungaria. în ambele cazuri se impune să se ad­mită învăţămîntul în lim ­ba maternă de la grădini­ţe şi şcolile elementare pînă la gimnazii şi licee. Prin urmare, Vatra Româ­nească nu trebuie să se o-

i pună funcţionării unor

şcoli elementare, gimnazii ; şi licee, inclusiv a . ■ celor industriale, nurriâi cu elevi maghiari. Să nu se uite câ înainte de 1918 au funcţio­nat în Transilvania' şi Ba­nat şcoli elementare- con­fesionale îri lim ba română, precum şi preparandiile şi liceele de la B laj, Braşov, Beiuş, Sibiu, Arad, Brad etc. Pe baza declaraţiei de Ia A lba Iulia din 1 decem­brie 1918, In perioada in-

• terbelică s-au menţinut şcoli formate numai din elevi maghiari cu limba de predare maternă în toate oraşele mai importante din Transilvania. Astfel de li­cee 'p ot fi menţionate: Brassai la Cluj, Bolyai la Tîrgu Mureş, Bethlen la A iud ţi altele, după cum Sn oraşele săseşti şi-au des­făşurat activitatea licee în limba germană. Aceste li­cee şi-au menţinut specifi­cul naţional şi după 1945, lor adăugîndu-li-se altele. Numai pe timpul dictaturii lui Ceauşescu în ele s-au impus şi clase paralele ro ­mâne, precum şi clase m ix­te. Prin urmare, maghiarii revendică revenirea şcoli­lor la situaţia de dinainte de Ceauşescu.

Organizarea şi desfăşurarea unor activităţi

economice pe baza liberei iniţiative

ln vederea aplicării SSecretului-liege n r .'54/1990 şi a Hotărîrii Guvernului, nr. 201/1990 privind organizarea şi desfăşu­rarea u ţo r activităţi econom ice pe baza liberei iniţiative Primăria judeţului Gluj a luat o seamă de măsuri organizatorice. In scopul uşurării avizării cererilor ce­tăţenilor pentru liberă iniţiativă pentru întreprinderi mici şi asociaţii cu scop lucrativ In .vederea eliberării Acordului Comisiei Naţionale pentru Industria Mi­că şi Servicii, de cîteva zile există numit şi autorizat un reprezentant al comisiei centrale pentru judeţul Gluj, ceea ce va conduce la reducerea timpului de obţi­nere şi eliberare a autorizaţiilor.

In sprijinul solicitanţilor pentru o mai naare operativitate s-a dactilografiat şi xeroxat m odele de cereri, contracte de asociere şi anexă la contractul de asocie­re. ^S-a explicat şi se explică în conti­nuare m odul de completare a form ulare­lor care a uşurat foarte >mult ‘eliberarea acordurilor C.N.I.M.S. şi eliberarea' au­torizaţiilor. Acestea au condus lâ rezol­varea unui mare număr de cereri a ce­tăţenilor privind organizarea şi desfăşu­rarea unor activităţi econom ice pe baza liberei iniţiative. Astfel, din 1.514 ce­reri înregistrate, 1.222 au fost avizate de comisia judeţeană, 443 de autorizaţii eli­berate, iar din 345 spaţii solicitate, s-au atribuit 65. ,

Din numărul neare de cereri ale cetă­ţenilor privind privatizarea multe se referă la : alimentaţie publică, . produse agricole, zootehnice, servicii în domeniul turismului, servicii de inform are şi do­cumentare, servicii de comerţ exterior, confecţionarea şi prelucrarea produselor din lemn, metal, lină, mase plastice, ser­vicii de proiectare în foarte multe dom e­nii, servicii foto, imprimări v ideo şi au­dio, servicii de dactilografiere, multipli­care, tipografie şi editare, servicii, auto,

şcoli fie şoferi amatori, servicii de pu­blicitate şi presă etc. ®u toate rezulta­tele obţinute în acest domeniu impor­tant al vieţii noastre econom ice şi socia­le considerăm că nu am făcut ţoţul şi ne confruntăm încă cu multe greutăţi prin­tre care: cetăţenii nu cunosc suficient de bine Decretul-Lege nr. 54/1990, hotă­rîrea 201 din 1990 a Guvernului pentru aplicarea acestui decret şi anumite in­strucţiuni apărute ulterior; nu exista suficiente spaţii,de desfăşurare a aces­tor activităţi, cauză care a făcut să fie . rezolvate un număr rriai mic de cereri, mai există cetăţeni , carc nu îşi stabilesc clar obiectul activităţii lor, sau sînt co­laterali faţă . de, meseriile lor profesiona­le şi ceea ce.doresc să întreprindă; ne­cunoaşterea actelor normative în vigoa­re, face ca unele asociaţii, partide poli­tice,' cluburi, care: au personalitate ju ri- , c ică să depună cereri de autorizare . în numele acestora cu tpate că prin Decret se precizează că întreprinderile mici pot organiza activităţi cu 20 persoane, i«r~ asociaţiile cu scop lucrativ pînă Ia 10 persoane;’ Există şl alte greutăţi gene­rate de necunoaşterea'de către cetăţeni, a necesităţii obţinerii avizelor de prin­cipii din partea .unor unităţi. De aseme- : nea, la amplasarea unor gherete în pie­ţe, pe străzi, problem e ce credem că vor fi . rezolvate pe parcurs. Apreciem că .e- xistă im început faun în judeţul Gluj privind trecerea la privatizare, iar nouă,, r celor care ne ocupăm de aceaste activi- , tăţi nu ne rămîne altceva de făcut decît să depunem toate eforturile pentru^ sprijini libera iniţiativă, pe-toţi cetăţenii , care doresc să contribuie la producerea şi diversificarea de noi bunuri materia­le şi servicii necesare populaţiei judeţu­lui şi ţării noastre.-

Gheorghe G1URGIUMAN, Primăria judeţului Cluj

Avertismentele d-Iai Maior Rusa, şelul serviciului circulaţie pc municipiu, au fost ascultate cu multă atenţie de către elevii Şcolii generale din Florcşti. Fie ca şi pe drumurile publice să-şi amintească de sfaturile carc au... darul să le apere viaţa

. Fotografia: Nicolae PETC'W

Oin nou despre problemele asociaţiilor de locatariGr urmare e întrebărilor adresate de

unii cititori, aducem cuvenitele precizări privind repartizarea, cheltuielilor comu­ne la asociaţiile de locatari In funcţie de numărul persoanelor:, în conformitate cu' prevederile Hotărîrii nr. 30/1983 şî a li­teraturii juridice de specialitate,-mem­brii asociaţiei, persoanele care au donii- d liu i în acel: im obil, datorează integral toate cotele de întreţinere, atîta timp cît Işi au dom iciliul în locuinţa respectivă, chiar dacă, în fapt, ei nu locuiesc, indi­ferent de motivul şi durată lipsei. Există o excepţie de la această reglementare: persoanele care lipsesc din im obil una . sau mai multe luni şi au anunţat din

■ timp, în scris, comitetul asociaţiei, nu participă in perioada absenţei la consu­m ul de apă, taxa de canalizare, consu­

mul energiei electrice necesar funcţio­nării crematoriului, taxa' pentru ridica­rea gunoiului şi vidanjare. Sînt scutite de plata acestor cheltuieli numai cei ca­re lipsesc efectiv una sau mai multe luni şi în acest timp nu âu fost nieilmă- car o zi în imobil, . ■ -

Se poate întîmplă ea pentru aceste persoane’ cota parte la cheltuielile' co­mune să se plătească concomitent şi la locuinţa unde îşi au domiciliul, şi la lo­cuinţa tinde îşi au-reşedinţa," la familia unde o persoană este primită mai mult de 15 zile, cu viza de flotant Aceste, perioade ’ de absenţă nujse cumulează de la 6 . lună ia alta şî nici nu se compenr sează între ele! " ' ' , 'v

F. SERGIÎIE ■

C00PE0ÂJIA ieşirea din inerţie/C ooperativa ;Drumul Nou*, -despărţită' de „Moda*,,

merge mai bine decît în anii trecuţi. Programul de p ro ­ducţie (p lanu l). a fost depăşit, cu peste 20 de procente.O analiză a prezentei stări de lucruri din cooperativă a n Întrc-prins-o cu concursul lui Laurenţiu Moldovan, pre­şedinte, Teodor Chiş, vicepreşedinte şi Victoria Todor, contabil şef.' R. — Ş’ fiu că unitatea dv. lucrează pentru export.. Aţi- încasat valută pentru export? /

L. M. — Nu, deşi ne-ar fi de mare folos încasările valutare. A m putea să ne cumpărăm . materiale textile de calitate superioară din străinătate, să ne achiziţionări maaşini moderne, să- ne as.guiara accesoriile ş.a; Valuta se opreşte la Bucureşti, ca -ţi pînă . acum. - ' - v -

R. —- - Consideraţi necesară autonomizarea? V ' ;;Ii. M. — Este necesară, îndeosebi autonomia-în "rela­

ţiile -cu străinii. Colaborarea xu^firm ele: din: străinătate trebuie simplificată foarte .mult. Pentru actuala fază mai «ste nevoie de Upiune pentru a ne putea aproviziona. _

R- — Sistemul de pretori am înţeles că nu s-a schim­bat? Vă îngreunează producţia?.

V. T . — Pentru mărfurile desfăcute prin I.S.R.T.I., metoda de . stabilire a preţurilor este aceeaşi ca înainte. Avem libertate în ce priveşte produsele ce se desfac în «•agnzinele-proprii. Stabilirea preţului pentru un articol (s& nu uităm,, că în confecţii moda este trecătoare!) du­rează cîteva luni, fapt ce ne obligă, la rigiditate. © au­tonomie completă în stabilirea Şpriţurilor ar avantaja, categoric, unităţile profesionalizate şi ar elimina altele. Regula concurenţei! . ;

R. — în afară de confecţii, aveţi şi unităţile presta­toare de servicii. Sint. .rentabile? . -

T. <S. — Nu prea. Din această cauză ne-am gîndit la• soluţie mai practică — autogestiunea. Numai că, în acest caz, cota mandatarului este atît de mare, îneît nu tentează pe nimeni să preia croitoriile) căci despre ele este vorba. In plus, Reasigurarea cu repartiţii de mate­rii prim e pentru mandatari com plică şi mai mult lu­crurile.

R- — Aţi avut probleme îa Fabrica de vată. Ce mă­suri aţi luat?

L- M. — In primul rînd am făcut O investiţie dc226.000 d e lei pentru a asigura condiţii normale de lu­cru — vestiar, grupuri sociale ş.a., am cerut trecerea în ­tr-o frupă de lucru corespunzătoare. De asemenea, am trecut la aplicarea unor norme de muncă avantajoase.

R. — Dacă aţi pune-o la dispoziţia parlicularilor aţi »vc.i amatori să o ia?

L. M. — Desigur. Este o subunitaie foarte rentabilă.K. - In anii anteriori, cooperativa dv. avea serioase

Probleme cu I.C.R.M.-ul, In contractări. S-a schimbat si tuaţia?

L. M. — S-a schimbat complet. Precizez câ deja am contractat S0 îa sută din producţia anului viitor, iar l.G.R.T.I. ne-a acceptat cele mai îndrăzneţe modele. Se pare că a prins şi comerţul curaj, prin urmare cliente­le vor găsi în magazine confecţii moderne.

R. — Cine vă lace opoziţie, fn cooperativă?L.M. — In unitate, similar sindicatului liber, avem

Consiliul socia l.'Maria SÂNGEORZAN

în . ziarul „A devărul în libertate* din 4 aprilie' a.c.' am publicat articolul inti­tulat: „Unde nu-i, cap ,, vai de . . . picioare!" Âratâm în , material motivele pentru carev un bloc cu 108 garso­niere (In realitate cu 60) amplasat pe coama uiiiu d e a l , din apropierea Băilor Sărate din Turda, ă cărui Construcţie, deşi a ' început î n :1985, nici,’ acum nu este ■.utilizabil. ,

au fost prevăzute garsonie­re, şi nu o bază de trata­ment cu accesoriile de spe­cialitate. Aşa este. Domnii ,, de Iş Banca de Investiţii ft-aveau de unde şti că fos­ta conducere de partid a ju ­deţului şi m unicipiului fuse­se de altă părere. Cine este de-vină? i

vială, în timp ce la alte obiective anulate pină a- tunci ,s-a revenit? .Deci, domnilor de la Banca de Investiţii să recapitulăm; după ce aţi tăiat de la fi­nanţare de două ori bazi­nul, abia în 1987 aţi reve­nit. El n-a fost totuşi exe-

, cutat din a lte cauze,, aşa

- Una din cauzele care au contribuit, la întîrzierea d ă - . rii: îh folosinţă a blocului, după cum ne inform a dom ­nul Iosza Martin, şeful F i-:.

,lialeî Turda al O.J.T. Cluj, a constituit-o tăierea de îa . finanţare, de către Banca . de Investiţii, din Cluj, a ,re­zervorului pentru apă. Se ■ pare că această afirmaţie i-a, supărat profund pe , domnii de la Banca de, In- : vestiţii. Brm area? In 6 « - prii ie a.c. (de invidiat fi­e f astă operativitate), a so­sit la redacţie; o scrisoare : semnată de dom nii Gh. ’ Potolea, directorul băncii . şi ing. I. Ciurchea, inspec- - tor tehnic ş«f, în care se a- rata: „Pentru o informare corectă a opiniei publice dăm următoarele precizări pe care vă rugăm să le pu­blicaţi* Ceea ce şi facem .:

Potrivit proiectului, la. parterul blocului, se preci­za în continuarea scrisorii,'

De ce v-a|I supăra!, domnilor la Banca ttc iimsOfii?

Bazinul de apă, se susţi­nea, a fost admis îa finan­ţare priri adresa nr. ,7951 d in ,17'iulie 1987. Cei ce do­resc o justă inform are a ci­titorilor să fi uitat . oarş că din proiectul de execuţie 1630/84. âu fost reduse in­tegral de la finanţare re­ţeaua de gaze- de -jik-intă şi bazin u l'în cauză? Iia fel, să fi. uitat .şi de concluziile trecute-în; p rocesu l; de con­ciliere din 3. aprilie 1986

'Încheiat între Banca de In­vestiţii reprezentată de ing. I. ' Ciurishea, şi ihg.: Maier Âgneş, respectiv de doam­na Coşarcă Maria din par­tea -G IG C b şi I-itvin Ni­colae din partea I.P.C.) în care .se precizează c ă 'v o r f i reduse definitiv rezer­vorul de 1000 mc, reţeaua telefonică, canalizarea plu-

cum specificaţi, care tre­buiesc clarificate. Trei atei de la revenirea dumnea­voastră asupra finanţării bazinului nu v -a u 'fo s t îii- ’ deajuns pentru . . . clarifi­cări?

Pentru a se asigura o!ti­cul cu apa necesară şi în

: perioada cîn-d .presiunea, es­te scăzută, s-a executat, yn rezervor mai mic şi un lîi-

' drofor care nu sînt nici ele_ , folosite. Cel puţin aşa sţis-; ! ţineţi. Noi care am. fost-la faţa locului, sîntem de;altâ părere, chiar cu . '. . risctil de a vâ supăra a doua oară. Apa la cazan nu ajunge ni­ciodată fiindcă rezervorul este sub nivelul blocului. Deoarece lingă acest bloc fiinţează un şantier si are nevoie #e apă, aceasta ette nu din cazan, ci p iin .\ .

cisterne! .• Este adevărat că prîn De-

eizia 436/1988 acest b lo c 'a fost transferat (pe gratis), ca să* fim în ton cu dum­neavoastră,' O.J.T.-ului. Dar nu m ai este adevărat cînd' susţineţi sus şi tare căjdom- hul Iosza Martin, în loc să se preocupe de dârea lui în folosinţă şî să «riulţu - naească, celor care s-au străduit să-l realizeze (de ce anticipaţi că blofiul tacă nu este gata?) sau să-l dea inapoi. (cui?), aruncă vina pe alţii.

. Să înţelegem că din nou . . . acarul Păun este vino­vat de toate şi pentru toţi

- şi - nu cei cu puţere, de'deci­zie? Să fim serioşi, domni-: lor! înainte de a vedea pa­iul din ochii altora, ar fi cu - mult mai bine să v e­dem . . . bîrna din ochii noştri! A r fi în folosul tu- turor şi mai ales a blocu­lui, care, cu rriai multe sau mai puţine garsoniere^ 'cu ‘sau fără bază de-tratament, din vina unuia sau altuia; este şi acum după cirţcd ani de la' începerea construc-

; ţlei," neutili^abil. Acesta es­te adevărul şi nicidecum acela pe care aţi Încercat să-l acreditaţi, domnilor de la Banca de Investiţii!

. ; Pentru conformitate:

Ion CORDOŞ

Ls Antrepriza de lucrări speciale şl izolaţii tehnologice C luj-N apoca îşi desfăşoară ac­tivitatea <5e mat mulţi ţml V.G., apreciat ln m od consr tant cu calificative pozitiv?,: Practica ne arată Insă că a- tuncl cînd caracterizăm oam e­nii trebuie să nu ne conducem după criterii subiective, in ne- concordanţă cu realitatea. O singură dată dacă greşeşti In viaţă com prom iţi totul şi V.G. n c-a demonstrat acest adevăr. A fllndu-se pe şantier, a lovit cu şurubelniţa In och iu l sting pe Hozea Ion, căula i-a p ro ­vocat leziuni ce au necesitat

.40—45 zile îngrijiri m edlcalc. La externare s-a m enţionat In certificatul spitalului că a su­ferit o „plagă lim bică p erfo - rantă cu inclavarea irisului* ce i-a adus o invaliditate de­finitiva de 25 la suta. Judecă­toria C luj-N apoca a invede-

DESPRE INERŢIEral în considerentele sale câ tn momentul în care s-a urcat pe schelă ,' Inculpatul n -a folosit geanta destinată u- neltelor de mină şi l-a lovit din Imprudenţă cu şurubel- niţa.

Instanţa l-a găsit vinovat pentru neresp<;ctfirea norm e­lor de protecţie a m uncii şi l-a condam nat la 6 luni închi­soare. I £-a m ai aplicat şl o altă pedeapsă tot de 6 luni pentru vătăm are corporală din . culpă. Contopind pedepsele *-a dispus suspendarea execu­tării. Procurorul n -a fost mulţumit de verdict şi a de­clarat recurs. Un inculpat — a declarat procurorul — care eăvîrşeşte concurs de' in frac­ţiuni ,, merită clem enţă, poate fi reeducai lără să simtă con­

secinţele conda^infiiii'’ Tribunalul Judeţean şi-s în­

suşit întreaga Eigumeiitare prezentata de procuratură şi a dispus executarea pedepsi.) prin m uncă corectionaia, In decizia de casare a subliniat Ideea că există în com porta­mentul unor oam eni multă I- NEUŢIE, fenom en periculos, in continuă evoluţie. Avc/n de-a face cu indivizi dezor­donaţi, apatici, fără chef de m uncă. A cestora nu le drun nim ic, nu ne erijăm in apă­rătorii lor. Caracterul, spiritul c iv ic sc form ează prin trudă, prin osteneală. Nu poţi exinta fără o prcocuparo, llrii un Ideal. Trebuie să faci ci-va care* Să-ţi placă', să te intere­seze. Mentalitatea, încă răs- pînditfi, de a face lucrul de

imîntuialâ, eupcrficial, lărâ tragere de Inimă, Iţi umple viaţa de necazuri, te aşează la periferia- societăţii. Pe scara ierarhici sînt multe trepte de

; parcurs. Unii sar peste ele, iar nlţll se opresc intr-un punct, m ort, acuzind societa­tea că nu-i ajuta. Oare numai societatea e de vină?

Inculpatul V.G. n-a recu­noscut nim ic la proces. El a dcclarat cu em fază: „Ilozca Ion a rulerit înainte de ca­taractă şi de accca s-a îm ­bolnăvit. Eu nu i-am făcut nim ic". , •

Este regretabil, a menţionat preşedintele completului, că mulţi Inculpaţi ascund ade­vărul, sc eschivează în fel ş l , chip, dînd dovadă de laşitate şi din cauza apiticl, a llncc- zelii m oral-spirllualo care li duce la regres pe toate pla­nurile. ION GIIEKCJOH»

ADEVĂRUL - ÎN L1BERTATF. PAGINA 6

ŞTIRI EXTERNE ® ŞTIRI EXTERNE ©' MOSCOVA. — Congresul Deputaţilor Poportilui al Fe- ifleraţiei Ruse, reunit în sesiune la Kremlin, a adoptat, marţi — cu majoritatea absolută de 907 voturi pentru,13 împotrivă şi 9 abţineri — Declaraţia privind suvera­nitatea de .stat a R.S.F.S.R., informează agenţia TASS. Federaţia Rusă este un stat suveran, se relevă în docu­ment. care stabileşte prioritatea constituţiei R.S.F.S.R. şi a legilor republicii pe întreg teritoriul Federaţiei Ruse. Se subliniază că R.S.F.S.R. îşi rezervă dreptul ieşirii li­bere din componenţa U.R.S.S. In spiritul acordului unio­nal şi al legislaţiei bazate pe acesta.

Declaraţia garantează pe teritoriul R.S.F.S.R. dreptu­rile si libertăţile stipulate atît de constituţia republica­nă. cît şi de Constituţia U.R.S.S., precum şi de normele de drept internaţional unanim recunoscute. Federaţia Rusă garantează tuturor cetăţenilor R.SF.S.R., partidelor politice, organizaţiilor obşteşti şi religioase, mişcărilor de masă ce activează In limitele constituţiei posibilităţi ju ­ridice egale de a participa la conducerea treburilor de stat şi obşteşti — relevă documentul.

Declaraţia proclamă ataşamentul R.S.F.S.R. la princi­piile de drept internaţional unanim recunoscute şi ho­tărîrea de a trăi in pace şi înţelegere cu toate ţările şi popoarele din lume, de a adopta toate măsurile pentru a preveni conflictele internaţionale, între naţiuni şi re­publici, a'părînd în acest fel interesele popoarelor Ru­siei. , . ,

COPENHAGA. — M edicii români doresc „să se deba­raseze de aceia dintre confraţii lor care au abuzat de psihiatrie pentru a interna forţat oameni sănătoşi, dar indezirabili din purict de vedere politic* — a declarat profesorul Pompiliu Popescu, în cadrul unui colocviu or­ganizat de „Amnesty. International*, pe marginea lucră­rilor Conferinţei privind dimensiunea umană a procesu­lui C.S.G.E., care se desfăşoară la Copenhaga.

„Trebuie să depunem serioase eforturi pentru ca noul regim din Bucureşti să accepte „curăţirea" profesiunii de medie, pentru a form a specialişti în medicină, â construi noi spitale, a moderniza sectorul spitalicesc” — a men­ţionat profesorul român, r

Potrivit profesorului român — menţionează agenţia — Cn pofida ajutorului primit din Vest sub form ă de medi­camente şi instrumente medicale, medicii români suferă încă din cauza lipsei de informaţii de specialitate. «Tre­buie să irosim m ult timp pentru a ne procura rezulta­tele cercetărilor medicale din străinătate sau pentru a

beneficia de cooperarea internaţională, de exemplu ta cadrul O.M.S. sau al UNICEF, pe care regimul ceauşes­cu a neglijat-o în mod voit“ — a subliniat vorbitorul.

BREST. — In localitatea Brest, din Bielorusia a. avut Ioc o întrevedere Intre ministrul sovietic al afacerilor externe, Eduard Şevardnadze, şi om ologul său vest-ger- man, Hans-Dietrich Genscher— transmite agenţia TASS. Interlocutorii au subliniat că unificarea Germaniei tre­buie să constituie un factor al păcii şl stabilităţii în Eu­ropa, iar reglementarea aspectelor externe ale edificării statului, german trebuie să ducă la progresul procesului general europeân. Examinînd statutul militar-politic al Germaniei unificate, miniştrii şi-au exprimat convinge-

> rea că evoluţia pozitivă a situaţiei generale va facilita soluţionarea acestei chestiuni deosebit de dificile. O a- tenţie deosebită a fost acordată, de asemenea, schimbu­lui de păreri cu privire la modificarea relaţiilor dintre Tratatul de la Varşovia şi N.A.T.O. Părţile au declarat, totodată, că o sarcină prioritară o reprezintă crearea unor centre europene pentru prevenirea conflictelor.

BONN. — Coordonatorul serviciului de contrainfor- maţii vest-german, Lutz Stavenhagen, a relevat, în ca­drul unui interviu ■ acordat revistei „Bild am Sorintag*, că „toţi agenţii R.F.G. au fost retraşi de pe teritoriul est-german la începutul lunii martie şi au încetat orice activitate operaţională*. Totodată, mulţi dintre cei 5000 de agenţi est germani In R.F.G. au fost arestaţi, iar „cei care mai sînt activi sînt In serviciul Kgb-ului sovietic*. Stavenhagen s-a pronunţat In favoarea unei amnistieri a agenţilor care se predau benevol, dacă nu au fost im­plicaţi în crime, pentru .a opri activitatea acestora în fa­voarea U.R.S.S., informează agenţia Reuter.

MOSCOVA. — Ministerul Apărării a l U.R.S.S. a difu­zat uri comunicat potrivit căruia la 9 -iunie. Ia sud de Batumi, dinspre Turcia a fost violat spaţiul aerian a l . Uniunii Sovietice de către un avion dotat cu motor de mică putere. Aparatul a zburat de-a lungul liniei de coastă, la mică înălţime, în afara zonei de vizibilitate a m ijloacelor de intercepţie ale apărării antiaeriene depla- sindu-se spre aeroportul din Batumi al Ministerului  - viaţiei Civile. Caracterul zborului nu pune la îndoială scopurile sale provocatoare. M ijloacele de apărare anti­aeriană nu au intrat în funcţiune. La întoarcere, asupra avionului s-a deschis focul. Părţii turce i-a fost remisăo notă , precizează sursa.

GENEVA. — M arţi au început la Geneva lucrările se­siunii de vară a Conferinţei de dezarmare, la care par­ticipă reprezentanţii a 40 de state, considerate ca prin­cipalele puteri militare — informează agenţia France Presse.

X,ucrările actualei sesiuni de la Geneva vor dura pînă la sfîrşitul lunii august

BUDAPESTA. — Considerăm că cel mai important rezultat al recentei consfătuiri a Comitetului Politic Con­sultativ al Tratatului de la Varşovia îl constituie hotărl- rea de a crea o comisie care să revizuiască activitatea organizaţiei, şl, ca urmare, la convorbirile care vor avea loc la începutul anului 1991 ar putea fi chiar, avansată iniţiativa desfiinţării Tratatului, a declarat primul mi­nistru al Ungariei, J. Antall, într-un interviu acordat te­leviziunii ungare, relyat de agenţia M.T.I. Referindu-se la Mihail Gorbaeiov, J. Antall a declarat că-1 consideră pe preşedintele U.R.S.S. drept un mare om politic care, asemenea fostului preşedinte al S.U .A, J. Kennedy, sa bucură de mai multă popularitate peste graniţă decît In patrie. I,a rîndul său,' preşedintele Ungariei, A'. Goncz, a declarat că 11 consideră pe liderul sovietic drept un om politic sincer. încrezător în forţele sale, care dispune de rezerve psihologice inepuizabile.

SOFIA. — Prima zi după alegerile din 10 iunie a de­butat în Bulgaria cu o demonstraţie In faţa clădirii Adu­nării Naţionale, unde are loc prelucrarea rezultatelor vo­tului. Protestele sînt îndreptate îm potriva P.C. Bulgar (în prezent socialist), care. potrivit prim elor prognoze, conduce în alegeri situîndu-se înaintea Uniunii Forţelor Democrate (U.F.D.). Luînd cuyîntul în faţa simpatizan­ţilor U.F.D. — transmite agenţia B .T .A .— -, liderul aces­teia, Jeliu Jelev, a declarat că U.F.D. va insista pentru organizarea de noi alegeri în raioanele în care s-a sta­bilit că acestea au fost falsificate. Nu vom face nici un compromis, a spus J. Jelev, adăugind că, dacă va fi ne­cesar, se va declara grevă generală.

WASHINGTON. — John Pointdexter, fost consilier pentru problemele securităţii naţionale al Casei Albe, a fost condamnat la 6 luni închisoare pentru că a minţit Congresul. El este condamnat pentru că a ascuns detalii privind afacerea „iran-contras" pe vrem ea cînd era con­silierul pentru securitatea naţională al lui Ronald Rea- gan. Pointdexter, amiral în retragere, este primul incul­pat în acest scandal care este condamnat la închisoare. Judecătorul a spus că sentinţa este necesară pentru a descuraja pe alţi funcţionari publici să mintă atunci cînd se ocupă de afaceri guvernamentale; ;

AGENDASPECTACOLE

Opera Rom ână.— AIDA, «ra 18. Cu concursul bari­tonului Vasile Bărbieru.

• O0MIE DE MILIARDE DE DOLARI, seriile I şi II (9; 11,30; 14; 16,30; 19) — Republica • FILIERA II (9; 11; 13; 15; 17; 19) • DESENE ANIMATE (10) •

SAGARM ATH A (12r 14; 16;18) — Dacia • ARTICOLUL 420, seriile I şi I I {9; 12; 15; 18) • DESENE ANI­MATE (10) • CELEBRUL 702 <12; 14; 16; 18) — Mă­răşti • R Ă PIREA FECIOA­RELOR <9; I i ; 13; 15; 17;19) — Victoria • VA LEA PRAFULUI DE PUŞCA (9; i l ; 13: 17; 19) — Arta• PEN . KU CÎŢIVA DO­LARI ÎN PLUS, seriile I şi II — M uncitoresc • TRANSPORT SECRET {9*. l l ; 13; 15; 17; 19) — 23 Au­gust • PARISU L VESEL (9; 11); DULCEA PASARE A TINEREŢII (13; 15; 17;19) ‘— Tim puri noi.

ÎNTREPRINDEREA TEX TILA „CRIŞANA* ORADEA

str. Ştefan ce l Mare nr. 82, judeţul Bihor angajează următorul personal: • ţesătoare • absolvente dc 8 , 10 12 clase pentru formare ca ţesătoare, virsta .18— 30 ani • absolvenţi de 10, 12 clase, profil mecanic pen­tru formare ca reglori în ţesătorie, cu stagiul militar sa­tisfăcut Actual meseriile respective beneficiază de spor pentru timpul lucrat de 7— 10 la sută, spor de noapte de i 25 la sută. Pentru fete se asigură cazare în căminul de nefamilişti al întreprinderii. Informaţii suplimentare la telefon 991/5-12-33, interior 130, birou P.I.S. (774)

ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRARE A LEMNULUI DEJ

organizează, în data de 25 iunie 1990, concurs pentru o- cuparea postului de • contabil şef. Condiţiile de parti­cipare sînt cele prevăzute în Legea nr. 12/1971. Informa­ţii suplimentare la telefon 1-57-55, 1-57-68, interior 152. (824)

ÎNTREPRINDEREA „SINTEROM" CLUJ B-dul Muncii nr. 12

încadrează, prin concurs • maistru sau maistru principal ţn specialitatea construcţii-investiţii • inginer sau sub- inginer în specialitatea turnătorie. încadrează, prin transfer sau O ficiul forţei de muncă, cu probă de lucru'• strungari, categoria 3—4. încadrarea se va face In condiţiile Legii nr. 12/1971 şi a I^egii nr. 57/1974. Infor­maţii suplimentare la sediul unităţii. Biroul personal-învă- ţămint-salarirare (P.T.S), tntre orele 7— 8 şi 13— 15, tele­fon 4-G0-88, Interior 135. (771)

’ .'ZINA MECANICA CLUJ-NAPOCACalea Baciului nr. 2

organizează. In data de 19 iunie 1990, concurs pentru o- cuparea posturilor vacante de. • economist principal (bărbat), la biroul desfacere • tehnician principal (băr­bat), la biroul aprovizionare • merceolog (bărbat), la bi­rou l aprovizionare. Relaţii suplimentare la sediul unită­ţii sau la telefon 8-02-05. (798)

COOPERATIVA „SOLIDARITATEA" CLUJ-NAPOCA

str. Fr. David nr. 21 Încadrează, prin transfer sau Oficiul forţei de muncă:• 2 muncitori calificaţi In meseria de pantofar pentru operaţia de frezat încălţăminte şi .• 2 vînzători pentru unităţile de desfacere. Informaţii la sediul cooperativei, B iroul personal-Inv. (781)

ÎNTREPRINDEREA AGRICOLA DE STAT CLUJ-NAPOCA

angajează personal sezonier pentru recoltarea fructelor (cireşe, coacăze) la fermele • Steluţa, strada Odobeşti nr.5 (lîngă „Iris*), telefon 3-04-79 • Dealul M orii, str. Po- metului nr. 10 (pe Valea Chintăului), telefon 1-79-94; cu plata în acord, preţuri stimulative. (756)

A.E.L, BRIGADA C.M. CLUJcu sediul în Gluj, str. K arl M arx nr. 21 '

încadrează, de urgenţă • tehnician prjncipal normator • contabil principal (pentru compartimentul financiar) • un paznic. încadrarea se va face conform Legii 12/1971. Relaţii suplimentare la sediul unităţii, birou P.I.R., zilnic între orele 9—12. (12610/A)

ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE „SOMEŞUL* CLUJ-NAPOCA

B-dul 22 Decembrie nr; 77✓

organizează, in conformitate cu Legea nr. 12/1971, con­curs, In data ae 20 iunie 1990, orele 10, pentru ocuparea postului de • economist (bărbat), la biroul desfacere produse piaţă internă. Condiţii de participare: minimum 3 ani vechime ca econom ist Informaţii şl înscrieri zil­nic la Serviciul personal-învăţămînt-salarizare. (809)

ÎNTREPRINDEREA DE PROSPECŢIUNI DE EXPLORĂRI GEOLOGICE CLUJ

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Traian Vuia nr. 140

organizează, în data de 22 iunie 1990, orele 8, concurs pentru ocuparea postului de • inginer electrotehnic, cu3 ani vechime, bărbat. Cererile se depun la sediul în­treprinderi pină la data de 15 iunie 1990. (808)

TRUSTUL PENTRU M ECANIZAREA AGRICULTURII CLUJ

cu sediul în Cluj-Napoca, str. Tineretului nr. 59

organizează concurs pentru ocuparea următoarelor pos­turi: • contabil şef, la &M .A. Gherla • contabil şef, laS.M.A. Ţara. Condiţii d e studii ţ l vechime In confor­mitate cu Legea nr. 12/1971. înscrierile se fac plnă la data dc 25 iunie 1990, urmînd ca data concursului să se com unice celor interesaţi. (807)

'A.E.I. GHERLAcu sediul în Gherla, str. Hăşdăţii nr. 44

încadrează, de urgenţă • şef secţie activităţi industriala, încadrarea se face conform Legii, 12/1971. Informaţii la telefon 952/4-14-16, între orele 7—15. (12610)

LICEUL INDUSTRIAL „TEIINOFRIG"

cu sediul In str. Maramureşului nr 165/A şcolarizează penttu liceu şi şcoală profesională pe următoarele forma de învăţămînt şi meserii în anul şcolar 1990/1991. Pen-

. trn clasa a IX -a • lăcătuş construcţii metalice — 28 lo­curi; • mecanic montator întreţinere şi reparaţii insta­laţii frigorifice — 28 locuri; • prelucrător prin aşchier»— 28 locuri; • electrician pentru automatizări — 28 lo­curi. Pentru clasa a X l-a , curs de z ii • lăcătuş cons­trucţii metalice — 30 locuri: • mecanic montator între­ţinere şi reparaţii instalaţii frigorifice — 30 locuri: • prelucrător prin aşchiere — 30 locuri; • electrician pen­tru-automatizări — 30 locuri. Pentru clasa a Xl-a, curs seral: • 60 locuri în profil mecanic p e n tru absolvenţii şcolii profesionale cu profil mecanic. Pentru absolvenţii clasei a V in -a • lăcătuş construcţii metalice — 30 lo ­curi; • mecanic montator şi reparaţii instalaţii frigori­fice — 30 locuri; a sculer matriţer — 30 locuri. Pentrn absolvenţii clasei a X -a : * lăcătuş construcţii metalice— 30 locuri; • prelucrător prin aşchiere — 30 locuri: • mecanic maşini şi utilaje în industria alimentară — 30 locuri. înscrierile se vor face la sediul unităţii din str. Maramureşului nr. 165/A. Informaţii suplimentare la se ­cretariatul şcolii, zilnic, la telefon 3-64-47 sau 3-64-22. (688) . ■ '

COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCA „POTAISSA* TURDA

anunţă vacant postul de • jurist. Concursul va avea loo pe data de 15 iunie 1990, ora 10 la sediul cooperativei. Condiţii de participare: absolvenţi ai Invăţămîntului su­perior juridic. Cererile se primesc la Biroul Personal în­văţămînt al Cooperativei „Potaissa* Turda, str. Armata Roşie nr. 24/A pînă la data de 10 iunie 1990. (744)

AGENŢIA SERVICII VIDEO „V SA " CLUJ

VIDEO SERVICE AGENCY

telefon 5-07-67, oferă ur­mătoarele servicii: • fil­mează pe videocasetă orice eveniment (nunţi, botezuri,

. banchete, onomastici,' re* clame, serbări şcolare ete.) « organizează la domiciliul dvs. sau la sediul organica- ţiilor ceonoraice» prezenta* rea film elor p e rideocase- tc, asigurind ş i aparatura adecvaţi • împrumută.

Imprimă, vinde videocasete. (646)

ROMAN IA

PAGINAT

SECŢIA d e ÎNTREŢINERE, r e p a r a ţ i i d r u m u r i ŞI SIGURANŢA CIRCULAŢIEI CLUJ-NAPOCA

str. Dunării nr, 24

angajează un • prim itor-distribuitor, c a gestiune, la For­maţia de Drumuri din Apahida. Informaţii suplimenta­re la telefon 4-55-48. (825)

SPITALUL STUDENŢESC CLUJ-NAPOCA

organizează, în data de 28 iunie 1990, concurs pentru o- cuparea următoarelor posturi: • 2 posturi de contabil principal, la biroul contabilitate • 1 post magazioner. Concursul se va desfăşura In conformitate cu prevederi­le Legii nr. 12/ 1971. Condiţiile de participare şi relaţii suplimentare se primesc de la Biroul personal de la se­diul spitalului din str. Republicii nr. 8. Dosarele candi­daţilor se vor depune pînă la data de 26 iunie 1990. (802)

ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIE COMUNALA ŞI LOCATIVA GIIEKLA

organizează concurs, în data d e 25 iunie 1990* pentru o- cuparen următorului post • jurisconsult. Condiţiile de participare la concurs, conform Legii 12/1971 şi Legii 57/1974. Relaţii suplimentare la biroul personal-învăţă- mînt din cadrul întreprinderii. Telefon 4-18-32. (801)

INSTITUTUL DE CERCETARE SI PROIECTARE PENTRU INDUSTRIA UŞOARA BUCUREŞTI,

F ILIALA A.C.I.T.—10 CLUJ-NAPOCA

fn data de 21 iunie 1990 organizăm, Ia sediul filialei din Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 14, concurs pentru ocuparea unui post de • dactilografă. Relaţii suplimen­tare Ia telefon 5-28-86. (799)

LC.S.M.A.A.P. TURDA

vinde prin licitaţie, unităţilor econom ice de stat, coope­ratiste şi persoanelor fizice, utilaje specifice activităţii comerciale, aprobate la casare în baza Decretului-Lege nr. 50/1990’ şi a Decretului nr. 49/1982. Lista se poate consulta la sediul unităţii, biroul administrativ din Tur­da, str: Republicii nr. 15. Licitaţia va avea Ioc în ziua de 15 iunie a.c., la sediul întreprinderii, începînd de la ora a. (811)

OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM CLUJ

vă oferă locuri de odihnă în vila specială „FAGUL,* din staţiunea Neptun. Perioada 21 iunie — 24 septembrie. Costul: 9.463— 10.187 lei pentru 2 persoane. Informaţii şi înscrieri la O.J.T. Cluj, str. Şincai 2. (823)

| V V S A ^ < \ A /v V V V v A /V > ^ /V \ A /\ A /s /V V -^ /V V ^ /\ A A ^ V V V V V V v/V V V V N

■■ A.C.II. — F.G.P. - --cn sediul în localitatea Tarniţa, judeţul Cluj

angajează, de urgenţă: • un automacaragiu, grupa I pentru a deservi automacaraua Hidrom 18 t pentru De­pozitul de materiale ‘din localitatea Gîrbău, judeţul Gluj. Angajarea se face conform Legii 12/1971 şi a Legii 57/ 1974. Inform aţii: la sediul antreprizei, telefon 1-75-25; 1-69-41, interior 231. (821) -

REGIONALA DE CAI FERATE CLUJ,A.C.M. — BRIGADA 4. CLUJ

angajează, prin ' transfer sau: O ficiul forţei de muncă. •6 muncitori necalificaţi pentru pază în baza Dezmir şi luerări de refacţie Apahida — Beclean, cu îndeplinirea condiţiilor Decretului 477/1983; dom iciliul stabil In loca­lităţile apropiate zonei de lucrări sau cu posibilităţi de navetă pe calea ferată. Angajaţii vor beneficia de permi­se C.F.R. şi abonamente gratuite pe calea, ferată. Relaţii suplimentare la telefon 1-23-21/2270, 2273. (819)

INSTITUTUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICA ŞI INGINEKIE TEHNOLOGICA PENTRU

AUTOM ATIZĂRI

str. Republicii nr. 109, telefon 1-61-55, telex 31391'

execută pentru întreprinderi şi persoane particulare • desenare documcntnţic clectrică şi mccanică • editare pc calculator (desene electrice, electronice şi texte) • mul­tiplicare documentaţie • traduccri texte tehnico (în en­gleză, rusă, franceză) • design industrial • Consulting. Inform aţii suplimentare; la sodiu sau telefonie: 1-61-55 sau 1-34-41, interioare 222, 223, 219. (813)

I.R.I.D.G.N. REGIONALA CLUJstr. Karl Marx nr. 93, telefon 3-4G-77

anunţă concurs pentru ocuparea a • 2 posturi de econo­mişti. Condiţii d e încadrare." 5 ani vechime în speciali­tate. Salarizarea se va face în conformitate cu Legea nr. 12/1971 şi Legea nr. 57/3974 republicată. Informaţii su­plimentare la telefon 3-46-77, interior 96. (812)

STAŢIUNEA DE CERCETARE ŞI PRODUCŢIE POMICOLA CLUJ

str. Horticultorilor nr. 5

anunţă la concurs următoarele posturi: • tehnician ve­terinar • revizor gestiuni' • dactilografă • cconomist (sectorul mecanic) • merceolog AD T (bărbat) • 2 posturi lucrător comercial ADT (bărbaţi). încadrarea se face ' în condiţiile Legii nr. 12/1971. Concursul va avea loc în termen de 15 zile de la comunicarea anunţului în ziar. Informaţii suplimentare la biroul personal, telefon4-71-38 sau 4-76-38. (796)

I.C.S. METALO-CHIMICE CLUJ str. Eroilor nr. 21—23, telefon 1-68-08

vinde, prin licitaţie publică, In ziua de 25 iunie 1990, ora 10 • un autoturism Renault Fuego « un autoturism Daff• un autoturism I.M.S, « trei autoturisme Warsawa 203• două autoturisme Volga M 21. Preţul de strigare, ca­racteristicile. locu l licitaţiei ţi unde.pot fi văzute auto­turismele sînt afişate la I.C.S. Metalo-chimice, str. Eroi­lor nr. 21—23. Pentru a putea participa la licitaţie» tre­buie depus 10 la sută din suma de strigare în contul nr. 30-30-017.01 B.N. Cluj al I.G.S Metalo-chimice. (788)

INTR EPRINDEREA AGROINDUSTRIALA DE PRESTĂRI ŞI SERVICII „VICTORIA" CLUJ

organizează, îri ziua de '20 iunie 1990, ora 8, la hotel „Victoria*, din B-dul 22 Decembrie nr. 56, concurs pen­tru ocuparea postului de • reeepţioner hotel. Condiţii: absolut necesară este cunoaşterea unei lim bi de circu­laţie internaţională. Cererile se depun la sediul unităţii din str. Napoca nr. 16, pînă în data de 18 iunie a-c. (794)

COOPERATIVA „CONSTRUCTORUL"Brigada 104 Turda, str. Inundată nr. 1

telefon 1-20-61, 1-53-53 .

angajează: • paznici • dulgheri în construcţiir categ.3—5 • zidar-ioşar tencuitor, categ. 3—5 fierar-betonist, categ. 3—5. La Brigada 101 Construcţii Cluj, str. Petofi nr. 7 • dulgheri, categ. (804)

ÎNTREPRINDEREA DE MEDICAMENTE „TERAPIA* CLUJ-NAPOCA

încadrează, prin transfer sau repartizare de la Oficiul forţei de muncă • operatori chimişti (bărbaţi) • absol­venţi de treapta a II-a sau I (bărbaţi), pentru calificare tn meseria de operator chimist • muncitori (bărbaţi) pentru activitate în depozite • lăcătuşi sau mecanici Ma­şini şî utilaje (bărbaţi), categoria 2—6. Programul de lu­cru este de 5 zile pe săptămină şi se beneficiază de gru­pa a II-a de rauncă. Relaţii suplimentare, zilnic între orele 13— 15, la biroul personal-învăţămînt-salarizare, B-dul Muncii nr. 10, telefon 4-70-88. (822)

ÎNTREPRINDEREA „ s i n t e r o m m c l u j B -dul M uncii nr. 12

încadrează, prin transfer sau Oficiul forţelor de muncă• presatori (bărbaţi), categ. I— IV sau • lăcătuşi (băr­baţi), categ. I—IV, care să accepte recalificarea în mese­ria de. presator. (805)

INSTITUTUL AGRONOMIC CLUJ

organizează concurs pentru ocuparea unui post oe • tehnician zootehnist (veterinar) la disciplina Tehnologia creşterii cabalinelor. Concursul va avea loc In ziua de18 iunie, ora 9. Informaţii la compartimentul Salarizare- personal al institutului. (797)

INSTITUTUL DE CHIMIE CLUJstr. Fîntînele nr. 30

angajează, prin transfer sau Oficiul forţei de munca, conform Legii 12/1971 • şoler • 2 sticlari, catcgoria VVI • 1 sudor. (792)

ÎNTREPRINDEREA CINEM ATOGRAFICA A JUDEŢULUI CLUJ

organizează. In data de 22 iunie 1990, coneurs pentm ©- cuparea postului de • grafician (absolvent al Institutului de arte plastice). Angajarea se va face în condiţiile pre­vederii Legii nr. 12/1971. Inform aţii suplimentare la se­diul întreprinderii, Piaţa Libertăţii nr. 24, telefon 1-75-38. (789)

OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM CLUJ

vă oferă locuri la excursiile cu avioane speciale pe L I­TORAL, după cum urmează: • NEPTUN/OLIMP 28 iu­nie — II iulie, tren—avion • NEPTUN/OLIM P 28 au­gust — 11 septembrie, avion— tren. Gostul — pentru a- dulţi: 3.150—3.527 lei; pentru copii: 2.202— 2.395 lei. în ­scrieri la B.T.I. Cluj, str. Şincai nr. 2. (786) ;

ÎNTREPRINDEREA EN-GROS PENTRU APROVIZIONARE ŞI DESFACERE CLUJ

(B.J.A.TJW.)

încadrează, prin transfer sau O fidu l forţei de muncă: • economişti şi « muncitori necalificaţi.' Reiaţii suplimen­tare Ia sediul întreprinderii, str. Traian Vuia nr. 206, te­lefon 4-13-48 sau 4-61-38, interior 148. 131. (785)

INTRPRINDEREA DE M AŞINI-UNELTE CLUJ-NAPOCA

■" B-dul Muncii nr. 14

organizează concurs în data de 18 iunie 1990 pentru o- cuparea posturilor vacante: • şef birou cooperare, In cadrul serviciului Aprovizidnafe, absolvent de studii su­perioare tehnice • şef birou Aprovizionare, In cadrul serviciului Aprovizionare, absolvent de studii superioare economice • .şef birou preţ de cost, în cadrul serviciului Financiar. Cererile de participare la coneurs se primesc la biroul P.I.S., pînă la data de 14 iunie 1990. Informaţii suplimentare la telefon 5-25-25/183. (784) '

/ COOPERATIVA „M ETALICA" C lM PIA TURZII t ' str. 6 Martie nr. 14 •

angajează, de urgenţă: • 2 vopsitori auto, ctg. 3—4 • 4 tinichigii auto, ctg. 3—4 • 1 tîmplar pentra lucrări de co­mandă, ctg. l a i electrician întreţinere şi reparaţii uni­versale, ctg. 4—5. (11822) ____.• .

‘ ADMINISTRAŢIA AUTONOMA A LOTERIILOR ŞI PRONOSTICURILOR SPORTIVE DIN ROM ANIA,

Sucursala judeţeană Cluj

informează: începînd cil data de 1 iunie a.c., cota fon­dului general de cîştiguri este de 50 la sută din Încasă­rile realizate la sistemele de joc. Valoarea unitară > a cîştigurilor atribuite la sistemele Loto-Pronosport este

.nelimitată. 14 iunie ax.’ ultima zi de participare la con­cursul PRONOSPORT cu meciuri din cadrul Campiona­tului Mondial de Fotbal, concurs ce se desfăşoară In pe­rioada 15—21 iunie 1990. începînd eu data de 9 iunie a.c. agenţiile Loto-Pronosport din judeţ vor fi închise în zi­lele de sîmbătă. (803)

' ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI

angajează următorul personal: • 2 lochişti autorizaţi* cu locul de muncă la Baciu • instalator sanitar, cu locul de muncă la Gluj • dogar, cu locul de muncă la Baciu •2 frisotehnişti, cu locul de muncă la Turda. (SI4)

I.P.R. „9 M AI TURDA

încadrează, prin transfer sau Oficiul forţei de muncă •4 macaragii pod rulant, ctg. 1—4. Cei interesaţi să Se adreseze biroului P.I.S. al întreprinderii, telefon 1-62-50 — 1—2, interior 125 sau la sediul întreprinderii, str. Ar­mata Roşie nr. 35. (773)

ÎNTREPRINDEREA I.M. „PHOENIX" CLUJ-NAPOCA

proiectează matriţe pentru injectat mase plastice, echipa­mente energetice .(cazane, schimbătoare do căldură, reci- pienţi sub presiune, pompe, turbine) şi execută relevce după utilaje existente. Informaţii: telefon 951/8-00-56, Intre orele 7—8 ; 20—22. , .

întreprinderea I.M. „Phoenix“ Gluj-Napoca produce şl comercializează cazane mici, complet automatizate cu randament peste 90 la sută/care funcţionează fără supra­veghere, pentru încălziri centrale'şi producere de apa caldă menajeră pentru apartamente, vile, case particula­re, blocuri cu număr mic de apartamente. Informaţui

COOPERATIV A _ ,,ELECTROMECANICA-

angaienză. prin concurs, la .data de 18 Iunie I W ora l0, la sediul cooperativei • uri revizor contabil. (7yJJ

. s

ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE PAGINA €

.M A X m - M Q N î A L E ,

9 Intelectuală, doreso inte­lectual 29—36 ani, peste 1,73 m Înălţime, in vederea căsătoriei. Relaţii C.P. 1088, O ficiul poş­tal 1 Cluj. • (12459)

# Doamnă fără obligaţii (179/62) d e 43 ani, doreso cu­noştinţă cu intelectual serios.

' C.P. 1079 Of. 1 Cluj. (12331). ^ Profesor două- licenţe, dl-

■ vorţat, 3 copii, sportiv, turist,• am or, cultură generală, creş-• tin, 41 ani, 1,63 sper persoană

feminină dale aproxim ativ a- proapiate. Scrieţi: Gordon Nl­colae, str. X. M eşter nr. I, ap. 68 Cluj pentru „E ld i". Capabil calităţi deosebite, m oderne. (12319)

9 Vînd m obilă tineret alb- negru, candelabre, covor al-

r- bane* m otive naţionale. Tele- ' fon 1-61-73. (12512)

•9 Vind casă particulară compusă din d o u ă . camera gl dependinţe. Str. Teleorman 50 A . (12518)

• Cumpăr set m otor A ro de Braşov. Telefon 3-33-88, Intre prele 13—23. (12153)

* ' 9 Cumpăr apartament 1—1• camere, parter, central. TeZe-- ton 5-18-68, seara. (12501) '

® Cumpăr teren pe malul . Jacului Tarniţa. Telefon 8-13-oS,: scara. (12196)

, 0 . Cumpăr .Bugatti stare e- ' sîaiS. Plătesc foarte bine. Te­

lefon 1-68-14. (12493/B)• Cumpăr CEC-tirl şl măroi

■ R.D.G. Teiefon 3-7S-11, dupâ St : 18. 12331): 4 Cumpăr Oltcit nou. Teie- ton 6-21-47. ( 12371)

• Cumpăr garsonieră sau apartament central. Telefon

>' după ora 19: 1-00-17. (12323; ' • Cumpăr apartament î ca­

m ere confort I, la etajul I sau n , zona Pata, Dorobanţi. Te­lefon 6-73-62, dubă ora 17. (12.51!)

• Cumpăr apartament 3—4■ camere. Telefoa 8-54-14, dupâ

ora 16. (12316),® Cumpăr casetofon deck

..Aiwa ÂD W X 226, Akal F 12—i i QK r 25—35 (noi). Vind ca-

- seta ' video înregistrata sau schimb cu n o i , . videorecorder

* Samsung V X 520 T C ’ nou, cu.• telecomandă, şi selector TV în- : corporat. Telefon 4-22-16. :-:Clî294> ■. _ # Cumpăr casă modestă ca- .. m eră ,, bu cătăriţ,, singur în

curte. Telefon 8-13-29. (12233)'0 Cumpăr 1 frig ider foarta

•' mie, tensiom etra ..eîeetronio r nou. Telefonaţi 4-23-37, seara.

(12174)9 V ind TV color, diagonal»

B7 cm . Inform aţii la telefoa ' 5-17-73, intra orele 16—20.

02504) .. . -’ • ♦ V ind foarte urgent pul rasă rară (RoUwiler), cu 3au fără boxă transportabilă (A=~ 14 metri pătraţi). A s? vedea pe strada Progresului or . 14.

■ lîngă patinoar. (12494)9 Vind Skoda 1000 MB star*

bună. Telefon 1-14-51, după o~ ra 19. (12496)

• Vind televizor color Crtrn- (Ilg cu telecomandă. Str, £*»- din nr. 23, b loc C 6, ap, IS. (12491)

• Vind rochie mireasa nr. *2—44 şl cărucior sport, ara-

- bela Import. Ziln ic între orei* ' «17—22, telefon 5-19-14. (12487)

• Vînd TV color import, vl- deorecorder JVC, noi. Telefon4-20-95. (12134)

• Vind apartament 3 carne­t e Mănăştur. Telefon 7-83-33, zilnic după ora 17, (12Î7S) '■ • V ln d CEC A ro 243 D Îns­criere din aprilie 1981. Telefoa t-31-47. (12147)

• Vind instalaţia satelit com plctă, marca nirsclim ann. Telefon S-3I-71, orele 17—M. (12449)

• Vînd atelier reparaţii M- cătuşerie, ajustări chei. tocl- lărie. Piaţa Flora, zilnio intra Orele 18-20. (12372)

• Vind televizor co lo r Sam­sung cu telecom andă. Telefon 1-03-58, după orele 18. (12430)

• Vind urgent chitară elec­trică firm a „G herson" ca toa SârmAşafi Adrian str. Oltului b lo o , E î , ap. 18, Turda. (92)

® Vînd CEC Dacia din luni* 1337. Telefon 5-47-12. (12330)

• Vlnd urgent televizor co ­lor import. Gherla, telefon 852/4-11-60. (93)

• Vînd p lck -up şi am plifi­cator Akai, vldeocasete, Pegas pentru copil, spoiter, carbu­rator, electrom otor, parbriz, aripă Oltcit Club. Telefon6-59-13. (12433) ,

• Vind loo cu m onument piatră cimitirul Central. Cum­păr candelabru, patefon, plăci, tablouri, porţelanuri, ceasuri vechi. Telefon 6-60-27. (12344)

• Vlnd T V co lor Biaupunkt. Informaţii telefon 5-22-74, intra orele 15—17. (12532)

• Vir.d convenabil Ford Gra­nada com bi. Telefon 3-91-92, seara. (12474)

• Vînd bibliotecă 4 corpuri „Stejarul". Al. Vlatiuţă' 31, ap.21, bloo C 1. după masă. (12476)

• Da vînzare casă fam ilia li cu grădină m are pa str. Oltu­lui nr, iS. (12539)

• Vlnd sintetizator (orgă) Yamaha P3S-880 stereo ; cam e­ră video Hitachi şi A -1 ; cum ­păr loo sau grădin i pentru construcţie casă. T e le fo a .7-23-68. (12IS0)

9 Vlnd televizor Diamant âlb-negru, T elefon î-21-31. (12455) .

9 Vlnd Opel Bekord 19(W cm c, an de fabricaţie *79. Ta- lefon 3-31-35. (12485)

9 Vind tCEC Dacia 1310 din Umuarie 1989, Inform aţii tele­fon 3-74-93. (12471)

• Vind fccîecolor diagonala 37, boxe auto, casetofon dec!: A 1 wă au tor everse. . Telefon t-13-21. (1250S)

9 Vtnd T V color MOrion*. Telefon î-10-05, Intre 12—23. (12506) *

9 v înd ca3ă fam ilială -com­pusă din 1 cam eră, bucătă­rie, baie, căm ară, hol, anexa şi grădină. Tnformaţii telefon7-53-12, de la ora 18. (12202)

• Vind m edicam enta Odis- ton, Metlxiîen, Izodinit, Izoket, valută est şl vest, pătuţ copil, birou, videorecorder japonez. Teiefon 4-59-37. (12205)

• Vînd aparament 3 cam e­re, confort î cu îmbunătăţiri, Str. Parîng nr. 23," b loo H *, etaj n , cartier Mănăştur. ‘ (I221S) .

9 Vind pastile Flnlepsia. Telefon 8-Î9-58. (15123)

<9, Vind radiocasetofon Sa­nyo, dubiu caseta, excepţio­nal, negru cu ' două boxe de­taşabile, Telefon 4-86-12, zilnic tS—2t, (121.391

9 Vind tractor 659 M repa­raţie capitală SMA cu motor r.ou şi batoză de treierat' un­gurească.. Inform aţii Stan Ioan str. Codrului -nr. 18, Aiud, H,

. judeţul Alba. (89) " . ■ .: ' 9 Vind Skoda 129 L, televi­zor color. T elefon 2-34-87. (12334). & Vlad maşină „V oiga M"

Diessel. Telefon D ej, 933? 1-59-43. (99) ' , '

• Vind casâ B-dul 2* De­cem brie (Lenin) nr. ÎI8, vizi­bilă intre orele 18—18 3au te­lefon 3-79-35. (12511)

• Vind maşină de cu3ui „Ileana '.' Telefon 3-90-42.(12302) ' . ■ . ' -

9 Vind casâ cu grădină p o - • sibilităţl pentru amenajar*

• unitate com ercială, comuna Bâişoara. Inform aţii 95S/1-79-U. (12296)

• Vind incubator tn star* bună, capacitatea da 2500 bu«. ouă. Borşan Ironim str. 23 A n- gust nr. IS, Cimpia Turztl, Judeţul Cluj. (12332)

• Vlnd videorecorder Pana­sonic NV-230, p !ck-up Deck Tesla NC 150, doză m agnetici Akal PC 15®. Telefon 7-2Î-83, *ilnic între orelo ÎS—2S. (12183)

• Vlnd video player nou. Telefon 1-38-67. (1228-1)

• Vînd videorecorder Sharp, preţ convenabil. Teiefon ‘6-83-24. (12141)

• Vind M ercedes 228 Diesel, model 1978, Fiat 850 sport. Cumpăr garsonieră. Telefon I-77-Î9. (12195)

* Schimb apartament I.C.R. A.I,. din Oradea, etaj IV, două camcre cu sim ilar sau mal mare ln Cluj. Telefon î-63-82. (12125;

• Schimb garsonieră con­fort î ICRAI,, ca apartament două camere. Inform aţii str. Dîmboviţei b loo D 17. ap. W,. telefon 7-00-90, (12293)

•9 sch im b apartament ICRAfc1 cam era confort, central, parter înalt în Dej cu aparta­ment cu 2—J camere ta C lu )- , Napoca. Telefon 951/7-38-22.(12530)

• Schim b apartament 2 ca­mere ICRAIi, Zorilor. Exclu» Mănăştur, Mărăşti, Zorilor, Grigorescu. Telefon 5-02-00. (12458)

• Schim b apartament 2 ca­mere, central Tîrgu Mure? ea similar Cluj. Telefon 4-79-33. (12453)

• Schim b Trabant nou, ca Trabant Hycomat nou. Telefon6-57-34, după ora 18. (12464)

• Schim b 2 camcre (28 mp parter), ICRAL, str. « Marti* nr. 24 cu 1 garsonieră con­fort I, etaj 1—5, zona centru — Cipariu — Pata. Informaţii te­lefon 1-40-34. (12374)

• Schim b apartament o ca­meră ICRAl, Detunata cu 2—3 cam ere. Telefon 5-87-10. (12431)

• Schim b catedră matema­tică, liceu şl catedra desen gimnaziu Galaţi cu similar ln Cluj. Teleron 2-01-23, Cluj, (12324)

• Schim b aparlument 2 ca­mere con fort I pe str. Moriaz Slgmond. Cer similar ln Mă­năştur. Prefer str. Primăverii. Teiefon 5-31-63. (15287)

al-NiEH-I-M-ERIm# Student caut apartament

sau garsonieră pentru închi­riat, zona Mâraştl. Tetefon3-G0-2G, orele 18—22. (12152)

d Sudent - RFG caut pentni3 ani, casă cu grădină de în­chiriat. Telefon 4-G3-U. (12193)

# Femeie bâtrînă ofer ca­meră bloc, contra serviciu me­naj- Inform aţii telefon 1-73-17. (12486)

# Student grec doresc să închiriez pe o perioadă de 3 ani un apartament de 3 sau3 cam ere, zona Pata, Gfteor- gheni, Zorilor, Pavlov. Relaţii telefon 5-61-53, *între orele 11 *^20. (12379)

■B,IXE,R,S.Em t

• Lim ba engleză meditaţii, eurs intensiv pentru .m edici,

. ingineri, specialişti. Informa­ţii telefon 6-51-53, între oreie21—22. (12500)

• Angajăm urgent prin transfer sau repartiţie Oficiul forţelor da muncă următorul personal de căi ferate: 5 m a- navranţi vagoane. 1 meseria? cale, 1 şe f echipă L. încadra­rea conform legilor In vigoa­re. Informaţii suplimentare 3a telefon 4-79-76. (12281)

• Rog familia ce a adus en trenul o sacoşă de la Piteşti să telefoneze la S-lJ-54, după ora 13. (12509)

. 9 Tămaş Alexandru pierdut carnetul „Alianţa* c lu j seria 06290447/ 14773.- tl declar nai. . (10307)

• Pierdut cocker nergu p* str. Republicii. Găsitorului re­com pensă. Telefon 1-21-35. (12439)

9 nutcâ Corina, Soporean Moisă, Tatu Mariana, Hodre* Ioana, Safta Ioan, Bărăian Viorica, Laszlo Valentin, Cer­nea Ioan, Drinda Nicolae, B o ­ra Alexandru, Czeezan Irina, Pop Ilona, Slme Maria, Bera Adrian. Crişan Adolfina, V ir- tic Teodor, Suciu Lucian Ioan, Macavel Nicolae, Dolha Leon- tfn. Boar Dorina, Cîmpeanu Anlşoara Mariana, Raţiu Ele­na, Dorina, Chiorean Corina, ungvari Arpad, Baba Katalia, Baghiu Petronela, Szabo M ag- tia, M oldovan Mariana, Vrto- ceanu Ionel, Dosa Andrei, Stoica A lexandru, Zoitan De- ncs, Samson Valentin. Tehel Dorina, Teliei Gligor, Măhă- loan Maria, Cimpoeş M onica, Simon Gavril, Butuza A lexan­dru, Muzur Cornelia, Jecan Vasile, Boca Vasile, Vlas Filip Marius, Rusu Mărloara, N ie- man Iosif, Cozma Otlila, Ma­rina Teodor, Lăcătuş Damian, Vanca O m ela, Borz Angeia, Mezei Martin, Nicoarâ Maria, Cosma Anicuţa, Felccan Ion, Dana Cornea, Cămărăşan A le­xandru, Duduşan Costel, M i- hăilă Giieorghe, Iludrea Mar­eei, Creţa Saveta, r.aiii;a Paul, Miron Ioan, pierdut legitima­ţiile ds serviciu. Le declari nule.

• Deîcşan Daniel pierdu» contract închiriere locuinţă e- liberat dc ICRAL Cluj. H de­clar nul. (12219)

9 ln data de S spre l iunia m t m i-a dispărut din păşun* n cal (Iapă) cu mînz. Iapa a de culoare albă cu piciorul sting faţă sucit spre înăuntru. Mînzul murg eu o steluţă ia frunte în virstă de 3 luni tar mama iul de 9 ani. Vâ rog să anunţaţi la Foitoş Vasile, Dau* nr. 57. Găsitorul va fl U n* recompensat. (12466)

9 Cosma Codruţa, Defreveo» Hristos, Kalogerinos Sa «ras, Pavel Nleolcta Carmen. Icuşcâ Gabriela Carmen, Josan Ioan Adrian, Iurlan Marius Florin, {talantzjs Anastaslos, Slpoţ Mihaela, Duma Ioan Gheor­ghe, Lambirg Ana Maria, A - daw Nazin, Kadar Carol, Că- tineanu Adriana, Iacob Adrian, Cozac Carmen, stanciu Doina Daniela, Arghiuş Daniela, O -- rosz Erica, Vila Rodica, Fe- kete Zsuzsanna, Abu Bakar, Mofiamed, Sdeorna Aurelia, Pârăian Călin, Almâşan Călin, Merca Liliana, Călugăr Diana Gabriola, Tămaş Ioan, Cîţcoan Simion, Petruş Cristian Lau­renţiu, F ilip ' Dorel Sorinei, Oltean Tiberiu, Mezel Mariana, Helga, Pakular Laszlo, Balog Varlolomeu Nicolae, GrădK naru Cătălin, Costea Cristina, strlm bu Leontln, Pop Puiu M ircea pierdut legitimaţie saţ» carnet de student. Se declară nule. „.

wwr-l ^ E i ^ E a S / E a B i

•Mai

vuff

IVIUIAl ŢICLETE — C.V/UT Jfî liEVOLUŢIE

Veşnică pomenire.

9 Cu adincă durere fc- ounţăm încetarea din vla- pl, după o scurtă dar grea suferinţă a celui ce a fost fia , soţ, ta l.i, frate, cumnat

şi unchi preot paroh AUREI* BAKBUL, de 51 ani. Inmor- m întarea are loc Joi, 18 iunie 1990;' ora 13 la com u­na Poieni, satul Traniş din judeţu l Cluj, CH a trăit l-am Iubit, cit vom trăi U vom plinge. Familia adine îndurerată. (12S34)

• Sîntem alături de co ­legul nostru Laurenţiu Pop în aceste ciipe grele pA - cinuite de moartea mamei sale. Colegii de muncă de ta I.E.E.L.I.F. Cluj. (12547)

• Sintem alături de co­lega noastră Ileana

Cărbune la suferinţa prile­ju ită de decesul mamei sale dragi. Biroul Preţuri, întreprinderea „Unirea*.(12531)

9 Sintem alături de co ­legul nostru Szaniszlo Bela in marea durere pricinuită de moartea mame^ Colec­tivul de m odelori din În­treprinderea „Unirea*. (12472)

• Sintem alături de (o*- ta noastră colegă lasko

Eva in adinca durere pri­cinuită de pierderea soţu­lui draţ. Colectivul de m uncă de la I.L.F. Cluj. (1234C) _______________

Sincere condoleanţe familiei norea Prodan pen­trn decesul mamei dragL Colegii de la secţia a 11-a întreprinderea „lilcctrom t- tal*. (12473)

# Cu inimile zdrobite de durere anunţăm incetarea din viaţă, dupâ o grea su­ferinţă a dragei noastre soţii, mame, bunici şi soa­cre MAIIIA POP, născuţi ln Feîurdeni, in vîrstă de

'SS ani, Inmormintarea are loc azi, 13 iunie, ora 14, dc la domiciliul din strada Frunzişului nr. 5, Cluj-Na­poca . Dumnezeu să o ierte şl s-o odihncască. Familia

îndurerată. (12337)

• Cu aceeaşi neuitate f l profund regret, eolecttvnl filialei „CERO* com em o­rează un an de la despăr­ţirea de domnul Or. Ins. NICOLAE CIONTEA, om ca deosebite calităţi profesio­nale, morale şl nobleţe su­fletească. Bunătatea »i dra­gostea cu care ne-a În­conjurat ne va fl tm su­port pentru Întreaga viaţă. (12544)

9 Un ultim omagiu fo i­tului nostru coleg

LOSONCZY IOSIF. Condo­leanţe fam iliei. ACIT-19, „U nirea”. (12Î45)

0 Aducem un ultim ţi pios omagiu colegului nos­tru ION BRUJAN. Sintem alături de familia îndure­rată căreia U exprim ăm În­treaga noastră com pasiu­ne. Colectivul da in u n d din U.M. 02395 Cluj-Napoca. (12536)

• Sintem alături de co­legul nostru Ten&el

Tiberiu In marea durers pricinuită de pierderea ta­tălui drag. Colegii A t. 22*— I.C.P.I.A.F, (12527)

• Cu nemărginită dure­re na despărţim de distin­sul şl nepreţuitul coleg ţl prieten lng, Tenkel Tiberiu căruia îl păstrăm o vcşnl- că amintire. Sincere con­doleanţe familiei îndurera­te. Consiliul ştiinţific LC. PJ.A.F. (12519)

& Cutremuraţi de dure­re anunţăm trecerea in ne­fiinţă în urma unul tra­gic accident a iubitului nostru tată, socru şi bunic preot GHEORGHE POP, fost protopop in lîcghin, la etatea de 71 ani. tnm or- mintarea va avea lo c Joi,l i iunie, la cimitirul M ă- năştur. Dumnezeu să-1 o - dihnească. Luminiţa şl Va­lentin cu familiile. (12521)

• Regretăm nespus des­părţirea da bunul şi d is­

tinsul nostru coleg ing. Tenlcei Tiberiu şi transmi­tem sincere condoleanţe familiei îndoliate:' Familia Ilieş Tiberiu.' (13519)

9 Multă tristeţe Sn suflet la despărţirea de bunul meu prieten şi coleg ing. Tiberiu. Sincere condole­anţe famiUei îndurerate. Rusii Sabin. (13119/A)

• Sîntem alături de » - lega noastră Maria

Zubaşcu la trecerea lai e- tem itatc a soţului ei. Co­legii din compartimentul C.F.I. (12525) ._____ _

• întreaga compasiune şi sinccre condoleanţe fam i­liei T enkel, în aceste m o­mente de grea încercare pricinuite de moartea so­ţului şi tată lui. drag, ing. Tenkel Tiberiu. Colectivul Atelierului 14# — I.C.PJ. A.F. (12522) ■ __________ _

• Regretăm dispariţia dintre n o i a distinsului nostru coleg ing. Tenlcei Tiberiu. Transmitem since­re condoleanţe fam iliei În­doliate, Colegii da la C.T.E. (12519)

9 Ca adîncă durere sh nnnţâm trecerea la cel» veşnice a regretatului nos­tru coleg, Prea Cucernicul Pr. BAKBU a u r e l , preot paroh ortodox in Parohia Traniş judeţul Cluj. Sin­tem alături de fam ilia greu Încercată şi rugăm pe Ba­nul Dumnezeu să-l odih­nească cu drepţii Intru Îm ­părăţia Sa. Protopopul şl preoţii din protopopiatul Huedin. (12611) ______

• Colegii de Ia I.C.S.L.F. Cluj sintem alături de fa­m ilia Ţ ico ia m arca dure­re provocată de dispariţia tatălui drag. Sincere con­doleanţe. (12604). ________

• Anunţăm Încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru soţ şi ta­tă ION E RUJ AN ln virstă de 49 ani. Inmormintarea va avea Ioc in ziua ds Joi14 iunie 1999, ora 13 in ci­mitirul M ânăjtur din ca­pela I. Soţia j i fiica.(12590)

9 Pios om agia şl adine regret la dureroasa despăr­ţire de bunul nostru vecin preot GUIŢA POP. Condo­leanţe fam iliei. Familia Pi­tică. (12189) _________________

• Stntem alături deţine dragă lea tn marea dor»* ta pricinuită da stingerea prem aturi dh> v iaţi a m - ţulni tău drag. Colegei* magazinului „Diana*.(12343)

O Cu profundă durere a- nunţăm stingerea din via­tă ‘ a scum pei noastre ma­m e, bunici, soacre, văd.KULCSAR SUSANA, ta

virstă de 93 ani. Inmor- mintarea va avea loe la ziua da 15 iunie, orele a . In cimitirul Central, ca­pela l-a . Familia îndure­rată. (12419)

9 Azi, 13 iunie se împli­neşte un an de cind ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră mamă, soacră şi bunică VICTORIA VEISA. Dumnezeu să o odihnească în pace. Fami­lia ln veci nemîngliatâ. Comemorarea azi, la ora lt, la biserica ortodoxă din cartierul Grlgorescu.' (1241S)9 Pios omagiu iubitei şi

devotatei noastre mame şi bunici ILEAN A. DIN CA la Împlinirea unul an de Ia stingerea el. Familia Badu. (12421)

9 sintem alături de naşii noştri, M onica şl Laurenţiu p op In marea durere prici­nuită de deccsul mamei şi soacrei lor. Sincere condo­leanţe. Vinii Vasile şi Ne- lica. Roman ji Livia.(12543)

# Un ultim omagia fos­tului colocatar DANKO

IOAN şl sincerc condole­anţe familiei Îndoliate, Lo­

catarii din str. Gheorgheni nr. 162. (12434)

9 Sintem alături de co­lega noastră Cornelia Stan în marea durere. pricinuită de trecerca în nefiinţă a tatălui drag. Colectivul „con tracte* — I.C.K.A.L. (12402) ■

# Sîntem alături de co­lega noastră - Telegdi Maria in marea durere pricinuită de decesul mamei sale dragi. Colegii de la A.C.S*. -» Cluj. (12389) ____

9 Cu aceeaşi tristeţe a- dîncă anunţăm pe cei care l-au iubit că se implinese şase luni de la plecarea dintre noi a celui mal nobil spirit pe care l-am avut,

prof, dr. ing, TRAIAN DANUL GLIGOR. Comemo­rarea va .avea loc la Cate­drala ortodoxă in data de14 iunie, orele 18,30. Fami­lia. (1222SÎ - _______ '

9 Pios omagiu, neştear- şă amintire neuitatului meu soţ AUREL CHEI.U la pa­tru ani de la deces. Ilea­na. (12124) . __________

9 Pios oma&iu dragului nostru DANKO IOAN

(APU). Călin, ştefan fi A îii Rotaru.. (12167) '_____

9 Transmitem sincere condoleanţe colegei noas­tre Gherman Ildiko fat de­cesul tatălui. Colegii A CIT 19. (12503) ._________________

9 Sintem alături de sti­m ata colegă, învăţătoarea Baka ludit, in momentele dureroase priciuuite de moartea mamei dragi. Co­

legii de la Liceul dc ştiinţe ale naturii. (12497)________

9 c u adîncă durere la suflet anunţăm încetarea din viaţă, ln ziua de 10 iu­nie 1990, a scumpului nos­

tru soţ Şl tată DANKO IOAN ln virstă de 70 d* ani, fost m uncitor la „Clu­jana*. Inmormintarea la ci­mitirul Central, ln 15 1«- nle, ora 11. Familia Îndu­rerată. (12380)

• Sintem alături de co­lega noastri chim. Lldla Abrabam ln marea durere pricinuită de p ie rd em ta­tălui drag. Colectivul La­boratorului eercetare-ml- croproductie — „Carbo* chim*. (12175)• Sintem alături de colega

noastră Silvia P.urluşan ln ma­rea durera pricinuită de moar­tea mamei dragi. Sincere con­doleanţe familiei, colectivul Dispensarului nr. 1. (.12137)

9 Cu ad ln cî durere ne des­părţim de colocatarul şl bu­

nul nostru prieten lOM BRUJAN. Sincere condoleanţe familiei greu încercată. Aso­ciaţia de locatari Borhanci 58- (12538)

COLEGIUL OE REDACHEi Uie Câlion (redactoi se». lO an Rebreanu (redactoi fa I adjunct), Traian Soro f (seeroffflî general do redacţie], Vale» Chlorţonu,

EmfJ luca . Ion Rus,

Bedsctlsi Cluj, str. Nspocs ra. 18. Teleton 1-I4-1I] telefoane Interioarei secretarul - K3] seoţls ouituralS - tr) |l 223) problema soclalt |1 sootnte* — K7, na, taj «dmlnlstraţls — n «) tipografie - u î, J2J- uios pa&lloltsts s* prlme|te tllnle. In Ir* orele 1»—II. nnms) I» sdmlnktnitle. (trsdi Nspota nr. lt, parter.