ZIAR INDEPENDENT,EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ

ANUL, II, NR. 106 SlM B ATA 28 APRILIE 1990

8 PAGINI 1 LEU

SPAIME Şl GRIJITrăim — cu trei săptămini înaintea alegerilor — o

perioadă de spaime pentra unii m a i,slabi de înger şi de griji multe pentru toată populaţia adultă. Adună­rile politice, mitingurile ţi demonstraţiile, întîlnirile credincioşilor, zvonurile şoptite la ureche sau lansate cu voce tare câ să fie bine însuşite, presa străină şi ro­mână, minoritarii şi m ajoritarii etnici, grevele şi raf­turile magazinelor, turiştii români şi străini, decretele sau lipsa lor — toate acestea conduc, într-un fel sau altul, la naşterea grjj ilor privind viitorul nostru. A - proape peste tot s-a impus neîncrederea — c u 'a t ît mai mare cu cît ne îndepărtăm de momentele eufori­ce ale revoluţiei. Unanimitatea lui „Jos!“, este azi în­locuită :cu'. suspiciunea sau agresivitatea faţă de „Sus!*. Explicarea civilizată a program elor politice , este prea mult înlocuită cu înjurătura la adresa adversarului şi chiar agresivitatea fizică. în num ele democraţiei sînt încălcate prevederi referitoare la greve, demonstraţii şi mitinguri — adoptate chiar de către organele puterii postrevoluţionare, de către forurile democratice ale noii Românii. „Fesenist*, „peneţist“ etc. au devenit'num e de ocară, în gura adversarilor politici, identice ca va­loare Cu acelea de „fascist", „terorist*, chiar mai je ­nante, parcă, în ultima vreme, decît, acela de „comu­nist*. ■ ■

Circulă multe zvonuri — din belşug alimentate pe diverse căi, nu în ultimul rînd de unii confraţi sau

■ „contrafraţi" (reiau şi eu expresia lui Vlâd Muşates- cu), angajaţi mult prea pătimaş în susţinerea luptei pentru putere a unor persoane şi grupări, dar şi uneori, pentra (supra) plătirea unor poliţe către persoane an­tipatizate. Şi nu întotdeauna armele folosite în atacul la persoană sint. arme curate — uneori murdare , rău

de tot, îneît nu le vor spăla decît. apele tribunalelor. Iar dacă pe cei angajaţi în luptă toate acestea nu-i prea sperie, asupra, publicului au. ca efect sporirea în­grijorării. Cu nu multe luni în urmă, o glumă spunea că zvonurile ’ sînt c e e a ' ce combat cu fermitate com u­niştii şi aprobă în unanimitate Marea Adunare Naţio­nală. Astfel că şi, azi oamenii pleacă urechea la ele — iar a le ignora. înseamnă, a face politica struţului.

Confruntările din zon a , Tg.. Mureş s -a u . potolit,: dar ' înţelegerea .dintre U.D.M.R. şi ;P.N.L. este acum ex­

ploatată de' alte partide în sensul că U.D.M.R. va oferi şase şute de mii de susţinători d-lui Radu Câmpeanu. Alţii, dimpotrivă, afirmă că ne va, aduce daune diver­genţa atîtor partide româneşti faţă de unitatea maghia­rilor din TŞT.D.M.R. Preponderenţa după alegeri a re -- prezentanţilor F.S.N. > ar reprezenta calea sigură de restaurare a comunismului — după cum victoria P.N.Ţ.-c.d. este interpretată de alţii drept începutul v î- nării tuturor foştilor comunişti. Recentul decret refe­ritor Ia restituirea'de către stat â ; bunurilor răpite Bi­sericii Unte şi înţelegerea'cu Biserica Ortodoxă asupra: celor ce i-au revenit acesteia este primit cu durere de către greco-catolici (cu; furie y necreştinească de către unii), în timp ce imparţialii văd , în decret pasul decisiv pentru neamestecul puterii de stat în treburile cultelor.

Raporturile cu lumea dinafară constituie şl ele mo­tive de îngrijorare ^ - atît ’ din cauza insuficientei in­formări corecte înafară (prin propriile m ijloace şi prin corespondenţii străini), c ît -ş i din pricina evoluţiei po­litice internaţionale/ înţelegerile dintre’ G orbaciov şi Bush sînt privite cu multă suspiciune de către cei care văd intre Yalta şi Malta o tot atît de mică dife­renţă de geopolitică a sferelor de. influenţă ca şi d ife - - renta grafică dintre cele două hume. Apropierea rapi-

; Ilie CA LIAN

(Continuare în pag.^ a II-a)

Intii de Mai liber. Aşa cum a fost gîndită aceas­tă sărbătoare pretutin­deni in lumea liberă, ca un prinos adus muncii o- neste, ferite de dog­

m e şi consţrtngeri politi­ce1. Drept o zi a trudito­rilor cu mintea ■. şi < bra-' ţele, pentru care munca a fost şi rămîne o onoa-, re şi o datorie , pentru sine şi semeni, îndeletni­cire umană supremă pro­prie fiinţei înzestrate cu raţiune. Cultul muncii şi datoria de a, o face în­tr-un echilibru moral şi fizic ideal -sînt alevăruri care nu pot dispare yi — ni şe pare esenţial — nu pot fi monopolizate - nici de orinduiri' şi cu atît

mal puţin de convingeri’ politice.

Muncitorimea r; română a trăit dintotdeauria sen­timentul peren al indes­tructibilei legături a o - > mului cu natura, comu­niune în care, rezidă. tn -' săşi viaţa omului. . Mal mult, muncitorimea ro-

' mână a identificat tn a- ceastă necesitate natura­lă- şi eternă tnsăşicondi- ţia existenţei, raţiunea ei de a fi şi perpetua o na­ţie şi un ideal. De a crea prin inepuizabila forţă a inteligenţei umane,, prin

pasiune, sete de cunoaş­tere şi inovare. Aceasta

; e marea ei forţă, suflul înnoitor, - revoluţionar, matca încrederii noastre în vremurile noi.

In primăvara libertăţii, Ctntecul de Mai al lui Ciprian Porumbescu stră­bate ţară de la un capăt la altul intr-un efluvitt de simţire şi faptă pen­tru întreaga suflare ro­mânească. E-un cîntec al orizonturilor descătuşate, cîntecul de libertate <rf muncitorimii române, '

. Michaela BOGU

o n e = rn e -v a€tt precizarea că ziarul nostrn este independent yt

nu urmăreşte favorizarea vreunui partid saa perso»* ne participante în campania electorală, tn vederea Of nei mai bune cunoaşteri a orientărilor politice t a M - montul de faţă, invită partidele şi formaţiunile po­litice, precum şi pe candidaţii independenţi, că d *- pundă chestionarului propus de ziarul nostrn.

PARTIDUL DEMOCRAT ECOLOGISTRăspunzînd chestionarului dvs. întitulat „Gin# a* -p*

conduce?* vă precizăm următoarele: , «1. Programul ideologic: 1

; — Atîta vreme cit *pînă ieri comunismul s fost sîneanim cu. dictatura, totalitarismul, ineficienţa econom ică fg ignorarea şi minimalizarea rolului individului la *octeet tate, astăzi anticomunismul înseamnă şl trebui® c i (Dta semne lupta pentru democraţie, libertate, e ficien ţi nomică şi demnitate umană. /■ '

— Pluralismul politic în societatea românească, ea oriunde există pretenţii de democraţie, trebui* văzut şi coexistenţă a tuturor partidelor legai constituita.

2. Dezvoltarea econom ică: r— Trecerea econom iei româneşti la o econom ie de |

ţă presupune existenţa paralelă a mai m u ltor-forau proprietate (particulară, de grup şi statală), concurenţi. şi convertibilitatea liberă a monedei naţionale; ca i» preună sunt menite să ducă la rentabilizarea, efîcienfS» zarea şi modernizarea economiei noastre.. - -• I

— Toate unităţile economice existente ea excepţia eţb lor de interes naţional vor trebui de-etatizate prin Bm tonomizarea lor sub următoarele aspecte: proprfetaî^ producţie, comerţ. Libera iniţiativă va brebu l. stinrafeă tă şi sprijinită (prin credite şi alte form e) tn toate SS& toarelor de activitate. - ■ i I

— Prin împroprietărirea în funcţie de capacitate* 9ji muncă a fiecărei fam ilii ţărăneşti. . ^

' Consiliul Naţional Consiliat de Coordona**Provizoria de Coordonare Partidnlnl DcntociaS J

al Partidului Democrat- Ecologist Turda*. 1Ecologist preşedinte^ ^

, Preşedinte, îng. Ioan U V IW ©E©Cî®sfJar. Adrian CUO . (

(Continuare tn pag. * IX-a)

A P E LCătre toţi mem brii

cooperaţiei de consum, meşteşugari, m ici mese­riaşi, muncitori, ţărani, intelectuali, cetăţeni,

ln data de 7 februa­rie 1990 a fost legalizat, RARTIDUL COOPE­RATIST sub numărul 34/1990, care are ea o- biective principale: dc*- voltarca proprietăţii de

grop şî a micH pra? tati privata ainiţiative parficnlaf* democraţiei şi Iiberfăf tuturor cetăţenilor, diferent da naţionaHtag te, sex religie. i

li rugăm pe. cd 6 % resaţ! si sa adreseta .tl filialei* judeţene Kţb nicipatt, orăşeneştia comunale ale PARIU* DULUI COOPERATIST

--------------------— ' " ' ■■■»

C ru cea din in im ă, inim a din cru ceRevenim, aşa cum am

promis, cu noi cuvinte despre munca frumoasă a studenţilor de la A s k le - , pyos. Precizînd că ideea existenţei acestei societăţi de ajutorară cu medica-- mente a celor suferinzi s-a născut la Cluj, amintim că v sînt astfel de asociaţii şi la

Iaşi, Tim işoara,' Tîrgu Mu­reş şi Bucureşti., M ai multe organizaţii de' ajutorare pe linie medica­lă internaţională au spriji­nit şi continuă să ajute studenţii c lu jen i,, pentru că ei au dovedit un devo­tament ieşit din Comun pentru misiunea pe care

Sorin Comşulca în depozitul de mcdicametttg

şi-au însuşit-o cu tot sufle-, tul. Numeroşi străini au vizitat această orgaai?aţie clujeană, au film at şi i-au făcut o excelentă , propa­gandă, ~ impresionaţi r de munca frumoasă a acestor, tineri, ce au înţeles esenţa' revoluţiei: iubirea ..nestră­mutată faţă de om, de tot ceea ce reprezintă e l ; iă r ă n ici o discriminare. Aceşti tineri au' dovedit că . 'in i­ma curată nu poate avea limite, dar noi, cei ce prea ne-am învăţat cu dictatu-

. ra, înţelegem mai greu acest lucru. Adică publicul trebuie să înţeleagă că ' de­mocraţia înseamnă ordine şi aceşti studenţi fac imun-, că voluntară, uneori ea fiind ceea ce s e , -numeşte pe româneşte hămă’ eală. De la descărcarea camioa­nelor şi pîn ă ’ la sortarea medicamentelor, totul ca­de în sarcina lor. Şi ei se

- ajută singuri. A jutaţi-i şi voi, oameni buni, prin de­cenţă, răbdare şi bună cre­dinţă. Cînd am fost ' pen­tru prima oară la Askle- pyos, l-am găsit num ai pe Sorin Comşulea. In numă­rul viitor voi reproduce discuţia, avută cu accst tl- năr inimos. Restul oam e­n ilor erau la descărcat $1 munca lor rămine şl va fi foarte grea. Oricum, Clu­ju l le poaţe mulţumi. Â - ceşti tineri continuă cea mal dificila revoluţie: cea d ia suflete, pentra. su-

'■flet^ B l E U O T K * > V :

C O M U N I C A T, Agenţia de presă „R om -

' pres* a primit din partea Consiliului Provizoriu al Societăţii Ziariştilor din România următorul com u­nicat: ,: Consiliul Provizoriu al

Societăţii Ziariştilor din România a luat cunoştinţă cu1 îngrijorare de semnaiă- rile privind proferarea şi exercitarea de ameninţări,- inclusiv cu moartea, d e a - tacuri îm potriva unor re­prezentanţi a i 'p re se i — acte incom patibile cu drep­tul fundamental la liberta­tea cuvîntului şi a presei, cu normele d e , vieţuire în­tr-o societate liberă, dem o­cratică.

Consiliul Provizoriu al S.Z.R. consideră că aseme­nea manifestări inadmisi­bile sînt o consecinţă a înveninării generale a cli­matului social, a degeneră­rii luptei politice, prin a- bateri de la condiţiile nor­male, legale, de desfăşura­rea campaniei electorale, şi face Un apel solemn către toate form aţiunile şi toţi factorii politici pentru a se strSdul In vederea re­stabilirii clim atului de

Tonciliere naţională, pen-

ANUNŢ

Următorul număr al ilarului ^ADEVARUL IN LIBERTATE", va » - pare Joi 3 n ai 1990. ^

tru desfăşurarea disputelor politice în condiţii civili­zate, democratice, legale.

Aceste simptome pericu­loase sînt favorizate şi de inexistenţa unor reglemen­tări legale care să garan­teze libertatea presei, sigu­ranţa exercitării profesiei de ziarist, imunitatea per­sonală şi inviolabilitatea gazetarului în timpul pre­

zenţei acestuia ea marte# la eveniment*. V >- ’

Solicităm guvernul? organelor da

dine să ia atitudine fei faţă de orice tentativă - săvîrşire a on or acţiuni naturii să prejudicieze la# tegritatea p erson a j. * fcâfr ristuloL

Consiliul Provlzorftl i C j Societăţa Ziariştilor

, R oaiânl* l«j

TRIM ITEREA IN JUDECATA A CEAUŞESCU NIGU

Prin rechizitoriul Procuraturii României, ffireeţl* ’ curaturilor militare, în ziua de 27 'aprilie 1990 pus trimiterea în judecată a inculpatului Geaaşesca ■ cu, pentru săvîrşirea infracţiunilor de genocid <1 respectarea regimului armelor şi muniţiilor.

> S-a reţinut că în calitate de prim-secretar aă Gomitet judeţean Sibiu al P.G.R., inculpattd a forţelor Ministerului de Interne să tragă îm potriva !. . laţiel din Sibiu, care a demonstrat paşnic, cerînd InlS* turarea regimului de dictatură. în urma acestei dispodN ţii, s-a declanşat fo c de armă împotriva dem onstranţilor

.fiin d ucise, prin armă de foc, în zilele de 21—22 decem ­brie 1989, în Judeţul Sibiu, 89 de persoane şi rănite 219.

De' asemenea, s-a stabilit că inculpaţul a deţinut mal multe tipuri de arme fără autorizaţia prevăzută de lege.

Dosarul a fost înaintat Tribunalului M ilitar Teritorial Bucureşti. r . > :

, . (Rompresji

— ------------- .

ÎN INTERIORUL ZIARULUI:

a Scriitorii — într-o nouă organizare a La opera Rom ână: TREZIREA OMENIRII a Luna, liniştea şi b o r fa ş i i .»

Pagina M ozaio

PAGINA 2

J & S . Q B E R A . l a Opera Română: TREZIREA■ Indiscutabil, asistăm la începutul unei

efervescenţe a vieţii spirituale clujene. La scurt timp după Primăvara Libertă­ţii. un nou eveniment coregrafic de da­ta aceasta, reţine atenţia, cele două spec­tacole ale companiei Balletto Classieo din Italia, Trezirea Omenirii (miercuri) ţ i Rădăcini Este un . dublu de­but, ■ al companiei italiene la Gluj ţi al nou înfiinţatei Agenţii private de im­presariat Artimpres — Cluj, agenţie con­dusă de fostul director al Operei Româ­ne din GuJ, domnul Emil Strugaru.

Balletto Classieo a fost fondat ln anul 1977 de Liliana Cosi, Marinei Ştefănes- ea f i soţia acestuia, Louise Ann Smith. în perioada anilor 1373—1989, Compania de balet dasic a susţinut 860 de specta-, cole in peste 260 de oraşe, din. Italia îa China, a ia Europa plnă In Am erica de Sud. In decursul a zece ani de activita­te, 28 de premiere au . văzut luminile lanspeL

Liliana Cosi {.Artistul este un sol al unei dimensiuni ce sufletul aşteaptă, poate dezvălui spaţii interioare ale spi­ritului, momente culminante ale acelei fnalte nnităţi care este armonia*) este merituoasa absolventă a Scalei din M i­lano cu specializare la Balşoi Teatr; membră a juriului concursului interna­ţional de balet de la M oscova. Marinei Ştefănescu („De-a lungul carierei lucrul care n-a atras a fost acela de a-i Învă­ţa pe alţii ceea ce alţii m-au învăţat pe mine*), este absolvent al Academiei de

Balet din Bucureşti. In 19G6 obţine me­dalia de aur la concursul internaţional de balet de la Varna. Nume de referin­ţă, bucurlndu-se de numeroase apre­cieri, cei doi balerini evoluează pe mari scene lirice ale lumii.

Trezirea Omenirii (idee, coregrafie, Iu-, mini şi regie de M arinei Ştefănescu, sce­nografia Hristofenia Cazacu, costume H. Cazacu şi M . Ştefănescu) are la bază muzica la Sărbătoarea Primăverii de Igor Stravinsky, Vltava de Bedrich Sme- tana şi Dialog ca infinitul de Adrian E- nescu.

Dacă ar fi să definim, să caracterizăm Trezirea Omenirii, atunci am vorbi ăe ,m işcare (acurateţea execuţiilor, coeziu­ne), am vorbi de culoare (rafinament co- loristic realizat cu ajutorul unei tehnici înalte), în fine, prin tema abordată. O- MUL, am vorbi de concepţia evoluat modernă asupra artei dansului, .amestec de meditaţie şi monumentalitate. Cît îi priveşte pe ce i doi balerini, Liliana Cosi ţ i M arinei Ştefănescu, îm i propun să ac­centuez doar o latură, a artei lor, cea a expresivităţii, realizată prin precizie, claritate şi frumuseţe.

Spectacolul inaugural al companiei Balctfo Clasico a fost o reuşită, demon- strînd nivelul remarcabil al ansamblu­lui, cu atît mai m ult cu cit, fericită coincidenţa. .In fiecare operă muzicală trebuie să găsim ceva din farmecul pri­măverii* (Şchumann). -

Demostenc ŞOFRON

bmmmtsSmi

de mlcrcUrl, 25 aprilie a.c.

SPAIME Şl GRIJI(Urmare d io pag. I)

dă a unor .vecini de ideea integrării In Piaţa Comună l i determină pe unii să ne îndemne să le -o luSm îna­inte’ — cîţiva sugerează chiar unirea integrală cu Va­ticanul, din raţiuni politice, cum o făcuseră părinţii Şcolii Ardelene — ln timp ce alţii atrag atenţia asu­pra pllngerilor - ţărilor mai slabe în legătură cu atin­gerile aduse, ln Piaţa Comună, autonomiei lor în deci- ciile economice.* Zvbnurile ne macină, iar cînd îi se adaugă şi o a- nume patimă politică, religioasă ori etnică — plus gri­jile economice — , deruta treşte; vechi grupuri satirice, care urzicau cit de cit fostul regim, nu mai funcţio­nează din cauza diferenţei de opinii politice; vechi prietenii se răcesc sau se rup; chiar în fam ilii se duc discuţii aprinse; adesea femeile cuprinse de febra po­litică dau In clocot mai violent decît mulţi bărbaţi •

Un vechi adagiu românesc spune „Să-mi trăiască duşmanii, ca să mă vadă fericit!* — pildă de optimism şi cavalerism. Ca să-l urmăm trebuie, mai întîi, şă ştim cine şi cît ne sînt duşmani şi să nu-i confundăm cu fraţii — că pînă şi gemenii sînt niţel deosebiţi; mai apoi — *S fim . calmi, toleranţi cu opiniile altora şi uniţi ln Idealul comun. Actualele încercări de desta­bilizare politică — în numele întăririi democraţiei — nu pot f i de folos naţiunii Marile partide politice sus­ţin câ n-au nici un amestec Sn organizarea lor. In acest caz, ar fi vorba de grupuscule fără importanţă fie şl la nivelul unui oraş mic, In raport cu numărul de a legă -' ţori Dacă e «şa, de ce să amlnăm alegerile? De ce sâ amînăm constituirea unui parlament şi a unui guvern pc deplin legale, urmare a votului care, astăzi, nu mai poate fi măsluit? Cine şi d e 1 ce se teme de urnele dc vot? Cine are d e cîştigat prin dezbinarea. In continuare, a poporului român? Oricum, dem o­craţia noastră nu poate fi nici mai bună. nici mai rea decît sîntem noi înşine. Iar o democraţie impusă, ori- d t de bună ar fi sub raport teoretic, nu poate fi bună pentru câ e impusă, adică se datorează unui act ne- Uemocratic.

EXPOZIŢIEIubitorii picturii sînt in­

vitaţi ia vernisajul exp<?zi- ţiei personale a pictoriţei Starmiiller Katalin, care va avea lo c In ziua de miercuri, 2 m ai slxu, ora 13,30, în holul Teatrului maghiar de stat din Cluj- Napoca.

SCRIITORII — într-o nouă organizareIntre 18—21 aprilie a

avut loc In Capitală, la Sala mare a Palatului, A - dunarea generală a scrii­torilor. Atmosfera ge­nerală de lucru (la pre­siune normală), mai de­grabă sindicală decît spi­rituală. S-au dezbătut in principal noul Statut al Uniunii Scriitorilor şi proiectul Legii dreptului de autor. Primul a fost adoptat prin vot deschis, legea urmează să fie vo­tată In Parlament Esen­ţial pentru primul punct: In România activitatea literară este considerată o profesiune, iar scriito­rul un profesionist. U- niunea Scriitorilor este o organizaţie profesională şi profesionistă, autono­m ă financiar şi apolitică. Are, deocamdată, vreo 1.700 de membri. Poate intra ln ea orice autor care a publicat ce l puţin 2 cărţi (sau una premia­tă), dar criteriul princi­pali rămîne valoarea. Centrul de interes a l a- dunării l-a constituit, de­sigur, alegerea Consiliu­lui (127 membri) şi, în-, deosebi, a preşedintelui După cum se ştie, preşe­dintele a fost ales în u- nanimitate (de către G ra- siliu, avînd, de altfel, şi cele mai multe voturi ale Adunării generale), Mir­cea Dinescu, iar preşe­dinte de onoare Ştefan Augustin Doinaş. Se pa­re că, în culise, s-a încer­cat o timidă obstrucţio-

nare a lui Dinescu, Insă simpatia majorităţii fa ­ţă de el era prea puter­nică pentru ca aceasta să reuşească. Este pentru prima dată cînd un - pre­şedinte al scriitorilor are o asemenea audienţă pu- < blică.

Acum, citeva lămuriri la nişte prejudecăţi: s-a crezut şi poate se mai crede, < de către foarte multă lume (asta din cauza unor zvonuri inte­resate, lansate de oficia­lităţi), că scriitorul este un individ bogat, că p o ­poru l II plăteşte pentru « activitate absolut ne­productivă. Nimic ■ mai fa ls .'D e pildă, pentru un roman de 300 de pagini, tras Intr-un tiraj de- 50.000 exemplare, auto­rul nu primea în mină mai mult de 35.000, iar statul cîştiga cîteva sute de mii. Dar un roman se publică la 2—3 ani (în condiţii normale). Prac­tic, nu se putea trăi din scris. Vor fi existat şl excepţii, însă aceasta era situaţia In general. Ne îndreptăm d e acum către o econom ie de piaţă Pentru majoritatea scrii­torilor, viitorul nu se a- rată deloe roz. Starea lor economică o va decide cumpărătorul, cititorul. Dacă socialismul nu a în ­semnat o soluţie de viaţă civilizată pentru scriito­rul obişnuit — mai ales dacă nu poate fi la m o­dă — , capitalismul repre­

zintă o catastrofă posibi­lă, căci există foarte mul­te cărţi valoroase fără succes imediat la public. Poezia şi critica, în spe­cial, nu produc cărţi de consum- Utilitatea lor (a literaturii în genere) este cum va inefabilă. In ase­menea împrejurări, Uniu­nea Scriitorilor apare ca o speranţă, ca promisiune a unui anumit protecţio- nism. Sigur, autonomia ei im plică, în principal, un orgoliu de natură spirituală şi acesta mai niciodată nu a fost corect înţeles In istorie. Oricum, riscul e mare, iar regi „nebuni- , generoşi şi dezinteresaţi, de tipul lui Carol a l II-lea, se ivesc cu totul accidental. Evi­dent, nu problem a bani­lor e cea mai importan­tă, ■ dar ea poate deveni cea mai alarmantă în a- ceastă comunitate relativ închisă. în care dictatura a animat un straniu in­stinct al parvenirii. S-ar putea -ca literatura sa a- Jungă tntr-o altă preca­ritate, subminată din chiar interiorul ei prin orientarea, deja îngrijo­rătoare, ă scriitorului spre mai rentabilul poli­ticianism. Adunarea ge­nerală s-a încheiat, to­tuşi. pe un fond de opti­mism, căci. . probabil, pentru mulţi rămîne încă vie fantasma .unor privi­le g ii

Petru POANTA

PRECIZARE

In nr. 101, în ziarul „A - devărul în libertate" din 22 aprilie 1990, a apărut Un anunţ plin de, confuzii şi derută, dat de parohia nou înfiinţată ^Naşterea Domnului" care vorbeşte şi de parohia „Sf. Dumi­tru", fără a preciza limite­le parohiei nou înfiinţate. Aceasta cuprinde micro IV de la str- Gheorgheni în­spre Calea Turzii şi Bcc-a- şul de Sus şi de Jos, Colo­nia Borhanci şi satul Ghe­orgheni. . In felu l acesta, credincioşii aparţinători parohiei „S f. Dumitru” sînt derutaţi deoarece ei con­struiesc în prezent o nonă biserică, pe locul celei vechi, din str. Borhanci colţ cs 11 lum e. Menţio­năm că parohia „Sf. Du­mitru" cuprinde microra- ioanele I. I I ţ i III plnă la str. Gheorgheni.

Consiliu) parohial al parohiei ortodoxe

române „S f. Dumitru" Cluj-Napoca

ANUNŢ .

Locuitorii municipiului Cluj sînt rugaţi ,să participe la luarea deciziilor privind bunul mers al vieţii în ora­şul nostru, răspunzînd la următoarea întrebare:

I. Ce ifiăsuri aţi lua Dvs. dacă C.P.U.N. municipiul C luj?

aţi fi preşedintele

Propunerile se vor trimite prin poştă pe adresa: Con­siliul Provizoriu de Uniune Naţională al Municipiu­lui Cluj, B-dul Eroilor nr. 2, Cluj-Napoca. cu menţiu­nea: Pentru preşedintele C.P.U.N., ing. Valeriu Drăgoi.

O NOUA EXPLOZIE DE GAZ METAN. In ziua de 25 aprilie 1990, In jurul orei 18,30, s-a pro­dus o puternică explozie în municipiul Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor nr. 70, la sediul Antreprizei de construcţii- montaj nr. 1 a T.A.G.C.M. Cluj. Pe lingă birourile an­treprizei, In partea din spate a clădirii mai era un apar­tament şi o garsonieră folosite ca locuinţe. Explozia s-a produs în zona centrală a clădirii şi a fost deosebit de puternică. A rupt în două clădirea In care s-a produs, a' spart geamurile şi a smuls ţiglele de pe acoperişurile caselor vecine, a spart parţial geamurile blocului cu 10 etaje din spate şi a distrus parbrizele mai multor maşini parcate In apropiere. Nu s-au înregistrat m orţi c i numai un singur rănit în persoana locatarului â lv iu Ionescu, în vîrstă de 65 ani.

Cauza exploziei, scurgeri de gaz metan. împrejurările In care s-a produs sînt în curs d e cercetare Împreună cu I.R.D.G.N. Cluj.

GRUPUL DE POMPIERI A L JUDEŢULUI CLUJ

Fne va „conduce?PARTIDUL DEMOCRAT ECOLOGIST

(Urinare dio pag. D

— Inflaţia nu este o problemă despre care va putea f i vorba In următorii cinci ani In România ln situaţia In care nu vor creşte, in mod nerealist şi înainte de a fi rezolvate problem ele. pieţei, a salariilor; nici des­pre şomaj nu se va putea vorbi In România ca despre o problem ă socială ta următorii ani, In situaţia In care va fi stimulată iniţiativa particulară.

2. Emanciparea socială:— Dacă şi In măsura în care România se îndreaptă

spre o dem ocraţie participativă, individul va avea posi­bilitatea şi, chiar obligaţia, să îşi pună ln valoare ma­ximă potenţialul de care dispune:

— învăţămintul nostru va trebui să se orienteze du­pă principiile autonomiei universitare, a le form ării *1 nu inform ării individului, o le modernizării metodelor de predare şi verificare a cunoştinţelor (ţinlndu-se cont d« tipul biologic individual şi nu de cel fizic social), ale ac­

tualizării disciplinelor de Învăţămînt cu date şi infor­maţii la zi pe plan mondial, ale depoluării informaţio­nale prin redundanţa de orice fe l;

— Atîta vrem ? cît In România va fi asigurată liber­tatea credinţei şi nu se vor face discriminări pe motive religioase, rolul bisericii In societate va fi dat de fe lu l în care fiecare individ In parte înţelege şi optea­ză pentru o credinţă sau alta.

4. Problema naţională:— In Ardeal problema naţională este rezolvată în mă­

sura In care minorităţilor li se asigură egalitatea In drepturi cu majoritatea, iar In Basarabia şi Bucovina, problem a naţionalităţilor ar putea fi rezolvată prin acor­darea unor drepturi egale majorităţii In raport cu popu­laţia minoritară, oricum, problem a basarabenilor şi a bucovinenilor este şi trebuie să fie rezolvată de ei în­şişi şi nu de la M oscova sau Bucureşti;

5. Politica externă:— în măsura în care ţările din estul Europei se În­

scriu pe de o parte, pe făgaşul democraţiei şi, pe de altă parte, vor înţelege să renunţe la angoasele naţionaliste (prin a le abandona ca fiind medievale) integrarea este o problemă firească care se impune de la sine, iar Casa Comună Europeană va fi rezultatul natural a l aceste» Integrări de care- vor depinde relaţiile acestei comuni­tăţi cu altele;

— Şi sub aspectul alianţei militare Rom ânia ar trebui sfi se ralieze opţiunii Casei Comune a Europei;

—- Relaţiile României cu vecinii săi ar trebui să fie de prietenie şl bună-vednătate. dar acestea vor depin­de. pe de o parte, de cei care vor conduce ţara ş l pe de altă parte, de atitudinea acestor vecini.

PAGINA 3 ADEVĂRUL - IM LIBERTATE

Zodiac ANUL CALULUINil fiţi surprinşi dacă, aflîndu-vă da­

ta naşterii, interlocutorul dumneavoastră vă va numi .eline* sati „p orc": Pur şi simplu el va face dovada cunoaşterii ca­lendarului oriental, care a căpătat fa ultima vrem e o largă răspîndire şi în Europa. Şă facem şi noi cunoştinţă cu acesta:

Marcarea diferiţilor ani cu simbolu­rile unor animale arc o tradiţie foarte v e ch e 'în Asia orientală şi d e sud-est. Cele mai timpurii referiri la folosirea unui asemenea tip de calendar sint pla­sate în China antică. Fiecare an era mar­cat printr-o combinaţie între denumirea unuia din cele IZ sectoare ale .cercu lu i de animale” (şobolan — taur — tigru— iepure — dragon — şarpe — cal — oaie — maimuţă — cocoş — d in e —- porc) şi cea a unuia dintre - cele cinci elemente ale naturii (lemn —- fo c — pă­mînt — metal — apă). După 60 de ani, de 5 ori cîte 12, aceste cicluri se repe­tau. Ce caută animalele ta ciclul calen­daristic? • •

Ne povesteşte legenda: Este vorba de ordinea-te care au venit anim alele să se roage Ia patul de moarte al lui Budha. Primul s-a apropiat şobolanul cel şiret. Cuibărit p e spinarea taurului, care îi de­păşise în fugă pe toţi ceilalţi, şobolanul a sărit pe pămînt chiar înainte de capătul drumului, luînd-o înaintea greoiului şi in­voluntarului său „colaborator” . Şi aşa mai departe... Ultimul şi-a făcut apari­ţia, cu mişcări lente, porcul.

1948, 1372, 1934) eare — în Extremul O - rient — este sim bolul vitalităţii, belşu­gului şi fericirii. Anul 1990 este a l şap­telea în e idu l de 60 început în 1984 şi care se va încheia în 2043. Denumirea sa Japoneză, .hoku-tyo*, înseamnă cal alb. Deci, anul In care ne aflăm este Anul Calului Alb. El se asociază eu semnul .metalului*. Dintre planetele sistemului solar îi este favorabilă influenţa lu iV e - nus. Despre oamenii născuţi în anul Ca­lului se spune că sint m in d »,' egoişti şi h arn ici In tot ceea ce li priveşte, depun maxim de forţe şi de energie. Sînt des­tu l de independenţi, procedează adesea, cum cred el de cuviinţă şi sînt gata să uite de orice p e lume dacă le sînt afec­tate interesele. Deşi -„calului14 li place sâ-şi etaleze .eu"-!!!, ef nu are adesea suficient .spirit întreprinzător" şi se în­tîmplă ca alţii să se folosească de re-’ «Uitatele muncii lai..

Astrologii Orientului îndepărtat reco­mandă celor născuţi în Anul Calului sâ-şi aleagă parteneri ta căsnicie pe cei născuţi sub semnul Cîinelui (1934, 1946, 1958, 1970), pasionaţi de muncă şi- des­tul de buni la inimă. Se consideră că n -ar fi rea nici o căsătorie cu cei năs­cuţi sub semnul Tigrului (1938, 1950, 1962, 1974), -

Dar dacă dumneavoastră sînteţi „cal* şi totul va ieşi pe dos, nu vă supăraţi prea tare p e astrologii orientali. M ai greşesc şi ei, uneori, pentru ,că în fieca-

Şe pare că de cea mai mare populari- re regulă există atîtea excepţii! Chiar şi tate se bucură Anul Şobolanului (1936, Ia ei...

D i n l u m e a m o n d e n ăSCANDAL L A NUNTA NEPOATEI Cei mai mulţi dintre invitaţi nu au

participat, ci au trimis num ai' telegra­me. Explicabil, pentru că Âlessandra Mussolini (26) a transformat căsătoria ei cu poliţistul M auro Feliani într-o de­monstraţie politică. Nepoata Ducelui şi-a serbat căsătoria in localitatea natală a Iui Mussolini, Predappio, lingă Bologna. M otive suficiente pentru stele ca M ar- eello Mastroianni să nu participe. Chiar şi mătuşa iubită a miresei. Sophia L o- ren, at lipsit de la eveniment, din cu to­tul alte motive, insă. Ce se ascunde în spatele întregii afaceri? Un scandal, o tragedie care abia acum au ieşit la ivea­lă. S-a întîmplat în urmă cu 28 de hni, cîrid şi sora Sophiei se căsătorea tot ta localitatea Predappio. Grăbîndu-se spre locul evenimentului Ia volanul Rolls- Royce-ului său, Sophia a tamponat o al­tă maşină, lovind ■ apoi mortal un tînăr . învăţător care circula eu m otocicleta

Loren a fost achitată Ia vremea respec­tivă dar locuitorii nu au uitat cele pe­trecute, motiv pentru care marea actri­ţă nu mai poate călca prin Predappio, cel puţin o perioadă.

KENNEDY Jr. TREBUIE SA PERSEVEREZE

In legătură cu viitorul său, John P. Kennedy jr . — fiu l fostului preşedinta al S.U.A., asasinat în 1963 Ia Dailas — nu trebuie să-şi facă problem e prea mari. în prim ul rînd, pentru câ provine . dintr-o fam ilie bogată şi, tn al doilea rînd, pentru că se discută despre el ca despre noul viitor preşedinte al S.W.A. îată Insă că tînărul de 28 de ani este, totuşi, îngrijorat mai ales câ, recent, *» reuşit" performanţa de a nu prom ova examenul de stat în ştiinţe Juridice. Gi*- rile rele spun că «s-ar fi preocupat prea , m ult de actriţa Daryl Hannah In loe să-şi vadă de carte“„.

INVITAŢIE LA MUZEU ' '

Reamintim iubitorilor de frum os din Cluj-Na­poca şi din judeţ că ex­poziţia „Icoane vechi ro ­mâneşti* —- adevărat e - veniment artistic şi spi­ritual — mai este deschi­să Ia Muzeul de Artă p i na Ia finele acestei luni. Astăzi, la ora 17, restau- ratoarea Dorina Idiceanu va vorbi Ia Muzeui de Artă despre .Restaurarea icoanelor*.

R Ă Z B U N A R EAm citit cîndva sau am auzit la un post de radio. Undeva, prin Australiei, există un om a cărui viaţă pi­

votează în jurul unei imense uri. Nu se ştie de ce, n-a mărturisit nimic, dar s-a declarat duşman de moarte al rechinilor. Şi-a construit o armă Originală cu care plon­jează în ocean fără nici un aparat de respirat. Se apro­pie mult de cel mai feroce locuitor al apelor şi, cu un proiectil, ii zdrobeşte şira spinării. Nici unul nu-i scapă.

Aparent, acţiunea lui e gratuită, bizară. Nu-i aduce nici im cîştig. Nici măcar nu se străduieşte să-i- scoată din apă pe rechinii ucişi; îi lasă să fie devoraţi de cei­lalţi. O fi avut vreo fiinţă dragă mutilată sau ucisă de aceşti tigri ai mărilor? Ce i-o fi stîrnit imensa ură? Sau, poate, vede in rechin un simbol al nedreptăţii, forţa oar­bă, fatală, destinul nemilos şi crud? Poate că gestul său

- disperat şi solitar înseamnă o umilă"răzbunare pentru vic­timele mării, poate reprezintă o vendetă personală, o singeroasă poliţă achitată lui Poseidon pentru miile de vieţi pe care acesta le cere pe oceane,

M-am gîndit adesea că aş face acelaşi lucru cu şobo­lanii (şi nu numai cu şobolanii), chiar dacă prietenii mei ecologiştii ar fi de părere că într-un fel s-ar destabiliza echilibrul biologic. Personal rămîn la faza de dorinţă şi idee, urmărind acţiunile celui de la antipozi, despre care nimeni nu ştie adevărul Din cînd în cînd, mă interesez despre omul care urăşte rechinii şi continuă să-i nimi­cească sistematic şi statornic. Cu o imensă ură care, de data aceasta, mi se pare plină de nobleţe. .

Dorin ALM AŞANV .

S ingurătate...Foto: N. PETCU

Anecdote despre...• Renumita romancieră

Agatha Christie (1891— 1976) a fost întrebată, în momentul în care i-au apă­rut două romane unul du­pă altul, cum se explică faptul că, deşi au acelaşi număr de pagini, preţul cărţilor este d iferit „Este foarte normal, a răspuns Agatha Christie, cel care se vinde mai scump are cu două crim e ln plus*.

• O altă celebritate bri­tanică, Winston Churchill. s-ar fi exprimat astfel in legătură cu Agaţha C h n v tie: „Această femeie a cîş- tigat de pe urma crim elor mai mult decît oricare alta în - lume, inclusiv Lucreţia Borgia1*....

• Agatha Christie a fost întrebată de unde se . ispiră atunci cînd scrie. „De obicei, subiectele îmi vin atunci cind spăl vaw - le. Urăsc atît de mult a- ccastă îndeletnicire, incit de fiecare dată cînd tre­buie să o fac mă gîndesc la crime* — a explicat sa.

e Ce se crede despre de­butul modei? Se pare. seri» revista „Krokodil*. că m o­da a început cu frunz* de viţă. Şi se mai pare că nu

e departe vremea cînd va reveni la acest .accesoriu* economicos.

• Ştiţi cum sună. „form u­la succesului* în W all Stre­et? „Fiţi amabil cu ceilalţi atîta timp cit nu veţi fi cîştigat un milion de do­lari; după aceea, toţi vor fi am abili cu dumneavoas­tră".

- NOUL DISC SE NUMEŞTE .GRACE*

Prinţesa de Monaco. Stephanie, &' dedicat m a- . mei sale un cîntec. A ezi­tat însă mult plnă să în­registreze melodia, decla- rind ulterior: „M-am aflat# lîngă mama cînd s-a în­tâmplat tragicul accident şi _ m-am simţit obligată să cînt acest cîntec de iubire pentru ea. Cintecul se in­titulează Grace, după nu­mele ei, şi a fost compus de prietenul meu Kon P.loom*. Recent, prinţesa Stephanie a vizitat S U.A. împreună cu fratele, ei, A l- bert, pentru a înmîna aşa- numitul premiul .Qracia ’— Oskar* unor artişti ti­neri, premiu care va fi 'ie» rernat anual de fundaţia .Gracia* din Monăco.

• Raquel VVelcb (49), în prezent milionară, se numără , printre starurile recunoscute pentru zgîrce- nia lor. Ea cumpără măr­furi numai cu preţ redus şi decupează din toate publi­caţiile anunţurile publici­tare pentru a i se trimit* produse de reclamă pe gra­tis sau cu preţuri mult scăzute. „înainte am fost foarte săracă* — se scuză ea.„

★

• Henri, prinţul moşte­nitor al Luxem burgului şi soţia sa M aria Teresa au pus gînd rău traficanţilor de droguri şi bancherilor necinstiţi din ţara lor. O nouă lege interzice intro­ducerea .In băncile luxem ­burgheze a banilor prove­niţi din afaceri cu droguri.

• Jerry Lewis, cel mai mare com ic al ecranului a- merican, are toate motive­le să fie fericit. La 63 de ani va deveni din nou tă­tic. Şi soţia actorului, San- dee (38) aşteaptă cu emoţie evenimentul.

Pagină realizată de Michaela BOCU

DE PRETUTINDENI* Nisip ş t . . . nisip. Este îndeobşte cunoscut faptul c i

scoţienii fa c a fa c e r i . , , bune. M ai rar p oa te .fi Insă îrv- tîlnită o afacere ca aceea pe care a încheiat-*» fermierul John Keddie, care’ vinde n isip . . . Arabiel Saudite. în tr-o declaraţie făcută unui reporter 'a l agenţiei Associated Press, sosita in Scoţia să vadă minunea, întreprinzătorul ferm ier a precizat că saudiţii au grămezi de nisip, dar câ acesta .n u se potriveşte ca formă", firele fiind sferice şi colţuroase. De fapt, pentru ce cumpără saudiţii nisip? Pentru elementele filtrante utilizate în procesul de puri­ficare a apei.

• Receasâmint al lacurilor. Cel mai recent recensă- mînt al lacurilor din Finlanda a relevat că, In această ţară, numărul ochiurilor de apă se ridică Ia im presio-

Tianta cifră de 186.888. De menţionat faptul că acesta date cuprind numai lacurile cu o suprafaţă m ai mare de 500 metri pătraţi. Iată deci că „ţara celor 1.000 de lacuri" este, de fapt, ţara celor aproape două sute de mii da lacuri. . -• • Legumele şi nevestele „totalitare". într-o declaraţi»

publică, Barbara Bush, soţia preşedintelui S.U.A., a a- rătat că intîmpină mari dificultăţi în ceea ce, priveşte in­cluderea în meniul prezidenţial-a legum elor şi, în m od1 special, a conopidei verzi (broccoli). Răspunzînd. Ia â- ceasta, preşedintele Bush a declarat că el nu Se va atinge n ici pe viitor de broccoli şi nu va renunţa Ia aqeastă de^ ; cizie nici chiar sub presiunea exercitată. de soţia sa. „toi talitară*. Preşedintele Bush a mai declarat'reporterilor: „Eu nu am interzis aducerea' d e broccoli Ia bordul avio­nului prezidenţial „A ir Force One*. Am spus doar să nu mai îndrăznească cineva să mai pună aşa ceva pe fatfu - rie, în faţa mea*. .

- 0 Surprize şi recorduri.' S e ’ştie că elefanţii. asiatici re­zervă mari surprize prin felul lor de manifestare. Astfel, un elefant-fem elă din această zonă urmează., să devină, fn curînd, cel mai fa vîrstă pachiderm diri .lume, care naşte în condiţii de captivitate^ în vîrstă de '35/de ani, ea urmează să aducă pe lume, în această lună, un „bebe­luş * de... 90 k ilogram e!*într-o lună, viitoarea mamă s-a „îngrăşat* c u . . . 522 kg. Cîntărită pe platform a unui ca - ' mion, ea a .dereglat pur şî simplu cîntarul!

NOI LEGATURI — NOI PRIETENII'

Teri am primit Ia redac- ‘ ţie scrisoarea domnului dr. Ion Urlea-Schon, din R.F. Germania, care, printre al­tele, ne-a scris: .T inerii din Romănîa care doreso sâ corespondeze ca semeni de-ai lo r de pretutindeni, se pot adresa Ia adresa He , mai jos, indicînd vîrstă, preocupările, lim bile străi­ne cunoscute şl alte d a te ' care Ii privesc In mod di­re c t Tot la această adresă aşteptăm scrisori din par­tea unor cetăţeni care lo ­cuiesc în staţiuni balneo­climaterice de interes na­

ţional (Litoral,. Delta ' Du­nării, Valea Prahovei etc:) şi care doresc să închirieze cam ere sau case de .vacan­ţă unor cetăţeni (turişti) străini. Ofertanţii vor de­scrie amănunţit condiţiile de cazare de care dispun, fotografii de exterior şi in­terior ale locuinţei, even­tual schema acesteia, pre­cum şi pretenţiile fm an- ■ ciare. Plata chiriei se va face în valută, direct găz- duitorului*. Adresa Ia car* pot f i trimise oferte este: MB — MANAGEMENT! SERVICE, Pcstfach 1323. D-5912 , HILCHENBACH, West Germany.

---------------------- — \ •

C u v in te în cru c işa teORIZONTAL. 1. întreţinător de fem ei

frumoase... 2. M are suită. — Notă muzi­cală. 3. „Haina* face pe o i» (pl.). 4. Curea de maşină. .Oftalmolog. 5. Confecţio­nează care. — Şade. 6. Lămpi fluorescen­te. — Toarnă griul In co?. — Epopee in­cipientă. 7. M arcă de maşină. — Se a- daugă la vîrstă (p i). 8. Culege ştiri pen­tru presă. — La autoturism. 9. Culegă­tor de litere. — Ciolan. 10. Se împrăştie . după ploaie. — Persoană care răsuceşte fire textile. 11. Cultivator de flori. — N o­tă muzicală. VERTICAL. s 1. Cuşmar. — Neg fără conţinut. 2. Dulap cu vase de lut. — Persoană care lucrează cu unelte,- cu unul sau mai multe tăişuri In jurul unui ax rotativ, servind la prelucrarea metalului şi lemnului. 3. Se primeşte de două ori pe lună. — Muncă de calitate.. 4. Multe sute. — . M uncitor la locul de mun­că. — Olga Tudbr. 5. Realizator de ima­gini. 6. Face ţuică. — Convoi de vagoane. 7. Imaculate. — Notă muzicală. 8. Riu în • R.P.D. Afganistan, afluent al rtului Bangi. — A lt nume dat Iui Horar, fiul lui Half- dan... 9. Veselie. — Sandu Traian. 10. Ca­

dru medical. — Exclamaţie. 11. Gonjuno- ţie. — îm bracă mobila.

Dicţionar: SH A L ; ROAR.Valerian MICLEA, ‘

Cluj-Napoca

10 -H

PAGINA 4

DE VORBA CU DL. DR, EMIL ONACA,candidat independent pentru funcţia de senator

în Parlamentul ţârii— Vă rugăm să vă prezentaţi cititorilor noştri. Deci,

cine sînteţi. domnule Emil Onaca?' RĂSPUNS: M-am născut la 15 august 1924 ca fiu al Victoriei şi al lui Grigore Onaca din Iacobeni, judeţul Cluj. Sînt doctor In ştiinţe economice al Universităţii din Paris, doctorat luat în 1951 cu teza „Expozeu critic al reformelor agrare române din 1918 Şi din 1945“. De asemenea, sînt doctor în ştiinţe politice al Universită­ţii Columbia din New York, obţinut cu teza „Regele Carol al II-lea şi politica României", susţinut în 1961. înainte de a pleca din ţară am fost preşedintele Tine­retului Naţional Ţărănesc al Academiei de înalte stu­dii comerciale şi industriale din Braşov şi, datorită ac­tivităţii mele politice, am fost persecutat de autorităţi- . le române din acea vreme. Am fost nevoit, de aceea, să fug din ţară, mai întîi In Franţa, apoi In Statele U- nite. Pot spune că am fost o victimă a comunismului. Din 1958 sînt preşedintele comitetului executiv al ţări­lor captive (New York, Los AngeleS) şl posed expe­rienţa a patru decenii în cea mai mare democraţie din lume: America.

— Acura, cînd sînteţi tn prima campanie electorală, ră rugăm să ne precizaţi părerea dvs. despre emigraţia română, din Occident.

RĂSPUNS: Emigraţia română din Occident este ruşi­nea neamului românes de 45 de ani. Toţi aşa-zişii „li­deri*, ce îşi mai zic şi „politici** trăiesc ca paraziţi, de 45 de ani, din fondurile jefuite de pe spinarea şi truda poporului.

— întors în ţară, ce proiecte aveţi? •RĂSPUNS: Am iniţiat contacte cu mai multe firme

americane, dintre care amintesc: „Parsons Engincering“ (Los Angeles) pentru modernizarea portului Constanţa, a Combinatului de la Galaţi, a rafinăriilor româneşti, „Ililton . International Hotels" (New York) pentru cinci hoteluri, la Oradea, Cluj, Braşov, Bucureşti şi Mamaia, „Tokio International Ltd. Electronics" (New York) — cu care sînt asociat — care oferă României întreaga, gamă electronică şl care doreşte sa achiziţioneze tot ce produce România ca îmbrăcăminte şi covoare. Pot să mai amintesc că — pentru Combinatul metalurgic din Galaţi — 'am cumpărat cocs american, care este cel mai bun din lume, nu din India sau U.R.S.S. Vreau ca zgîrie norii New York-ului să se înalţe spre ceruri în oţel românesc. Vreau o conductă de gaz Canada — Te­xas in ţevi româneşti,şi vreaţi conductele de petrol a- mericane tot în ţevi româneşti.

1. M axim DANCIU

Am urmărit, aseară tîr­ziu, la ■ televizor, imagini ale catastrofei nucleare de- Ia Cern obli, aceea care în ■urmă cu cîţiva ani ne-a stricat toată bucuria unor iile de primăvară şi a a- Iertat toată Europa prin gravitatea pericolului care ne păştea Intr-adevăr, consecinţele acestui dezas­tru ecologic nuclear, este de-a dreptul catastrofal. Am înţeles că o regiune întreagă a rămas stearpă, câ sute de oameni (peste 1,16.000) au 1 trebuit să-şi părăsească locuinţele şi a- vutul, câ sumele pierdute depăşesc 9 miliarde de ru­ble, că şi In perspectivă zona va rămîne multă vre­me infestată. Fără să mar vorbim, de efectul nociv pe care l-a a'vut asupra altor zone ecologice etirb- pene. Imaginile au sunat ca un memento, ca un a- devărat strigăt de alarmă, acum cînd doar în urmă

-c u cîteva zile s-a sărbăto­rit ziua mondială a Terrei, eveniment ecologic inter-

RAHTpMNTUL!naţional cu mari reverbe­raţii. -Numai la noi eveni­mentul a trecut aproape neobservat,' deşi nu eram

' noi cei mai In măsură să ocolim problem ele ecolo­gice multiple cu care ne confruntăm şl pe care le-am moştenit de la ve­chea dictatură. M i se pare că e timpul să ridicăm steagul ecologist la înălţi­mea pe care-1 reclamă si­tuaţia şi să ne implicăm mai adine, fiecare la locul său de muncă, In ‘ procesul de aşezare a vieţii noastre pe cele mai democratice

^ baze cu putinţă. Numai âcceptînd ■ acest principiu de viaţă şi acţiune, vora putea pune In aplicare măsurile . cu caracter pro- tecţionist care se cer luate la toate nivelele activităţii noastre social-feconomice, de la controlul curent al stării de sănătate al aeru­lui şi apei, la controlul a-

lim entelor şi al hranei, la înlăturarea tuturor facto­rilor de poluare şi dezechi­libru a mediului natural. E nevoie de formarea unor comitete de iniţiativă în toate fabricile, uzinele şi întreprinderile tn care factorii poluanţi se mani­festă cu mai multă inten-

. sitate, e nevoie de elabo­rarea unui pachet de mă­suri de primă urgenţă cu caracter ■ protecţionist, dar

- ş i de un control perma­nent şi eficace a ceea ce s-a întreprins. Să nu ui-

' tăm că în judeţul nostru se află cîteva oraşe grav poluate, precum Turda şi Dejul, şi că oamenii care trăiesc aici .trebuie să fie puşi în sfîrşit la adăpost de nesiguranţă şi teamă.

• Sanepidul şi Direcţia sa­nitara, cît şi toate reţelele administrative de compe­tenţă ar trebui obligate să ofere presei date şi situa­

ţii concrete privind starea .tuturor ecosistemelor ju ­

deţene, să facă rapoarte şi observaţii periodice, în aşa fel ca opinia publică să fie In permanenţă ţinută la

• curent cu indicii naturali . şi industriali de stare a

vieţi LCu cîţ ne apropiem de

coada secolului, cu atît Terra pare a fi tot mai a- meninţată de pericole şi dezastre ecologice, Intre care un nou Cernobîl ne-ar fi fatal. Trebuie să ieşim o dată din inerţie şi să a- plicăm măsuri drastice peste tot acolo unde se cuvine. Generaţia de mîi­ne trebuie să păşească în- tr-o lume sănătoasă, - atît biologic, cît şi moral, epu­rată de dogme şi demago­gie, de tot balastul de re­ziduuri* poluante care ne mai grevează mentalităţile. Stă numai în puterea noas­tră să vrem acest lucru.

M ircea POPA, candidat pentru Adunarea . Deputa­ţilor din partea Mişcării

Ecologiste din România

r - U»

k i s , , ..........................

£ ' ' ' '" “l i '

Sentimentul curat al libertăţiiFoto: Nicolae PETCU

PROGRAMCOMPETIŢIONAL

• VOLEI. In intervalul 2—6 mai a.c„ Sala spor­turilor din Cluj-Napoca va găzdui jocurile tur- neului de calificare pen­tru divizia „B " de volei masculin, cu participarea echipelor „Carpaţi" Bra­şov, „Oţelul1* P. Groza, «Foraj gaz metan" Tg.

Mureş, I.S.P.II.' Bucureşti şi „U “-E x p lo r ă r iC lu j. Vor avea Ioc în iiecarc îi cîte două întîlniri, cu în­cepere de la ora 17.

• FOTBAL. Duminică, 29 aprilie a.c., Ia orele 11, Va avea . lo c , , pe sta­dionul din strada 'Maşi- niştilor, în cadrul cam­pionatului diviziei „B" de lotbal, meciul dintre C.F.R. şi Eleetromureş Tîrgu Mureş. .

'Participare revoluţionară la alegeri Foto: Radu SlNTEJUDEAN

0 SOIUIIE ÎN CONCORDANTĂ CU CERERILE CETĂŢENILORIn cartierul Mănăştur din Cluj-Napoca

există o — de tristă celebritate -— între­prindere, care pricinuieşte multe necazuri locuitorilor din zonă: poligonul de prefa­bricate, „născut** odîftă cu cartierul şi, , sperăm, noi şi cetăţenii din cartier, mutat cit mai curînd. Argumente împotriva lui există destule şi nu le contestă nici chiar, conducerea întreprinderii: incomodarea* locatarilor unor blocuri despărţiţi prin doi—trei metri de poligon, cu tot ce în­seamnă această activitate industrială — poluare sonoră, praf, noroi, un intens tra­fic de autovehicule grele. Toate acestea — In condiţiile cunoscute d in -cartier: străzi înguste, spaţii verzi şi parcări a- proape'inexistente. . .

S-a avan sat-o soluţie: utilizarea halei poligonului drept hală a unei pieţe agro- alimentare. Soluţie atrăgătoare la prima vedere, chiar dacă zicem şi noi, împreună

-cu a lţii,'că bine ar fi să vedem mai în­tîi aprovizionate cu ce trebuie spaţiile com erciale' deja iexistente. Numai că so- -. luţia este contestată, cu cred ib ile ' argu­mente, de asociaţiile de locatari str. A - gricultorilor 3, str. Padin 27, str. Cioba­nului 6, str. Grigore Alexandrescu 39 ş i ' 45.. Acestea susţin că o hală agroalimen­

tară ar aduce cu sine iarăşi zgomotr mur­dărie, resturi de zarzavaturi aruncate, ' mirosuri, mu%te, şobolani şi, desigur, un trafic n u „ mai puţin incom odant ■

Există şi o altă soluţie. Alături de po­ligonul de prefabricate se află un institut de cercetări în domeniul materialelor de ‘ construcţii — instituţie „cuminte** a cărei activitate nu deranjează pe nimeni. Pen­tru Filiala Cluj a I.C.C.P.D:C. -ar fi cu­rată mană cerească hala şi unele din uti­lajele poligonului. In acest fel, filiala ar putea ajunge la nivelul altora din ţară şi şi-ar putea îmbunătăţi contribuţiile în do­meniul betoanelor uşoare, utilizării; «nor materii prime ieftine, încercării materia­lelor etc. In plus, spre folosul asociaţii­lor de locatari — care au subscris acestei idei —, s-ar elibera în jurul blocurilor de locuinţe spaţii late de 30— 35 de metri, ce

-ar putea fi transformate în spaţii, verzi şi locuri de parcare. In ce ne priveşte,. ne raliem acestei propuneri realiste, pe care o acceptă, de altfel, şi „împricinatul**, po­ligonul de prefabricate. Nu vedem, în consecinţă, n ici un motiv pentru a se ter- eiversa rezolvarea acestei probleme.

Ilie CALIAN

DAR NOI ŢIGANII ?In uiliina vreme, s-a făcut multă vîlvă în jurul eve-

njjncnlt'Ior de la Tîrgu Mureş. Se pare că, în sfîrşit, ro­mânii vor fi puşi la respect. Dar asta n u -i ‘ de ajuns. Istoria dovedeşte că, din nefericire, rui de puţine ori, forţei i se răspunde cu forţa. Şi, tot din nefericire, ro­mânii slnt, deocamdată, superiori numericeşte. Şi se ştie t u (.tU greutate nu fost opriţi locuitorii din Cugir şi din iilte părţi să fa ră excursii la Tîrgu. Mureş. De arooa ro­mânii tr e b u ie — scuzaţi expresia — lămuriţi; eventual cti mijloace paşnice, cînd nu se poate altfel.

S;i judecăm puţin, chiar şi cu capul pe care l-am moş­tenit de ţa defunctul regim de triştii amintire. S-ar su­păra un italian dacă intrînd într-un magazin italian şi cerfnd tn limba italiană un produs oarecare, de după tejghea i s-ar răspunde: „Ncm .tudom!“ ? Ar pomeni el în asemenea momente de Madona, de Papa, 'de.„7 Bine- , înţeles că nu, italienii fiind oameni ponderaţi. Ar fi în-, «rijorat un englez dacă fiul lui . nu ar putea, 'd e frică,6a frecventeze şcoala? Nu, catcgoric nu: copiii' trebuie căliţi de fragezi pentru lupta cu viaţa şl cu alte neno­

rociri. Ar protesta un spaniol dacă un, farmacist sau un medic {ţlogen i-ar refuza medicamentele, respectiv ' tratamentul dacă nu ştie — spaniolul — altă limbă de­cit spaniola? Ba mai de grabă şi-ar face autocritica pen­tru că nu s-a străduit .să devină poliglot şi s-ar împăca cu gîndul că toţi sîntem muritori. Ori unui francez i-ar : săii muştarul dacă ar vedea un steag nemţesc fluturînd pe o catedrală din Lyon? Sâ fini sobrii '

Şi atunci românii ce mai vor? A lte neînţelegeri? Alte victime? In loc să fie mulţumiţi că ungurii nu au avut pretenţii exagerate: în tratativele c u . guvernul rom ân, chiar au promis (şi nu ar fi de mirare să se şi ţină de cuvînt, pe alocurca) că nii-i vor mai alunga pe români de pe pămînturile acestora. Nu au respins nici măcar idcca că româna ar putea deveni limbă oficială în Ro­mânia — în unele zone, cel puţin. Nu-s destule concesii?

Sînt. Dar maghiarii-nu sînt singurii minoritari din Ro­mânia; nici măcar cei mai numeroşi. Cei mai numeroşi sintem n o i,'ţ ig a n ii. ' E adevărat, nimerii nil n e contestă meritele, dar. dc cc nu se gindeşte nimeni că şl . noi a- vem dreptul la privilegii? . , ■

Nu intenţionăm sâ punem mina pc securi sau baroase— chiar atîţ de sălbatici nu sîntem; nu încercăm să ne o ficia lizăm 'şi noi limba; nu urmărim nici măcar crea­rea unui alt stat in stat; dar. cerem cu tărie — pretin­

dem ! — dreptul la instruire, fie şi ln ’ lim ba română sau maghiară.

-Mulţi dintre ' tinerii noştri au diplome de bacalaureat; dar puţini, mult prea puţini ajung studenţi. E nedrept!

A u dreptate maghiarii (e de domeniul evidenţei): ac­cesul la învăţămîntul superior trebuie să aibă loc nu pe criteriul valorii, ci proporţional. "Astfel, la 100' de stu­denţi români trebuie să fie şi un sîrb, 2 germani, 10 ma­ghiari şi 12 ţigani. Poate că aceste cifre nu reprezintă chiar exact proproţiile (matematicienii vor. fa c e calcule precise), dar ordinea crescătoare e,- categoric, aceasta.

E inadmisibil, e intolerabil ca o etnie ca armenii să aibă — proporţional — un număr m ult prea mare de studenţi. Păstrînd înţeleapta regulă a proporţiilor, doar la ,5— 6 ani odată se cuvine să fie prim it un student armean în facultate. Nu avem nimic Cu armenii şi de aceea vom demască şi pe alţi minoritari aflaţi în ace­eaşi situaţie; dar toate la timpul lor. Şi vom lupta po

. toate căile şi cu toate m ijloacele sâ fie alungaţi din ln- văţămîntiil superior toţi studenţii proporţional-exceden- tari, inclusiv românii, dacă e cazul.

Dacă tot formulăm revendicări, măc^r să fim consec­venţi. Că Dumnezeu e bun; şi ne rabdă.

, In g . C ă lin C IO C A N A Ş

PAGINA 5

FRĂMiMTĂRI LA CEANU MARtIn ultimele zile ne-au sosit m ai multe sesizări din

Ceanu Mare, prin care se atrage atenţia asupra unor nereguli, care continuă să se manifeste în comună, în mai multe sectoare de activitate. M ai persistă, încă, aşa cum sîntem asiguraţi de către un grup de 14 coopera­tori din brigada I, abuzurile unora dintre conducătorii aleşi în adunări deloc dem ocratice. „Cu privire la acti­vitatea brigadierului de la brigada noastră, brigadier ca­re ta fost un activist de partid şi cu numai 4 clase, ţi

' care rămîne cu forţa, fără acordul, nostru pe funcţia pe care o deţine, sintem hotărîţi să nu ieşim la muncă în cîmp atîta timp cît acesta se va menţine pe funcţie* — se spune în scrisoare. .

O altă situaţie este cea a M artei Rus. „Vreau să vă aduc la cunoştinţă că în adunarea generală am luat cu­vîntul şi am vorbit despre unele nedreptăţi- făcute înC.A.P., fapt care le-a supărat pe unele persoane, fiind exclusă din fermă. Eu vreau să muncesc dar acum doamna ingineră de la ferm a 2 nu mă primeşte. Sînt multe nedreptăţi făcute de conducerea cooperativei. Ca să fie Ordine şi linişte şi în satul nostru, vă rugăm să rie ajutaţi îri aşa fe l ca adevărul şi dreptateta să iasă la iveală". ■ '

Desigur, cum s-a mai spus şi altă dată, adevărul nu poate fi decît unul singur. Dar, din păcate, nu în pu­ţine ; cazuri se încearcă ciuntirea lui, în numele unor interese, mărunte. Este timpul să. se pună capăt şi la €eanu Mare şi în altă parte, neînţelegerilor, disputelor de orice fel. Pămîntul trebuie să‘ fie lucrat .bine şi Ia timp pentru a rodi. Or, dacă unii nu sînt lăsaţi să lu­creze, iar alţii nu vor, este greu de crezut că hambarele se vor umple la toamnă. M ai este de-aşteptat, ca peste tot, în fruntea obştii să fie aleşi tu adevărat cei mai buni dintre locuitorii satelor»..

Emil LUCA

Desen de AL GIURGIU

FABRICA DE M OBILA GHERLA , i str. Andrei Mureşanu nr. 4, telefon 4-14-64 ■

angajează • ingineri, specialitatea produse finite din lemn • focbişti cazane cu abur industrial,'categoria 1-—4.

(533)

ln viaţa oamenilor, pro­prietatea ocupă un loc central, atit din pu nct.de vedere teoretic. cît şi - din punct de vedere practic. Teoretic, proprietatea este expresia , unor modalităţi sociale în care ne însuşim sau ne putem însuşi şi stă- - pîni roadele muncii şi, dm păcate, semenii, iar prac­tic eă condiţionează, prin form ele pe care le îmbra­că, realizarea a tot atîtea nivele diferite de bunăs­tare, dreptate şi libertate.

Pentru actuala recon­strucţie econom ică a ţării noastre, importanţa pro­prietăţii este amplificată de posibilitatea, ‘ nemaiîn- tîlnită de noi pînă acum, de a adopta, în mod de­mocratic şi pe plan naţio- . nai, cea mai adecvată so­luţie. în privinţa form elor ei. A scăpa această ocazie înseamnă a amîna, din ne­pricepere sau intenţii mai puţin lăudabile, redobîn- direa unei' libertăţi pe ca­re nici nu ştiu cînd o fi avut-o poporul nostru, dar despre care Voltaire spu­nea că oamenii care au a- vut-o au pierdut-o în două feluri, şi anume: „a- tunci cînd proştii au fost înşelaţi de şarlatani, sau cînd cei slabi au fost în­robiţi de cei puternici*. Pe de altă parte, valorificarea acestei şanse presupune doar puţin discernămînt, atît din partea factorilor politici, cît şi din cea a maselor de oameni a i mun­cii, . care trebuie ajutate în acest scop, "Să ştie ce vreau. .

Referitor la proprietate circulă deja numeroase idei, grupînd, fiecare din­tre ele, tel şi fe l de oa­meni, dintre care unii, destul de mulţi la număr, preferă a fi urmaţi în ceea ce spun fără a li se discuta părerile, eventual

nu prea mult, pentru a nu fi-p u ş i în Încurcătură. D e ' aceea, ei se grăbesc In a eticheta orice atitudine contrară lor, în a ademeni (plătind sau/şi prom iţînd «pielea ursului d in ' pădu­re") şi în a instiga nemul­ţumiţii, iar cei cărora „le dă mîna“ în a şi ame­ninţa

Or, ideile nu capătă va­loare de adevăr prin sim­pla enunţare, ci numai prin argumentare şi verifi­care în practică, iar opţiu­nea pentru una sau alta dintre ele trebuie să fie, în

ntarea ei In proprietate in­dividuală, prin .îm părţi­rea întregii avuţii naţiona­le, reflectată în valoarea netă de bilanţ la data de31 decembrie 1989, către populaţie, prin emiterea d,e titluri de proprietar (TDP- uri), prin care românii, particulari, vor deveni creditori asupra avuţiei naţionale existente la a- eea dată". Apoi, TDP-urile vor putea fi schimbate pe bani sau acţiuni şi active ale unităţilor econom ice de stat şi cooperatiste prevă­zute a se transforma fn

OPIIIMA PENTRU PROPRIETATE§1... LIBERTATE!

mod normal, rezultatul ie­rarhizării lor după avan­tajele şi dezavantajele pe care le au. In cazul nos-- tru, al proprietăţii, şi pen­tru cei mulţi, eu găsesc că, cel puţin deocamdată, la loo de frunte se situează ceea ce am mai spus, în acest ziar, şi anume, că orice mare unitate econo­mică trebuie să aparţină acelora care lucrează în ea şi cît timp lucrează în ea, iar prin colectivul - el de muncă unitatea respectivă să aparţină întregului po­por.

Există însă şi econo­mişti care, deşi recunosc că ceea ce a mai rămas dip proprietatea comunistă (sic!) sub form ă de fa­brici, uzine, drumuri etc., este al poporului, susţin şi cer ca aceasta să fie dată înapoi românilor (ca cetă­ţenie, mă gîndesc, nu ca naţionalitate), prin îm pro­prietărire, prin transfor-

corporaţii de stat şl, pe măsura vînzării lor inte­grale către persoane fizice, în corporaţii publice.

In privinţa ideii de mai sus-nu ni se. spune sufi­cient de răspicat cum a- nume ajung titlurile de proprietar în posesia oa­menilor: în mod gratuit sau prin vînzare-cumpă- rare? ' '

Dacă aceste titluri s-ar da gratuit, atunci ar mai trebui ştiut cui anufno ur­mează să se dea ele şi tn funcţie de ce anume. A - vînd însă în vedere fap­tul că asemenea eriterii ae împroprietărire sînt, pînă la proba .contrarie, mai mult decît discutabile, este de presupus că a doua ipo­teză, aceea a vînzării ti­tlurilor de proprietar către cei care au bani, e mai plauzibilă, nu însă şi lip ­sită de neajunsuri, şi încă mari, căci unei nedreptăţi

sociale de pînă acum nu

trebuie să i se răspundă cu o altă nedreptate, a- proape tot atît de mare.'' După părerea mea, po­

porul nu se confundă cu persoanele fizice care au bani pentru a -i ■ cumpăra o parte mai mică sau mai mare din avuţia materială acumulată de-a lungul ge­neraţiilor şi de către toţi oamenii muncii, iar la ora actuală bani pentru aşa ceva au, chiar dacă nu su­ficienţi, îndeosebi bişniţa­rii, fosta nomenclatură de partid şi de stat şi cei ca­re în vechiul regim au furat. Dacă aşa stau lucru­rile, atunci presupusa îm­proprietărire . este un t'el de .co la c peste . pupăză*-! Mai precis, ea este echiva­lentă cu „pleacă ai noştri, vin ai noştri" — şi riu ori­cum, ci triumfători, respec­tiv, împroprietăriţi cu roa­dele muncii altora.

Spre deosebire de toţi cei care propun vînzarea avuţiei materiale a între- gului popor către cine are deja bani, iar în perspec­tivă către cine va mâi a- puca să-şi facă rost de bani pentru ceea ce a mai rămas de vîndut, opţiunea mea pentru proprietate in­dică cu ce anume trebuie început pentru ca, cei mulţi să-şi poată dobîndi o libertate econom ică ne­cunoscută în istorie decît experimental, iar asta atît faţă de stat cît şi faţă de toţi aceia care n-au nimta sau au prea puţin de-a fa ­ce cu munca şi; alte drep­turi ale noastre. In viitorul apropiat, înainte, deci, ăe a fi eventual, prea tîrziu, sper să reuşesc a aduce' ln discuţie şi alte aspecte ale opţiunii, mele pentru o for­mă sau alta-de proprieta­te şi, totodată, de libertate.

Vasile M ARIAN, cercetător ştiinţific

„A L O "! PE RECEPŢIE. . .Impresionantul „val" de religiozitate, care a '„ in u n ­

dat" după Revoluţie întreaga Românie, este, încă, în ofensivă. O picătură în oceanul creştinităţii poate f i con­siderată^ publicaţia lunară „A L O !1* — creştină şi inde­pendentă, care este, iată, la al doilea său număr. „A lo !" se dresează creştinilor, fără excepţie: „E vrem ea şă ne cunoaştem unii pe alţii, p jin Cel care ne-a învăţat şi ne învaţă iubirea. Eu, ortodox, îm i 'spun creştin,-tu, re fo r ­mat îţi spui creştin, el, catolic, îşi spune; creştin, noi, cei care credem în Mîntuitorul lumii acesteia rie che­măm creştin i. . . “ se evidenţiază- în - ^Editorialul" numă­rului 2 al publicaţiei. Fie ca proaspăta picătură să în­dulcească o cît mai mare parte din • oceanul în care a căzut. (Ii. L.) * ■ ~

Pentru unii mumă, pentru alţii... ciumă!I.G.C.L. Turda —• ne

scrie domnul Vasile Tur- dean, preşedintele asociaţiei de locatari a Blocului H -l, cu asentimentul a încă 19 asociaţii — continuă şi a- cum să nesocotească legali­tatea în ceea ce priveşte în? casarea contravalorii unor servicii pe care le prestează, sau nu, pentru populaţie. Pentru a nu da loc nici unui echivoc, domnul Turdean aduce în sprijinul afirmaţi­ei făcute destule argumente. Să le nominalizăm. Potrivit expertizei contabile (Dosar nr. 922/1985), în perioada 1

. martie 1982—30 aprilie 1985. l.G.C.L.-ul a încasat, în plus, de la asociaţiile de lo­catari din microraionul II. Oprişani (CT-2), suma de 76.583 lei. De ce ,în plus? Pentru simplul motiv peri-, tru că, aşa cum arătam şi In titlul materialului, I.G.- C.L.-U1 s-a dovedit a fi p en « tru unii mumă, iar pentru a lţ ii . . .

Să trecem însă la concret Peşi Giădiniţa nr. 18, Şcoa­la generală nr. 8, unele scc- ţii ale cooperativelor meşte­şugăreşti „Potaissa" şi „U - nirea“ , I.C.S. „Alimentara** ţi C.L.P. au beneficiat şl de încălzire şi de apă caldă, ele n-au achitat nici u n . . . ţfanţ, nici măcar pentru chi­rie. t.G.C.L.-ul a trecut to­tul în cîrca asociaţiilor ' de locatari., In mod abuziv, sc InlcJege. Numai că cetăţe­

nii nu s-âu lăsat aşa. uşor traşi pe sfoară. Si, ln con-’ secinţă, au acţionat I.G.- C.L.-ul în- judecată. Potrivit sentinţei civile nr. 3236 din 13 decembrie 1985, sus-nu- mita întreprindere a fost o - bligată să restituie asocia­ţiilor suma de 15.635 lei. Se credea că cine se frige oda­tă, a doua oară va sufla şl Iri i . . Oceanul îngheţat! Nu a fost-aşa.' I.G.C.L.-ul şi a - ’ cum continuă să încaseze apa caldă utilizată la sala de sport a Şcolii generale nr. 8 din punga locatarilor.

Mai m u lt Pentru astfel de practici cu totul străine d c principiile democratice ce guvernează . ţara, I.G.- C.L.-ul a mai fost dat în ju ­decată şi de asocaţia de lo­catari din microraionul I O - pnşani şi, fireşte, a fost o- bligat să restituie sumele încasate ilegal. D ar. . . şi a - cum se Incascază sume mpri de bani pentru servi­cii neprestate. ' La etajele III şi IV ale multor blocuri, apa caldă nu ajunge. De în­casat se • încasează. Motiv pentru care nu puţini cetă­ţeni , ln căutarea dreptu­lui, sînt purtaţi prin sâ la . . . paşilor perduţi, cînd toate acestea, ar putea fi evit'ite

, printr-o deservire . civiliza­tă, corectă şi perceperea u- nci taxe conform e cu valoa­rea lor intrinsecă.' '

Asociaţiile de locatari se mai plîng şi de un alt fapt:

deşi după Revoluţia din, de­ccm brie preţurile .aberante fixate de dictator pentru e - , nergie electrică şi gaz me­tan au fost reduse'substan­ţial, cheltuielile ' de' lritreţi- : nere ce trebuiesc plătite, a - cum, sînt cu mult mai riiari decît înainte!, Cînd sint ce­rute explicaţii de la I.G.C.L., ‘ acesta sie acoperă cu Decre­tul 56/1990, potrivit căruia s-a stabilit, . ca tarif unic, • 230 lei pe Gcal, .indiferent, de natura combustibilului utilizat. Faţă de această si- ' tuaţie se pune o întrebare firească: care sînt atunci a- vantajele cetăţenilor ce ar’., trebui să decurgăde pe ur­ma ieftinirii gazului şi a .e - nergiei e lectrice?:

-Nu cumva în spatele aces­tor, misterioase Gcal se as­cund şi acum nişte încasări de-a dreptul revoltătoare ce Du-şi au. acoperire nici de drept,' nici. de' fapt? Acest lucru va trebui să-l stabi­lească^ factorii competenţi în m odureel mai concret şi cît mai repede Pentru â se evita reclamaţiile şi suspi­ciunile, ca să 'n u spunem ilegalităţile, precum şi ne­număratele drumuri pe ca­re oamenii sînt nevoiţi să- le facă la toate forurile posibile ş i . im posibile pen ­tru a-şi căuta drepturile.

Ion CORDOŞ

Cotre. redacţia ziarului„ADEVARUL IN LIBERTATE-

Asociaţia de locatari din str. P lopilor nr. 4, b loc M. 2 Gluj-Napoca, vă roagă să binevoiţi a trimite de urgenţă un fotoreporter pentru a constata la faţa locului situaţia în care ne găsim. O situaţie de neimaginat şi de nesupor­ta t Blocul nostru este situat în imediata apropiere a porţii Fabricii de bere. In faţa blocului, zilnic, 24 ore din 24, se adună zeci şi zcci de maşini (camioane, tractoare cu remorci, automobile) şl căruţe cu cai în aşteptarea preluării şi a com ercializării pe ioc, de la sus-numita fa­brică, a navetelor şi butoaielor cu bere. Aceste m ijloace de transport fac un zgomot infernal (clacsoane, strigăte etc.) atît ziua, cit şi noaptea. Pe lîngă faptul că zgom o­tele produse ne îm piedică să ne odihnim şl să dormim, gazele de eşapament şl praful ridicat d e 'p e strada in­com plet asfaltată pătrund în locuinţe şi fac aerul insu-‘ portabil. '

lng. IcreiMia URSU, preşedintele Asociaţici dc locatari

CA ARM• Fapt banal. . Din păca­

te, faptul divers a devenit, acum, un fapt oarecare, ba-

. nai. Accidentele de maşi­nă, furturile, atacurile dure la persoană nu mai aii un caracter excepţional. < La Cluj au început să se adu-, ne, mai nou, hoţii de buzu­nare din_ţară. Luni, la ma­gazinul de încălţăminte din strada 30 Decembrie au „o - perat" trei persoane, în e- chipă, furînd un portmoneu cu peste -1.000 de lei. Cine sînt cei care au furat? Ba- roniţa David, venită - din Năsăud (este, de loc, din; Gura -Humorului), mamă a patru copii, care a colabo­rat cu fraţii Cristian şi Da­niel - Bulboacă, amîndoi din Năsăud, în vîrstă de 18, res­pectiv 17 ani. Cei doi fraţi aveau „misiunea" de a o a- copcri pe Baroniţa. Din fe­ricire pentru păgubaşă — E- lisabeta Rusu din comuna Floreşti — poliţiştii erau şi ei în zonă. prinzînd hoţii în flagrant d elict

• V crţie . ' Hotărîrea pri­vind aplicaea Decretului-Le- ge- nr. 54/1990 privind orga­nizarea şi desfăşurarea u - r.or activităţi econom ice pe baza liberei iniţiative pre­vede posibilitatea întreprin­derilor mici, asociaţiilor cu scop lucrativ, asociaţiilor familiale, precum şi a per­soanelor fizice care desfă­şoară activitate în mod in­dependent de a obţine cre­dite de la bancă. Totul este bine pînă aici. Banca de in~ vestiţii din Cluj a primit, de exemplu, pentru cel de-al

II-lea trimestru, un plafon de crcdite de 30 de milioa­ne lei din care nu a putut credita nici m ă ca r . . . 100 de lei. Cauza? Pentru acor­darea creditelor, se cer a- numite garanţii.' A ici este nccazul ccl mare care îm­

piedică băncile^ sâ facă via­bilă legea. Proprietatea per­sonală trebuie ipotecată şi înscrisă, la Notariatul de, stat. Ipoteca nu are ciţie o face deoarece pînă acum nu se făceau-expertize decît Ia. cererea judecătoriei sau a notariatului: Ş i.s -a r părea că nu există nici registrele speciale de gajuri (pe care legea insinuează că ar ex is-

.ta) la primării.’ tn conclu­zie Ia ora actuală pot avea .

. iniţiativă cei ce dispuri de un capital financiar (ca - să ne adaptăm lim bajului-eco­nomic capitalist) şi care-şi pot deschide cont la,.ban,că. Cei ce nu -dispun de bani „cash*- sînt nevoiţi să mai aştepte. Pînă cînd? Este © întrebare la care ne pot răs­punde organele locale ale puterii de stat. : Judeţul Cluj, reacţionînd cu mare

-întîrziere, a pierdut, din nou, startul. In alte judeţe au fost găsite soluţii-- - *

- • Comercială. -Tot m ai mulţi străini (sau cetăţeni români care pleacă în străi­nătate) găsesc mărfuri pe care cumpărătorul de rînd nu are cum să le afle. Noi nu putem „face rost** de

.ceea ce vecinii noştri găsesc în magazine: încălţăminte ' din piele, lenjerie de bum­bac, m obilă (din lemn) ş.a. Mărfurile vandabile (cîte sînt scoase la vînzare) dis­par^ imediat, din rafturi, aşa încît nu poţi cumpăra , rnai nimic. Sugerăm noului, şef al Direcţiei comerciale să ,ia nişte măsuri de protejare a vînzării de mărfuri. Cetjj- ţCnii români trebuie spriji­niţi, şi ' l. să-şi cumpere lu - cruri’ e de care au nevoie. Parlamentul nu are timp să sc ocupe de lucruri mărun­te, sînt ocupaţi cu certurile.; Vameşii aplică nişte legi

- elemente. Poate C.P.tl.N. Cluj şi primăriile din Judeţ vor avea mal multă înţele­gere faţă de cel ce au bani şi n-au ce face cu ei. Infla­ţia trebuie evitată, spre bi­nele nostru. ,

M. SANGliOJIZAN

ADEVARUL - IN LIBERTATE PAGINA 6

Biliar Albu: „CLUJUL Şl „IT - IUBIŞI CE NU SE UITÂ'Zilele trecute am avut plăcuta surpri­

ză de a revedea la C luj pe unul diivtre virtuozii baschetului românesc de ieri, Mihai (Puiu) ALBU, stabilit de mai mulţi ani în R.F.G. După efuziunea re­vederii şi un nostalgic remember al pe­rioadei de cînd nu ne-am văzut, i-am so­licitat oaspetelui cîteva relaţii pentru ci­titori, mulţi dintre aceştia înfocaţi su­porteri ai săi în perioada cînd el a ju ­cat la „U*.

— Aşadar, dincolo de dorul care, bă­nuim, te-a pus în -, mişcare, ce alte ar­gumente explică vizita ta în ţară şi po­pasul la Cluj?

— Ca orice român de bună credinţă,. evenimentele petrecute aici m-au răsco­

lit teribil, schimbările produse bucurîn-- du-mă, starea precară din anumite sec­

toare ale vieţii sociale — cunoscută in R.F.G. atît datorită mass-mediei cît şl Informaţiilor directe primite de la' cei din ţa r ă — îngri]orîndu-mă. Şi atunci

i m i-am spus că trebuie să fac şi eu ceva.' Găsind audienţă la ziarele germane din : regiune, am transmis an apel solicitînd . | ajutoare pentru copiii din România. Răs»! punsul „ a fost prom pt, multe persoana particulare şl reprezeritanţi ai unor f ir - me contabilizind în acest scop. Rezulta-

. tul: un camion compus ditv medicamente ) şi produse alimentare specific* vîrstei fragede. Transport p e ' care m-am anga­ja t să-I însoţesc, e i avînd destinaţia? Spitalul de copii ş l Orfelinatul din Si­biu (n.r., oraşul natal a l conlocuitorului nostru). Cît priveşte popasul la Cluj, a- cesta era de neconceput, el reprezentînd pentru mine o „rezervă de oxigen". M o­tivele sînt uşor de intuit, Clujul fiind o-

raşul prim ei- m ele tinereţi, locul unde m -am îm plinit în plan sportiv şi uman, întrucît eu am sosit aici cînd nu aveam

'd e c ît 16 ani, deci un copil deschis tu­turor influenţelor. Şansa mea — şi tind să cred a tuturor celor ce bat la porţile acestei cetăţi — a fost aceea de a găsi aici o atmosferă- de mare emulaţie şi suflete ce m-au asimilat şi m-au înda­torat cu prietenii cărora le voi rămîne devotat toată viaţa.

— Pentru mai tinerii noştri cititori, să recapitulăm etapele evoluţiei tale spor­tive şi să precizăm conţinutul activităţii desfăsurate în Germania. ;

— A m jucat Ia „U “ între 195&—1962 şl îm i place să cred că formaţia noastră de atunci — cu M ircea Bugnariu, Victor Stroie, Mircea lonescu, Emerik Vizi şl regretatul meu prieten Horia Demian — a reprezentat un v îr f al baschetului clu­jean. De altfel, atunci 'a atins „U* cea mai bună performanţă a sa, locul doi, după Steaua. In ’G2 am trecut la Dina­m o, unnde am Jucat zece ani, timp în care această echipă a cîştigat, cum s« ştie, mai multe titluri de campioană. In septembrie 1971, la .Europenele* de la Essen, am primit oferta de-a juca la Clubul M.T.V. W olfenbuttel ş i după şa­se luni d e tratative, «operaţiunea* s-a perfectat, aşa că din februarie ’72 mi-am început, legal din punctul de vedere- al autorităţilor române, activitatea la clu­bul din R F .G . unde am activat pînă în 1985, prim ii trei ani ca jucător, apoi ca antrenor. Din '35, activez-ca profesor, de educaţie fizică la un liceu din W olfen­buttel.

— Deşi n-aş vrea să răscolesc episoa-

de neplăcute, nu pot trece peste chinu­rile talc din vara lui ’ 72.~— Cînd venisem acasă pentru pe­

rioada de vacanţă foarte bucuros de per­form anţa realizată cu noua mea echipă: cîştigarea Cupei Germaniei. Ei bine, deşi contractul era în vigoare, mi s-a cerut

■ paşaportul ţi eu, naivul, l-am predat crezînd că-i a simplă uzanţă. In august,

- cînd I-am solicitat, au început însă ter­giversările care au durat pînă In fe­bruarie anul viitor, timp In care eu n-am fost al nimănui. Să mai amintesc frecuşurile, nesiguranţa, uzura nervoasă? Acestea au constituit de altfel motivul deciziei mele de-a nu mă mai întoarce Intr-o ţară unde domnea arbitrarul.

— Acum însă ţara are altă faţă şi caută să-şi edifice verticalitatea pe cu

- fotul alţi pivoţi, demers ce trebuie să , cuprindă şi sportul. Ca vechi practicant

al sportului de la noi şi cunoscător al- felu lui cum se desfăşoară această acti-

' vitate îi» alte state* ce-al avea de reco-■tandat?

— Cert, cluburile nu pot trăi fără _ sponsori, această misiune trebuind sâ re-

. vină — sau să fie-arogată — de marile unităţi econom ice. In performanţă tre­buie trecut, treptat, Ia profesionism,, iar ea trebuie edificată pe baza unei pira-

- m ide solid constituită Ia toate nivelele sale. Sportul nu trebuie Insă să rămînă apanajul unei categorii restrînse, c i tre­buie să devină bun al tuturor, să fie una din. coordonatele existenţei. Şi în Româ- nia omul trebuie învăţat sâ fie sănătoa — filozofie de viaţă care cere ca în­treaga atitudine faţă de sport să fie re- gîndită. Dar nu vreau să mă rezum doar

} ’

p . :_______________

Prietenie şl rivalitate sportivă: ROBIA DEMIAN — M IIIA1 ALBU

Ia sugestii, acestea fiind ce l mai uşor d« d a t Vreau să mărturisesc intenţia mea de-a mă angaja efectiv în procesul de reorganizare şi reînnoire a le «portalul românesc. Aşa că aştept solicitări, dacă sprijinul m eu este considerat utîL

— Mulţumim Mihai A lba pentra in­tenţiile ce le bune şi actul tău nmanit;ir care trădează ce aproape ne-ai rămas.

Transmite totodată gratitudinea noastră celor care s-au gîndit la noi şi soţiei tala care îţi înţelege şi-ţi susţine sentimente­le nutrite pentru cei din România. Si.» tc reaşteptăm! Nuşa DEMIAN

irefrszePeisajul nostru competi-

ţional s-a îmbogăţit îh a- eeasfă primăvară, după cum se ştie, cu încă o... fe - deraţie. cea de baseball,’u - na incriminată pînă nu de mult de snobism, exotism ţi alte asemenea „ isme“ » ' Ceva neobişnuit pentru eu­ropeni există in-sportul a- cesta de factură exclusiv nord-americanăr dar dintre toţi noi, românii se pare că trebuie să fim cel mai pu­ţin uimiţi avînd la îndemâ­nă... oină ce prezintă des­tule similitudini cu base- ball-ul. Prin urmare, pre­misele de adopţiune rapi­dă a acestuia pe meleagu­rile noastre stnt certe, sa~ tisfăcindu-se nu numai fi­

reşti curiozităţi, ci ţi dezi­derate legitime de racor­dare la dimensiuni ale lu» mii moderne. Sigur, deo­camdată marea caravană a baseball-ului nu s-a pus cu adevărat in mişcare, dar pasul: de lansare a fost fă­cut şi există garanţii că şi următorii vor avea o bună -

triaţilor săi. Iscodit de cei din jur, dl. Smith a ţinut să precizeze între_.,altele că „românii se vor adapta re­lativ uşor la baseball doar printr-o mişcare ■mai rapU dă în lovirea mingii şi lan­sarea tn atac, ei posedind deja prin practicarea oinei deprinderile elementare de

BASEBALL, CALE L IB E R Ă !cadenţă. Interesant este a- cum că unul din demnita­rii respectabili ai acestui. sport, nimeni altul decit dl. Rob art Smith,. preşedin­tele Federaţiei Intemaţior .nate de Baseball a găsit de cuviinţă sa descindă chiar la Bucureşti pentru a asis­ta la o demonstraţie de oi­nă despre care auzise lu­cruri bune şi pe care se a - rată dispus să o propună spre adopţiune ţi compa-

joc". Şi dacă tot s-a aflat între ai noştri, dl. R.S. a mai furnizat cîteva date de statistică mondială demne de reţinut: pe' glob sînt o - proape 90 de milioane de jucători pe care-i tutelează 65 de federaţii naţionale. Chiar in Africa a pătruns acest sport, mai exact in Tunisia şi Algeria (proba­bil, curînd primii noştri adversari. Trebuie să ba­tem ţi noi pe cinevă la în­

ceput!}. In S.U.A. campio­natul se desfăşoară în două ligi, de vest şi de est cu o asistenţă anuală de peş­tii 13 milioane de specta­tori. O echipă profesionistă susţine cîte 160 de meciuri într-un campionat, iar ju ­cătorii pot ciştiga între o jumătate de mttiqp şi 3 mi-., lioane de dolari pe sezon Straşnică sumă! Şi a mai promis dl. R.S. că federa­ţia nord-americană va spri­jini baseball-ul românesc să-şi dobîndească un loc respectabil acasă şi în lu­mea largă prin seturi de echipament şi fonduri fi­nanciare. Mai-mai ne în­cearcă gîndul că, din tru­fie, americanii nu ne vor cere în reciprocitate ajuto­rul să înveţe mai repede

Teodor MATEESCU

Tir: UN VALOROS LOG tNTH '

Intre 17—20 aprilie, la Bucureşti a avut loc con­cursul de tir dotat cu „Cu­pa Primăverii", întrecere organizată de federaţia de specialitate, avînd ca scop selecţia celor mai valoroşi trăgători pentru confruntă­rile internaţionale viitoare.O subliniere pentru Junio­rul clujena Sebastian Mi- cuşan („U“ J, care a ocupat locul întîi în proba de ar­mă liberă 3X20 focuri, cu 569 puncte (peste norma de candidat olimpic). Tot el a ocupat locul trei în pro­ba de armă liberă 60 focuri, poziţia culcat, cu 587 puncte (la 31 de ctştigă- tor). La senioare, în proba de 40 focuri, poziţia picioa­

re, armă standard, Maria Popa a ocupat locul trei, după un bara j cu Minerva Popa (am bele de la .„U“), totalizînd 351 puncte

T '

Sebastian Micuşan

LUMÂ, LENSŞTEA ŞI BORFAŞII.•Cînd tot omul îşî caută tihna şi se retrage spre

propriu-i „spaţiu locativ", cînd poezia lunii se aşea­ză pe cer, oraşul se îm bracă de linişte şi aşteaptă. Aşteaptă o nouă zi în care, sigur, speranţele renasc cu şi mai mare intensitate. „Cărarea" nopţii o străbat puţini oameni.' Unii contin uă travaliul de peste n (oţelari, taximetrişti, ce i de la telefoane etc.), alţii caută să încurce, să batjo corcască, grija pentru ca. realmente, ziua de m iine să fie mai frumoasă.

CE FACE POLIŢIATf ' ■. Veghează. - Ca m ijloace încă modeste patrulează pentru ca liniştea nopţii să nu aibă de suferit

ora 22,40. împreună cu domnul maior Ioan Rusu;, cîteva echipaje pleacă li* «rond de noapte*. Nu de­parte. In Piaţa Libertăţii maşinile (care au mai ră­mas) eliberate de „nebu­nia* de peste-zi p r in d .. . curaj. Şi nu atît bietele

autovehicule, cit şoferii a» cestora. Provocarea? A lco­olul. Este adevărat că n u -i mulţi cei care «cochetează' cu inconştienţa. Dar s în tO ţuică aici, o bere dinco­lo ş i . . . buclucul nu întfr- zie să apară. Pînă una al ta un avertisment pentru Agafia Niloşt oricum noap- tea-i «dură* cu cei care nu-i cunosc faldurile de catifea. Mai ales, atunci cînd circuli cu bicicleta fă ­ră faruri.

i /*/•>■. // y.

CROITORULTAXIM ETRIST

Trece prin «filtru* Va- ’ le r Mocan. Semnul regula­mentar al agentului de cir­culaţie şi omul «trage* pe dreapta. '

ora 11,45. Dintr-un taxi particular coboară un om speriat Vaier Mcrcanu ştie că a băut (fiola nu minte niciodată), că n-are autori­zaţie că... Şi atunci începe basmul. M -a chem at şeful, am băut un pahar de be­re (?), ştiţi, să trăiţi, eu n-am mai făcut aşa ceva.. Domnul Ştefan Pop (şefu l aştepta liniştit maşina5-CJ-4089. O f i adevărat că după ce aţi făcut un cos­tum, v-aţi chemat croitorul să vă ia „măsura* pentru pardesiu din scîndUri? Ori­cum, se putea întîmplă, pentru că subalternul era băut.

’ " ; ■> • V a / V v ^ rV 'v q |* y 4 / * K / * ţ * \ ¥•*ţ -i * J _ f, 4 1<, Mm i

LA SCARA

Şi dacă tot ne-a încre­dinţat întreprinderea o maşină, şi-i democraţie (?!) de ce să n-o parcăm acă- sucă. Alverna — 41-CJ- 4601 (tractor In pantă, ga­ta, gata s-o ia la vale), 31-CJ-3100 — pe Primăve­rii, foarte aproape de 31- CJ-1533, 32-CJ-1285 — str. Bucureşti. Şi 21-GJ-4894 parcată ca la expoziţie, pentru ca» eventualii rău­făcători să-şi poată lua nestingheriţi seînduri.

•ora 12,50. fn spatele ho­telului „Astoria*. Maşina 3-CJ-8634, condusă de Ioan Fodor. „N u ştiu ce m-a... împins să iau maşina*. Nici noi, m ai ales că tînărul, grăbit să se înscrie pe lis­ta celor care-şi fac veacul la_. paşapoarte, nu avea permis de conducere. E drept, n -a băut declt un pahar de lăptic, dar acum li va fi mai greu sâ-şf ob­ţină permisul. Că, de...

.M IŞCAREA"PĂDURILOR

Apel de la domnul maior Ioan Bodocan. „Veniţi pe Aurel Vlaicu*. Mergem

ora 1,20. Luna liiminea- ză „Raba* de 16 tone con­dusă de Aurel Ţăgurean.

' Lemne de fo c obţinute ile­gal. De la Gilău la Cămă- raş. N-a mai ajuns. Poate că autobaza va lua şl alte măsuri. Maşina are numă­rul 31-CJ-7107. Tot din Gi­lău (nu cunoaştem destina­ţia) au plecat şi căruţaşii G avril Inoan (număr de Casă 167) şi Vasilică M aier (Gilău, 158/A ). In total 4 metri cubi „şutiţi*. Viaţa-1 grea, mai ales clnd vin c*i de la Ocolul silvia De! -

să „ofere* sinonim e pentru cele relatate, să ne scrie Ia redacţie. Oricum, luna ar lumina mai frumos, dacă ar aştepta ziua de mîine fn linişte. Fără pungăşii de tot felul.

Radu VIDA

M i-am adus aminte câ In titlu ara trecut Jignito­rul „borfaş*. Poate păţesc şi eu ca cineva din P aria -/

■meni care, vezi doamnă, a trebuit să-şj ceară scuze pentru lim baj. Cine poate

ap**

In goană după paşaport; fără permis de conduccrt

^ n wI L

• *y '■ • ■ ’ y

* lt' f > ? '

* t s .a JJXAi...... r J Ă

O pădure in plinît stradă Şi-a dat foc la . '. , valiză (in loc de lemne)

* - , ' ' I * "

f , zi .. . «I ^ •

Vieţile noastro ln mîna c c lo r . . . alcoolizaţi ' 1 Fotografiile; Nicolao TETCU.

PAGINA 7: /

’/Ca AA.A.AAAAAA a a

PROGRAM UL ST AŢIILO R .PECO" 28 aprilie — 1 mai

* ■

, Staţia : Z iua — Ora

z Sîmbătă "Duminică Luni Marţi

Aurel "Vlaicu 7— 19 — 7—19 • —. *Mănăştur ' 8—20 ' v' — B—20Feleacu p e r m a n e n tCalea Baciului 7-^19 7— 19 — —Oaşului 8— 16 : — 1 —16 Iunie 8— 13 — — .•Dej 8—20 8—20 — • « - 2 0Gherla , 9— 16 _ 9—16 9—

, Huedin 8— 16 — 8—16 — .

Turda 7—21 7—21 7—21 7—21Cîmpia Turzii « — 17 — —

OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM CLUJ

organizează exam enele de «testare—rcafestare _ pentru ghizi-interpreţi şi însoţitori, colaboratori externi, in pe­rioada 7—9 mai 1990. Se v or prezenta atestaţii şt reates- taţii care au susţinut exam enele In anul 1988, precum şi candidaţii care au susţinut exam enul de preselecţie ln anul 1989. Examenele vor avea lo c în sala de p e str. Constanţa î —3. Program ul exam enelor, tematica şi bi­bliografia sînt afişate la sediul O.J.T. C luj, str. Şincai nr. 2. (504)

ÎNTREPRINDEREA DE REPARA ŢII AUTO CLU J-NAPOCA ,

încadrează, prin transfer sau prin O ficiul forţei de mun­că: • tinichigii • an geamgiu • un curăţitor canale • 2 instalatori, categoria III şi V I. încadrarea se va face conform Legii nr. 12 din 1971 şi Legii nr. 57 din 1974. Relaţii suplimentare ia Biroul personal, telefon 4-27-88, interior 120. (525)

ÎNTREPRINDEREA DE PRODUCŢIE PRESTĂRI SERVICII CLUJ-NAPOCA

cu sediul ln b-dul, Eroilor nr. 9, telefon 1-74-05, 1-78-26,- interior 50

Încadrează următorul personal operativ: • tîmplari, cat. 3—5 — 10 persoane pentru activitatea din municipiul Cluj-Napoca. Condiţii: prevederile Legii 12/71. (530)

ÎNTREPRINDEREA .A R M A T U R A " CLUJ-NAPOCA . str. Gării nr 19

Încadrează, urgent; • 2 fochişti autorizaţi pentru cazane de m edie presiune • 2 instalatori « 2 tîmplari * ur, vulcanizator • un sudor. Condiţii de încadrare conform Legii nr. 12 din 1971. Informaţii suplimentare la telefo­nul 3-27-37, interior 148. (4ff3) -

ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE .SOM EŞUL" CLUJ-NAPOCA

Bulevardul 22 Decem brie rir. 77

_i organizează, în conformitate cu Legea 12/1971, p e data î de 10 mai 1990, ora 10, concurs pentru ocuparea urmă- j toarelor posturi pentru activitatea d e aprovizionare: ! • econom ist m tehnician • m erccolog <de preferinţă băr­

baţi). Înscrieri ţ i inform aţii, zilnic, între orele 13— 15 la Serviciul personal-învăţămînt-salarizare. (526)

LJ.T.L. CLUJ

face cunoscut publicului călător din municipiul C luj-N apoca:

A. In ziua d e 28 aprilie 1990 circulaţia se va desfă­şura Intre Orele 5—23 p e toate liniile, cu capacităţi mai reduse de transport, ţinlndu-se seamă de sîmbătă liberă la u n d e unităţi,

B. In zilele de 29, 30 aprilie şi 1 mai 1990 transportul In comun cu autobuze, troleibuze ţ i tramvaie se va des­făşura Intre' orele 6—22. Circulaţia se va asigura pe li ­niile de troleibuze nr. 1, 3, 4, 6, 7, 8, 9. 10, 23; de auto­buze nr. 27, 28, 29, 31. 32, 33, 35„ 46 şi de tramvaie nr. 100, 101. Chioşcurile pentru vînzarea biletelor vor avea ora­rul d e funcţionare afişat la fiecare în parte, iar birou­rile de abonamente vor fi închise.

C.’ în ce le trei zile de sărbători, deplasarea pe rela­ţiile cu zone de agrement se v a asigura la: Făget: cu autobuzele lin iei nr. 40 din Piaţa Ştefan cel Mare. Pro­gram: Intre orele 8—17; Pădurea H oia: cu autobuzele li­niilor nr. 27 şi 28; Cheile Baciului: cu autobuzele liniei nr. 3L

D. în perioada acestor trei zile, taximetrcle vor avea program permanent, puţind fi comandate la telefoanele C53 ţi 4-27-27. (556)

LICEUL INDUSTRIAL NR. 1 (ENERGETIC) CLU J-N APOCA

cu sediul In str. Pascaly nr. 2— 4, telefon 4-11-26 angajează prin transfer sau O ficiul forţelor de muncă• 2 paznici (bărbaţi) «i • a fochist. Concursul pentru ocuparea postului d e secretar je l so a n in ă pentru data de 5 mai ora 9. (536)

încadrează prin concurs: • dactilografa. Boncursul va avea lo c ln ziua dc 8 mai a.e. Relaţii suplimentare la telefon 3-42-04. (558) . / .

CENTRUL DE CALCUL ELECTRONIC M INIER CLUJ-NAPOCA

str. Ilorea nr. 78 Încadrează prin transfer sau repartiţia Oficiului forţei de muncă: • 4 paznici (controlori poantă) bărbaţi pen­tru sediul nou a l unităţii din str. Pata nr. 2. încadrarea se va face conform Legii 12/1971 ţ i nr. 57/1974, Decret 477/1983, Cererile se vor depune la secretariatul unităţii pînă la data de 4 mai 1990. Relaţii suplimentare la se­d iul unităţii sau la telefoanele 5-46-36 sau 3-28-66. <5E6)

COOPERATIVA «ELECTROMECANICA" CLUJ

angajează de urgenţă paznic, (554)

ANUNŢ DE INTERES GENERAL

Programul unităţilor com erciale ln perioada 28 apri­lie — 1 mai 1990: Sîmbătă, 28 aprilie a c . : toate unităţi­le com erciale din municipii şi oraşe îşi vor prelungi pro- gramul de funcţionare cu două ore fără Insă a depăşi orele 20. Duminică, 29 aprilie a.c. vor f i deschise pînă la orele 12 toate unităţile de pîine, legume şi fructe, par- ţial-presă-tutungerii f i m area- majoritate a m agazinelor alimentare. Luni, 30 aprilie vor f i deschise pînă la ore­le 12 unităţile de pîine. în ziua de 1 n a i a.c. unităţile alimentare şi nealimentare vor fi închise. Unităţile de alimentaţie publică aparţinătoare sistemei M CI şi O JT vor funcţiona pe toată perioada 28 aprilie — 1 mai a.c. după programul unei zile normale d e lucru. Laptele pen­trn abonaţi se v a distribui in ziua de ltini, 30 aprilie a.c. Rugăm cumpărătorii să se aprovizioneze d in tim p cu cele necesare pentru a-şi putea petrece în ce le mai bu­ne condiţii timpul liber în aceste zile. Direcţia Com er- -cială judeţeană Cluj. (543)

LICEUL INDUSTRIAL NR. 4 CLUJ-NAPOCA

’ cu sediul în str. Horea nr. 51, telefon 3-02-30 organizează concurs pentru ocuparea postului de • con ­tabil şef. Condiţii; studii — m edii; vechime — 9 ani în funcţii econom ice. Concursul va avea lo c în data de 15 mai 1990 « ra 9 la sediul Unităţii. Cererile de* înscriere la concurs Ia care se anexează o copie după cap. IX din cartea de muncă şi cazierul Judiciar, se prim esc plnă în data de 10 w ai 1990. (544)

ÎNTREPRINDEREA DE REPARAŢII UTILAJE COMERCIALE CLUJ-NAPOCA

str. Maiakovschi nr. 5—7angajează prin transfer în Interesul serviciului sau O fi­ciul forţelor de muncă • un sudor categ. 5— 6 posesor al autorizaţiei pentru sudură electrică şi autogenă « u n tîmplar universal categ. 5—6 • un conducător auto gra­dul C. Informaţii suplimentare zilnic la compartimentul plan personal salarizare între orele 7— 15. (545)

• Joi, 10 mai 1990, ora 15, la sediul Judecătoriei Cluj- Napoca, din Calea Dorobanţilor nr. 2— l se vînd la li­citaţie publică 3/16 din im obilul (casă plus teren) situat în Cluj-N apoca str. Jiului nr. 58. <559) .

ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIE COM UNALA ŞI LO CATIVA GHERLA

organizează concurs în data do 15 « a i 1990,_ orele 10, pentru ocuparea următoarelor posturi: • jurisconsult • econom ist principal » contabil principal • m erceolog • şef birou aprovizionare • şef depozit Condiţiile de par­ticipare la concurs, conform Legii 12/1971 şi a Legii 57/1974. Relaţii suplimentare la biroul Personal-învăţă- tn înt Telefon 4-18-32. (555)

• începînd cu 13 mai 1990 se deschide sezonul esti­val la Baza sportivă „Record" din str. Galaţi nr. 28 C luj- Napoca. în incinta bazei sportive puteţi beneficia de ba­zine de înot cu apă caldă, terenuri de volei, handbal, te­nis d e masă. popicărie automată, cofetărie cu terasă, sa­lă cu jocuri mecanice, videoclub şi discotecă. De, ase­menea, funcţionează centru de iniţiere în tenis de cîmp, înot, arte marţiale ţ i gimnastică aerobică.

A.S. RECORD

angajează pentru perioada 13 mai — 16 septembrie 1990, personal pentru următoarele posturi: • casier ştrand • garderobier • salvator ştrand. (557)

ÎNTREPRINDEREA MECANICA PENTRU AGRICULTURA CLUJ

B-dul M uncii nr. 10' angajează prin transfer sau Oficiul forţei d c m uncă • 3 tum ălori-form atori c a t 3—5 la turnătoria de neferoase• i electrician de întreţinere ca t 6—7 (să cunoască no­ţiuni de electronică industrială) • 1 tinichigiu industrial cat, 3—5. Inform aţii suplimentare la , sediul unităţii, com partim ent personal, telefon 4-20-88, interior 3. (537)

• Numai A ZI ţi MÎINE mai puteţi rezerva locuri prin O FICIU L JUDEŢEAN DF. TURISM CLUJ pentru petre­cerea m inîvacanţei in perioada 28 aprilie — 1 mai a .t , la cabana BAIŞO ARA. <540)

ÎNTREPRINDEREA PENTRU NUTREŢURI CONCENTRATE CLUJ

încadrează, de urgenţă: • şef birou financiar-contabili- tate • contabil principal • revizor contabil (bărbat) • doi primitori-distribuitori (bărbaţi) • un paznic (bărbat),• doi laboranţi 6 .1 .C (bărbaţi), absolvenţi ai Liceului agricol de specialitate zootehnie sau veterinară • 6 mun­citori necalificaţi. (513)

ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA CLUJ

cu sediul în Cluj-Napoca, Bulevardul 22 Decembrie ' nr. 146

organizează concurs pentru ocuparea a • 2 posturi de lăcătuş mecanic. Concursul va avea lo c In data de fi mai 1990, «ra 10, la sediul unităţii. încadrarea se face în con­formitate cu prevederile Legii nr. 12/1971 şi Legii nr. 57/1974. înscrierea şi relaţii suplimentare la biroul per­sonal, telefon 4-51-15, interior 120. (532) • : ■ ;

ÎNTREPRINDEREA DE PRELUCRARE A LEMNULUIc l u j • •; -

str. Gării nr. 21, telefon! 3-20-48

încadrează prin concurs următorul personal • şef o fi­ciu calcul. Condiţii — studii superioare ln dom eniul in ­form aticii şi vechim ea minimă prevăzută în Legea nr. 12 din 1971. Solicitanţii trebuie să aibă dom iciliu l stabil în Cluj. Concursul va avea ioc In data d e 8 mai J990 ora 10.(538)

I.C.S. M ĂRFURI ALIMENTARE CLU J-NAPOCA

înfiinţează o casă de comenzi pentru transportul m ărfu­rilor la domiciliu, care va servi persoanele handicapate şi persoanele In vîrstă care nu se pot deplasa la maga­zine. Cererile se vor depune la registratura întreprinderii din . Calea Dorobanţilor nr. l . Se primesc num ai cererile care poartă recomandarea m edicului d e la circum scrip­ţia medicală In evidenţa căreia se a flă pacientul. £asa de com enzi Jşl v a începe activitatea In luna m ai a.c. şi va asigura. In principal, produsele c e se servesc prin sistemul m îcrocaselor de comenzi.. Nota d e com andă a fiecărui arondat ce va fi înscris în această casă de co ­menzi se va transfera de la magazinul în evidenţa că ­ruia se află, la casa de comenzi care urmează să ia fiinţă. Casa de com enzi va servi produsele de care va dispune la ora livrării comenzii, fără a putea \ rezerva produse din im port sau produse deficitare indigene pen­tru ziua livrării unei anumite comenzi. Cei luaţi în evi­denţa casei de comenzi vor putea beneficia de o singu­ră comandă pe lună, iar valoarea comenzii va trebui ■ să fie de minimum 200 lei. Telefonul casei de comenzi se va comunica printr-un anunţ ulterior. (539)

REGIONALA DE CAI FERATE CLUJ

• Piaţa Victoriei nr. 17 ^ - .încadrează prin concurs • TEHNICIAN PROIECTANT PRINCIPAL TOPOGRAF pentru activitatea d e proiec­tare. Solicitanţii trebuie să aibă dom iciliul stabil în m u­nicipiul C luj. încadrarea se face în condiţiile Legii 12 din 1971 şi 57 din 1974. Informaţii suplimentare asupra datei ş l tematicii de concurs se pot obţine la telefon1-74-75 sau direct de la sediul Regionalei, cam era 211 sau 102.

ÎNTREPRINDEREA „U NIREA" C LU J.

organizează ia data de 10 mai 1990, orele 8, la sediul întreprinderii d in Piaţa 1 Mai nr. 1—2, concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: • psiholog • traducător pentru lim bile: germană-rusă-engleză sau germană-rusă. Condiţii d e înscriere: studii superioare de specialitate; pentru traducător se acceptă şl atestat de traducător pentru lim bile amintite. Cererile se v or depune la ser­viciul Personal Invăţăraînt-retribuire p înă la 9 mai 1990. Informaţii suplimentare la telefon 3-62-88, interior 221 sau 171. (524)

OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM CLUJ

informează publicu l consumator că în această perioadă nu dispunem de cantităţi suplimentare de bere. în con­secinţă unităţile aparţinătoare O J.T . Cluj vor pune la dispoziţia consum atorilor doar. cantităţile de bere. livra­te de fabrică, conform graficelor, pentru zilele obişnui­te de funcţionare. V ă mulţumim pentru înţelegere. (567)

ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI CLUJ

angajează prin transfer sau repartizarea _ forţelor de muncă următorul personal: • 3 focM şti autorizaţi 1SCIR gr. I cu categoria' de salarizare 3—5 pentru În­cadrarea la Cluj şl Baciu • instalator apă şl instalaţii sanitare ct. 3—5 cu locul de muncă la Baciu • lăcătuş mecanic cat. 3—6, cu locul de muncă la Turda • 10 muncitori bărbaţi, pentru următoarele activităţi • 2 pentru desfacere la Baciu, muncă cu gestiune • 3 pen­tru a fi Încadraţi paznici • 5 pentru activitatea de pro­ducţie şi aprovizionare. (568)

Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii pensionari M.Ap.N. sin convocaţi In ziua de 4 mai ora 11 la Casa Arm atei Cluj pentru constituirea asociaţiei. Comitetul.

v (9311)

ADEVARUL - ÎN LIBERTATE -PAGINA 8

-mica

0 Azi, la aniversarea zilei de naştere, dorim prietenului nos­tru VASILE HUIÎDUCAŞ, sănă­tate, fericire şl „L a mulţi ani*. Ioan, Mărloara şl Făurel Mia. (8625)

• Dragului noslru VASILE IIURDUCAŞ, care Împlineşte frum oasa virstă de 10 de ani 11 dorim din toată fnima „L a tnulţl ani" şt multă, multă să­nătate. Soţia Maria şl copiii A - Un «I Alina. (3133)

0 Vînd televizor co lor, v i­deorecorder „National*, video Mouvie „National M.T*. Tele­ton 2-32-47. (9349)

• Vînd v w -„G o lf* , benzină, atare excepţională, cu multl* ple piese schim b. Telelon *-27-30. (9463/A)

0 Vînd apartament cu patra camere. Informaţii la telefon •-37-07, zilnic după ora 17. .(9246)

• Vlnd televizor co lor „N or- , mende* 46 cm , radioeasetofon auto stereo Japonez, sigilat. Telefon 1-32-89, (9544/A)

% Vlnd C.E.C. Înscriere „O lt­cit-. Telefon 7-59-29. (9639)

• Vlnd „Samssung* — video­player. Telefon 3-46-30. (9636)

0 Vlnd apartament 4 cam ere eu Îmbunătăţiri, cartierul Mâ­nă? tur. Telefon 7-94-86. (9633)

• Cumpăr set m otor— cuzi­neţi, bielă, păllerl — Rep. a 2-a „Skoda 128 L*. Telefon 8-25-19, . după ora 20, zilnic. (9624)

0 Cumpăr vldeocasete „B e - tamax*. Telefon 3-86-13. (9275)• • Vlnd player japonez ca telecomandă şl casete. Telefon *-75-9*. (9274)

+ Vlnd loo la CJM.—90, pen­tru perioada S—19 Iunie. Tele­ton 4-73-21, intre orele 17—11. (9278)

• Vlnd televizor color „EI- erom*, convertor „Fuba* 0,8. Str.. Munteniei nr. 4. (9541) '

• Cumpăr casă familială ta *ona Grlgorescu. Telefon •-27-91, Intre orele 19—21. (9282)

9 Vînd, urgent, medicamen­te „Berek* csep plus, utilizabi­le pentru cancer, leucem ie, re­generări ţesuturi. Telefon5-12-79. (9234)

0 Vlnd televizor co lor „Nor* m ende" 46 cm, radio-casetofon auto stereo japonez, sig ilat Telefoh 1-32-89. (9544)

9 Vlnd canapea de două persoane,' extensibilă, cu ladă de haine, m odel vechi, stare foarte bună, bufet-vltrinâ. T e ­lefon 3-61-10. (9544/B) .■ • Vînd apartament trei ca­mere Mănăştur. Telefon 7-50-54. (9165)

0 Vînd apartament, ln tr-« casă particulară, 3 cam ere con - . tort, gara], m obilă sufragerie „Astor*. dulap c u ' 3 uşi „G or- dini". Telefon 1-36-62. (9197)

• Vind familii de albine. T e­lefon 5-10-95. (9085)

0 Vlnd, casă proprietate 4 cam ere cu gaze, atelier forţă e- le'clrică, gara], solar 500 mp, grădină pom i fructiferi, cort pentru nuntă 500 persoane, bănet şl mese, autoturism

.„A ro 244* m otor Braşov, cu rem orcă. Telefon 1-93-16. (9204). • Vlnd rachetă tenis „F l- *cîier“, nouă. Telefon 8-91-04. (9176)'

• Vlnd cărucior Import, 2 tipuri vopsea neagră păr. Te­lefon 8-20-94, str. Branişte V ictor nr. i . (9183)

• Vlnd, convenabil, congela- .tor transformat din Fram. Ju- plter 1, ap. 23, cartier Zorilor, după-masâ. (9238)

• Vlnd autobus „Ik aru s* ,'54 locuri. Str. Aurel Vlaicu, blooV 16/1. (93907)

• Vlnd Instalaţie recepţie sa­telit (cu antenă 180 cm ) şl TV color. Telefon 2-77-06. (9425)

• Vind „D acia 1100*, cu m o­tor 1300. Telefon 1-56-44. (9442)

9 Cumpăr casă tip vilă, S—t camere. Inform aţii: telefon •-43-21, după ora 17. (9449)

• Vtnd antenă pentru satelit eu telecomanda şi T V co lor ca teleeomandâ sau la schim b cu un „AR O 10* cu prelată sau „O ltcit*. Telefon 1-12-29. (9328)

• Vlnd televizor co lor „E l- erom *. Telefon 1-45-41, orele 16-21. (9198)

• Vlnd mobilă bucătărie. Str. G rigore A lexondr-scu 28, ap. 33, după-masa. (9473)

0 Vlnd cărucior gemeni, pliant, pat copil. Telefon7-02-10, între orele 17—20. (9247)

• Vlnd Înscriere „A ro !•* «au „Oltcit*. Telefon 5-B2-05. (9260)

0 Cumpăr m obilă antică şi tablouri vechi. Telefon 1-77-0*.(9183) - '

• Vlnd, urgent, m obilă com ­binată, perdele şl candelabre. Inform aţii: Intre orele l i —21, telefon 4-40-77 sau 7-89-17, de la orele 16, familia Chloreanu. (9464)

0 v ln d VW „G olf* pe ben­zină, stare excepţională, cu m ultiple piese schim b. Telefon7-27-30. (9463)

• V lnd video player „U nl- versum ", nou, convenabil. Re­laţii: telefon 4-U-60, Gherla, o - rele 16—21. (9564)

0 Vînd m otor diesel Cimpu- lung. Telefon 5-78-17, după ora17. (9649)

• Vlnd apartament 4 came­re, dependinţe, încălzire tera­cote cu gaz, tn casă familială, cu grădină. T elefon 1-94-7J. (9556)

ÎNCHIRIERI9 Student străin, caut apar­

tament sau garsonieră pentru închiriere, cu telefon. Prefer tn cartierul Zorilor. Cumpăr frigider. Telefon 2-67-14, după ora 17. (9828)

• Serirtcll Închirieri video. Telefon S-31-80, ziln ic 18—18. (9755) -

• Conferinţa Inaugurală a M işcării de integrare Spiritua­lă ln Absolut a fost am lnatl pînă ln. data de 6 m al 1990, ora ‘7. Casa de culură a studenţi­lor. (9002) ' >

î » P.N.Ţ.-C.D. inform ează că, din cauza suprapunerii acţiunii din 6 m al de pe Cimpia Liber­tăţii, de la BlaJ_ eu form area lanţului românesa de p e Prut, se renunţă la această acţiune. Persoanele care s-au Înscris plătind transportul sint rugate să se prezlne la sediul P .N .Ţ.- C.D. cu chitanţa pentru resti­tuirea sumei. Organizaţia ju­deţeană Cluj a P.N.Ţ.-CJX (9728)

0 Execut rulouri „ESLIN- GER* din lem n cu termen de garanţie şl Jaluzele. Inform aţii: telefon î-19-83. A dresa : Matei Arghlr, sat Săllştea Nouă nr.11, com una Baciu, Judeţul Clu}. (9750)

I M• Asociaţia de locatari

b loc B .O .'l l , str. Bucureşti nr. 87 este alături Be veci­nele noastre Otllla şt M ări- oara In m area durere pri­cinuită de m oartea tatălnl drag. Sinccre condoleanţe fam iliilor Îndoliate Vasile M aghcar şl Gavril Ielcean. (9470) -

0 Dragul nostru BOGDAN FEŞNIC nu mat este. Dumnezeu I-a iubit şlI-a chemat Ia el, dar pentru noi el va rămtne icoană vie, sfîntă şt veşnică. Buni­c iiM a m l şi Jeiiucu. (8973/A)

0 Stntem alături de fam i­lia Ştefan Fantea ln aceste m om ente grele pricinuite de m oartea tatălui drag. Familiile Sabău şl Pădu- rean. (9477)

• Sintem alături de cole­gul nostru Aurel M arc tn m arca durere pe care o în­cearcă la pierderea tatălui drag, exprim lndu-ne în­treaga compasiune. Colee- tlvul catedrei. (9480)

• Un ultim om agiu fos­tului nostru coleg KOVACS ALEXANDRU şi condolean­ţe familiei. Colectivul M.U.II, sec. A V -, „16 Februa­rie*. (9249)

• Stntem alături de cole­gul nostru Alexandru Groza ln accste clipe grele prin care trece Ia moartea ma­m ei dragi şi-t transmitem sincere condoleanţe. Colec­tivul A.C.M.R. Cluj. (9251)

0 Cu Inima zdrobită de durere ne despărţim de scum pul nostru tată, socru f l bunle TEODOR VLAICU. Nu te vom uita niciodată. Fiica Ludovica şl soţul Iile Cim pean. (9374)

• împărtăşim cele mal sinccre sentimente de com ­pasiune şl regrete colegei noastre M onica G abor la Imensa durere pricinuită de decesul fratelui drag. Co­legii de Ia Serviciul com er­cial ÎS. (9572)

• Se îm plinesc :• de ani de cind a trecut In nefiinţă GHEORGHE DAN, rost m e­canic la m oara Stoiana. n vom păstra amintirea veş­nic nestinsă ln sufletele noastre. Soţia Aurelia, co­piii Ghiţă şi Iulian cu fami­liile.

0 Sintem alături de cole­gele noastre Marika, Melln- da şt Erika tn marea durere pricinuită de moartea fiu­lui şi fratelui drag. Colec­tivul secţiei I „Flacăra* (9586/A)

• Sintem alături de dum­neavoastră la durerea pri­cinuită de trecerea ln nefi­

inţă a celui ce a fost LIVIU VARGA. Un ultim om agiu din partea colegi­lor de la Atelierul termo- energetlc al I.M. „Terapia* Cluj-Napoca. (9484)

• Toate lacrimile nu vor putea şterge amintirea chi­pului bltnd a celei eare • fost o bună m amă, soacră

şl bunică ILEANA CRACIUNAŞ (născută

CAZAN). Nu o vom uita niciodată. D orin, Mirela şt Râul. (9468)

0 Stntem alături de cole­ga noastră Elvlra Paranld ln marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colegii de la Spitalul ellnie antituberculos Cluj. (9273)

t Sintem alături de cole­gul nostru Teodor Berin- deanu ln m area - suferinţă încercată la pierderea ma­m ei dragi. Dumnezeu să o odihnească. Biroul MEI, I.C. „Flacăra*. (9276)

0 Sinccre condoleanţe fa­m iliei A lexandru Groza la pierderea m am ei dragL Fa­m iliile A lbu , Todea, Han- gan. (9277)

0 Sîntem alături, din tot sufletul, de colega noastră Lena tn m area pierdere suferită prin trecerea tn ne­fiinţă a tatălui el drag. Co­legele din secţia 3. grupa a H -a, „F lacăra ". (9487) _____

• Cu adincă durere tn su­flet anunţăm Încetarea din viaţă, ln data de £0 aprilie a.c., a scum pei noastre ma­

m e, bunici, soacre KIBICHER SUSANA, ln vtr- stă de (S ani, tn Suedia. Familia 11 va păstra o veş­n ică am intire. (9424) ______

0 Cu adincă tristeţe şt durere tn suflet amintim e i se îm plineşte un an, Ia 29 aprilie, de cind s-a stins flacăra vieţii iubitului nos­tru fiu , soţ, tată, frate, ru­dă PALFFY A TTILA, fost salariat al O.J.T. Chipul blînd tl vom păstra veş- n ic ln Inimile noastre. Fa­m ilia îndurerată. (9353) ,

• A u trecut t săptămîni de lacrim i şl durere 1 de cind iubitul nostru soţ, ta­

tă şi bunic EFTIMIE CRUDU ne-a părăsit pentru totdeauna. Comemorarea va avea loc dum inică. Soţia Ana, cop iii şl nepoţii. D orm i ln pace suflet bun. (9485)_______ ________

0 Tristă şl dureroasă a- m intire la Împlinirea a ( săptămîni de la moartea

soţiei şi mamei dragi ANUŢA' M UREŞAN.' Faml­Ua. ( 9 2 7 9 ) _________________

• Pe 29 aprilie se Împli­nesc I ani de la trecerea tn

nefiinţă a Iul NICOLAE SINCRĂIAN. T e vom păs­tra veşnic In inim ile noas­tre. FamlUa. (9571)

0 Sintem alături de cole­gul nostru Mihai Andorl In m arca durere pricinuită de dispariţia soţiei dragi. Co­lectivul secţiei Autobuze Cluj. (9611)

• Sincere condoleanţe fam iliei Nan pentru ţnarea pierdere. Familiile Foia, Irlmleş şi Marlncscu. (9610/A)

0 Mulţumim tuturor ce­lor care au participat Ia marea noastră durere pri­cinuită de decesul neuitatei noastre soţii, mame şl bu­nici SZABO CONSTANŢA (PĂPUŞA). FamlUa tn veci ncm tngllaă. (9693)

0 Cu multă tristeţe şt du­rere tn suflet anunţ Înceta­rea din viaţă, tn ziua de 27 aprilie 1999, a scumpei mele m am e, văduva CAT1ANA

CliERECIlEŞ, ln vtrstă de 77 ani. Mamă dragă nu te v o i uita niciodată. Să-ţl fie samnul Un. Familia lng. d i­plomat Vasile Ardelean din R.F.O. (9748)

ţ P l o s şl dureros omagiu Ia un an de Ia pierderea a- tlt de timpurie şl nedreap­tă a scum pului nostru soţ şl tată IOAN TANŢAU. Dragostea şl bunătatea cu eare ne-a înconjurat vor rămine veşnic vU ln Inimile noastre Îndurerate. Dumne­zeu să-I Ierte. FamlUa' tn v e d nemlngllată. (9586)

0 Sintem alături de cole­ga noasră M ureşan Floarea ln m area durere pricinuită de moartea tatălui drag. Colectivul ŞcolU nr. 11 C luj- Napoca. (9638) ______

0 în 29 aprilie se implk neşte un an de elnd scum­

pa noastră fiică, soră SZAKAL MARIA (MARIKA) a trecut tn eternitate, lă­sind ln urma et multă du­rere In sufletele noastre. Pios om agiu, flori şl la­crim i pe m orm intul el. Fa­mUia. (9228)

0 Un ultim om agiu cole­gei noastre MONICA

COPACIU şl condoleanţe familiei din partea colege­lor de m uncă Porţelan ar­tistic secţia fasonare—tur­nătorie. (9696) . .

• Sincere condoleanţe cuscrului Vasile Ţ ibrea pentru pierderea tatălui drag AUREL ŢIBREA. Fa­m ilia Chiorean VasUe.(9616) ____________0 A trecut un an- de la­

crimi şi durere de cînd a plecat dintre noi pentru totdeauna cel care a fost IOAN LUNGU, din Gherla, Soţia, fiicele, ginerii şi ne­poţii. (9615) - -

> Sintem alături de cole­ga noastră A na Pop tn ma­rea durere pricinuită de m oartea tatălui drag. Co­lectivul Grădiniţei nr. lt. (9898)

• Cu durere in suflet a- nunţăm incetarea din viaţă a dragei noastre m am e şi bunici M ARIA DEJAN, ln vtrstă de 7t anL O vom conduce pe ultimul drum luni, 30 aprlUe 1990, ora 13, din str. V iilor nr. 25, Tur­da. Dumnezeu s -o odihneas­că tn pace. N u te vom uita niciodată. AureUa, Constan­tin, CameUa şl Mihai. (9582)

0 Colegei noastre Delia Constantin toată simpatia şl compasiunea noastră ln clipele grele ale despărţiră de fratele Iubit. CoIegU de serviciu. (9714)

^ Sintem alături de cole­gul nostru Adrian Mlhalţe tn marea durere pricinuită de moartea fratelui drag. Colectivul de proiectare „Cero*. (9716)

l Sincere condoleanţe familiei Mihalţe pentru pierderea celui care a fost VALENTIN MIHALŢE. Co­IegU de la „Cero*. (9716/A)

0 Ultim om agiu bunului nostrn vecin IOAN

MIHAILA-MOLDOVAN. Stntem alături de famiUa Îndurerată. Asociaţia de lo­catari, str. Mezlad 2, sc. 2, Cluj. '

I Au trecut 6 ani grei de durere şl dor de cind scum­pa noastră fiică sl surioară IULIA AURORA POP ne-a fost răpită nem ilos şi fu l­gerător, Ia numai 5 anişori. GIndurlle noastre te vor însoţi mereu. Mama, tata şt surioara Marta Teodora. (8478)

0 Pios om agiu la Împli­nirea a 13 ani de Ia decesul

celui care a fost avocat AUREL IAN GABOR. Fami­lia. (8577)____________________

• Au trecut şapte ani de profundă durere, păstrln- du-1 mereu ln gtndurUe noastre pe scumpul nostru

Inginer MtlLLER LUDOVIC. Soţia, fraţU şl eumnaţU. (9090) ____

i Mereu prezent tn Inima m ea, aduc un pios omagiu

dragului m eu soţ GIlEOItGllE ŞERDEAN, la im plinirea a 10 ani de la dcces. Nu-1 v o i uita n lclo- dată. soţia. (9053)___________

• Pioasă amintire Ia îm ­plinirea unul an de la des­părţirea de colegul nostru PALFFY ATTILA. Biroul turism Intern al O.J.T. Cluj.

• Sintem alături de domnul lng. Ştefan Putinei, colegul nosru, tn m area du­rere pricinuia de m oartea fratelui drag. Colectivul A - tellerulul de proiectare dlaI.E.K.L.I.F. Cluj. (9720)

J A G E - N r B A i

SPECTACOLE Teatrul Maghiar de Stat

prezintă In 2 mai, ora 19— ADEVĂR NEOCOLIT. Abonament premieră.

rEILM-En• ULTIMUL PISTOLAR

DIN ®ROSS CREEIC (9t 11; 13; 15; 17; 19) — Repu­blica • MIREASA ERA IN NEGRU (8,30; 11; 13,15* 115,30; 17,45; 20) — Victoria• NU E UŞOR Gtî BĂR­BAŢII (12; 14; 16; 19) • DESENE ANIMATE (10) • DACA E MARŢI, E BEL­

G IA (9; 11 j 13f 15>, 17; 19)— Dacia © FIUL SA PITA - NWLUI BLOOD (9; 11; 13| 15; 17; 19) • DESENE A - NIM ATE (10) • ADIO, D RAG A M EA (12J 14; 16|18) — Mărăşti • AUTO­STOPUL (9; 11) • PEKT- T R If C lŢIVA DOLARI IH PLUS, seriile I şi II (14| 16,30; 18) — Arta • 7 BĂ­IEŢI ŞI O ŞTRENGARIŢA (9; 11; 13; 15t 17j 19) — Muncitorcse • SANDO- KAN, TIGRUL MALAIE­ZIEI (9; 11,30; 14; 16,30; 19) (un tarif şi Jumătate) — 23 August • DRAGBŢA AE- L ITA (9) • JANDARMI? SE ÎNSOARĂ (11( 13: 151 17: 19) — Timpuri noi • HIBERNATUS (15; 17) — Steaua roşie.

^ Sincere condoleanţe şi întreaga noastră com pasiu­ne famiUei Z o log G avril la greaua pierdere suferită prin trecerea in nefiinţă a tatălui drag. Colegii A telle- rului Instalaţii I.C.P. (9589)

• Cu lacrim i ln ochi şl multă durere ln suflet » - nunţăm decesul mamei

noastre dragi, văduva CATL\NA CI1ERECHIEŞ,

din Berchleş, In virstă de 77 anL Mamă dragă 1(1 m ul­ţum im pentru tot ce-a l fă­cut o viaţă întreagă pentru n oi. Nu te vom uita n icio­dată. Dorm i tn pace suflet blind. Inmormintarea va a - vea Ioc tn localitatea B er- chleşu, la 30 aprilie 1990, de la locuinţa sa, Ia ora 12. Ccl 9 cop il: Letiţla, M ăriclca, Vasile, Nucu, Silviu, Cătla- na, Anicuţa, Silvia şl V ol- chlţa cu familiile. (9757)

9 îm părtăşim m area du­rere a dL m aior G rigo­re Blaga pricinuită dt m oartea m am ei dragi. Co­lectivul Inspectoratului d« poliţie al judeţului Cluj. (9749/A)

0 Sintem alături de cole­gul nostru dl. m aior G rigo­

re Blaga' ln aceste clipe gre­le pricinuite de pierderea m am ei dragL ColegU de serviciu de Ia Poliţia muni­cipiului Cluj. (9719)________

0 Sintem alături de veci­na noastră Vera MlhăUă M oldovan ln marea durere pricinuită de m oartea so­ţului drag. Familia Tulue şl fam . Duşa. (9767)

0 vNe despărţim eu du­rere in suflet de Iubitul

nostru naş dr. VALENTIN MIHALŢE. Dia­na şl Dorin Andraşonl. (9754) - •

0 Un pios om agiu frate- Inl nostru de cruce dr.VALENTIN MIHALŢE

(GIONI). Dragă Olga şl Gludi sintem alături de voi tn nemărginita voastră du­rere. George Căenaru, Ra­du Mătieş şl Octavian M o­canu cu familiile. (9754/A)

0 Cu aceeaşi durere ln suflet anunţăm îm plinirea a şase săptămîni de la dure­roasa despărţire de Iubita noastră m amă, soacră şt bunică OCTAVIA TIMAR. Parastasul dum inică, 29 a- prllie 1990, ora 12, la biseri­ca „S f . Dumitru* de pe str. Borhancl. Dumnezeu s& o Ierte. Familia. (9709)_______

• Sintem alături de diri­joru l nostru, dom nul Cor­nel Groza, ln durerea prici­nuită de trecerea ln nefiin­ţă a soa crd dragi. Sincere condoleanţe famiUeL Corul Filarm onicii din Cluj. (9736/A) _____________.

• Dragă Vera Mlhăllă, sintem alături de tine tn marea durere pricinuită de pierderea soţului tău dratf. S inccre condoleanţe. Cole­gU de Ia Şcoala nr. ( 'C lu j . (9737)_________________________0 Cu adincă durere a-

nunţăm trecerea In nefiinţă a colegului şi prietenului

nostru ION M niA IL A MOLDOVAN. Vei rămtne veşnic ln Inimile noastre. Dumnezeu să-l odihneas­că ln pace. Colegii din co ­rul Filarm onicii din Cluj. (9736)___________ _____________

• Sintem alături de fa ­milia doctor G eorge B icher In aceste tndollate clipe provocate de stingerea tată­lui drag/ FamiUile AL Iri- m laş, Tr. Oneţ f l Puiu Blarinescu. (9C10)

0 Sintem alături de cole­ga R odica Epure-Bănici tn accste clipe grele pricinuite de pierderea tatălui drag. B iroul P.I.S.I.M. „Terapia*. (9775)0 C olcctivul de specia-

Uştl de la Inspectoratul sa- nitar-veterlnar Cluj adue un pios om agiu celui eare a

fost dr. VALENTIN MIHALŢE, m edie veterinar, şi sintem alături de familia greu Încercată, Ia trecerea sa tn nefiinţă. (9740)

• Mulţumim tuturor ce­lor care au luat parte la decesul fiice i noastre, lng. FLORICA RADULESCU, eu ocazia Împlinirii a 6 săptă­m îni. A ducem un pios oma­giu. Nu o vom uita nicioda­tă. F iica M irela, mama, ta­ta şl fratele cu famUUu (9724)0 Va glnd pios şl un ul-

Um Omagiu la Încetarea din viaţă a distinsului nostru cuscru IULIAN BODEA, om respectat şl preţuit pentru sufletul său ales şl inima sa iubitoare. Trans­m item famiUei Îndurerate sincere condoleanţe şl În­treaga noastră ecmpaslune. FamlUa Pauliuc din-Jibou. (9730),

• Mulţumim tuturor ru­delor, prietenUor şl. cunos­cuţilor care, fiind alături de noi, cind l-am condus pe ultimul său drum, pe cel care a fost un Iubit soţ, ta­

ta şl bunic IULIAN BODEA, ne-au fost un spri­jin m oral, Împărtăşind cu noi m area durere şl ono- rlnd cu flori şl lacrimi me­m oria unul suflet de o ne­asemuită bunătate şl noble­ţe. Veşnic nem îngilaţl: so­ţia Ancuţa, copUi Lio, Le­na, Sandu şl Lia cu fami­liile. (9730/A) -

0 A sociaţia de locatari, Herculane 15, profund miş­caţi de pierderea prematu­ră a celei ce a fos MONICA COPACIU, de 21 ani, trans­mite famiUei greu încercate sincere condoleanţe. Dum­nezeu sa o odihnească. (9732) ■

O Cu nemărginită durere anunţăm Încetarea din viaţă a scum pului nostru soţ, tată, bunic, cumnat

ION MIHAILÂ MOLDOVAN. Inmormln ta­rea are Ioc azi, 28 apriUe, ora 14, din capela a H-a a cim itirului Mănăştur. Fa­milia îndurerată. (9733)• Sîntem alături de colegul

nostru Jozsa Attila tn durerea pricinuită de m oartea tatăluL Diriginta şt colegii clasei a IX -a M. 1, L iceul Industrial „Tehnofrig*. (9598)

• Lacrim i, dor, nemărginită •durere la un an de la trecerea ln nefiinţă a scum pei noastramame, bunici şl străbunld

ILEANA DAVID (BUTCA), d ia Jucu de Jos. Chipul şl bunăta­tea d ne însoţesc zilele tristei FamlUa Îndurerată. (9356)

0 îm pietriţi de durere anun­ţăm Încetarea, din viaţă a scum pului nostru tată, bunlo, socru TEODOR VLAICU. Fam. Pop. (9704)

• Sînem alături de colegii noştri Fane şi OttUa tn m o­m entele ■ grele pricinuite d* moartea tatălui lor. Colegei* de la cafenea. (9714)

0 LocatarU din Piaţa Mihai Viteazul b loo A , scara I, Cluj se alătura cu durere fam llid Kedves la dispariţia prematură a celui care a fost KEDVES

GIIEORGIIE, la numai 55 anU Dumnezeu să-l Ierte. (9722)

• Sincere condoleanţe cole^ gel noastre Rodica Epure-Bă- nlcă.. B iroul Financiar U t

.„T era p ia * (977S/A) -

COLEGIUL DE REDACŢIEI lila CAlian (redactor iei Dan Rebieanu (redactor fe l adlunct), Traian Bai (tecratat general de redacţie), Valet Chloreantfc _____ Emil Luca, Ion Ku*.

;ef),iro

Redacţiai Cluj, str. Napoca nr. U. telefoa l-M -U ) telefoane Interioarei secretariat — W i secţia eulturaU — 01 fl tttj probleme sociale şl eoomlo* — tn , n , tt»j administraţi* — **•> tipografie — 153,22J. Uloa publicitate se primeşte tlinte. Intre orele 1»—18, numai kt admlnlttnţle, strada Napoca ac> 1*. parte»