ZIAR INDEPENDENT,EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEJUl CLUJ

ANUL II, NR. 1,32 1-MIERCURI 1 IU.LIK -1990 j

8-PAGINI 2 LEI

Există cîţiva foarte con­secvenţi susţinători ai. unei propagande ăntiromâne.şţi in străinătate* care cred în continuare că a oferi Româ­niei ajutorul necesar' pen­tru reconstruirea economiei şi reaşezarea vieţii oameni­lor pe alte baze, nu este altceva decît un sprijin a- cordat preşedintelui ales şi guvernului, pînă mai ieri provizoriu, acum votat de Parlament. îşi închipuie, probabil, că dacă afacerişti străini ar construi, în coo­perare cu statul sau oameni de afaceri români, între­prinderi îrt ţară, sau cîacă bănci internaţionale ar a- corda credit pentru reface­rea diferitelor sectoare de' activitate, rezultatul ar fi, nu îmbunătăţirea vieţii oa­menilor care ar munci în acele întreprinderi şi a al­tora care depind . de acei oameni, ci întărirea jcredi-, biliţăţii autorităţilor statu­lui. Dacă pînă ia alegeri­le din 20 mai asemenea ati­tudini,ar. fi avut o explica­ţie, dat fiind faptul că prb-‘ pagandiştil respectivi fă­ceau parte dintre membrii sau simpatizanţii unor par­tide M opoziţie cti cel care, la virtutea situaţiei de. fapt,

alcătuia majoritatea în or­canele de stat, după alegeri continuarea propagandei de acest fel ştirbeşte ' mai mult decît nedumeriri, Ne putem îiţtreba ce anume se urmăreşte prin încercarea de a crea o imagine strîm- bă despre realităţile actua-

nească orgoliile unor poli­ticieni câre, acum, suflind probabil1 şi în iaurt, cred cu multă greutate că procesul democraţiei are un carac­ter ireversibil în România. Aceiaşi politicieni, pot acre­dita ideea răspîndită de u- nela publicaţii, inclusiv

ş i m io p ie r o m a n e a s c ale din România şi cui slu­jeşte aşa ' ceva? Oare: cei care vor să demonstreze cu orice , preţ că In România nu numai că nu exista de­mocraţie, dar nici nu vă fi— aceasta pe bază de pre­zumţii şl prezentînd eveni­mentele în,tr-un anume fel, dau dovadă de miopie' poli­tică sau fac .jocul unor a- numite interese? Efectele nefaste ale,unei asemenea propagande sînt numai cu • .multe eforturi înlăturate. Şi ' după o anume perioadă de timp. Pentru că străinăta­tea, care a acordat la un moment dat încredere aşa- zisei politici de independen­ţă a ’ lui N. Ceauşescu, s-a trezit numai' după âni: de zile în faţa adevărtilui. Iar acest', fap t' :ă putut ;s& ră­

'■ româneşti,- sau de interven­ţiile unor personalităţi, in­clusiv români, că- eveni­mentele din 14 şi 15 iunie hw le-au urmat* fiind 6 con­secinţă, pe cele din' 13 iunie, că atacul asupra Televiziu- nii-şi altor instituţii ale Ca­pitalei, văzut în direct de o ţâră; întreagă, a fost o' în­scenare a noii puteri. Fără să se întrebe, ce nevoie avea noua putere de- asemenea tulburări cu consecinţe tragice. Pentru a restabili adevărul, autorităţile ro­mâneşti trebuie să facă e- forturi care ar putea sâ slujească mai eficient altor scopuri, printre care chiar întărirea credibilităţii Rf>- mâniei în ochii oanieniîor ..de "afaceri /străini, chemaţi ■să investească iii.ţară',.Cîţi­

va români -nu doresc, insă aşa ceva, şi cea mai bună soluţie- pentru a-şi atinge scopurile este, cred ei, a continua să facă o propa­gandă vădit antiromâ- nească. • ’ -

Era nevoie, deci, să -in­tervină autoritatea unor personalităţi cum sînt pre­şedintele Franţei şi minis­trul de externe fx'ancez. pentru a se încerca o ree­chilibrare â situaţiei, T nu tocmai plăcută, în care se află România în momen­tul’ de faţă. Cei doi politi­cieni au spus răspicat că a refuza României ajutorul’ economic nu este soluţia cea. mâi bună şi câ tîiiăra :■ democraţie românească are

• nevoie de asistenţa ţârilor .Occidentului. în ,t im p ce’ unii cetăţeni ai • României continuă să afirme în ţările aceluiaşi Occident, euro­pean, într-un contrast izbi-, tor, care nu este greu să ne' imaginăm cum aflare- în o-' chii străinilor, că. nu ţara va beneficia de un aseme-, nea ajutor, deci. el nu tre­buie dat. Este de sperat că propaganda antiromâ- nească in străinătate va a- vea tot mai mici şanse de a fi crezută. Rămine însă de răspuns la . următoarea Ih-" trebare:. ein® . şi £n ce mod îi va judeca pe aceşti pro­motori’ ai' neîncrederii iti România? :

' Vaier CHIOREANU

CEREMONIELa sediul Preşedinţiei Republicii, marţi, după-amtazl,

a avut ioc ceremonia de prezentare a membrilor guver­nului.

Adresîndu-se preşedintelui României, domnul Ion Ilies- cu, preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, dom­nii Alexandru Birlădeanu şi Dan Marţian, primul mi­nistru domnul Petre .Român,-a subliniat că guvernul for­mat după alegerile libere de la 20 mai are tn faţă un program'.'.de schimbări radicale, cu caracter istoric pen­tru ţară. în acest contest, premierul român s-a referit la sarcinile ce revin guvernului în .aşezarea economiei pe baze sănătoase, în reformarea şi transformarea acesteia intr-o economie de piaţă, in racordarea ei la economia mondială. . .

Luind cuvîntul, domnul Ion Iliescu a felicitat pe mem­brii noului guvern şi şi-a exprimat încrederea că acesta va reuşi, în ciuda' 'narilor greutăţi pc care le întîmpină ţara noastră — cri/ă eronomieă, criza socială — să facă faţă maltei misiuni ce i s-a încredinţat de către parla­ment.'

CRONICĂ PARLAMENTARĂ ;' Lucrările Senatului României au fost reluate în, plen marţi 3 iulie, în prezenţa a 101’ senatori, la'sala ,Om-

: nia* din Capitală. Domnul Karoiy Kiraly, vicepreşedinta al Senatului, a prezentat ordinea de zi şi programul şe­dinţei. Au continuat discuţiile pe articole a pro- .

■ iectului de lege privind regimul de ‘ remunerare a Pre­şedintelui României, senatorilor şr. deputaţilor, document aflat de mai multe zile. în dezbaterea celor două Camere ale Parlamentului. întrucît în Camera Deputaţilor acest ac.t legislativ a fost adoptat, iar în Senat s-au propus unele modificări, s-a convenit prin vot ca textul final

' şă fie supus -unet Comisii comune de mediere. In acest scop s-au aprobat nominal cei şapte reprezentanţi-al Se­natului în comisie. '. în continuarea dezbaterilor. au-fo.<t adoptate competen­

ţele comisiilor permanente Striatului,; urmînd a se stabili componenţa nominală j comisiilor. Totodatfi" s-a hoţărît formarea unei rioi Comisii — cea de validări şi

■petiţii — “care se-desprindie uin Comisia juridică. ■' ' : ' >- Marţi:-uimirteaţă,:in .jura i arei £>,.î0, au fost reluate lu­crările Acumării Deputaţilor. / • •'■'•■’ '

în cursul zilei au început;'tezbaterile pe marginea de- •claraţiei-progranv a primului ministru t;omân prezentată • Îri sesiunea convină a celor două -camere, săptămînă tre­cută, Pe onlmea de zi a mai figurat şi stabilirea com­ponenţei nominale a comisiilor permanente de: lucru ale Adunării Deputaţilor, în acest serîs grupurile parlamen­tare urmînd; să facă propuneri. , ' . ’ ,

mare a,Casei de cultură a" studenţilor, pentru'dezba­terea Situaţiei învăţămîntu­lu i românesc dia Transit-

• vatiia şi întîlnire eu parla- ,;.-menţarii. ' ._:/-., .Preşedinte-, prof, I. Cr»şa«-.

•, ; COMUNICAT/.

Partidul de Uniune Na­ţională a Românilor, con­voacă membrii şi simpati­zanţii săi pe data de 6 iu­lie. 1900,- ora 17,00, în sala

In pregătire: LEfiM PMSEISet află în.m iirule■■ îucvăU»*dor dm rtms-media româ­

nă documentul ce stabileşte cadrul legal, al activităţii lor. cu drepturile şi. responsabilităţile ce .derivă din-exerci­tarea nemijlocită a acestei 'activităţi: Legea presei, deo­camdată fo-stadiul de proiect. Sînt cîteva luni bune de cînd aşteptăm definitivarea şi acordarea puterilor depli­ne uuor proiecte ale aceleiaşi legi care, de asemeni, au fost difuzate în rîndul celor interesaţi, dar care nu au ajuns -sub-,ochii. Parlamentului provizoriu. Nu ştim cît am’cîştigat cu această lipsă de interes ori tărăgănare a lucrurilor, ştim, în schimb, cit am pierdut, fiindcă mass- media noastră, în special presa tipărită, au abuzat uneori de libertatea exprimării, de posibilităţile şi statutul lor E absolut obligatoriu câ măcar acum, în săptămînile de început ale' muncit Parlamentului ales, definitivarea şi votarea Legii presei să nu mai întîrzie. Prea mult timp am activat într-un „vid idgislativ*- privitor Ia presă, unde numai bunul simţ, profesionalismul, răspunderea civică a ziariştilor, a reporterilor..şi redactorilor din sis­temele mass-mediei aU împiedicat (nu însă complet) ca ium m ic să evoluev.e spre haos, scindare naţională, răz­boi declarat între grupări şi categorii de cetăţeni. Invoca­te uneori, articolele sau anumite capitole din legea ceau- şistă a presei '(diri 1974), lege te nu s-a bucurat nici în timpurile ei de credibilitate,, riu şi-au putut dovedi, vreo eficienţă, în condiţiile îrt care o lege nouă, temeinică în toate structurile şi coresputizînd pe deplin cerinţelor şi noilor condiţii continua să rămînă un simplu deziderat.

Avem, in fine, un proiect (elaborat de Ministerul Jus­tiţiei, fără participarea, se pare. a organismelor mass- mediei), care poate fi luat ca bază a discuţiei şi votării. Din unele declaraţii, am înţeles că acest proiect-se va bucura de oarecare prioritate (acum, cînd atîtea alte proiecte pretind prioritatea) în lucrările Camerei legisla­tive. Să sperăm!.

Sînt multe argumente pentru graba noastră. Unul ar fi cel al responsabilităţii presei faţă de cuvîntul tipărit, fiindcă o parte (nu evaluăm cit) din publicaţii, o parte (ia fel!) din ziarişti au fost riiai preocupaţi să demoleze decît sâ construiască, să calomnieze şi sâ insulte nu de

CLUJ-NAPOCA. Ş l NANTES — ORAŞE. ÎNFRĂŢITE:/

ne, eventuale infirmităţi ale preopinenţilor.C.i 2iar independent şi în virtutea unor articole de

Lege a presei ideale, n-am vrut şi nu vom dori vreodată să ne transformăm spaţiul tipografic în maidan întune- fo., unde oricine poate pîndi pe oricine ca să-i dea la (.ip. De,:nprobăm — şi personal voi dezaproba orieînd — procedeele, înjositoare pentru ziarişti, pentru oamenii de cultură, ale insultei şi calomniei, limbajul suburban, primitivismul ideatic ce alege ca manifestare înjurătura, murdăria verbală, ameninţarea

Obligaţi de „dreptul la replică" am-îngăduit uneori, în- rf\'.vîndu-ne in discornumîntul cititorilor, ca o parte a «■•oioaaclor ziarului să devină „maidane'1 pentru ciomăga­rii de aiurea. Gu siguranţă, Legea presei le va stopa apu- riîturiUî, Ncii, însă, na vom aştepta pînă atunci.

Oan WEBIÎEANU

99VOM I t MEteElMLĂfURi M l ROMĂNÎ;' - Vrertiuriie r ‘ de cumpănă prin- care' poporul-român, a trecut £ti ultimii ani au q- ferit adevăraţilor iui prie­teni posibilitatea iniţierii unei impresionante suite de acţiuni de solidaritate, ca­re, intr-un fe l' sau altul, mai mult sau mai puţin, au grăbit căderea unei negre şi apăsătoare epoci, iar dacă „fratele" din Carpaţi t-a socotit mereu aproape pe „fratele* de gintă latină din Alpi, şi de această da­tă cei doi au fost, în ciuda distanţei mari care-i des­parte, la fel de aproape ca altădată. Mîna pe care o~ raşul Nantes a întins-o Clu­ju lu i este un exemplu în acest sens. Clujul avea ne­voie, înainte de orice, de sprijin moral. Şi Franţa i l-a oferit, |ncă din luna mai 1989, cînd Consiliul Muni­cipal. al oraşului Nantes,

’ '. prezidat-de--către’ - domnul - Jean Mare. Âyraulifc» . depu-' -. tat-primar,-:â.decis în urma unei ■ iniţiative ’ a ' Comuni-

;• tăţii Europene înfrăţirea'cu-s ■: municipiul, n o s t r u . '

. Martie ; 1990.’' - -Trei'"luni de la victoria: Revoluţiei "din România, trei luni - de

' încercări, de speranţe. Pri­măria municipiului Cluj- Napoca „aprobă, în princi­piu, stabilirea de raporturi de înfrăţire eu oraşul Nan­tes, raporturi care pot fi stabilite în domeniile cul­tural, şcolar, social, turistic, tehnic ştiinţific şi . econo-' niicV,

început de iulie 1990. Clujul primeşte vizita doamnei Christiane Rey, consilier municipal,' şi a domnului Michel Gaborit, din serviciul de relaţii in­ternaţionale al Primăriei din Nantes. Ei au venit să-i

cunoască acasă la ei.pe clu­jeni, să identifice • proble- mele’cu care aceştîa. se cbn-

'■ .fruată. •' Vor . avea posibi­lii tateâ să afle -'şi cit mai multa elemente : esenţiale din istoria românilor, prea puţin ciinoscută/uneori gre-

. şit cunoscută în Franţa ş i,' ■ desigur, la Nantes. -

Dar scopul imediat al vi­zitei prietenilor francezi este acela de a stabili pri­mele contacte in cît mai multe domenii 'de acti­vitate, contacte care urmea­ză apoi sâ fle amplificate. Se au în vedere, cu priori­tate, universităţile clujene,

, anele şcoli, spitale, dar şi alte instituţii „Ne-au şocat evenimentele din. iunie de la Bucureşti, am ezitat înainte de a porni la drum spre România, dar ne-am înarmat cu înţelepciune, ş l, . iată-ne aicL Aşa cum a v-

: firmai şi primul / ministru ' al ̂ Franţei * noi Vom menţi­ne relaţiile cu -România, Vom fi alături de români,

■ orice-;s-ar întîmpia. Este■ firesc să a p a răş i proble­me şi drumul spre o de­mocraţie autentică să fie a- . nevoios. Sintem deosebit de ' interesaţi să urmărim modul în care se vor des­făşura alegerile la nivelul judeţului, pentru că de reuşita lor depinde evoluţia viitoare a relaţiilor dintre noi“ — ne spunea vdoamna Chiristiane Rey.

Legată în împrejurări • grele, prietenia dintre Cluj şi Nantes are, fără îndoia­lă, -tot mai mari şanse;de a fi consolidată în perioada următoare. Şi nu este pu­ţin lucru să ştii că ai ua prieten sigur şi Ia rău, dar şi la bine. .

Esnii LUC.t

-. MULŢUMIM!

Doamna Elena'Rusu, ad­ministrator al Cantinei de ajutor social Turda,' ne-a scris cîteva rînduri în ca- re-şi ■ arată recunoştinţa pentru ajutorul umanitar primit: „Asistaţii din cadrul Cantinei de ajutor social Turda, transmitem cele riiai alese mulţumiri acelor oa­meni de suflet din Asocia­ţia Regională a Francezilor de' Origine Română din Franţa — Strassburg, .per­sonal domnului preşedinte Horance Borza, pentru aju­toarele umanitare trimise u- nituţii noastre, precum şi domnului doctor Ioah Bor­za din Turda, prin străda­nia căruia aceste ajutoare au ajuns la noi“.

Da, încă un punct în fa­voarea omeniei!

Pentru conformitate,F. SE iîG H lE /

' . / /

ADEVARUl - IN UBERTATF: PAGINA 2

SOCjfTATEA „FAMILIA LUMINil” COMUNICI: Socictatca „Familia- Luminii" aduce un omagiu de ve­neraţie martirilor şi eroilor care şi-au dat viaţa pentru

•libertatea Bisericii şi Naţiunii şi exprimă mulţumiri -Sanctităţii-Sale Papei Ioan.Paul II pentru.iubirea mani­festată in orice ocazie faţă de poporul român, pentru

• stabilirea ierarhiei de ambele rituri şi pentru reluarea relaţiilor diplomatice cu ţara noastră, asigurîndu-1 de fi­

delitate şi deplină comuniune spirituală şi-l roagă să r viziteze România. „Familia Luminii'1 consideră că pro- , blemele cu care este confruntată societatea româneascăactuală se pot rezolva numai ln spirit creştin, prin bu-

. năvoinţa. tuturor, făiă violenţă şi metode extremiste.; Constatăm Insă, cu nedumerire, că în locul unei decla- raţii de iertare, reparare şi reconciliere în spiritul drep- lăţii, omeniei şi iubirii creştine, ierarhia Bisericii Orto-

_ doxe Române, cu puţine excepţii, refuză restituirea pa­trimoniului Bisericii Române Unite,, preluat cu forţa în condiţiild bine cunoscute din 1948. Ne exprimăm, totuşi, speranţa că raţiunea, dreptatea şi iubirea vor învinge şi astfel, cît mai curînd. Biserica Română Unită cu Roma va putea sluji lui Dumnezeu în deplină libertate, în toa­te lăcaşurile sale restituite, fapt care va conduce la sta­bilirea îelaţiilor ecumenice frăţeşti. Ne. asumăm, toto-

• dată, datoria de conştiinţă şi de onoare ca, sub egida şi 'cu concursul Episcopiei de Cluj—Gherla, să construim -la Cluj-Napoca o bazilică-sanctuar naţional, monument de credinţa, de adoraţie şi recunoştinţă lui Dumnezeu, loc de pelerinaj închinat lui Cristos — Lumina lumii, fericitului Ieremia Valahul, tuturor sfinţilor şi martiri­lor poporului- român, alături de care va edifica apoi un centru de spiritualitate şi cultură creştină. In acest scop, se lansează o subscripţie naţională, în speranţa că aju­torul instituţiilor şi oamenilor de bunăvoinţă va fi gene­ros; de asemenea, se adresează cu încredere asociaţiilor

.creştine din toată lumea, operelor de caritate şi tuturor celor ce ne iubesc şi preţuiesc idealul nostru, avînd con-

. vingerea că dărnicia lor va fi providenţială.Considerăm necesară intensificarea activităţii cultura­

le a societăţii, prin editarea revistei „Renaşterea creşti­nă" şi organizarea editurii .Cristiana". Relevăm, în mod specia), datoria membrilor şi prietenilor societăţii de a avea o viaţă creştină exemplară, ca raze ale lui Cristos-

. Lumina lumii şi de a sfinţi locul lor în toate domeniile de activitate. Mulţumim tuturor acelora vcare, într-un mod şau altul, ne-au sprijinit sau au colaborat cu noi şi sperăm că sprijinul şi colaborarea se vor dezvolta şi mai . mult, pentru pacea şi binele omului, familiei şi so­cietăţii româneşti. Pace şi bine!'Să fie lumină! .'

DACĂ..Dacă Doamne-Doamne

s-ar fi uitat la meci du­minică seara, precis Ca­merunul era în finală. . .

Dar, poate era preocu­pat de alte probleme, mai stringente, spre liniştea noastră, a tuturor. . .

Prea au jucat bine „Leii ncîmblînziţi“, ca să iasă din competiţie. L., Dacă surprizele s-ar fi ţinut lanţ, ca şi pînă a-, cum, poate am fi văzut o finală Camerun — Argen-

. tina

Şi dacă reprezentanţii Africii ar fi cîştigat şi fi­nala, cred că vracii ca- merunezilor ar fi luat loc pe banca antrenorilor, a- lături de Bckcnbauer ori Bobby Robson. . . Deh, vraja lor şi vraja bani­lo r . . .

Cît despre Napbli, m-aş mira dacă n-ar fi tatonat deja terenul pentru achi­ziţionarea unor antrenori-

. vraci. . . Maradona, cu ajutorul lor ar fi invin­cibil!

Probleme mari ar avea In acest caz F.I.FJW de­oarece ar trebui să intro-

. ducă în acest caz testul anti-dopping-vrăji. . . de dragul fair-play-ului, mă­car . . .

Dacă fotbalul s-ar juca' astfel ca echipa ciştigă-

Băile Băiţa, de lingă o- raşul Gherla, nu au recla­me luminoase, nu au fir­mă luminoasă, prezenţa lor fiind semnalată de discre­tele indicatoare rutiere de pe şosea. Aş putea spune că .faţada* dezavantajea­ză băile şl unitatea, în sine, pentru că, dincolo de prima impresie pe care ţi-o fac privite din maşină, băile Băiţa' rezervă turis­tului surprize pe cît de nebănuite pc atit de plă­cute. Căsuţele pentru ca­zare (cu o capacitate de «0 de locuri) sînt cochete şi confortabile, îndeosebi ccle confort I. Ştrandul şi băi- lc pentru tratamente cu apă termală sînt atracţii suplimentare. Pădurea, cu' promisiunea de prospeţime ţi răcoare, coboară pînă în

toare să fie cea care are cele mai multe ocazii ori cornere. . .

. . . Şi totuşi, să nu fi meritat Cămătaru să joa­ce, măcar cinci minute în Coppa del Mondo? Pen­tru cît a tăcut Uodion pentru această calificare, merita să înfrunte dîrza apărare a Irlandei!

Şi dacă ar fi fost aco­lo • »«'. ■ - s

Poate peste > patru ' a n i. . . dacă... - *

Ioan TEREC

• „Nici un meci nu sea­mănă cu altul" — iată un adevăr, validat încă odată în turneul final COPPA DEL MONDO. Chiar dacă în linii mari se poate vorbi despre o schemă de joc ţi alte detalii din recuzita tehnico-tactică, intervin u- ,nele particularităţi specifi­ce jocului respectiv. Un e- xemplu elocvent ni-1 oferă echipa Angliei. După ce în partidele din grupa. F a , reuşit în trei partide du­pă evoluţii modeste, o vic­torie şi două „remize". în­scriind doar două goluri, primind unul, iată că jo­cul practicat în meciul cu Belgia — unul din cele mai interesante şi specta- - euloase ale turneului final— am întrevăzut o altă faţetă, cea a puterii de luptă şi dăruirii exempla­re, care i-au adus o victo­rie în penultimul minut al prelungirilor, o victorieîn dauna uneia din cele mai bune echipe din cele 24

^prezente în Italia ’90. Nu- 'mai că, în sferturi, aceeaşi echipă a Angliei, tot* de prelungiri a avut nevoie pentru a cîştiga întîlnirea cu Camerun, apărarea ■ ei fermă, care în patru întîl- piri primise doar un gol, fiind străpunsă de două ori, lipsind foarte puţin ca să asistăm la una din ma­rile surprize. Şi dacă a- dăugăru că două din cele trei goluri ale englezilor au fost înscrise de Lineker din lovituri de la 11 metri, mirarea este şi mai mare, punîndu-ne întrebarea: ca­re este adevărata faţă 8 Angliei: cea din partida cu Belgia sau cea din ce­lelalte patru Jocuri din grupă şi sferturi? Discre­panţa dintre „agonie şi ex- , taz" fiinŞ prea mare, ră- : mîne ca: adevăratul răs­puns să-l dea echipa lui

Robert Robson în partida de azi din semifinala cu R.F.G.

• Apropo de Camerun:i-am urmărit pe „leii ne- îmblînziţi" făcînd la fine­le celor 120 minute de joc după partida cu Anglia un tur de onoare al stadionu­lui, purtînd pe ei sau pe braţe tricourile albe ale învingătorilor, salutînd cu zîmbetul pe buze tribune­le ce i-au aplaudat pe me­rit. Camerunul a fost la un pas extrem de mic de una din cele mai mari sur­prize. Oricare altă echipă la scorul de 2-1 pentru ea s-ar fi baricadat în defen­sivă. Nu, Camerunul n-a făcut acest lucru. A- jucat deschis pînă în ultima cli­pă ieşind din optimi cu fruntea sus. Am remarcat Ja aceşti jucători o inteli­genţă nativă, o adevărată- idolatrie faţă de balonul rotund. Şi dacă în 1982, in Spania, Camerunul a pro­dus senzaţie în grupă prin cele trei egaluri, acum în Italia '90 „leii neîmblîn-

■ ziţi" au confirmat valoarea de maieştri în arta fotba­listică. Nu este exclus ca peste 8 ani, dacă turneul final se va desfăşura în Africa, surprizele dih *82 şi ’90 să se transforme în

> certitudine despre valoa-■ rea acestor mari îndrăgos­

tiţi de fotbal iar în duelul

r *

g «

'M?V l

'i

■>*.

' t t

i r .>

1 ; '

n

v

Sala de protocol — Băile Băiţa Foto: RADU S.

intimitatea campingului Senzaţia de Izolare de lu­me este, amplificată de ne­verosimilul creat de apro- piera de şosea (la cîţiva

zistenţă în cucerirea clien­telei. <

Băuturile alcoolice (In­clusiv din import), aducă-» toare ■ de bună . dispoziţie

Băile Băiţa de lingă Gherla

seci de metri) şi de oraş.Mîncarea, la rtndul ei,

este foarte tentantă, bucă­tarii de la Băiţa speciali- zindu-se pe cîteva prepa­rate culinare apreciate atît de turişti români cît şi de cei străini. Mai ales în ul­timele luni, aproviziona­rea îmbunătăţindu-se. <>- ferta de specialităţi din cele mai diverse a devenit una dintre piesele de re-

cînd sînt consumate în cantităţi rezonabile, se gă­sesc într-un sortiment m a i. bogat decît'în alte părţi, singurii sortiment neîn­destulător fiind, şi aici, berea. Ce să-i faci?

La toate acestea se adau­gă punctele de atracţie din' oraşul Gherla: parcul cu arbori seculari. Catedrala Armenească. Există,, de a- semenea, trasee interesan­

te pentru excursionişti: Mănăstirea Nicula, la cîţi- va kilometri de oraşul Gherla, lacurile de la Ţa- ga-Gcaca. Accesul la Băi­ţa, pentru cei fără autotu­risme. se face prin I.T.A. (cu autobuzul) şi cu tre­nul.

După ultimele veşti, sîmbătă şi duminică, ; la Băiţa, a fost înghesuială mare. încasările la ştrand şi băi au depăşit cinci mii de lei.

Sigur că aglomeraţia prezintă inconveniente, toc­mai de aceea v-aş sugera petrecerea cîtorva zile în această unitate, începînd cu ziua de luni, cînd totul este curat, aerisit, odihni­tor.

M. SANGEORZAN

Europa — America de Sud să se interpună continen­tul negru.

• „Oficial", pentru cele52 de partide ale turneului final au fost afectate 4.630 de minute de joc. Bineîn­ţeles că această „planifica­re" a fost infirmată, „la zi" timpul de joc fiind de­păşit, fie din cauza pre­lungirilor în cazul partide­lor care au necesitat, din optimi şi sferturi cîte 120 de minute plus executarea loviturilor de la 11 metri, fie din cauza întreruperi­lor de joc prilejuite de ac­cidentări şi acordarea de ajutor medical. Concret, faţă de cele 4.320 minute „alocate" celor 48 de par­tide disputate în grupe, optimi şi sferturi, am ză­bovit în faţa micilor ecra­ne mai bine de 4.500 mi­nute. Spre bucuria celor care iubesc cu adevărat fotbalul şi care au trăit e- moţii deosebite. Iar noi ro­mânii, pentru prima dată am avut prilejul de-a ur­mări toate partidele dispu­tate pînă acuma în turneul final. Să mulţumim Revo­luţiei din decembrie şi pentru acest mare cîştig.

Victor MOREA

Mare surpriză marţi sea­ra la Napoli, pe Stadionul „San Paolo", în semifina­la Argentina — Italia. Por­nită din start şi acreditată pe parcurs ca mare favori­tă, Italia a părăsit învinsă terenul. '

La capătul celor 90 de minute regulamentare, sco­rul a fost egal 1-1 (au în­scris Schillaci în min. 17, respectiv Caniggia în min. 67). Au urmat prelungirile, nici una din echipe nereu­şind să se desprindă, ajun- gîndu-se la executarea lo­viturilor de la 11 metri (a- ceastă teribilă loterie care ne-a eliminat şi pe noi în partida cu Irlanda, păţanie recidivată de Iugoslavia în partida cu Argentina). Seria loviturilor de la 11 metri a fost începută de italieni şi continuată de argentinieni: Baresi 1-0, Serrizuela 1-1, Baggio 2-1, Burruchaga2-2, De Agostini "3-2, Olar- ticoechea 3-3. Donadoni.. v ratează (a apărat Goycoe- chea), Maradona 3-4, Sere- na . . . ratează (din nou por­tarul argentinian a apărat) şi scor final 5-4 pentru Ar­gentina, care se califică în finală

Astăzi, la Torino, se dis­pută cea de-a doua semifi­nală, între R.F.G. şi Anglia. Vom avea parte dc o nouă surpriză?

n u m joc ki CULISELOR!

Hotărît lucru, F.I.F.A. apoi arbitrii au cotnpr £ *~ mis, ca să tnă exprim mos. acest turneu fin a l aşa sub aşteptări. F .I.F-^z' prin sistemul lung, inecrt-’Z-' tabil, inuman de des fă? ’tJ’~ rare, in care d e pa rta ja răa valorilor se , face dînd banul, iar calificarea Vr t ’‘rx. prelungiri dramatice- prin penaltiurile de d e p a r ­tajare, adevărată s p a r ta - chiadă, cum i-am zice n a ' t , a norocului. Şi mai e x is t*1 un joc al culiselor, condi^-3 de domnul Havelange, c a ­re vrea să împace toa£<2 continentele, rasele, c u l o ­rile şi meridianele, tn h o ­chei, in baschet, tn h a rţe i— bal, in mai toate s p o r tu r i— le, nu se joacă la n im e re a ­lă, campionii cu ne cunos­cuţii, maeştrii cu am a to r ii- cei ce ştiu, cu cei p roasp tî£ alfabetizaţi. în fotbal, d a » se poate! Domnul H a v e — lange vrea ca toată l u m e a să fie prezentă, ca l aO.N.U., şi numai d u m n e a ­lui să aibă dreptul de t>*?— to! Sîmbătă seara, un a Z t arbitru, un elveţian, a d c i t peste cap meciul A rg e n t i­na — Iugoslavia. El a b a t ­jocorit echipa iugoslavă, *?- liminînd un jucător c a r e nu merita nici cartonaşt-ti galben. Fusese un fau lt d c joc. Arbitrul a s u g ru m a t Iugoslavia şi a jignit , m i ­lioane de telespectatori. £>e ce? America pierduse B r a ­zilia şi trebuia să aibă o formaţie în sem ifina le . F.I.F.A. îşi are sediul t n Elveţia şi face a rb itr i lo r din această ţară un fe l ' d e pomeni. Iar ei r ă s p u n d pentru ele! Acum A rgen ti­na e tn semifinale. E ş i A — merica acolo şi d o m n u l Havelange e n iu lţum itf Trăiască subtilele culise- Finala, de va fi intre d o u ă europene, o va arbitra m ie ' tn sută un brazilian A s ta iar pentru ca toată lu m e a— inclusiv Brazilia ..— s ă fie prezentă şi m u lţum ită . Mă gîndesc că acel dra- ̂ X prin care F.I.F.A. invită-Ta fair-play, ar trebui să-l ei- ; tească mai întîi chiar d ir i­guitorii forului m ondia l. ' Actuala formulă este o r i­cum depăşită, forţată ş î inumană. Barbutul sorţilor nu are ce căuta pe un t*>- ren de fotbal. Formula d in 19S2, din Spania, cînd cele ÎS echipe clasate pe r>r%- mele locuri au fost rnîm-

părtite în. 3 grupe a 4 fo r ­maţii, m i se pare mai co­rectă, mai aproape de ade­văr. Oricum 24 de echipe

într-un turneu final m i se pare o exagerare... Pînă Za viitoarea ediţie, cea ame­ricană, mai sînt 4 ani.

Viorel CACOVEANU

FOTBAL FEMININ LA CLUJ?

Inevitabilul s-a produs. Şi în România, în ultimeie luni au luat fiinţă, în mai multe oraşe, echipe de fot- ; bal feminin, în alte oraşe sînt pe punctul să se în fiin ­ţeze. Recenta cupă „Libertatea" s-a dovedit a fi o reuşi­tă a fotbalului feminin care îndeamnă la continuarea ■ drumului. Următorul pas va fi un campionat naţional ; care are toate şansele să demareze chiar în această vară. ‘

Clujul, unde au mai fost schiţate timide intenţii de înrădăcinare a fotbalului feminin, (o echipă de la MW- CART a jucat în 1987 o finală la Braşov!) încearcă un nou start Există fotbaliste talentate, există entuziasm, există dorinţa de a alătura Bucureştiuiui, Braşovului, Cra- iovei. Bistriţei, în familia fotbalului feminin, şi Clujul. Nucleul de jucătoare clujerice, cele mai multe eleve şi muncitoare — din care fac parte Camelia Cimpean, Ra- mona Szabo, Maria Solomon, Anuţa Flore, Monica Rigo, ^ Letiţia Stan, Daniela Apahidean, Elena Precup, Silvia Bota Wincz — au Insă nevoie şi de sprijin material. Le ocroteşte, dcocamdată, MUCĂRTUL. Dar o echipă pu­ternică, aşa cum îşi doreşte nu doar MWCARTUL ci în­treg Clujul, are nevoie de un sprijin mult mai larg. A lt­fel, bunele intenţii răraîn doar. . . intenţiil Sînt aştep­taţi prin urmare şi alţi.___„sponsori" 1

L. EMIL

PAGINA 3: -ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE

 f lW R E S - p r im a agenţie particu lară de im presariat a rtis tic

— interviu cu domnul Emil Strugaru, di­rector al agenţiei —

— Nu cu mult timp îri urmă, a luat fiinţă la Cluj prima agenţie de impresa­riat artistic. Pornind de Ia experienţa pe care o aveţi, domnule Strugaru, care este scopul agenţiei?

— Conform autorizaţiei obţinute de subsemnatul de la autorităţile centrale şi locale, această întreprindere culturală este destinată prestării de servicii artis­tice în ţară şi peste hotare. Scopul ei declarat este de a promova arta interpre­tativă românească şi internaţională şi de a facilita a cît mai largă şi eficientă cir­culaţie a valorilor noastre artistice, ele­ment definitoriu pentru activitatea în do­meniul producţiei artistice. Scopul nu se limitează numai la domeniul liric, cura s-arputea subînţelege datorită formaţiei mele. încercăm să abordăm o gamă lar­gă de valenţe artistice, fiind deschişi spre colaborarea cu toate genurile interpreta­tive, chiar şi cele vizuale, avînd intenţia de a organiza expoziţii de artă plastică, pe plan local şi în străinătate.’

— De unde aceasfâ idee?

— Ideea a venit din constatarea perso­nală că artiştii plastici, în special picto­rii şi graficienii, nu au încă un sistem or­ganizat reprezentare, mai ales in străi­nătate. Din cîte am constatat, este mult mai simplu şi eficient să organizezi .ex­poziţii de artă plastică, chiar şi colecti­ve, decît un turneu de spectacole.

— Carc este componenţa Ârtimpres- ului?

• — Agenţia este formată din cinci mem­bri, patru la Cluj şi unul la Bucureşti.’ Toţi membrii agenţiei sînt cu studii su­perioare în diverse domenii, limbi străi­ne, Qconomist-marketing, muzicologie şi organizare.. ■

— Şi asigurările?

— încadrările membrilor sînt substan­ţiale, toti au venit prin transfer de Ia alte instituţii- sau întreprinderi şi sînt; în­

cadraţi cu toate drepturile ce decurg din activitatea de angajat, participare la asi­gurări sociale, contribuţia la pensia supli­mentară, spor de vechime, impozit pe ve­nit, asistenţă socială.

— Din cîte am înţeles, în momentul de faţă, vă preocupă problema spaţiului.

— Este o situaţie penibilă, faptul că, deşi activăm legal de o bună bucată de vreme, avînd acţiuni pe rol şi contracte cu parteneri externi pînă în 1992, nu am reuşit să convingem autorităţile locale să ne acorde un sediu- adecvat /activităţii noastre, lucru care ne ridică semne de întrebare, văzînd că nu se mişcă nimic. Se deschid tot felul de gogoşerii, baruri şi • localuri.. . Nu înţeleg de ce o între­prindere culturală, chiar particulară, pen­tru public şi instiţuţiile - profesioniste, nu-şi găseşte un spaţiu. Sîntem optimişti, şi aşteptăm. *

— Ce pregătiţi în prezent?

— Pregătim o acţiune de mare am­ploare, un turneu de o lună de zile cu Opera, în Italia şi Elveţia, turneu în ca­re vom prezenta My Fair Lady, Bărbierul din Sevilla. baletul Carmen şi un concert vocal simfonic. Facem deplasarea cu un ansamblu compus din circa 160 de per­soane. Deplasarea comportă dificultăţi de

t organizare deosebite, acest turneu fiind de fapt un test de capacitate profesională pentru întreprinderea noastră. Trecîn- du-I cu bine, vom putea aborda apoi orice alt gen de acţiune.

— Păstraţi în continuare şi directoratul Operei sao ..? r

— In orice caz, situaţia este cel puţin bizară. Execut două activităţi de condu­cere pentru o singură retribuţie. Faptul, că mai sînt încă director al Operei se datoreşte, Sn primul rînd, solicitării co^ lectivului Operei, lucru exprimat prin vot secret. Voi rănjîne director pînă la 1 oc­tombrie, după care, în locul meu va veni maestrul Ion Piso, care â acceptat pre­luarea onorificei funcţii.

- Demostene ŞOFltON

Timpul muntelui efin sufletDupă O suită de tablouri,

compusă sub soarele afri­can al Mediteranei, Nour Crişan s-a întors spre spa­ţiul românesc cu sufletul împrospătat, dar greu de melancolie. Expoziţia , sa, deschisă în sala Casei uni­versitarilor, în această lu­nă, cheamă la o meditaţie diferită. Am întîlnit flori­le pline de grele culori, poate uşor_ echilibrate de griuri subtile, chiar un pei­saj rămas. în amintirea zbuciumată a pictorului din spiritualitatea solară a u- nui spaţiu redat printr-o violentare coloristică. Dar pogorîrea în spaţiul miori­tic, acea nestinsă căutare a liniştii şi a unei discipline în construcţie pare a fi o ultimă trăsătură de penel pentru autoportretul spiri­tual al pictorului.

Peisajele cu biserici şi case din Apuseni sînt mici omagii aduse constructori­lor anonimi, ce au împins Un poem al comunicării în­tre oameni şi cer. Nimic forţat, poate numai o cali­grafie oarecum impusă a redării detaliului, dar a- ecasta numai din dorinţa exactităţii, suspendeazâ clă­dirile din bîme de lemn în­tre cerul „crud“ de vară şi verdele atît de pămîntean. Detaliile sînt construite prin tuşe nervoase, ce su­gerează trccerea timpului prin lemn, dulceaţa şi zbu- ciurriul surprinderii stati­cului rămînînd una dintre obsesiile acestui fin colo­rist, ce se doreşte acum toai mult un dirijor al con­strucţiei. Liniştea ni se pa­

re, totuşi, mai mult un joc cu o personalitate aflată la marginea dintre desenul precis şi culoarea dorită ca o revărsare a simţurilor.' Mărturie stau Căpiţa, do­minată de o "fină trecere a

sienelor şi B ocrurilor în­tr-un spaţiu al echilibrului

grizat, ca şi una dintre bi­

serici, aruncată într-un „timp“ violeţ, ce cheamă,

spiritualitatea.

Oricum, Nour Crişan în­cearcă acum-o experienţă

ce se doreşte o călătorie

în echilibru. Sperăm că nu

va renunţa Ia acele ruperi

de ritm şi culoare, ce au

risipit în creaţia sa lumina muntelui din suflet, pe ca­

re,vrem cu toţii să o clşti-

găm.

Dorm SERGIIIE

Biscricuţa din Năsal

Drumurile credinţei creştineS-a mai spus, majorita­

tea românilor ştiau foar­te exact, înainte de 'Re­voluţie, că nu pot merge la biserică sau măcar, câ

’ „nu e bine, nu e cel mai bun lucru de făcut*. In ani de zile, chiar şi cei mai în mai vîrstă s-au obişnuit să nu deschidă porţile masive sau scun­de ale bisericilor decît la sărbătorile mari: Cră­ciun, Paşte, Rusalii. Poa­te nici atunci, sau nu In fiecare an. Purtau însâ în suflet nostalgia, dorin­ţei de a intra în biseri­că şi a se ruga ta liniş­tea solemnă a adunării religioase. Purtau, în a- celaşi .timp, regretul - şi tristeţea că nu au cura­ju l s-o facă. Dar conţi—

■ nuau să meargă la cîmp,' . la muncă, în sărbătorile obişnuite, chiar şi dumi­nica., I-am văzqt pe mulţi

L dintre ei -în ultima du­minică luînd pe umeri

,' furca şi grebla şi pornind Ia adunatul f în ului — '

; care nu aşteaptă ziua mai liberă a ţăranului, fînul trebuie adunat cînd e uscat, nici înainte, cînd;

- urma de verdeaţă păstra­tă. în iarba-tăiată; poate

, să strice, fînul, nici du­pă, cînd fînul e prea us-

• cat şi se . • fărîmiţează. - I-am văzut, apoi, pe unii dintre ei,, pe cei mai ti-

‘ neri, fete şi băieţi, dar şi mai vîrstnici, adunîn- du-se lîngă bodegile apă­rute pe marginea şoselei -

şi bînd bere sau cine ştfe ce lichide dubioase.

■ Las> Sînicoara, de exem- ; piu, duminică în jurul o-

Cinci m inute de s in c e r ita te cu G ianearlo DfRITenorul italian GIANCARLO DERI _ a

devenit o constantă a vieţii noastre artistice. Revenit pe scena Operei clujene, Giancar- lo Deri a avut amabilitatea Ie a răspun­de cîtorva întrebări care au menirea de­finirii profilului şi personalităţii sale.

— Domnule Deri, unde aţi studiat şi cu ce rol aţi debutat?

— Am absolvit Conservatorul La Scala din Milano, avînd-o ca profesoară pe Re- nata Carosio. A urmat apoi Torino, unde mi-am desnvîr.şlt studiile cu dirijorul Ma- rio Braggio. Am debutat la Roma. 1972, cu rolul l ’inlccrton din Madame Buttcrfly, după care, la scurt timp, am făcut Tur- ridu din Cavaleria rusticană la Teatrul -Petruzelli din Bari.

— Po co alte sccnc lirice aţi cîntat şi cu cine?

— Am cîntat, cînt şi în prezent, pe toa­te scenele lirice italiefu?. Aş aminti, apoi, teatrele lirice din Germania (Stuttgart, Frankfurt), Belgia (Licge), Franţa (Mar­silia). Dintre dirijori, Marcello Panni, Gampori Vitali, iar dintre colegi, Mirela Freni, Vilma Vernochi, baritonul Aldo Protti, Pierro Capucilli.

—* Repertoriul?— In total, circa 30 do roluri, de la

Aida la Lucia.—■ Ca unul cc cîntnti pe sccncle italie­

ne, pe co se pune accent?— în Italia, teatrele mari au ,,n“ posi­

bilităţi pentru „n“ situaţii, tehnice mai ales. Teatrele de tradiţie sau cele stagip- nare nu sînt aşa pretenţioase, o mulţime de lucruri făcîndu-se repede, improvizat. La Clu) şi la Timişoara, am • găsit o di­ferenţă enormă, legată de profesionalita- tea artiştilor. La Cluj cel puţin, am dat de un ansamblu unitar şi coerent. In Ita­lia, toate vocile sînt patrimoniul agenţi­ilor de impresariat,/ care dispun de ele cum vor. Aşa zisa voce italiană nu mai are căutare la aceste agenţii şi foarte multe voci frumoase, tinere, talentate, fie se pierd, fie le auzim pe alte scene liricc. In Italia, pentru un cîntăreţ nu.există al­tă alternativă: ori are o agenţie, ori o prie­tenie, o amiciţie care să-i faciliteze pre­gătirea şi promovarea. Nu există teatre lirice în care tinerii să se pregătească şl să-şi pună la punct un repertoriu, cum aveţi dvs. Un interpret, cu reale calităţi, unul tînăr desigur, sc poate pierde uşor. Păcat, dar aşa este.

Şi o ultimă întrebare: care cslc crc- do-ul dv. artistic? --

— Mă dăruiesc total rolului. Tempera­mentul mi-o permite.

Demostene ŞOFRON

rei 14, în preajma unei asemenea improvizaţii din PFL (iniţiativă particula­ră), mai mulţi tineri îşi lăsaseră bicicletele pe marginea şoselei, pe ca-

BISERICA DIN SUFLET

rosabil.-şi abia ţinîn- du-ser pe .picioare se bă- teau. Ga în filme, cil miş­cări încetinite ca după o bătaie ce se . lungeşte la infinit. Iar oamenii îi pri­veau. Nu numai local-

- nici, mulţi automobilişti îşi opriseră maşinile cî­ţiva metri mai încolo, ie­şiseră din ele şi priveau. Gu ce sentimente oare? De îneîntare? Nu,- e prea mult spus. Dar nici de oroare. Poate cu simpla

.- nepăsare a românului.Şi totuşi, preotul' Ioan

-Pop din Năsal afirmă că acum merg mai mulţi oa­meni la biserică. La bise­rica din lemn, construită în anul 1804 pe un deal ee domină satul. Meşterii se numeau Stenţel şi Naţi Pavel din .Bîrgău. îm i închipui că erau vestiţi dacă au fost chemaţi la Năsal tocmai din zonele de nord ale Bistriţei. O ridicară, o. încheiară în frumuseţea pe care n-a

. pierdut-o nici „ acum.

apoi. peste lemnul pereţi­lor au aplicat o pînzâN pictată cu chipuri de sfinţi şi scene religioase ; care mai pot fi admira­te şi azi. La fel, cu cîte­va icoane pictate tot pe lemn, aflate însă Intr-o sţare de degradare care nu îngăduie nici o spe­ranţă în posibilităţile, de restaurare. Biserica păs­tra pînă la un moment dat mai multe cărţi vechi din anii 1600 şi de mal - tîrziu. In această biseri­că au intrat şi s-au ru­gat atîţia ani străbunii, bunicii şi părinţii actua­lilor locuitori; se roagă şi contemporanii, dar nu se vor ruga urmaşii, pen­tru simplul mptiv că s-a hotărît ridicare^ îri vale a unei biserici noi, din piatră, mai încăpătoare şi, desigur, mai rezisten­tă în timp. Gu toate că nici rezistenţa bisericii da lemn din deal nu poate fi pusă la îndoială. După ; cum, afirmă preotul Ioan Pop, nu poate fi pusă la îndoială nici . existenţa bisericii din. suflet, . pe care şi-au construit-o lo­cuitorii Năsalului, au purtat-o şi în vremea cînd nu intrau în aceea de pe deal, cînd mergeau la muncă pe cîmp şi în zilele de sărbătoare.

‘ *

Vaier CHIOREANU

col mai sus menţionat A- ceasta pentru simplul motiv că acum, cu două luni şi jumătate înainte de începerea şcolii, clădi­rea aşteptată are doar fundaţia turnată, operaţie care a necesitat trei luni de zile. Or, se ştie foar-

■ te bine că partea de fini­saj şi echipare a unei a- semenea clădiri necesită mult mai mult timp de-

SEMNE DE

iNTREBAREIn articolul „Elevii din

Zorilor vor avea şcoală" publicat în numărul din

; 6 aprilie 1990, domnul A-lexandru Şerban, pri- — — ........—mărul de atunci al mu- clt cel nece*?r cf*nicipiului Cluj, promitea ce s*a făcut pină ţnfără nici o rezervă că, ci­tez: „copiii .din cartierul Zorilor vor intra în şcoa-

prezent. In aceste condi­ţii, în faţa părinţilor şi copiilor din cartierul „7.0-

lă nouă la 15 septembrie ri.1,or“ au reapărut imagi-1990 nile vechilor clase din ba-

De asemenea, dl. Radu răci ale traseelor lungi Spînu, şeful secţiei de ?.l periculoase pînu la şco-arhitectură şi sistematiza­re de la Primăria judeţu­lui Cluj, în numărul din 23—25 iunie 1990, şusţi-

lile din alte zone.

Acestea sînt motivele pentru care facem un nou* apel către toţi factorii ca­

nea că „avem toate şan- re pot ajuta la realizareasele ca, pînă Ia 15 septem- mult visatei şcoli dinbrie, să dăm şcoala (n.n.- „Zorilor" să-şi urieascădin Zorilor) în folosinţă", forţele şi să facă astfel

Dacă Ia . lecturarea ce- îneît la data de 15 sep-lor scrise în numărul din tembrie 1990, copiii din6 aprilie 1990, locuitorii cartierul Zorilor să lecartierului au avut moti- poată (şi să aibă motiv)ve serioase de bucurie şl mulţumi şi a le fi recu-speranţe, deoarece la dis- noscători. poziţie erau aproape 6 luni pentru transformarea promisiunilor Jn realita­te, nu aceeaşi bucurie a provocat-o al doilea arti-

Din partea cclăţcnilor din carticru! Zorilor, Cărăşcl Gh., str. Rap­sodici 15, bl. P.6, op. 19

cu „ADEVĂRUL lil I M A T f ”SERVICII NEEXECUTATE, DAR ÎN­

CASATE: Uoi, cei constituţi ln asociaţii- îo de locatari din blocurile'.B' 1 şi 2 din Turda, Încă din ianuarie a.c., am sperat (dupiV promisiunile făcute de LG.C.L.) că Centrala termică nr. 4 ce ne deserveşte cu «jent încălzitor şi apă caldă mena­jeră, va funcţiona potrivit programului stabilit. Am rămas doar cu. . . speranţa. •‘ Sa vedeţi ţi de ce. Zilnic, o Jumătate

de oră sau tsaximum o oră, avem ap ă ... dezmorţită care nu bece. de etajul 111. ].G.<S.L.'Ul. ne încasează Insă ca ţi dnd fim bencfieia integral de aceste servicii! Pe de altă parte, deşi am sesizat In scris I.G .CJw il asupra faptului că la etajul IV al blocului N 1 există'infiltraţii de a- ’pă, că branşamentele la apa potabilă sînt sparte, că subsolul tehnic este plin cu a-

- pă, că blocul nu are canalizare şi c&'folo­sim apă potabilă dintr-un branşament spart care intră 'In apa fecalpidă, nici pînă

' acum nu s-a luat nici o măsură. Deşi ana insistat fiindcă In acest bloc funcţionea­ză ţi un cămin pentru copii asupra căro­ra planează pericolul ivirii unei epidemii. Situaţie similară ţi la blocul N i ' Scrisoarea poartă semnătura a 11 loca­tari din cele două asociaţii sus amintite.

EI S-AU ASIGURAT, PE NOI CINE NE..'. ASIGURA: Ceva raai lungă scri­soarea comitetului asociaţiei de locatari din blocul C-14, semnată de domnul ad­ministrator Gheorghe Rus. Motiv, pentru care sintem nevoiţi, ţinînd cont de spaţiul

. disponibil, să o comprimăm.■ 1. începînd din ianuarie 1983 şi pînă In

. octombrie 1984, I.G.C.L. Turda ne-a reţi­nut lunar suma de 12.313 lei drept garan­ţie materială în cazul cind am rămîne res- tanţieri. Ei s-au asigurat, cum se spune; dar pe noi cine ne asigură cînd I.G.C.L.- u l . nu-şi îndeplineşte"* nici cele mai ele­mentare îndatoriri faţă de chiriaşii lui? Ciudată concepţie! Cu atit mai mult cu

dt, Incepind flln 1S75, asociaţia noastră are constituit un fond de rulment la ca­re, In ca* de oeplată, se putea recurge în mod legal. .

ln consecinţă, eercm ca dobînzile pro­venite do pe urma încasării acestor su­me, de atunci ţi pînă în prezent, sâ ne fie virate în contul nostru. •

2. Pe vremea lui ceauşescu, primăria a- Vea o seră de flori pe strada Sub®aluri care îşi făcea datoria. Acum de ce nu ţi-o face? Ku mai avem nevoie de flori? Sînt n#ai. . . estetice, mai acceptate bu­ruienile în Ierul trandafirilor?

3. Pe raza de activitate a centralei ter­mice nr. 5, în scriptele I.G.C.L.-ului figu­rează că rînt plantate 19 containere în realitate sînt numai 11. Celelalte 8 le plă­tim fără să le folosim. Şi măcar avem s- tiţa nevoie de ele fiindcă n e ... inundă funoaiele menajere! '

UN STRIGAT DE AJUTOR! L-a adre­sat redacţiei doamna Galina-Ianoviei, do­miciliată în Turda, str. Eminescu nr. 30, a împlinit virsta de 76 ani şi nu are pe ni­meni apropiat. Beneficiază de urh ajutor social, lunar, în valoare de 500 lei. Mîn- carea' Si este adusă de la Cantina de aju­tor popular. Mîncare. inconsistentă şi o pîine tare la care trebuie să ai dinţi, nu glumă! Locuieşte într-o cameră folosită Înainte, drept coteţ pentru găini. A ape­lat şi la comunişti, cere sprijin şi'acui», dar din nici o parte, nici un ajutor. Şi de trei luni, bolnavă fiind, n-a mai putut ieşi din casă. De ce nu o ajutaţi, oameni buni? .

P. S. Aşa este, domnilor ing. Emil Cri­şan şi ec. Dorin Tuşa: restaurantele cu remiză percep o taxă suplimentară pen­tru ţigările provenite din import. €ă este corect sau nu? Corect ar fi să ne lăsăm de ... fumat. Am elştiga de două ori: îa sănătate şi l a ___pungă!

■________ Ion CORDOŞ

ECONOMIA. »PE“ PIAŢĂ

Pe Bulevardul 22 De­cembrie s-a deschis con­signaţia Neptuîi. Cîţiva paşi naai încolo, . o altă „consignaţie11, cu- mărfuri pentru cel puţin txei sau patru shop-uri. Se găsesc şi mărfuri româneşti, mai puţine şi neînsemnate fa­ţă de cele străine. Neîn­semnate în aparenţă doar. De exemplu, s-au impus prin preţ, cinci lei bucata, p«}Sţe]t? pentru pix, de ne­găsit' in magazinele noas­tre de specialitate.

Un lucru e cert: econo­mia „pe“ piaţă merge din plin. La mai mare!

VITRINA, SUFLETUL COMERŢULUI

Cel puţin, aşa ar trebui £ă fie. Că nu este, ne-o dovedesc multe din uni­tăţile noastre comerciale. Ge am constatat noi? Iu­tii, că predomină stilul ro- wan. In unica vitrină a magazinului Podoabe din Piaţa Libertăţii, busturi şi busturi de o culoare îndoielnică, cu lauri şi fără, bune pentru ori­ce altceva, nu şi • pen-

^ o v i t r i n i Mai jalni­ce «Jnt, însă, vitrinele ma­gazinului Elegant de pe strada Doja.; In toate cele patru vitrine, coloane, capiteluri, stiluri, de la ' ionic la doric, dar toate murdare, prăfuite, deîor- nişte, gata să cadă sub

greutatea... mărfii ex­puse, mai ales a etichete­lor. : în prima' vitrină, două perechi de sandale ţi etichete; în a doua, ni­mic; în ă treia, o etiche­tă; în ultima şi cea mai mare, o pereche de san­dale şi din nou, b etiche­tă. Sîntem în plină vară şi magazinul ne oferă cu' dărnicie, pe lîngă etiche­te-- cizme, la 515 şi 414Iei bucata.

Să vedem ce-om găsi la iarnă!

„IN PARC, PE-O

BANCA"

Luări de poziţii ferme la articolul Ce mult te iti-

biin murdărie. Parcul a- rată, de la o duminică la alta, tot j»ai jalnic, tot ma i . . . .

In aşa condiţii, să-ţi toi aduci şi inviţi prietena, iubita, soţia. Sîntem şi noi curioşi pe unde se plimbă cei de' la A.P.S.? Şi mai vrem să ştir» şi cu cine?

CETAŢU1A

: laţii un loc căruia edilii ar trebui să-i acorde mult mai multă atenţie. Teren cît vezi cu ochii, oameni, mai ales la sfîrşit de săp- tămînă, dar numai cu iar­bă, nimic de zis, bună de păscut şi. un amărît de teren de fotbal, prea mul­te riu se pat face. Priva­

tizăm serios gogoşerii,

crişme, tarabe, baruri.;. Gîndiţi-vă ce loc, ce parc de distracţii, ce bază de

agrement ar face un între­

prinzător capitalist.La aşa preocupări, aşa

rezultate!

Dcmostcne ŞOFRON

Cum se desfăşoară viaţa in tren (III)

PENTRU HANDICAPAŢI. Cu toţii ştim ce puţin am

făcut pentru cei handica­paţi. A sosit momentul ca să schimbăm vechea viziu­ne. Această lume necunos­cută a handicapaţilor tre­buie explorată. E foarte important că să _ne apro­piem de aceşti bolnavi cş de oameni integri, sănătoşi, normali. Nu cred că lumea lor nu poate fi cunoscută. H’rebuie să credem în însă­nătoşire pentru că şi ei ered în aceasta. Citeva su­gestii pot fi: facilitatea ur­cării pe trotuare, facilitatea urcării In autobuze, crearea de centre pentru ajutora-, rea handicapaţilor, consti­tuirea şc'olilor .specializate, crearea unei organizaţii pentru ajutorarea handica­paţilor. Acestea sînt sim­ple idei Ia care trebuie să reflectăm cu toţii. Ceea ce e cel mai- important e să ne apropiem de ei cu' cu­vinte calde, profund uma­ne. Trebuie să învingem

această barieră ce e consti­tuită de un alt mod de existenţă. Şi ei sînt oa­meni. Oameni care suferă. Oameni - care şi-ar da jumă­tate din viaţă numai ca să poată fugi. Ca să se plim­be fericiţi pe o plajă în a- pus de soare. Problema nu e uşoară, e nevoie de multă abnegaţie, voinţă şi credinţă. Credinţă în Om, în Bunătate, în' Vindecare.Şi pentru cei vindecaţi tre­buie să realizăm condiţii ’ pentru reintegrarea sau, • mai- bine zis, primirea în marea familie care e socie­tatea. Trebuie sa supri­măm cauzele ce produc dezumanizarea, Înstrăina­rea.. Pentru eâ cei handi­capaţi sînt doar partea vi­zibilă a aisbergului: sînt cei solitari, cei care sînt în imposibil itate de comunica­re, cei frustraţi, handica­paţi mintali. Chestiunea . cea mai importantă e aten­ţia acordată celorlalţi, acor-

FURTURI

(maî mult sau mat puţin calificate)S-au înmulţit - IurluriUv

Oe. cîte ori, însă, am legat discuţii pe această temă cu oameni de diferite prolesii, aM ajuns la altă concluzie. Nu pentru eă n-nş avea propriile-mi idei, ci penlru că licoare avea dreptate în {ciul lui, o cercetare a fe­nomenului şi „atragerea" u- nni verdict ar necesita stu­dii dintre cele mai serioase. Sâ încercăm, toi uşi.

De ce?Lăpuşte Gheorghe, con­

ducător auto la T.A.G.C.M. — S.U.T. Cluj, tată a 3 co­pii, împreună cu Adrian- Alexandru Mi şan, eu reşe­dinţa în strada -Borhanci nr. 40, ap. 32 şi Mădălina : Teodor (tot 3 copii), au în­cărcat, Sn două etape, din curtea depozitului central al Trustului antrepriză ge­nerală construcţii montaj, 70 bucăţi de ţeavă zincată, ţeava de 12 ţoii, lungime de fi,20 m, pe care au trans­portat-o numitului Nistor (•hevrglic din comuna Rîş-, ca. '■ Prejudiciul întreprin­

derii (care datorită inler- venţiei poliţiei a fost recu­perat în totalitate) se ridică la 17.700 lei. Hoţii au pri­mit pe marfă 7.(300 Jei. Di­ferenţiat, desigur. Gheor­ghe Lăpuşte, care a avut „ideea1*, a iniţiat acţiunea şi a folosit maşina între­prinderii 31-CJ-3C01, a luat grosul. Restul, ajutoare mărunte, ţinut de 0, încăr- cat-descărcat marfa furată, cîte 500 lei. Aciim biroul de cercetări penale a. înain­tat dosarul procuraturii. Urmează...

Am primit cîteva scri­sori pe tema furtului amin­tit. Acum, că se ştiu fap­tele, ar fi interesant să a- flăm mai multe păreri. Ce­le mai interesante opinii s-ar constitui într-un gru­paj de atitudine care, poa­te, ar diminua numărul ce­lor tentaţi să calce pe ur­mele celor trei.

Aşteptăm.

«adu VIDA

dată celui ce e lingă noi. Pentru că nu există buni şi răi, există doar cei care utilizînd cele mai umane şi evoluate cuceriri ale ştiin­ţei, trebuie să ne apropiem de cei bolnavi, de cei han­dicapaţi. Chiar cînd sîn­tem foarte ocupaţi, un mo­ment putem'să le acordăm şi celor în suferinţă. Inde­pendent de culoarea pielii, de naţionalitate. Cel mai important e că vrem Să-i ajutăm. In primul rînd pe cei handicapaţi, pentru că ei sînt cel mai excluşi din societate. Trebuie Sâ cre­ăm posibilităţi de viaţă şi pentru ei. Nu putem să-i pierdem, pentru că pot îm­bogăţi cu propria expe­rienţă gîndirea, civiliraţia şi cultura. Putem să aflăm finalmente cum e „jos11, cum e la periferia existen­ţei. Gu toţii aşteptăm cu nerăbdare semnele însănă­toşirii. Şi nu trebuie să ui­tăm nici indicatorii pentru cei handicapaţi. Cetăţeni, oameni, să fim atenţi la jeei handicapaţi ca şl cum am fi atenţi la noi. Şi întoar­cerea în Europa umanistă şi în America libertăţii nu mai este imposibilă. (Cu credinţă şi cunoaştere spre cultură şi civilizaţie).

ROZSNYAI LâszW

CA-N FILME! *

Desfăşurarea evenimen­telor în tren este foarte li­mitată de timp. Aici, de multe ori, contează minu­tele, operativitatea şi ini­ţiativa eficientă. Nu ai prea mult timp de gîndire.. Pe de altă parte, diversita-. tea aspectelor Sntîlnite îţi impune un discernămînt rapid. Cu alte cuvinte, da­că ai pierdut momentul, ai pierdut trenul. Accentua­rea şi diversificarea stării infracţionale impune să ai tot timpul ochii larg des­chişi, intuiţie şi capacita- te& de â decide rapid. Pen- • tru a argumenta afirmaţia,

,-mai relatăna cîteva cazuri, în trenul rapid nr. 25 (Bucureşti, Curtici, Berlin) au fost identificaţi 3 infrac-' tori care au furat de la că­lători bunuri în valoare de 15.000 lei. In gara Oradea, două persoane, care au sus­tras 1.500 kg cartofi, şi-au deschis o piaţă proprie. Servire promptă, operativă şi la preţuri convenabile! O iniţiativă particulară, de­sigur, dar pe spatele cui? Nu au - importanţă amă­nuntele, neliniştitor este că există faptele. Şi acestea nu ne pot lăsa indiferenţi.

„Reciclarea11 hoţilor se desfăşoară într-un ritm ra­pid şi eficient, în funcţie de naivitatea şi de buna noastră credinţă. Şi nu e pifţin lucru. Fiindcă pe a- cest fond se creează tere­nul „fertil" al unui larg cîmp infracţional.

Dar şă relatăm un caz care depăşeşte „norma le­gală" a hoţului banal. Ap­titudinile se manifestă „în; mers". . Există „ierarhii" care, rareori, se contestă.

în staţia C.F.R. Cluj s-a prezentat la organele de po­liţie cetăţeanul A.V. din Baciu.' Acesta reclama că din rapidul 32, în timp ce dormea, i s-a furat bagajul în care avea îmbrăcăminte ş i. . . 400 dolari. Venea de la Berlin. Iri urma investi­gaţiilor efectuate operativ, s-a stăbilit că păgubaşul a călătorit în tren cu o per­soană care a coborît în sta­ţia Cluj pentru a- merge la Bistriţa. Organele de po­liţie, împreună cu partea vătămată au efectuat un control în • staţie pentru a depista autorul furtului. O idee practică şi, după cum vom vedea, foarte eficientă: s-a constatat că după gara- rea trenului internaţional R-32, personalul de la Bis­triţa a plecat după circa 5 minute. Exista o. singură soluţie: trebuia ajuns per­sonalul de Bistriţa. Orga­nele de poliţie,' împreună cu partea, vătămată au luat un autoturism, proprietatea Iui Ioan Oros. S-au depla­sat pînă în staţia Bonţida, unde au ajuns personalul, între Bonţida şi Dej s-a e- fectuat un control în tren .şi a fost identificat făptaşul în persoana lui Moldovan Vasile din Năsăud (str. Al­ba nr. 2 A), care avea asu­pra lui bagajul sustras. Es­te demn de menţionat câ

autorul a fost prins la cir­ca o oră de la comiterea faptei — iar bunurile recu­perate în întregime. Fireş­te, făptaşul a fost arestat: *i continuă cercetările în legătură cu alte fapte co­mise de acesta.

Viaţa în tren ge consu­mă intr-un ritm rapid. N u ştim niciodată cu cine că­lătorim. Important esie, în ­să, să.respectăm toţi nor­mele elementare de civili­zaţie şi să fim atenţi!

Ion RUŞ.

Q f

FRATE, fiwre.OBRÎWZfC, BRÎNZĂ/...1 BMll i»SA’ ÎN\ U /-Vv A t O U / / /

fata de la radteAm întţlnit-o în ho­

lul Studioului de radio f i televiziune Cluj. Deşi iînără şi drăguţă, nu' este prezentatoare sau crainică şi nici nu face parte din personalul .studioului. O cheamă Mariana şi are 17 aţii, aiît am putut afla'refe­ritor la identitatea ei Era condusă de doi pensionari care au ob­servat-o în timp ce în­cerca să-fi. pună capăt zilelor aruneîndu-se în Someş, lingă podul din cartierul Grigorescu. In­tervenţia lor prompta s-a dovedit salvatoare.

Motivul acestei hetă- rîri disperate este o co- rigenţă şi probabil re­petarea anului şcolar. Am înţeles că se temea şi de reacţia severă a părinţilor.

Dragă Mariana, indi­ferent de urmările co­rigentei, nu este un motiv să te sinucizi la 17 ani, în floarea vieţii. A■ fost, nu te supăra că-ţi spun, un gest de laşitate. Pentru că în, viaţă ne este dat să a- vem parte şi de bucu­rii, dar şi de necazuri Să nu uiţi, însă, nicio­dată, că viaţa o trăim o singură dată, fapt pen­tru carc nu se poate re­nunţa la ea ca la un lu­cru oarecare Dimpotri­vă, omul trebuie şi poa­te să depăşească încăr­cări nebănuite. Să ne. a- mintim în acest sens de îndemnul marelui nostru poet George Co?* buc care spuneai . O , luptă-i viaţa, deci te luptă, / Cu dragoste de ca, cu dor".

Valeriu LOZINSKV

M G . 5 ADEVĂRUL = ÎN LIBERTATE

Pentru mine şi poate pentru mulţi alţii, există mai multe motive de &- larmă, în zilele noastre, în ce priveşte viitorul. In primul rînd, ani mulţi şi grei, a fost o discor­danţă crasă între ceea ce se spunea şi ce se făcea. Se spunea că se face to­tul pentru om şi se făcea totul împotriva lui. Se spunea şi se făceau ape­luri ca fiecare cetăţean să contribuie la conduce­rea ţării, în timp ce toa­te domeniile de activita­te erau conduse de unul singur sau dt doi şi e- numerarea ar putea con­tinua. In aceste condiţii a apărut o criză mai pe­riculoasă decît criza eco­nomică şi dc-cît cea poli- ' tică, criza de Încredere a cetăţenilor In cei care guvernau. De aici apa­tia în activitatea econo­mică prin dispariţia ori­cărei iniţiative şi munca de mîntuiaîă . (ia asta contribuiau şi alţi fac­tori), de aici tendinţa ce­tăţenilor (de multe ori a celor mai capabili) de .a părăsi cu orice risc ţara.' Acum, după revoluţie, cînd am scăpat de ce am scăpat, e cazul ca în sfîrşit să facem ce spu-. nem sau să spunem nu-

' mai ce dorim şi putem. să facem. Mă refer la fap­tul că toţi oamenii de

bine, în frunte cu preşe­dintele ţării şi primul

ministru, sînt de acord că refacerea noastră econo- naică e posibilă numai prin trecerea la o econo­mie de piaţă. Aceasta, la rîndul său, e posibilă nu­mai prin descătuşarea liberei ■ iniţiative, prin privatizarea unei serii m ari, de activităţi şi ser­vicii. In ceea ce se spu­ne la televiziune, la ra­dio şi în presă, e un a- cord unanim în seest

ALARMAsens. Asta e ceea ce se spune, ©eea ce se f.ife, putem desprinde din ar­ticolul d-lui Ion Cordoş diri Adevărul în liber­tate" nr. 144 din 22 iunie 1990 în care se arată de­taliat că din cei 150 de întreprinzători care s-au adresat Primăriei muni­cipale Turda pentru des­făşurarea unei activităţi pe baza liberei iniţiative,* numai 5 (cît degetele de la o mină) au reuşit să treacă peste toate barie­rele şi să înceapă să lu­creze. „Sfintul Birocra- ţius" şi credincioşii săi slujitori, bazîndu-se pe solidele, strîmbele şi complicatele legi vechi, care mai sînt in vigoare, reuşesc, ca în poveştile noastre populare, să pu­rtă tot felul de piedici ce­

lor care vor să salveze pe Ileana Cosînzeana sâu să facă alte lucruri bune. Iar pentru ca şi cei tre­cuţi prin furcile caudine să nu fie scutiţi de com­plicaţii şi balast în acti­vitate, în acelaşi număr al ziarului, Direcţia fi­nanciară judeţeană vine să-i încarce cu conduce­rea unor evidenţe cu ca­re erau încărcate întri- prinderile de stat şi coo­peratiste, cu aceeaşi for- mularisiică şi aceleaşi norme. întreprinderile mici şi asociaţiile cu scop lucrativ să conducă con-' labilitate. Se înţelege, probabil, aceeaşi contabi­litate ca şi în. întreprin­derile de stat, cu diverse conturi din care nu e voie să virezi bani de la unul la altul şi alte şi al- ,te frîne. Mai este scrisă, cu litere groase menţiu­nea că necîcnducerea a- cestor evidenţe se sanc-' ţionează cu amendă de la -1.000 la 5.000 Iei.

După cum se poale constata, schimbarea In atitudinea autorităţilor faţă de libera iniţiativă, în raport eu perioada di­nainte de revoluţie, încă nu s-a produs. Pînă la o schimbare reală, de mulţi şi de . mult aşteptată, nu numai a unor legi ci şi a celor a căror mentalita­te învechită nu mai poa­te fi schimbată, alarmăI

Dr. Ionel GIVKGIU

CURIERŞTIRI • INFORMAŢII

• Opera Româna Cluj prezintă astă scară, la o- rele IE, recitalul sopranei Mirela - Drăghici Cişraan. La pian: Cornelia Fucec. în program: Chopin, Rachmariinov, Enescu, Ro- ssini.'Schumann, BellinL

• Filarmonica de- Stat' prezintă vineri, C iulie, sub bagheta dinjoroîui î l ar ion Ionescu-Galaţi uri program muzical cu piese de mare popularitate din reperto­riul de jazz, rock, în ver­siuni orchestrale, De la Duke EUington la Lconard . Bernstem. Concertul va

începe la orele ÎS?.• Şi tot vineri, ,' Opera

Română prezintă Traviata, cu , concursul; , tenorului Corneliu Tudose-, de -la

.Teatrul. Liric din “Consianr-ţa. . Spectacol-concurs pen­tru ocuparea postului. Diri distribuţia spectacolului care va începe la orele 18: Irina Săndulescu Bălan, Ana Oros; Marius Truicu- iescu, Mircea Moisa, Titus Paul iac. Conducerea mu­zicală: Emil Maxim.

• D e cîteva zile în Vi­brării, romanul Rusoaica de Gib Mihăescu,. carte e-. ditată la editura Echinox,

i colecţia Proleu. Colecţia1 este coordonată de Maria­

na Vartic-, grafica şi co­perta sînt semnate de Mircea Baciu, prefaţa de Cezar Petreseu, iar post­faţa de Marian Papahagi.

• Teatrul de păpuşi f prezintă duminică, 8 iulie,

la ..orele 12, spectacolul Povestiri de Ion Creangă.

• p i ţ Cluj^, organizea­ză excursii cu autoturis­mele in U.R.S.S., în peri­oada 6/7—11 august. Iti­nerarul: Iaşi — Chişinău— Odessa — Iaşi. Sp asi-

1 gură două cazări şi două mese. la Iaşi, patru, pen­siuni îţi U.U.S.S., bani de buzunar, 32 ruble. Costul excursiei 1.858 lei (pentru turiştii fără paşaport — 2.033 lei), ... .

: Demosferie ŞOFRON

' ” *.#T'“5P<aîrr

i'-

fâţ. ft * a v. % aST. î' f- jt

AŞTEPTĂM PINĂ ÎL IA APA?Un grup de cetăţeni din satu! Morla-

ca, comuna Poieni, judeţul Cluj. facem prin prezenta un călduros apel la ziar pentru a determina forurile competente să ia unele decizii ferme pentru con­struirea podului"' de peste pîrîul Călata, ce trece prin mijlocul satului

Menţionăm că ln-ultimii.ani cetăţenii din sat şi-au construit cu forţe proprii un local de şcoală cu 11 săli de clase, dat în folosinţă în anul 1970, un magazin universal cu 2 nivele dat în folosin­ţă în anul 1986. De atunci ara în­ceput demersurile pentru construirea podului, dar n-am reuşit, căci contribu­ţia şi banii cetăţenilor au fost blocate, iar podul s-a stricat, încit este impracti­cabil. în ultimii 10 ani a produs şi vic­

time, îri urma căderii de pe el, cum ai fi Florea Gligor, fost pensionar, care în u rm a rănilor provocate-a decedat, iar Cobîrzan Irimia şi Har,ga Aurel au ne­cesitat zile' multe de spitalizare. A mal căzut de - pe pod un cal, care a murit,

.proprietatea cetăţeanului Faicsşiu Au-■ gustin. - ... ■

Trecerea dintr-o parte în alta a văii cu vehicole se face numai prin vad. Wn incendiu produs în partea stîrigă a văii face imposibilă intervenţia ; pompierilor dacă apa este mare. Nu poate interveni nici maşina salvării, în caz de urgenţă. Podul are o deschidere de 25 na şi ne obligăm să contribuim cu forţe de mun­că şi cu bani, dacă va fi nevoie.

loan BOC A, Gavril HAlSîGA

- * AiJortcnnu It»anda): din scrisoarea ari, tă foştilor colegi de Sa­de la' întreprinderea ^ nex“ reproducer* .«Sa» rînduri: ';în aiii»"din5îteva pensionării ara avut colegi de naveta din da, Copăceni-, Turenî H m-au ajutat foarte

■pentru că eram hol,,, aceea, vă transmit^V. j?H mirea şi recuno.ştint5^H]Pe vă. doresc sănătate * v a ­

iere de . muncă şi şă trăiţi ...şî voi bucuria unei pen­

sionări fericite".• Gr. Roşea: Pentru

mulţi „privatizarea* este sinonimă tu «specula*. Noi nu putem interveni deci­siv, ci doar. să semnalăm , unele cazuri (lucru pe care '

' l-arh şi făcut de cîteva ori).• Alexandru Gheiemen

: (Gherla): ne vom interesa/; de numărul dosarului de Pensionare (şi vi-1 vom cq- ăiunica), clar noi nu putem

- interveni să intre cu prio­

ritate-îa soluţionare.' i N. Dumitraşcu:' fieca­re ar dori tă se aprovizio­neze dintr-o piaţă agro-ali- iVientâră curată, dgr, $ă re­cunoaştem, că igiena de-

, pir.de ţi de noi, cei care o folosim într-un feî sau al­tul. deferitor la coraple* xul „Mercur*, e bine că au început lucrările de repa­raţie,, . ş i s ă . mai ave» un strop de răbdare, nu cred, totuşi, să-l fi. abando­nat atit de, uşor „părinţii* lui. , , F. SERGHJE

. Nu ştiu ce -va fi avînd cu noi accst closet conce­put şi ambalat într-o car­casă oarecum umană, că duhneşte necontenit — dospind şi colcăind . in­tr-insul pizme, neputinţe ţl decrepitudini — aşa cum a făcut, a doua oară, în pagina a treia a zia­rului „Adevărul îri liber­tate", către casa numelui meu.

Care să, fie cauza? Du­pă părerea noastră ar fi două: întîi pentru că i-am făcut cinstea să-l iau cu mine, într-o delegaţie S&-1 aduc în faţa unor

, personalităţi do nivel înalt, cu caro prilej, în drum spre Bucureşti, a deşertat, cu hohote, bor­hot din enormu-i burdu- nan — în care viră mar­mite şi bărbirite întrepi de nutremînt —, asupra colegilor săi, fie din fa­cultate, fie de la Echi­nox, (de unde a fost a- lungat), fie, mai ales, asu­pra colegilor de la Insti­tutul de lingvistică (un-

’ vail cică lucrează),

• cu pornire mai înverşu­nată. împotriva unui moţ, de la carq a primit în rit nişte pumni, odată. Şi n-a făcut pauză decît a- tunei cînd sugea din vi­sare. A două cauză ar fi;

chiseşte cînd acele mias­me i se întorc peste mu­tra lui de monstru, el rî- zind atunci de plăcere, precum idiotul' gîdilat- undeva, sau .toropitul de năduf cînd cade peste el ceva răcoros. \ Una din două: ori la Mărcuţa, ori la morgă cu el. Nemerni-

. cule, .şi beşniţă împuţind primprejururile-ţi toate, vrei să astup urechile ţă de glasul minţii şi sa ascult de îndemnul um­brei diri sîngele ineu a străbunului Caracuş -Pa- sărea-neagră, haiducul, şi

. ţiaiă, de îm bu iba t^N s?11' grohăitor de d in r.^ il, x abia umblătoa re, delirfnd îri şi de săşi, de jpropria-i 9 peritate.

■ V 'Teohar M lţ , ,

* K

JvOTA REDACŢjjj^

Respectînd dreptrep lic ă , redacţia ^ l

ANTROPOIDUL PATRUPED I. ISTRATE(a este mţeius « e Mihadaş. ConsicU>, ..l. ^ ,presa scrisă ţrc b u ^ ^ ^ menţină în l:mit,^(ţ ̂ ţ ̂

cenţei ş> a'e

aceea a unei boli psihice, sindromul complexului de inferiosuperioritate combinat cu cel al schi­zofreniei paranoice, drept pentru care rugăm auto­ritatea sanitară să-l in­terneze de urgenţă într-o casă de deraiaţi mintali, almintrelea riscă să-şi piardă viaţa ori să'răm î­nă schilod îri urma ieşiri­lor de o ircsponzabilitate funestă, ca cele două în­dreptate asupra persoa­nei noastre. . .

Asemeni unei latrjnede mahala, se vidanjează, e- mite miasme, oarecum verbale, asupra fortului de pe stîneă, şi nu se sin-

să-ţi vărs cele şapte zeci de. ocale de bol fecal pţs- te coclauri? .... Am îndu­rat ■■ eu- torturile securita--. ţii, foartiea, bătăile, fri­gul şi-înjosirile din închi­sori şi de la canal, nu rna adiice-n situaţia de a fa-

„ce altă temniţă, pentru un enorm hoit ambulart ca (ine.

P.S. Acest text nu este decît un fel de avcrtiz- ment, deoarece adevărata rcplică an» să ţi-o aP” atunci cînd faţa • mea se va afla înaintea . mutrei tale de dihanie pestilcn-

inţe, orice calomn. ţ »Y atac la persoană , £ MA. du-şi loc u>. in pi-} V 'A într-o publicaţierespecta ţi r;are în acelaşi timp.respectata. A iVO dată atenţi^ . ţ.ţj

noi nu înlf ’^',ni ;-,f' niovăm sub n n 0 * ţv presa de scandal. pănm textul de Ş , kV este pentru a dată pentru to<>t ţ, A„con tu r ile cu cei ^ V\\

găsesc în W A

tlas-SlujuI liber", lt ^ tiv cu w i a u ' v j l a nimerit sa-1 dea

— 1

C l Şf Di fllîu m iT t î i i tIon- Pop şi Sandu Laşăr au.îqst trimiţi în'.judecată

Pentru infracţiunea de ultraj. Instanţă i-a condamnat la 3 ani ¥i..ţespectiv;,2 ani închisoare, ,cu executare într-un loc de deţinere. De ce aceşti tineri au'ajuns’ pe banca ‘

•acuzării?''-.::.... ; . ” . .. ' /S~a_ stabilit fără dubiu că Intr-o r-oajîle, pc. un drum

Public, J.P,;şi S-L. au acostat o feneeiej . impie’dicînd-o Sâ-şi urmeze drumul. Cuprinsă de spainaă, femeia a strigat după ajutor şi spre norocul ei, pe undeva pe a- Proapc se afla un lucrător de porţie care a auzit apelul yictimei. Ajuns în faţa celor trei, poliţistul şi-a declinat ^entitatea, soliei tind $i agresorilor să facă acelaşi lucru. *•1*. i-a răspuns însă insolent: „Lasă-ne, domnule, in pa*.. •('P. termină cu ifosele astea!"'' *■ ‘

Profitînd de prezenţa apărătorului ordinii publice ţi discuţia acestuia cu cei doi, femeia s-a refugiat în

poliţistului. ... .. -■l.P. si S-W iritaţi de re se întimplă ţi-văzindu-ţi oa-

^cum intenţiile zădărnicite,' se pare că erau şi cam „a£u* ^.Iţi *. au'lovit cu brutalitate poliţistul, care a căzut Ja M iu int.' Săvîrţind infracţiunea, de ultaraj. inculpaţii au ^lus atingere autorităţii rle stat. . :. Atacul îndreptat împotriva funcţionarului care se află ,r> exerciţiul funcţici sau în îndeplinirea unor activităţi j*le funcţiei sale constituic o faptă deosebit de gravă pen- ‘i'U câ-ştirbeşte prestigiul, subminează forţa statului in- ţliŞi. .

Am aflat despre I.P., chiar tle la m am a sa, venită la pi'occs din alta localitate, că a crcscut cam la .,. intîm- Waro. - ■ ,

«Hoiidele* n-au întîrziat să spSră; Ion Pop a; suferit o t°ndnninare pentru furt de 7 luni închisoare, cu oxecu-

la1 Jocul de muncă, . . ,Şi. acim’. o altă ispravă, Sclălalt tînăr, Sandu Lazăr,

^riipare pentru prima dată în faţa justiţiei. Fire influ* Stabilă, s-a lăsat antrenat într-un anturaj mi tocmai Striv it • . . . .

în -ifai'O cerinţelor educative, teribilismul vtrstei tine- în loc să fie canalizat către cunoaştere şi muncă, a

ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE: -PAGINA g

SPERANJE INTR-UN TRANSPORT MODERNDesfâsurlndu-şi activitatea pe o mare zonă de activi­

tate din partea de nord-vest a Transilvaniei, Regionala de Căi Ferate Cluj reprezintă un important factor de de­terminare a fluxurilor'economice,-cu implicaţii general- sociale. Structurată pe- sisteme şi subsisteme specifice transportului de mărfuri şi călători, mişcare şi exploa­tare, reparaţii şi întreţinere, construcţii de noi obiective, modernizarea proceselor tehnologi.ee şi a echipamentelor de ţarc depinde întregul flu\" de transport feroviar, Re­gionala a reuşit' intr-o bună măsură să-şi îndeplinească atribuţiile. Am spus într-o bună măsură şi nu în între­gime, deoarece In anii din urmă, datorită politicii econo­mice practicate, au fost neglijate investiţiile pentru do­tarea cu noi capacităţi do transport — vagoane de mar­fă şi călători pentru modernizarea tehnică şi tehnologică, au fost reduse continuu fondurile pentru reparaţii, între­ţineri, a scăzut numărul personalului din anumite com­partimente neproductive. Din toate aceste motive, pre­cum şi din altele s-a ajuns la o prestare de servicii care nemulţumea tot mai mult atît unităţile beneficiare de transporturi, cit şi publicul călător. Despre astfel de stări de lucruri s-a scris In nenumărate rînduri, dar din motive lesne de înţeles nu s-a prea pus degetul pe rană.

Acum, calea ferată se află, ca întreaga noastră econo­mie, la un început de drum de un fel deosebit, care va determina schimbări structurale în relaţiile cu beneficia­rii şi nu numai cu ei, ci şi cu cei ce lucrează în sectorul feroviar.

Pentru a afla preocupările prezente şi de viitor apro­piat ale ceferiştilor noştri, am adresat cîteva întrebări directorului general al Regionalei de Căi Ferate, ing. Teodor Groza. ' ‘ c

—■ Domnule .dircctor general, care sînt posibilităţile Regionalei de a satisface cerinţele de transport de măr­furi şi călători?

— Regionala noastră asigură în. prezent solicitările de transport de mărfuri şi călători cu . unele neregularităţi datorită insuficientului parc Ie transport pentru călători, dotarea lipsind practic în ultimii ani. In traficul de mar­fă, parcul dc care dispunem este mult mai mare faţă de

solicitări. Insă, din păcate, se află intr-o stare necores­punzătoare. Exploatarea acestuia în ultima perioadă, dato­rită mijloacelor de încărcare-descăvcare neadecvate, l-a deteriorat, ceea ce a determinat ca o mare parte a par­cului de vagoane să fie inapt pentru transport. Astfel, în prezent avem peste 7.C00 vagoane care aşteaptă să fie reparate. Deoarece atelierele noastre nu fac faţă volu­mului de reparaţii necesar, ne preocupă colaborarea cu întreprinderile din ramura construcţiilor de maşini pen­tru repararea vagoanelor. . .

— Sporind înir-o redresare a economiei. Ia sporirea volumului de transport dc mărfuri, ce întreprindeţi pen­tru a îfspunde cerinţelor carc, cu siguranţă, vor fi mai mari chiar din acest an?

— Deoarece majoritatea întreprinderilor, nu lucrează sîmbătă şi duminica, vom colabora mai strîns cu acestea pentru a-şi intensifica activităţile de încărcare-descărca- re în zilele nelucrătoare, precum şi în timpul nopţii. Cu actuala dotare şi stare a parcului, în condiţiile cînd în- - treprinderile lucrează 5 zile pe săptămîna şi numai ziua Ia încărcat şi descărcat, calea ferată nu poate da un spor de transport faţă de cel existent. De asemenea, vom ur­mări ca. prin colaborare cu întreprinderile beneficiare, u- tilajele folosite de acestea şi care produc deteriorarea va­goanelor să fie înlocuite, ln caz contrar calea ferată nu va mai onora cererile de transport.

— Vă rugăm să vă referiţi. în încheiere, la cîteva pre­ocupări pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale lucrătorilor de la calea ferată, precum şi a condiţiilor noastre de transport.

— Incă din primele zile de după Revoluţia din de­cembrie ne-am RÎndit la un amplu program de acţiuni , menit să îmbunătăţească condiţiile de muncă ale lucră­torilor regionalei. Precizez, în acest context, că la ora actuală sînt în curs de definitivare proiectele pentru gru­puri sociale în principalele centre feroviare. De aseme­nea, a existat o preocupare permanentă pentru satisface­rea cererilor cuprinse în platformele sindicatelor.

In scopul îmbunătăţirii condiţiilor de transport ale că­lătorilor vom căuta să întreţinem In stare cît mai bună

parcul actual de vagoane de clasă. Este necesară, Insă, o modernizare a căii ferate. In prima urgenţă trebuie reînnoit parcul de vagoane care, prin dotările insufi­ciente din ultimii ani şi a deficienţelor în organizarea şl desfăşurarea reparaţiilor şi întreţinerea vagoanelor, a. ajuns la un pronunţat grad de deteriorare şi uzură. Fi­ind vorba ,de investiţii, mai sint necesare lucrări de du­blări şi electrificări de linii, centralizări electrodinamice ale staţiilor, înzestrarea cu bloc de linii automat, precum şi importante fonduri pentru reparaţia capitală a mijloa­celor existente.

Ion GOIA

FUNDAŢIA AMERICANA „GILA Si HAIM WIENER"

pentru revitalizarea artei oantorale şi muzicii sinago- gale, oferă. In cadrul turneului ce întreprinde In Eu­ropa, un CONCERT EXTRAORDINAR cu colaborarea celor mai renumiţi cantori din U.S.A. Concertul va avea loc In sala Teatrului Naţional din Cluj, în ziua de joi. 5 iulie 1990, ora 18. Intrarea liberă. (933)

In ziua fle 18 iulie 1990, I.J.T.L. CLUJ organizează concurs pentru ocuparea postului de • şef secţie trolei­buze (inginer electromecanic, T.C.M.). Condiţiile de În­cadrare sint conform Legii 57/1974 şi Legii nr. 12/1971. Relaţii suplimentare se dau la sediul unităţii, telefon4-17-38, interior 115. (934)

ÎNTREPRINDEREA TEXTILA „TIHNAVA** MEDIAŞ

încadrează, de urgenţă • şef staţie de calcul. Informaţii suplimentare la sediul întreprinderii, telefon 1-35-01, in­terior 11*5. (935) :

SECŢIA DE ESTRADA CLUJ-NAPOCA a Ansamblului artistic „Doina** al Armatei

încadrează, prin concurs. In condiţiile Legii 12/1971, ur­mătoarele posturi: • 5 balerine • ‘1 actor (comedie) • 1 instrumentist (orgă-sintetizator). Concursul va avea loc in data de 10 iulie 1990, ora 10, In Bucureşti, la sediul Ansamblului artistic „Doina"' al Armatei, str. Drumul Taberei nr. 5—7, sector 6. Informaţii suplimentare la telefoanele 90/81-33-64; SO/81-33-89. (932) -- ,

COOPERATIVA „SOLIDARITATEA** CLUJ-NAPOCA cu sediul în str, Fr. David nr. 21

încadrează, prin transfer sau Oficiul forţei de muncă: • strungar, cu categoria de 'încadrare 5 sau 6 şi • lăcătuş pentru reparaţii maşini şi utilaje tăbăcărie. Informaţii suplimentare la Biroul personal-învăţămînt al coopera­tivei. (832)

U.J.C.C. CLUJ prin Depozitul de Achiziţii din Cluj-Napoca,

str. Cehoslovaciei nr. 61

vinde, zilnic. In cantităţi rfelimitate pentru populaţie, u- nităţi comerciale, cantine, unităţi de alimentaţie publică laboratoare etc. — ouă dc casă selecţionate — la preţul de 1,50 lei/bucată. (874)

I.C.S MĂRFURI ALIMENTARE CLUJ-NAPOCACalea Dorobanţilor nr. 1

angajează prin transfer sau prin Oficiul forţei de mun­că: • 2 frigolchnişti; • doi paznici; • un dogar. Condi­ţiile de încadrare sint rele prevăzute de Legea nr. 12— 1971 şl a Legii nr. 57—1974. (889)

• ANUNŢ . -

SInabătă, 7 iulie 1990, ora 9. In sala festivă a Liceului de muzică, se va relua acţiunea de numire şi transferare în municipiul Cluj-Napoca a profesorilor cu specialitatea muzică vocală şi instrumentală, care au domiciliul stabil în. Gluj-Napoca. Informaţii suplimentare ,1a telefon 1-64-30. (13808)

COOPERATIVA .ARTA JUCĂRIILOR**

cu sediul în Gluj-Napoca, str. Cîmpica nr. 62, execută firme luminoase şi din material plastic. Comenzile se primesc pe str. Şiretului nr. 19, zilnic între orele 15,30—22,00. Sîmbătă între orele 9—20.: (917)

ÎNTREPRINDEREA „ARMATURA** CLUJ-NAPOCA

str. Gării nr. 19

încadrează urgent prin Oficiul forţelor de muncă sau prin -transfer, ® 7 turnători-formatori şl • 8 curăţitori- şablatori, toţi bărbaţi. Condiţiile de încadrare sînt cele prevăzute în Legea nr. 12/1971. Candidaţii să aibă domi­ciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca. Informaţii supli­mentare la telefon 3-27-37, int. 148. (905) -

MUZEUL DE ISTORIE AL TRANSILVANIEI

. CLUJ-NAPOCA

angajează, urgent • un paznic, bărbat, cu domiciliul în Cluj-Napoca. Salarizarea conform Legii 12/1971 şi Legii 57/1974. Informaţii suplimentare la sediul muzeului, str. Emil Isac nr. 2, telefon 1-86-77. (938) -

ANUNŢ IMPORTANT!

Candidaţii la Arhitectură care doresc să urmeze cursuri de pregătire de specialitate — contra cost — sint rugaţi să depună o cerere la secretariatul Facultăţii de con­strucţii, str. Emil Isac nr. 15, telefon 3-45-65/135, Intre4—10 iulie J990. (937)

STIMAŢI CALATORI!

Vâ facem cunoscut că pînă la noi dispoziţii Tr. 3627, în relaţia Cluj-Napoca — Ciucea, nu circulă sîmbătă; tr. 3C28, In relaţia Ciucea -- Cluj-Napoca, nu circulă durai-" nica; tr. 3629. în relaţia Gluj-Napoca — Ciucea, nu cir­culă sîmbătă şl duminica; tr. 3630, în relaţia Ciucea — Cluj-Napoca, nu circulă sîmbătă; tr. 36-26, în relaţia Ciucea — Cluj-Napoca, nu circulă duminica; tr. 4701, în relaţia Năsăud — Dej călători, nu circulă duminica; tr. 4702, In relaţia Dej călători — Năsăud, nu circulă dumi­nica; tr. 4426, In relaţia Jibou — Dej călători, nu circulă slmbăta; tr. 4423, în relaţia Dej călători — Jibou, nu circulă duminica. (936)

INSTITUTUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICASI INGINERIE TEHNOLOGICA PENTRU

AUTOMATIZĂRI

str. Republicii nr. 109, telefon 1-61-55, telex 31391

execută pentru întreprinderi şi persoane particulare • desenare documentaţie electrică şi mecanică • editare pe calculator (desene electrice, electronice şi texte) • mul­tiplicare documentaţie • traduceri texte tehnice (în en­gleză, rusă, franceză) • design industrial O Consulting. Informaţii suplimentare: la sediu sau telefonic: 1-61-55 sau 1-34-41, interioare 222, 223, 219. (813)

ÎNTREPRINDEREA DE DETERGENŢI TIMIŞOARA

Calea Buziaşului nr. 3 recrutează absolvenţi 8—10 clase (băieţi) pentra a fi şcolarizaţi prin şcoala profesională în meseriile de • ope­rator chimist • mecanic maşini utilaje şi • electrome­canic. înscrierile se fac la sediul întreprinderii şi la Liceul de chimie. Calea Girocului nr. 44. Informaţii su­plimentare la telefon 8-31-15 şi 6-32-47. (856)

CONSILIUL DE CONDUCERE AL COOPERATIVEI DE CREDIT „ALIANŢA** CLUJ-NAPOCA

aduce la cunoştinţa membrilor şi a publicului interesat că începînd cu luna iulie, în zilele de sîmbătă nu mai este program cu publicul. Programul de lucru este zilnic de luni pînă vineri. Luni — joi intre orele 8—16 iar vi­neri între orele 8—14. Membrii cooperatori beneficiari de împrumuturi sînt rugaţi să-şi achite ratele la timp, în cadrul programului, pentru a se evita somaţii sau alte popriri la titulari şl mai ales la giranţi. (904)

ÎNTREPRINDEREA DE MEDICAMENTE „TERAPIA** CLUJ-NAPOCA

încadrează, prin transfer sau repartizare de ' la Oficiul forţei de muncă • operatori chimişti (bărbaţi) • absol­venţi dc treapta a II-a sau I (bărbaţi), pentru calificate în meseria de operator chimist • muncitori (bărbaţi) pentru activitate în depozite • lăcătuşi sau mecanici ma­şini şi utilaje (bărbaţi), categoria 2—6. Programul de lu­cru este de 5 zile pe săptămînă şi se beneficiază de gru­pa a II-a de muncă. Relaţii suplimentare, zilnic între orele 13—35, la biroul personal-învăţămînt-salarizare. B-dul Muncii nr. 10, telefon 4-70-88. (822)

TERMOllOM CLUJ-NAPOCA B-dul Muncii 16

încadrează,’ prin transfer sau Oficiul forţei de muncă • tinichigii, categoria 2—4 • 1 izolator (cazane), catego­

ria 2—1 • 3 vidanjori. (867)

PAGINA 7 ; ADEVARUL - IN LIBERTATE

KAA/SAAAAAAAA>>VVAAA^AAAAAaa>n/saaa/W vW/SAA iVVVîn t r e p r in d e r e a d e t r a n s p o r t a u t o c l u j

.'." Calea Dorobanţilor nr. 38

încadrează ’• şoferi profesionişti, posesori ai autorizaţiei de instructor conducere auto, pentru cursurile şcolii de şoferi ce vor funcţiona In Cluj-Napoca. Relaţii supli­mentare- la Biroul personal-înv4ţătnînt-Salarizare-admi- aistrativ. Telefon 1-22-06, interior 189. (099)

COOPERATIVA „MUNCA INVALIZILOR" CLUJ-NAPOCA

str. Cimpina nr. 62

recrutează tineri care au absolvit 8 clase pentru şcoala profesională UCECOM,. cursurile normale cu pregătire teoretică şi practică la şcoală, în următoarele meserii:• croitorie femei O croitorie bărbaţi • cizmari • tîm- plari • lăcătuşi-mecanici universali. Recrutăm tineri care au absolvit 10 olas‘; pentru şcoala profesională UGECOM, cursuri comasate. Pregătire teoretică la şcoa­lă, instruirea practică 'la unităţile, cooperatiste, ln mese­riile: • cizmari • lăcătuşi. Se pot prezenta tineri din judeţul Cluj cu posibilităţi de navetă conform Decretului 68/1976. Înscrierile se pot fâce Intre 27 iunie — 12 iulie 1990, pentru absolvenţii de 8 clase şi 27 iunie — 16 iulie 1990, pentru absolvenţii de 10 clase. (925)

COOPERATIVA „ELECTROMECANICA" CLUJ

nngnjeazS prin concurs, la biroul aprovizionare-desface- re • merceolog sau merceolog principal • economist şi• tehnician sau (clinician principal, de preferinţă băr­baţi. (922)

I.P.R. „9 MAI" TURDA

încadrează, prin transfer sau Oficiul forţei de muncă •4 macaragii pod rulant, ctg. 1—4- Cei interesaţi să se adreseze biroului P.l.S. al întreprinderii, telefon 1-62-50 —1—2. interior 125 sau la sediul întreprinderii, str. Ar­mata Roşie nr. 35. (773) '

IJ.T.L. CLUJ

angajează dc urgenţă următorii meseriaşi: • impegaţi mişcarc-dirijare • 3 lăcătuşi mecanici • 10 mecanici au­to • 1 electrician auto • 2 instalatori • 1 tîmplar • 2 fochişti. Condiţiile de angajare sînt conform legilor în vigoare. Relaţii suplimentare se dau la sediul unităţii, telefon 4-17-38, int. 115. (323) -

TRUSTUL DE CONSTRUCŢII CLUJ

str. Deva nr. 1—7 încadrează urgent: • zidari şi dulgheri — bărbaţi ‘ • Muncitori necalificaţi — bărbaţi — pentru Cluj şi Turda• izolatori pentru activitatea de prestaţii din Cluj şi pentru şantierul din Turda. Se asigură: • eîştig nelimitat ln funcţie de volumul.de. lucrări executate • cazarea în căminele proprii pentru nelocalnici •- transportul gra­tuit al salariaţilor nelocalnici conform prevederilor Ho­tărîrii Guvernului nr. 561 <'17 mai 1990 • spor de şan­tier în conformitate cu Instrucţiunile Ministerului Mun­cii nr. 449/24 februarie 1990. Informaţii suplimentare la sediul Trustului, telefon 1-68-01, in i 169 sau 183. (921)

ÎNTREPRINDEREA DE VINIFICAŢIE SI PRODUSE SPIRTOASE CLUJ-NAPOCA

str. Traian nr. 36 organizează concurs pentru ocuparea postului de. • ’ re­vizor contabil, cu o vechime în această activitate de cel puţin 5 ani. Concursul arc- loc în ziua de 12 iulie 1990, ora 9. încadrarea se va . face în condiţiile Legii nr. 12/ 8971 şi Legii nr. 57/1974. Cererile dc înscrierc la concurs sc primesc pină ta data de 9 iulie 1990. Condiţii: domi­ciliul stabil în Cluj-Napoca, serviciul militar satisfăcut.

(920)

SPITALUL CLINIC T.B.G. CLUJ-NAPOCA

organizează in data de 10 iulie 1990, ora 10, concurs pentru ocuparea posturilor de: • contabil principal sau cu minimum 3 ani vechime în specialitate • plani­ficator principal' sau cu minimum 3 ani vechime în specialitate (compartimentul administrativ-aprovizionare). încadrarea se va face conform Legii nr. 12/1971 şi Legii nr. 57/1974. înscrierea şi informaţii suplimentare, la compartimentul personal al unităţii, telefon 1-72-17. (879)

ÎNTREPRINDEREA EN-GROS DE APROVIZIONARE Şl DESFACERE CLUJ (FOST BJATM CLUJ)

Tine în întîmpinarea sprijinirii unităţilor înfiinţate pe baza I ’ecretului-Lege nr. 54/1990 privind desfacerea de mărfuri prin magazinul deschis In Cluj-Napoca str. Pe­troşani nr. 3 începînd cu data de 1 iulie 1990 cu următo­rul program: luni — Joi — 9—14; vineri — 9—12; sîm­bătă •— duminică — închis. Produsele sînt expuse la adresa «le mai sus şi sc livrează pe bază de comandă fermă cu achitare în numerar ia caseria din incintă sau cu C.E.S. cu limită de sumă. Se desfac produse din gru­pa: • piese schimb auto • produse chimice • produse «lectrice • materiale de construcţii. (918)

INSTITUTUL DE CHIMIE GLUJ

str. Fîntînele nr. 30 organizează concurs pentru ocuparea unui post de bi­bliotecar cu studii superioare, cunoscător al limbii ger­mane şi franceze, în - data de 16 iulie 1990. Angajează prin transfer sau Oliciul forţelor de muncă conîorm Le­gii 12/1971 • 2 sticlari categoria II—VI. (929)

I.A.S. POIANA

cu sediul în Turda, str. Cîmpiei nr. 112, telefon 1-69-17 în baza Decretului 50/1990 anunţă vînzarea prin licita­

ţie în ziua de 10 iulie a.c. a unor tractoare şi utilaje agricole. (928).

SPITALUL CLINIC T.B.C. CLUJ-NAPOCA

organizează în data de 10 iulie 1990, ora 10 concurs pen­tru ocuparea, posturi lor de:• contabil principal (sau cu minim 3 ani vechime în specialitate); • planificator principal (sau cu minim 3 ani vechime în specialitate comp. administrativ-aprovi- zionare.

încadrarea se va face conform Legii nr. 12/1971 şi Le­gii 57/1974. “înscrierea şi informaţii suplimentare la com­partimentul personal al unităţii. Telefon 1-72-17. (879)...

• EXCURSII ISTANRUL „QUICKLY AND CASH* şi firma „PAN" din Turcia organizează excursie de 3 zile între 14—17 iulie. Costul excursiei 5.000 lei sau 50 dolari, în contul excursiei asigurăm: • transport dus/întors cu autocarul • o noapte cazare la Istanbul • bufet rece.

Informaţii şi înscrieri la telefoanele 1-65-30 ; 7-22‘20 şi 1-11-33 şi la sediul Agenţiei din str. 22 Decembrie (Lenin) nr. 50, Ap. 7 Cluj-Napoca (945) ;

•"„QUICKLY AND CASH" oferă începînd din data de5 iulie , prin Agenţia de turism următoarele servicii: • asigură cazare la particulari şi transportul turiştilor Ia adrese • închiriază maşini cu şofer la tariful de 5 lei/ km sau 0,2 dolari-'km angajînd curse în ţară şi străină­tate • Asigurăm şi alte servicii legate de' cele două ac­tivităţi. ' . ^

Vă rugăm să vâ adresaţi cu încredere Agenţiei noas­tre din str. 22 Decembrie nr, 50, ap. 7 Cluj-Napoca. Te­lefon: 1-11-33. (945)

AGENŢIA SERVICIILOR DE MULTIPLICARE

Vă oferă următoarele servicii: • xerocopii mărite sau micşorate • dactilografiere acte. Servire promptă şi de calitate. Orar: luni — vineri, 18—20; sîmbătă 9—11. Str. Aurel Vlaicu nr. 4, bloc 5 ,B, ap. 18. (13625)

CENTRUL DE CERCETĂRI BIOLOGICE

scoate la concurs un post de • şofer (autolaborator) în condiţiile prevăzute de lege. (946)

I.C.S. ALIMENTAŢIE PUBLICA CLUJ-NAPOCA

La etajul IV al magazinului „CENTRAL" funcţionează o unitate de Gafe-bar cu terasă care oferă o frumoasă panoramă' a oraşului nostru, unde consumatorii noştri pot servi specialităţi de: îngheţată, cafea, răcoritoare, produse dc cofetăric. Personalul nostru vă asigură o ser-

. vire elegantă lntrrun decor de curînd reamenajat. (942)

ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI AUTO CLUJ

Calea Dorobanţilor nr. 38 încadrează următorul personal: • 2 sudori autogeni ca­tegoria I I I—V; • 1 tîmplar întreţinere catcgoria I I I—VL Informaţii suplimentare la Biroul. Personal învăţămînt, Salarizare Administrativ, telefon 1-22-86, interior 189.

(944)

ÎNTREPRINDEREA „CARBOCIIIM" CLUJ-NAPOCA

încadrează prin transfer sau. Oficiul forţei de muncă ur­mătoarea categorie de personal (bărbaţi) • 10 electri­cieni • 5 instalatori • 6 lăcătuşi • 1 'sudor • 1 tinichi­giu • 8 operatori produse abrazive. încadrarea se face conform Legii 12/1971 şi a Legii nr. 57/1974 republicată. Domiciliul în municipiul Cluj-Napoca. Informaţii supli­mentare la telefon 3-20-47, interior 122. (941)

GRUPUL ÎNTREPRINDERILOR DE GOSPODĂRIE COMUNALA ŞI LOCATIV A AL JUDEŢULUI CLUJ

Anunţă:

Iffrmare aplanării divergenţelor între Gonsiliul de admi­nistraţie şi personalul Secţiei centrale termice, progra­mul de furnizare a apei calde menajere in perioada de vară este următorul: * luni — 15—22 • marţi, micrcuri, joi, vineri 5—8; 15—22 « sîmbătă, duminică 9—21. La cererea asociaţiilor de locatari programul de naai sus poate fi prelungit în zilele de: marţi, miercuri, joi, vi­neri pînă la ora 13 sau de la 14—22. De asemenea, sîm­bătă şi duminica programul de 12 ore poate fi modificat. Asociaţiile de locatari racordate la-o centrală termică, dacă solicită eventuale modificări aşa cum sînt menţio­nate' mai sus, se vor adresa în scris G.I.G.O.L. Cluj. (940)

ÎNTREPRINDEREA AGRICOLA DE STAT CLUJ-NAPOCA

str. Oaşului nr. 118 angajează prin transfer; sau Oficiul Forţelor He Muncă următoarele categorii de personal: • mecanici atelier •— categoria 4—6 • elcctricicni auto • fochişti • mecanici agricoli (tractorişti) • mecanici auto — . minim cat. 4-a • un fierar potcovar • un responsabil economic de fer­mă (bărbat). (927) , ’ ‘

COOPERATIVA „MODA" ,

angajează • doi mecanici de întreţinere maşini de cusut. Pentru informaţii suplimentare vă adresaţi la sediul co­operativei şi la telefonul 1-16-95. (926) - . - '

ÎNTREPRINDEREA DE REŢELE ELECTRICE CLUJ

str. 30 Dccembrie nr. 27 ' angajează prin transfer sau Oficiul forţei de muncă • clcctricicni — bărbaţi, pentru .Centrul-de Distribuţie a energiei Electrice Municipal Est Gluj-Napoca. Relaţii su­plimentare la centrul nostru din str. Dacia nr. î l , Gluj-' Napoca, telefon 1-57-21, int. 127. (930) . ;

h^S^PUBlIGITATE■ J P M M L .

• Vind, urgent, înscriere „Dacia 1300" din aprilie 1988, rochie mireasă ’ deosebită. Te­lefon 8-07-00. (13848)

0 Cumpăr valută vest. Tele­fon 8-24-93. (13869)

• vînd aparat de sudură r- Icctricâ 220 V, nutrii „Zefir*, coteţe şi piei de nutrii. Tele­fon 3-27-08. (13814)

• Vlnd televizor color „Blaupunkt*. Telefon 2-88-27, Intre orele 20—22. (13839)

0 Vtnd rulota şl radio „O- cean", telefon 4-40-25, Intre o- rele 17—22. (13815)

• vlnd convertor satelit (08). Telefon 5-25-04. (13813)

• Vlnd mobilă. Telefon •-«5-12, după ora 16. (13841)

4 Vlnd garsonieră. Telefon4-2#-43. (13844)

• Vind apartament 3 came­re, confort I, pe str. Gheor­ghenl 190, bloc M, scara VI, ap. 77, parter.. Relaţii: după ora ie. (13805)

• • vind pisici birmaneze. Telefon 8-29-13. (13802)

0 Vind garsonieră ln car­tierul Mărăşti. Telefon 7-59-51. (13798)' • vind apartament 3 came­re, etaj I. Mănăştur. Telefon3-96-74. (1379C)

• Vind „Skoda MD 1008*. tn reparaţie, 1 b preţ avantajos. Telefon 8-45-51, zilnic. (1378»)

^ Vind o căsuţă, cameră, bucătărie, curte, poslbUltate ’ extindere. Informaţii: telefon 1-15-53. (13708)

• Vlnd, urgent, convertor1,0. Telefon 3-86-67. (13767)

9 vind casă familială. 3 ca­mere, ' bucătărie. Telefon3-12-89. (13791)

0 Vînd video „Sharp*, te­lecomandă, cablu Înregistrare. Telefon 3-45-30, orele 10 —20. (13780)

• vind mobilă modernă: canapea, măsuţă, fotolii, co­vor *,5 mX3 m, casetofon „E- lectromureş*. radio „Bucur 3*. Telefon 8-85-87. (13688), • Vlnd autoturism „Peugeot 604*, preţ convenabil. Tele­fon 6-83-41. (1375WA)

« Vtnd „Trabant Hycomat*. stare foarte bună. Telefon1-87-47, după ora 14. (13758)

• Vlnd xerox. Telefon3-64-30. 03757)

• Vlnd „Dacia 1300*. urgent. Telefon 1-00-59. (13787)

• Vlnd mobilă veche: ca­napea, dulap, scaune. Telefon8-22-08. (13677)

• Vlnd, urgent, garsonieră confort I cu sau fără mobilă, cu sau fără preluări de rate. informaţii: telefon 4-91-61, In­tre orele 17-31. (1354S)

0 Vtnd, convcnabil, „Dacia 1300*. Cumpăr casă mare in zona calea'Turzii — Engels — A. Mureşanu, p« valută. Te­lefon 1-30-03. 03594)

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE PÂGINKS

IMSUS. — ln comuna Vesdun din de­partamentul fe'her, care este înfrăţit cu satul Decebal din judeţul Satu-Mare, a a- vut loc vernisajul unei expoziţii româ­neşti de pictură contemporană, costume populare, artizanat şi fotografii, realizaţii cu sprijinul -Ambasadei române în Fran­ţa, Bibliotecii române din Paris şi primă­riei din satul Decebal.

PRAG/V. —■ La Pra;;a ait început lucră­rile unei coafsnnţe de cinci zile a ziariş­tilor reprezentind cele mai mari şi in ­fluente organe 'da. presă dia S.U.A., Bul­garia, Cehoslovacia, R.D.G., Poîonia, Ro­mânia şi Uniunea Sovieticii. Conferinţa sa desfăşoară sub auspiciile Fondului T*T- niverşituţii Harvard, Centrului pentru zia­riştii străini de la Reston (statul ameri- cati Virginia) şl ale Fondului „Carta-77“, cu .sediul general la Stockholm, informea­ză agenţia C.T.K. Tema conferinţei — re­centele schimbări politice din Europa Sen trai ă şi de Est, precum .şi rolul şi sar­cinile ziariştilor în noua. situaţie. Parti­cipanţii au fost salutaţi de preşedintele . .Republicii.; Federative Cehe şi Slovace, Vaclav Havel, care a urat succese în ac­tivitatea participanţilor.

- MOSCOVA. -— Ministrul afacerilor'ex- • terne at U.R.S.S., Eduard Şevardnadze,

• Iulnd astăzi cuvîntul la Congresul al 26-* Ifeâ al P.C.U.S. în calitate de membru al■ Biroului Politic! al ;C.@., a susţinut reu-■ nifioarenf Germaniei, subliniind că Uniu-- nea Sovietică nu aro nici un interes să v •amine reglementarea aspectelor exterioai- ;re1 ale procesului de reunificare — infor­mează -agenţia France Presse. ;

BERLIN. — Cea de-a doua zi a uniunii

monetare germane, 2 iulie, a fost marca­tă, în R.D.G. prin primele mişcări sociale revendicative. Printre cele mai importan­te în acest sens se numără acţiunea celor 20 000 de mctalurgişti care au declanşat greve de avertisment în sprijinul cereri­lor lor de salvgardare a •- locurilor de munca.

MOSCOVA. — Cîţiva membri ai con­ducerii superioare a P.C.U.S. şi-au anun­ţat — în faţa congresului partidului —

.intenţia de a demisiona, i-a informat pe delegaţii la cel de-al XXVIIl-lea Congres al partidului secretarul general al C.C. al P.C.U.S., Mihail Gorbaeiov. R&spunzînd: la întrebarea unui delegat, el a relatat că cereri în acest sens au fost formulate de Nikolai Sliunkov, membru al Biroului Po­litie, Gumer Usmanov — secretar al C.C. —; din motive de sănătate, precum şi de Vitali Vorotnikov, membru al Biroului Politic, - \ :

MOSCOVA. — Aleksandr lakovlev, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., a declarat agenţiei Novosti -ea nu există nici un pericol ca forţele con­servatoare şi armata să pună la cale o lovitură de stat' în Uniunea Sovietică. In cadrul unei anchete efectuate de agenţie între participanţii la Congres, -lakovlev a afirmat că'generalii care au atacat poli­tica de refot mc a lui Mihail Gorbaeiov nu. reflectă poziţia armatei şi a.societăţii- şi nu trebuie sa se admită producerea unei rupturi în rîndurile . partidului - El a su­bliniat că. nii va candida pentru funcţia de vicepreşedinte al Partidului şi că mi există un alt candidat . la funcţia de pre­

şedinte în afara lui Gorbaeiov.

# Cu. ocazia aniversarii a *9 ă<? ani şl a pensionării, do­rim scumpului nostru soţ, ta­tă, socru jl bunic IONBL BUtA, din Luna de jos, multa sănătate şi „La mulţi ani“. Soţia Emula, filccte Livia, vir-

-Binlea, Monica, ginerele Paul . Jl nepofelul Vlâduţ. (13819)

^ IV IâT .m M Q M A L E -

# Intelectuală SO/1,77, frumos. *i, dorese cunoştinţă tn vede- rea căsătoriei cu cetăţaan ro­mân sau străin. Relaţii (foto), Oficiul poştal l, cisuja poşta­lă 1087. (13133). # Intelectuala 13 ani,. fârS

• obligaţii, eu situaţia, caut per­soană masculină, serioasă, cu maşină ln vederea unei com­panii sau eventualei căsătorii. Căsuţa poştală 110. (15750)

• Agenţia matrimonială „I- deal“, oferă cunoaşterea par- • teneriloc pentru căsătorii. A- sigurăm discreţie totală. Adre- saţi-vă: Căsuţa poştală 1056, Poşta centrală, Cluj. (134535

— yj-N ZA -R l

• Vlnd plcl:-up „Tesla", radioreceptor cu pick-up „Pa- ci£lc“, casetofon denie „Et-Mu- reş 03“, urgent, convenabil. Teleton 3-12-61, dupâ ora 13.

. (13506)• Vînd „Volşivăgeri GoUV

' cu 4 uşi. Teiefon 8-94-2), dupăora 18. (13375) ‘ ,

. # Vind loc de casă in Tur- ! da, zonă centrali. Relaţii: Tur- . da, str. A. Iancu ’nrl 37, tele­fon 853/1-23-îi. (13134)

• Vindem 10 injecţii „Ru- maion“ şi covor persan mie.

. Telefon .1-31-01. (13180)• Vind apartament 2 cime-

• re, Măreşti, str.. Lacul fîoju , nr. 3. ap. 15. (13491)

• Vind strung penlru !emn,; separator _ smintîna manua;.cărucior sport pliant pentru copii, noi ş! de import. înţre

■ orele 17-21, njU’ fon 1-17-17,

• Vînd macină de tricotat eu cartelă, marei ..Silver». Infor­maţii: telefon S-19-92. (13411)

• Vind -player „Sam3une\ Teleiin C-99-S0, după ora 17. (1337!)

■ « Vind C.E.C. profirimat 1.3 ''AllCt" diesel. Telefon l-M-10 ,

. Altnni 126. (13IJÎ)

• Cumpăr apartament 3—4 camere, *ona Cipariu, Pata, Dorobanţilor. Vînd instalaţie recepţie satelit cu TV „Cro­matic 02“. Telefon 7-11-69.(13801) . ^

• Cumpăr ■ televizor color străin, Pal-Secam, In garan­ţie. Telefon 3-4T-7Î. (13757)

• Cumpăr plante medicinale (orice), preţuri convenabile. Telefon' 932/1-22-11. (1374§)

• Cumpăr mobilă veche, stil epocă, indiferent starea,, ia - preţuri convenabile. ■ Diferita 'piese. Telefon 932,'1-22-41.(13718)

• Cumpăr sobă teracotă. Teleton -3-8S-S», (13331)

• Cumpăr televizor defect. Tetefon 1-72-31. (13-44?)

• Cumpăr casă, S camere, central, curte, telefoa 1-19-57. (1332-4)

SCHIMB DE LOCUINŢA

• Schimb apartament 2 ca­mere, cfcnţral Sn Tîrgu Mure? cu similar In Cluj. Telefon 4-79-93. (13444)

Schimb apartament pro­prietate de stat, ultracentraf, Galaţi cu similar Cluj-Napoca, Telefon 931/1-83-35. (13375)

• Bucureşti, schimb aparta­ment 3 camere confort I pen­tru 2 camere sau garsonieră. Telefon 3-31-B0, după ora 18. (133Gij) *

• Schimb apartament 2 ca­mere Gheorgheni cu cameră, bucătărie, bale, cămară cen­tru. Telefon 4-50-21; 3-23-13.

■ (13507)+ Schimb garsonieră confort

mărit,' proprietate, I’avlov. cu apartament 2 camere aceeaşi,

• zonă. Telefon 3-52-33. (133-12}■ 1 • Schimb garsonieră Zori- , lor-cu similar Mănăştur. Te- ; Ictort 6-41-43. (13511) - ;

. • Schimb apartament cu o i

cameră I.C.K.A.L. uilracen- : trai, Baia Mare, cu similar ■

' Cluj. Telefon 3-67-U. (13310) J

% Schimb apartament .2 ca- ;. mere proprietate stat, contra': locuinţă in nacău. Telefon i 931/3-37-17. (1339D/B) '

% Schimb 3 camere pro- ; prietate de stat Cîmpia Turzii ' cu 2 sau 3 camere in CluJJTc- ,

• iefon 933'6-80-39. (13331)

\ • Schimb două garsoniere: ' una central şi una ln Mănăş­tur cu una camoră, bucătărie parter. Telefon 3-23-80. (13623) :

• Schimb apartament 3 ca­mere Pata cu 3—4 camere Mi- năjtur sau variante. Telefon ' 6-PI-63. (13G76)

. • Schimb apartament s ca- ; mere confort, str. 8 Martie S

cu apartament ■ î—3 camere, confort. Telefon 1-95-30.(13833)

• Studente, caută aparta­ment cu ş camere de închi­riat. Teiefoi» 3-07-23, orele lt—îl, 1S498)

% închiriez apartament s ca­mere la studenţi străini pe o perioadă mal lungă. Plata îna­inte.'Telefon 5-71-35, intre o- relelft—21.(13308)

• închiriez apartament cu 1 camere (garsonieră), prefei-a-, bit eu telefon. Telefon 4-73-S1, după ora 18, (13637) -: •

• Student, caut pentru În­chiriat apartament pe termen lung. Telefon 6-47-39, orele 17—29. (13678) . ,

■0 căutăm de închiriat apar­tament (semi) mobilat, zona

-Mănăştur, plopilor. ' Telefon S-TMO. (13041) .

• închiriez garsonieră, Te­lefon 4-23-Î8, după ora lî. (13766)

• închiriez două camere, de­pendinţe, casă particulară. Re­laţii : telefon 4-64-50; între o~ reîe 7-9 şl 19—20. (13776)

W B IE .R D E R I—• Ferica Călin, pierdut con­

tract de locuinţă, eliberat de l.C.R.A.L. Ii declar - nul.(135*7)

• Pierdut 2 seturi chel ma­şină în zona Andrei Mureşanu. Recompensă. Telefon 2-30-3J. (13595)

„D ,IX E ,R S.E -• Hrdllcska Agneta, cosme-

ticiană, reluat activitatea. Str. 30 Decembrie 13, ap. î. (13353)

• In atenţia iniţiativei par­ticulare: Pentru amenajări interioare, mobilier, reclamă particulară,' - firme-embleme, ambalaj, vă oferă serviciile: Asociaţia de Design industri­al, telefon 1--46-36, intre orele • 10—21. (13350)

• Sindicatul liber indepen­dent C.U.G. Cluj angajează jurist. Informaţii: . telefon 5-44-2#, Interior 1333 şl 1389. (13733) r ’

«EQMEMORĂRf,• Nc alăturăm cu toată

compasiunea la marea du­rero i ‘naşei noastre Maria la pierderea irecuperabilă a soţului drag IOAN PAPUC şi II transmitem , sinccre condoleanţe. Finii, familia Sabău.

9 Profund Îndureraţi a- nunţăm încetarea fulgeră­toare din viaţă a dragului nostru frate şi cumnat» a- vocat ALEXANDRU POP (Lulu). Inmormintarea va avea loc ln data de 1 iulie 1990, ora 11, din capela nouă a cimitirului Mănăştur. Doctor C o stin Viorica, Ma­rius şi Micu. (13856)_______

# cu nemărginită durere anunţăm Încetarea fulgeră­toare din viaţă a scumpu- . lui nostru tată avocat

ALEXANDRtr POP, in vir­stă de 39 ani. Amintirea,

( lui va rămine veşnică.Puşa şi copiii Ancuţa şi nii (lucii. (13858)

O Av«ra(il din cadrul 15a- rouîsl Cluj-Napoca îşi Iau u.« ultim rămas bun de la

colegul lor avocat ALEXANDRU POP. Amin­tirea lui va Ii veşnic vie. Fic-1 ţărina uşoară. (13863)

9 Şi totuşi vei fi intot- deauna cu noi

ALEXANDRU. Colegii dia Grupa a VIH-a. (13863/A)

• Un ultim omagiu na­şului nostru VASILE

LUI-Aţi. Finii ionel şl Au­relia Bochiş. (13S47)

A Omagiu celui dispărut. Condoleanţe familiei Cio­banii Ion. Vecinii, sc. III, Bloc D. 7, str. Grigore A- lexandrescu nr. SS Cluj- Napoca. 13811) -

% Cu durere iu sufletele noastre anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă, tn data de 3 iulie 199#, a muii iubitei soţii, , mame, soa­

cre şi bunici ILKANA CÎMPEAN, născută Cheţan, In virstă de 46 ani. Inmor- mintarea va avea loc ta data de S iulie 1900, ora 11; de la domiciliul din str. Pometului nr. 39 Cluj. Fa­milia îndurerată, care nu o va nita niciodată; (13*74)• Cu adincă durere a-

nunţăm încetarea din" viaţă, după o lungă şi grea su­ferinţă, a iubitului nostru IOAN CIMPEAN (Zdrtnca), In etate de «l ani. Inmor- mfntarea va avea, loc ln data de 3 iulie 19S0, ora 13, de la locuinţa' defunctului din comuna Bonţida. Fami- Ua Îndoliată. (13873)

# Un ultim omagiu celui care a fost colegul nostru GA VIUL CORUJAN, iar fa­miliei îndoliate sincere con­doleanţe. Colegii de la Ser­viciul C.T.C.L. „Teljnofris". (13816) : ■ : . "

0 Cu- durere adincă a- nunţăm că tn ziua de 5 iu­lie, ora 14, :■ la cimitirul Central, va avea loc Înhu­marea celui eare a fost iubitul nostru soţ, tată şl bunie PF.CSEI ZOLTAN, fost angajat al cooperativei „Constructorul". îndure­rata familie. (13816) ____-# Cu Inimile zdrobite de

durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru frate, cumnat şi unclil ' VASILK LUPAŞ. NU te vom uita niciodată. In veci nemln- gilaţi: Iratele Ioan, cum­nata Susana, nepotul Nelu, nepoatele Marioara, Tuţa, Crinuţa cu familiile.(13314)

• S-a Împlinit un an de cind ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa noastră mamă, soacră şi bunică MARIA AHSF-NESCU. O vom păstra vie îh memoria noastră. Maria (Nina), Le- Io şi Teodora Tocchetti. (13812) ______________

9 In 30 iunie 1990 s-a stins din viaţă bunul şi dragul meu soţ BOGDAN ŞTEFAN, dc 64 ani. Timpul nu va şterge niciodată du­rerea şi lacrimile din Inima mea. inmormintarea va â- vea loc azi, 4 Iulie 1990, o- ra 13, din capela I a cimi­tirului Central. Soţia Îndu­rerată Rodi. (13809/A)

• Sintem alături de bu­na noastră -soră ltodica in marca durere priclnaită de trccerea în nefiinţă a dra­

gului nostru cumnat şl unchi ŞTEFAN BOGDAN. Marioara, Lenuţa şl Ani- şoara cu familiile. (13809)

% Nici lacrimile, nici timpul, nici tăccrca, nu ne va face să uităm pc scum­pul noslru cumnat VASILE LUI’AŞ, Chipul iul blind şi bun va rămine vcşnlc tn Inimile noastre. Familia lîogyc. 1D807/C)

Opera-Română — RECI­TAL, ora 18, foyer rang IX, susţinut de Mirela Dră- gliici Cisman — soprană, Cornelia Fucec — pian.

• POLICE PYTHON, se­riile I şi IX (9; 11,30; - 14; 16,30; 19) — Republica • TOOTSIE (10; 12,15; 14,30; 16,45; 19) • CIND LUNA TRECE LIN PES­TE COLINE (lâ; 14; 16; 18) • DESENE ANIM ATS

(10) — Dacia • BLESTEW MUli RABINULUI NEGRW (9; 11} 13; 15; 17; 19) • SOROANA DE FOO (12: 14; 16; 13) • • DESENE A- WIMATE (10) — Mărăşti 2—3 iulie • CUCERIREA PLANETEI MAIMUŢE­LOR (9; 11: 13; 15; 17; 1D)Î 4—8 iulie • L IL I AC UE» IiSTFLORESTE A DOUA OARA (9;’ 11; 13; 15; 17; 19) — Victoria • DREP­TATE m LANŢURI (Oi 11) • LOSURI IN-INIMA (13; 15; 17; 19) — Arta • UN BĂRBAT ŞI O FE­MEIE (9; 11; 13; 15; 17; 19)■— Muncitoresc • DRĂCU- ŞORUL DE SUB'PARBRIZ (9; 11; 13; 15; 17; 19) — 23 August • O LUME NE­BUNA, nebuna , n e b u ­n a , seriile I şi II (9; 11,30: 11; 16,30; 19) — Timpuri noi # PRIMA DRAGOSTE (Î5; 17; 19) — Steaua roşie.

• Dragă . soră Lenuţa, sintem alături de tine ̂ |n durerea pricinuită a* moartea fulgerătoare a so­ţului tău drag. Cu adîncă durere în suflet ne despăr­ţim de cumnatul nostru VASILE LUPAŞ. Surorile, fraţii, cumnaţii şi cumnate­le. (13307)

9 i Asociaţia locatarilor din str, Tăşnad 7 transmite sincere condoleanţe locata­rului Alin Ardelean la de­cesul mamei sale. (13806)

9 Gindurl cernite, pios omagia în memoria neui­tatului nostru soţ şl tată.- IULIU MATEI la doi ani de la dureroasa despărţi­re. Soţia Victoria şl copiii Nellca, Relu şl Iulia,(13631)

# Cu adincă durere tn suflet anunţăm incetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului- noştri) tată, so­

cru şi bunic VASILK LUPAŞ. Amintirea şl bu­nătatea lui va rămine veş­nic in inimile, aoastre. So­rin, Itodica şi . Sorinei. (13S07/A)

-

• Neştearsă amintire pentru dragul nostru

ALEXANDRU POP la trei ani de la deces. Familia. (13561) ’ *.

# Mulţumim celor care an luat parte prin prezen* (ă, telefoane şi florii, 1» trista despărţire de eel ca­re a fost soţ, tată, sacru şl cumnat VASILE HOBON. Familia îndurerată. (13376)

0 Cu Inimile zdrobite de' durere anunţ ' încetarea fulgerătoare din viaţă » scumpului meu soţ VASILE LUPAŞ, 53 ani. Inmormţn- tarc-a va avea loc azî, 4 iu­lie, ora 13, de la capela veche a cimitirului Mănăş­tur. Ia veci nemingiiată: soţia îndurerată. (13897/B)

■ • Regretăm mult trece­rea fulgerătoare Sn nefiin- ţft * prietenului şi vecinu­lui LIVIU LAZAR. Fie-t ţărina uşoară. Familiile

’ Spătarii şi Marian. (13667)• Sincere condoleanţe şl

Întreaga compasiune fami­liei Lupaş ln clipele grele pricinuite de pierderea so­ţului iubit. Vecinii şi colo­

• Dragă Ghiţ», stntem alături de (ine în marea durere pricinuită de pierde­rea tatălui drag. FamilUle Ilca şl Gocella, (13794)

catarii din blocul SI. 7. (13*36)

# Colectivul Clinicii de chirurgie şi ortopedie In­

# Sincere condoleauţo colegului Traian Crăciun Mocan şi familiei pentru dispariţia din viaţă a ta-. tălui drag1. Colegii de la

fantilă regretă profund dis­pariţia celui care a fost IONICA . PAPUC, gipser. - Condoleanţe familiei îndo­liate. (1379S)

A.C.I.T. şi A.P.L.T. (13*37) • Sintem alături de (a-

0 Deplingem tragica tre­cere in eternitate a un­

chiului nostru IOAN PAPUC, un ultim omagiu

. din partea strănepoţilor Lavinia, Simionaş, Mircea, Liana şi Traian. (13732)

rea durero pricinuită de pierderea tatălui drag, A- sociatia de locatari bloc 16 / str. Moldoveana nr, 4. (13759) ;# consiliul de adminis­

traţie al Q.1.G.C.L, Cluj ex­

• Cu inima Îndurerată a- nunţăin încetarea fulgeră­toare din viaţă a mult iu­bitului soţ IOAN PAPţJC, în vîrstă de 57 ani, Inmor- . mintarea va aveâ loc in da­

primă regretul profund U dispariţia prematură a tului coleg in?» TEODOR POPESCU. întreaga noas­tră compasiune familiei în­doliate. (333)

ta de 4 iulie, ora 13, la ci­mitirul din Cordoş. Soţia Maria şi fraţii Anica, Va­sile, Maria. Nu te vom oi­ţa niciodată. (13783)

0 Trecerea neaşteptată în nefiinţă a fostului nos­tru coleg, maistrul pensio­nar LIVIU LAZAR, a pri­cinuit durere şi amărăciu­ne in sufletele noastre. Un ultim şi pios omagiu din partea foştilor colegi d® la I.K.E.C., centrul municipal Cluj. (13753)

• Sinccre condoleanţe şi totală compasiune familiei Komulus Mureşan in încer­carea grea pricinuită de dispariţia prematură. dla viaţă a ginerelui. • Colegii de scrviciu din I.N.C. Cluj. (15834)

0 Cu adincă durere in suflet* tinerii din Agid>i- clu anunţi» , trecerea in ne­fiinţă a celui care a fost ALEXAN0KU 50PDN, tai vîrstă de 22 rini. Condo­leanţe familiei. (12717)

0 Copleşiţi de durere a- nunţăm incctarca din viaţă a scumpei noastre mame,soacre, bunici şi străbu­nici ANA- S.VŞINĂn, de Si ani. Inmormintarea Joi, S iulie 1990, ora 13, in comu­na Cojocna. Familia Îndu­rerată. (137*0)

9 Dragă Lidia, sîntem a- lâturi dc tine in marea du­rere pricinuită de moartea tatălui tiu. FamilUle Pole- nar şl năşmSşan. (15712) .

m Profund Îndureraţi a- nunţăm Incctarca din viaţă

a cclul care a fost av. ALEXANDRU POP. Puşa şi copiii Anca şl Răducu. - (12791)

Aicea Tineretului nr. 2 transmite sincere condo­leanţe familiei Gheorghe Ardeleanu in greaua încer­care prin care trece, pri­cinuită de dcecsui tatălui

0 mulţumim tuturor ru­delor, prietenilor, vecinilor şl cpicgllor care au fost alături de no! cu prezen­ţa san cu gindul Sn marca durere, pricinuită de dcce; sul neuitatului nostru fiu

şl soţ ing. VALENTIN IOAN INDRECAN. Fami­lia Îndurerată. (13713)

drag. (13808) •

0 Zile şl nopţi de tris­teţe şi singurătate, de dor şl aşteptare zadarnică a bunului şt iubitului nostru fiu şl frate SORIN FILIP a cărui Inimă generoasă a- cum şase săptămîni a în­cetat să mal bată. Fami­lia Îndurerată. (13533)

COLeGIUI DE REDACţlEi Ui* Câllan (tedactoi sef). Da» Rebreanu (redoclo» fel adluncO» Traian Bara (sseielaf general d» redacH»), Voiai Chloieaniv

Emil luca, Ion Rui,

BeflattU) CIn}> >tr- Napoca or. tt, Ttleloa H l l l) Uletoana Inietloarei tecretarUl - ttl) iec^a tmlţurall m ZZi •-

* » j probleme toolali |3 ecomic* - W , Bl, KJj tdmlnlstrstl» •• Ui) Opo»ratle - !«»«»• Ulo» pobiloltate «* prlmejie

tllalt, tntre ertl* tt—11, num*) b «dmtotifratla, ttn t« M«pee» or. II, parter.

fflraj)

33.016, ■ n.iH