FRICA DEm c i m îM

Să luăm una din ţările bine cunoscute pentru nivelul şi tradiţiile democratici ei. Fie această ţară S.U.A. (căreia îi si reproşăm uneori excesul de dcmocraţie). Ce se Întîmplă aici cînd unul din candidaţii la preşedinţie, senat, alte or­ganisme — inclusiv, cele, .lo­cale — îşi învinge conţracan. didaţii cu o majoritate nu în­totdeauna zdrobitoare'de vo­turi? . Fireşte. . în : virtutea drepturilor . conferite de sis­temul democratic, partizanii > celor învinşi ies în stradă şi protestează z1le-«trjegt, organi. zează mitinguri, tipăresc va­goane de publicaţii. şi. între-* prind tot ce omeneşte; eposi-. bil, mai puţin un lucru: să-şi vadă totuşi cinstit şi profita, bil dc muncirej. dc atribuţiile pentru care sînt plătiţi. Ne aflăm în S.U.A;, nu scăpaţi; vă rog, din vCderei iar aici ficcaro poate face ce pofteşte, mai cu seamă să-i, înjure tn gura mare pfe'preşedinte» pe guvernatori» pe membrii • se­natului cu care unul sau altul n-au fost do-acord* Ş ila noi, se spunea, caf O scrîşnită iro­nie pînă nu de- mult, şî lă noi oricinc-l poate înjura în plină stradă si cît pofteşte pe pre­şedintei^... S1.ir.A4 ' Eram o ţară democratică, nu? O atot­puternică democraţie socia­listă. . ,,y, ;;t;<:

Acum lacrurîlo s-au schim­bat puţiiii.în sensul‘că nu mai trebuiir să-î înjurăm- pe pre. şedinţele» senatorii' sau": pri­marii americani) ai noştri ne sînt mai’ Ia-ndemîhâ. Şi iată mitinguri', întruniri „spontane" ori aprobate legal (în ultimul timp, ponderea acestora a crescut), organizate eu diferi­te scopuri; unde aproapo nici­odată, na se-pierde prilejul de a se „da jps“- oficialităţile sta­tului, de la preşedinte pînă la noii; prefecţF numiţi (vor ur­ma, cu siguranţa, şî primarii de municipii', oraşe.- /comunc). Democraţia îngăduie acest lu-

»a n EEBREANU(Continuare în pag. IH) f

ZiAR INDEPENDENT - EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ

ANUL II, NU. 176 MARŢI 7 AUGUST 1990 4 PAGINI 1 LEU

Ne-am mîndrit mult cu prima şi cea mai impor­tantă, pînă acum, cucerire .a Revoluţiei: libertatea, cuvîntului, socotind că, odată cîştigată, ea ne aju- • tă să urcăm din treaptă ■ în ' treaptă spre ceea ce , credem a fi democraţie, adevărată. Şi, intr-adevăr, aşa este, libertatea de â putea vorbi şi'scrie orice este extraordinară; Chiar dacă uneori - această li­bertate-este umbrită de murdăriile pe" care -hîrtia le suportă. - Nu despre acestea este însă vorba a- cum .: Cu ti napul murdăriile vor dispare, împreună cu cei care le produc şi se simt bine în ele. Sau, dacă nu, publicul cititor nu va fi interesat de aces­te anomalii ale: spiritului: uman. Este vorba, îna­inte de toate, despre libertatea de a dori şi a spu­ne adevărul. Asta presupune îndrăzneală din par­tea tuturor, a gazetarilpr în primul rînd. Tocmai de aceea produce uimire timiditatea unora dintre ei. Timiditate care duce Ia producerea unor întîm- plări oarecum neobişnute. Iată despre ce este vor­ba. Vineri seara,. Ia emisiunea Actualităţi a Tele­viziunii a fost- dat pe post un interviu cu primul ’ ministru al Republicii Moldova. După ce. tt alte seri am văzut interviuri cu alte personalităţi poli­tice din aceeaşi: ţa r i Ori le-am citit în gazete. Mă ' opresc la cel de'vitaert' seara pentru a sublinia cU-; rajui deosebit, a l primului' ministru din Moldova de : peste Prut. C ărenu s-a sfiit sâ numească greută­ţile pe care îe -întîimpină ţara sa în restabilirea de­mocraţiei- ia relaţiile, dintre oameni şi între stat şi cetăţeni, în mbdernjzarea economiei şi adoptarea caracterului .ei: de , piaţă liberă. < Nici să, recunoască un lucru care pare. sa fie specific românilor de a- colo şi de.aic|;; nqputihţa'de a trece .peste deosebi­rile de vederii de a-şî uni eforturile pentru o reali­zare mai: uşoară.a planurilor proprii. A spus chiar că doreşte României să treacă mai - repede peste luptele dintre, partirfelfe politice'sau de culise şi ro­m ân ilor— să creadă în steaua lor, care este mai ' norocoasă decît apare la* o cercetare superficială.

Şi a mai spus cesa important’ primul ministru al Republicii" Moldova. Anume că între , ei şi noi relaţiife. pot fi- mai’ strînse şi imai concrete. Cele e- conomice, pentru că relaţiile culturale par a se în­drepta spre un mod da'desfăşurare măi acceptabil..

Este vorba despre^ntreprinderi mixte şi alte in i-■ ţiative-în l domenii diverse;-: Doar sînfem români, nu-i aşa. ţi unii şi; alţii — a spus primul ministru

■ moldovean, la care reporterul nu a avut nici un comentariu. Probabil îşi fixase anterior întrebă-' rile şi interlocutorul lra luat prin' surprindere cu multe dintre ideile sale. Mai ales cu cele care sub­liniau asemănările dintre situaţia noastră (a Româ­niei şi a Republicii Moldova, deci) şi aceea dintre cele două Germanii care se unesc într-un ritm

' uluitor de rapild, ; ■■ S-ar mai fi putut'discuta şi alte. aspecte care se circumscriu ideilor respective. Sigur, invitaţia de a vinde mărfuri româneşti îh Republica Moldova este

. cam fără obiect, din moment ce ; şi puţinele pro­duse. ale întreprinderilor noastre pornesc,, pe căi se­crete spre Turcia, de exemplu,- probabil, Bulgai-ia şi, în-m od sigur, spre Ungaria. Nu le „trimite" ţa­ra, nici banii încasaţi nu ajung .în .visteria ei; deci în . buzunarul tuturor. Dar asta e o altă treabă,

î dfespra care discută Parlamentul. cu 1 vameşii,;, prfn intermediul Poliţiei,-Să sperăm. ’ •

Poate că ar mai trebui'amintit aici şi turismul. Pentru că aşa cum din Tîrgu MureŞ sau Cluj-Na-J poca pornesc autobuze‘ ori microbuze Incurse. re­gulate, spre Ungaria (chiar şi spre Turcia S-ă orien­tat o firmă particulară din Tîrgu Mureş), tot aşa măcar, da că n ii mai intens, ar putea fi' organizate curse din aceleaşi oraşe spre Chişinău .ori Cernăuţi: Nu mai vorbesc de Bucureşti, său Galaţi; sau: Iaşi. în. fond, este vorba tot despre două ţări vecine, chiar dacă în Moldova; sovietică sînt cu. mai. mult mar mulţi rtfmăni decît în. oricare'dintre ţările, a- mintite-mai sus. De. fapt, sînt români care ar vr&a să se revadă ceva mai des. iar staţul şî iniţiativa particulară („oameni de afaceri" români) ar putea

<face ceva maî mult în acest sens. - Sau 1 măcar atît c*t se străduiesc să facă numiţii oameni de afaceri în. cazul altor ţări vecine sau mai puţin vecine. Se tem oare că nu Ie „ies* banii?

; Vaier CIIIOREANU

Foileton:Am fost pc Litoral. Pentru

prima oară pe litoralul şi cl li­ber! Ca de obicei, am;luat cu mine nişte palincă, vreo două pachcte de Keni şi nişte cărţi. Ce sfetnici pentru clipo grele! Ştiţi cum e: ţi se îmbolnăveşte maşi* na, se defectează un 'copil, vrei o masă mai liniştită . . . Cu ele

-ai faţă de om. F ără /... ■ iV^am dus po Litoral cu frică.

NoŢ:ă se poartă, dar aveam şi motive. Frică să nu fure cineva

] revoluţia sau cea mai rămas din ea. Frică să nu-mi furei. maşina sau roţile. Frîcă să nu am vreun accident. Frică de a nu găsi ben­zină sau do a sta la C02i mari. Frică do boli; Frică! Da’ am avut noroc. Erau şi cozi la benzină, dar şi locuri unde luai fără rfnd.

Cum c la mare7 Lume multă, 'bişniţă fără margini,’ apă cxcc- lentâ (vorbesc de apa mării). Au dispărut miliţienii, dar Şî .".. po-

| liţiştii! înainte, după tlecare tufă

veghea un miliţian, sub flecare frunză sau fir de iarbă. pîndea un microfon. Asta la Neptun, undo jucau şcptic odioşii! Acum au dispărut poliţiştii, dar şi bfc- rea. Poţi muri de setei berea e o raritate. Un iaurt, o sana, un pepsi pe pîajă e o absurditate.

linişte. Nif mai zboară nici eli­copterele în vizită de lucru. Dar nici iarba, nici florile nu le prea udă nimeni, Nici' hîrfiile dc pe plajă nu le mai adună nimeni. Peste cîţiva ani vom sta Ia soa­re nu pe nisip, ci pe mucuri de ţigări,, cartoane, liîrtii, pungi de

IMPRESII DE PE LITORALAu apărut cohorte de bişniţari. Poţi cumpăra ce vrei pe plajă:^ nes, ţigări, ciorapi, costume dc' baie, ciocolată, cosmeticalc, pan­tofi, adidaşi, e adevărat nu tor- sion, gumă de mestecat. Totul! Au apărut şi ţînţarii. Roiuri-ro- iuri se năpustesc seara asupra -

' ta. Acum un an erau exterminaţi de mici! Odioşii urau tot ce miş­ca în ţara asta. Dar ţînţarii, care mai şi pişcau!? Iar EI nu supor­tau nici un fel de pişcătură! E

plastic, sticle. Oameni ce sc vor * mai . . . simţiţi îngroapă în nisip cu gesturi delicate coceni de măr, ; sîmbvtri de piersici. Turistul este cel mai mare duşman al Litora­lului. Să-mi fie iertată afirmaţia dar aşa este. Dispreţul unora faţă de acest colţ de ţară şi de vis este condamnabil şi cumplit. Am văzut tineri care puneau 9 sticle de bere sau pepsi, asemenea po-. picelor, şi Ie loveau apoi cu pie­tre. Cioburile le aruncau lîngă

zid sau le lăsau acolo . . . Gospo­darii nu prea se văd. La Nep-

, tun cel puţin.N-am umblat Ia baruri de fri­

ca preţurilor, ţînţarilor şi maşi­nii. Rulau două filme; de la ora 21 un film sexy, probabil să-l poată vedea şi copiii, iar de la 23 unul i poliţist. Mă plimbam seara pe faleză. Pe unii dintre feei; ce se plimbau acum un an, i-am re­văzut în boxă. Cum trece- în lu-, m c toată slava cea deşartă, min-' cinoasă. Pînă în vara asta mă miram mult de lume. Acum mă mir şl mai mult dc oameni!

Micii comercianţi 1 ambulanţi au umor şi ei. O fotografă te in­vita să-ţi faci. o poză „cu soţia de la. mare!“. Un fotograf, cu o imensă barcă din plastic, striga: „O amintire de neuitat în barca salvării naţionale! N-o rataţi!" Multe sînt de neuitat. Chiar şi unele preţuri. încolo, vorba ro­mânului, .toate bune şi frumoase.

.Cine nu crede, să încerce . . .

" Viorel CACOVEANU

ÎNTRUNIREA c o n s i l i u l u i NAJiONAL C O O R D O N A T O R

. AL „VETRE) ROMÂNEŞTI"

- 7 In zilele de 4—5 'august 1990,’* Consiliul Naţional Coordonator al Uniunii „Vatra Românească-1 ‘ s-a întrunit în şedinţă de lucru în oraşul Covasna.' Au partici­pat reprezentanţi ai Frontului Popular din . Moldova, ■ ai Ligii victimeldr din nord-vestul Tran­silvaniei şi ai altor asociaţii.. ’. Au fost discutate, printre alte-' • le ,' următoarele probleme: calen­darul acţiunilor Uniunii „Vatra

"Românească" pe perioada urmă­to a re p ro p u n e r ile , Consiliului Director privind comemorarea

. zilei de 30 august 1940: "aspecte^ • le .ee decurg din. articolele, dfc, ■presă pe marginea numirii pre- >■ fectuluf judeţului Harghita.

In legătură cu, ultimul punct, • Consiliul Director a.hotărît să a- dreseze. , guvernului şi primului ministru uri Apel.

.: • începerea Convorbirilor ro- ' mâno.-coreenc. Luni după-amia- ză, la Palatul din Piaţa .Victoriei, ministrul afacerilor externe al României, ' dl. Adrian; Năstase, -. s-a întîlnit şi a început cpnvor-; birile, oficiale, cu d l Choi IIo- Joong, ministrul afacerilor exter- he al Republicii Coreea.

Convorbirile dintre cei: doi. mi­niştri de externe vor continua îa cursul zilei de marţi. < :■ :

SITUAŢIA DIN ZO N A v : GOLFULUI

• Unităţi militare irakiene se deplasează spre nord, la zona de frontieră cu Kuweitul, în cursul ă ceea ce la Bagdad se denumeş­te primul pas al retragerii pro­mise a trupelor irakiene, relatea­ză agenţiile de presă. Operaţiu­nea a început duminică diminea­ţa: şî continua în seara aceleiaşi, zile, transmite agenţia irakiană de presă I.N A., citată de Ueuter.

Mai mulţi ziarişti occidentali au fost invitaţi de Comandamen­tul trupelor irakiene să se de­plaseze’în zona. unde’ au loc miş­cări de; trupe pentru a fi mar- tori a retragerii, notează agen­ţiile de presă France Presse şi Ucuter.

• Regele Hussein al Iordaniei a cerut, într-un interviu transmis de televiziunea din Amman, ţă­rilor occidentale să nu intervină - £n zona Golfului, apreciind că orice amestec extern în zonă ia r fi prematur şi mai degrabă ar complica situaţia decît să contri­buie Ia soluţionarea ei“, transmi­te agenţia France Presse. „Ofe­riţi-ne şansa de a ne rezolva noi înşine problemele", a spus rege­le Hussein.

Cind oamenii rămîn oameni

In ziarul nostru din 13 iunie a.c. publicam sub' .tiilut „Oe cile ori părinţii".. . . apelul disperat al ţdoamnei Ana Mnlrtovan din De). Domnia sa solî- ■cita sprijinul tuturor oamenilor, de suflet în a-t

. o/cri ajutorul lor material, după posibllităli, peri- / ru a'.î'i putea trata fiica paralizată in urma Unui ţoccidcnt, lată că. zilele acestea, am primit o scri- ':'oara emoţionantă: ne-a scris chiar tînăra Corina' 'Bote, victima accidentului petrccut in urmă cu mai bine de un an, ragtndu-no să aduccm ta cunoştinţa

ştiutorilor namcU} celor care, tntr-un gest de supre- p fnă omente, an a)utat-o, trtmiţindu-i sume dc bani, ŞjJJrtn care să fie posibilă continuarea tratamentului, l din sertcoarvr „Mulţumesc cu căldură ţ l«^ccunoştinfă următorilor: Vasile Domufa, str. t,

V«lcan nr. 2, Cornelia Cioca, str. Fîntinelc bl. La­mă L, ap. 7, Domnîca Lefter, str. Unirii nr. 17, Pe­tre Moldovan, str. Intre Lacuri nr. 43. Ioan Moldo­van, str Fabricii nr. 2, fîorafiu Bacjiu, str. Aurel Vlaiui nr. 11 , Rodiea Farcaş, Elena Tampa, str. Dubălarilor nr. 28, grupului de salariate de- la între­prinderea „Carbochim“ , Ioana Pura, str. Unirii tir.

( 1T/.1, Ileana Vasu, str. Petrila nr. 42, Ana Vais, str.■ Lăcrămioarelor nr. 1, Elena Marc, aicea Meseş nr.

ă şi Lctiţia Mădăraş, aicea Muscel nr. 20 — toţi din Cluj-Napoca, precum şi Măriei Marc din satul Caps nr 145. lui Grig Alcx. din Mhţca, judeţul Cluj; Mikaelei Moldovan din Someşeni-Bărc 2 nr.ll,Velictct Filip din comuna Baciu nr. 370, Viori- căi Pctruţa din Someşul Rece nr. 27S, Parohiei or­todoxe din comuna Ccanu Mare ţl sindicalului mu­nicipal Dcj.d

Nu putem, tn încheiere, decît să ne bucurăm efi dpcful nostru la omenie a avut ecoul aşteptat. Da­că am putut aţuta, prin modestele noastre mijloa­ce, înseamnă că, fntr-o mică măsură, ne-am făcut datoria. -

M. BOCf l

'.x > ' *' ' ’ V - ' . \‘r v \ '• ’ ; ^

. V-'k* x r f V ‘ - . '■ >* « \ >* ' * * >Z' 1 S S ' V î s ♦ v ( I ’ " CI ’

iuIbCA EHTgALĂ UNIV.

'ADEVĂRUL'- ÎN LIBERIA!E aP* SAG4&& 2w*w» •

Despre greviştii foamei ’ clin fosta „zonă liberă" a Pieţii Uni­versităţii din Bucurcşti agenţiile de presă ou transmis destule in­formaţii în Întreaga lume.. Chiar nemotivată politic, greva foamei declarată de candidaţii clujeni nereuşiţi Ja mcdicină — cei cu­prinşi'Intre'm edia 1 minimă do admitere a sibienilor şi media maximă a ceior ce s-au văzut respinşi pentru locurile din Glnj^ Napoca — va fi cu siguranţă cu­noscuţii pe multe meridiane, aşa cum şj noi am aflat despre mo­tivele, mai mult sau mai puţin justificate, care au dus la decla­rarea grevei foamei prin alte părţi ale lumii. . No vom mul­ţumi cu cîteva asemenea cazuri — ca fiindu-ne mai' apropiate geografic — din U.R.S.S. Aşa cum rie informează săptărsînalul „Kevvsweek“, femei între două virste puteau fi văzute în apro­pierea porţilor Kremlinului, a- flate în greva foamei pentru ob­ţinerea unor locuiaţe mai bune; pc pancartele unora se! vedea că, se află în situaţia aceasta de 50 de zile. ;■ . ■

în apropiere de Parlamentul ît.S.S. Gruzine s-â, instalat un cort cu paturi de campanie pen­tru destul de numeroşi grevişti ai foamei, unii împinşi la acest gest din raţiuni politice (mai a-'

Ies legate .'de dorinţă de indepen­denţa ţi suveranitate pentru Gruzia), alţii din motive umani­tare (protest împotriva unor pro­duse alimentare din zonele limi­

trofe Cernobilului) sau pur per­sonale (o femeie, protesta astfel contră iubitului care o înşelase «i o părăsise).- In altă parte a U.R.S.S., minerii- (ei da, fac şi minerii asemenea gesturi!) ce­reau, prin 'greva îoapvji, îndepăr­tarea conducerii îiedorite, la fel ca unii angajaţi de la Bolşoi Teatr din Moscova, protestatari împotriva : ni;-.surilor administra­tive’ abuzive aîe conducerii. Pâ- rafrazind cuvintele unui ziarist moscovit care comenta unele din cazurile relatate, prin „E uşor. a face greva foamei când nu gă­seşti nimic în magazinele r ali­mentare". (el adăugase şi: „Din această cauză, noi toţi sîntem in greva foamei"), precizăm că nu i-am avut în vedere în nici un caz pe greviştii clujeni aflaţi şi acum, cînd trecem prin apropie­re (duminică, ora 3.8) în plină ac­ţiune protestatară. în cazul- lor, ca şi al multor altora,- 'uri cuvînt, b cifra mică, o sutime sau o mii- me chiar pot determina: destinul unei Vieţi., Dăr'.cîri©' poate Tosti

. acel cuvînt şi cîte cuvinte asemă-, riătoare ar trebui rostite?-. '

D. TBAIANU

In otenţio sindicalelor clu jene:

UNIUNEA CONSULTATIVĂ an u n ţă sindicatele afiliate, precum şi celelalte sindicale interesate c â fa sediu! U.C.I.C, din B-dul Eroilor nr. , 2, cam. 8, telefon t-17-43'108 se pot depune, pîrtâ la dota de Î0 august 1990, tabele cu necesarul de bilete d e .odih­nă şi tratament pentru onuE 1991; pentru a fi înaintate, în

INTERSINDICALĂ CLUJ V mod; centralizat, Direcţiei E- conom ice de Administrare a Bazelor d e Odihnă ţi Trata­ment Bucureşti.,

Modelul Necesarul»i*Co- martdâ i e va întocmi conform îndrumarului m etodologic nr. c. 1414/1976, pag. 4. -

l BIROUL EXECUTIV. - . INVITAŢIE , ' :

Jn organizarea fundaţiei FAMILIA PENTRW VIAŢA" in­vităm feu drag, la Budapesta, fa­milii ide limba maternă română. Intre 24 şi 26 aUgust la familii" maghiare.

Va tren special porneşte' în data de 24 august, ora 8,00 din Gluj ş l . soseşte la ora 15,00 în.. Gara de Vest-la Budapesta. Re­întoarcerea . se va face la ora

15,55 în 26.. august". 1990.: Acoste, trei zile 'le veţi putea petrece în atmosfera ospitalităţii îa fami­liile maghiare. *

Vă>ugăm să înapoiaţi foaia de înscriere coriipletată persoanei

... care v-a dat, INVITAŢIA..✓ ; : 1 "

• Cu dr agr ■ ,. . . . \ Csalâci ALAPITVANY,

-Fundaţia’ PcntrUTaiail5e"*T" • Adresa: 1476. Bp. Pf. .40. . „

■ Tel: 3129—430/22G,' J,.',

„ŞEPCfLE ROŞII": ;Mă ştiţi din „Sincer vorbind“. "Rubrică intrare

nu am ocolit nici un subiect dif icil. Ştiţi că îm~ :. preunii cu Huţa Dcmian, Teodor iilateescu. Victor , Marea, MicUaela Almăţan, Mircea lori liadu, Cor­nel Iureş, dar mai ales cu .regretatul nostru con­frate Victor Tudor Popa, am militat încrincenaţi- pentru■ „şepcile ro$H“ • ’ 7» -'zile grele pentra „U“;V fi mai grele pentru noi, am ’stak aUtttiri de fotba- ■ iiftn celei mai iubite echipe din metropola Transil-

'■1919' $ . pinii-ou, cind eu 'ajuns în prag ds îalinv-nt. Nu-i antrenor, mi sunt jucători,’ nu-'sunt bat-i r.i-i.a. Dar esenţial: nk-i c ine Isă sponsorizeze şepcile

• roşii\. Dar noi cine suntem?’ După calculele reale' :ale statisticienilor,, .un, oraş de peste 300.000 locui­tori. ...Deci măcar 10 la tută sponsori. Care s<i-o je-' re lunar 'măcar 5 maxim 10 lei. --Caleulul micro- bismului vă dă o cifră mulţumitoare. Inclusiv pen­tru trofeele invinfdor este-mulţumitoare.* .T&ti tru-

?i fără umilinţă, trebuie sa rie âfilie-m sufle- teţlc de „şcpcile r o ş i i c u simpla condiţie să ne confecţioneze şepci —- pe care le votn pluti. Puteam

vaniet — Cluj. fanionul - -tnîndrie.i noastre era

1-

Ci$ti{jittoare sau infrlntă, bucuria duminicilor noas­tre era *Ij". Cu Mircea Luea, Trdiaii Georgesteu, Zo-

■ li Ivansue, Viorel Mateianu, Paul Mareu.Anea ori Sabău, de la vedeta pînă la mtissur, ştiam. «5 „U“ tiu cunoaşte reliffia minciunii. Săraci tlar curaţi, era deviza „şepcilor roşii“. ; Şi săraci au fott.din'."-:-

' . . . ' ţ C rfJ.G .-•'GLORIA 'BISTRIŢ A"- Un joc- util de verificare - a pregătirilor pentru;.ambele eciii- pe, disputat vinerea trecută, du- pă-amiază, jw terenul din cartie- l'ul Gheorgheni în prezenţa a cîtevâ sute de spectatori. ,

Fireşte superioritatea teliţileo--. tactică a fost d« partea, proas-, petei divizionare /„A “ , care.", a' controlat jocul în cea mai mare parte de 1iimp, realizind o , serie de acţiUni' spectaculoase. şi p.eiv

-cutante,'.. materializate' de pirc-iu'(min. 7),1 Florea ((min. 37), îv.in (min.'- 51): şi Şuvagău (min, ,64), altele fiind anulate prin inter­venţiile oportune ale p o r ta r u lu i..................clujean în repriza secundă. . / . \ Asociaţia Sportivă C.F.R. C”

Divizionara ,C “ ; (avînd îâ con-i, Napoca face cunoscut că în ducerea tehnicii im - cuplu tînăr - , ta' de 7 august :19(30, orele 3,0. pi alcătuit din D. Mureşan şi M. stadionul G.F.K., din strada .Ita/i- î Cojocarii) s-a 'străduit să dea ,o —«inişiilor nr. 23, va avea joc » .replică bună valoroşilor parte- .constituirea.' ,Ligii< Suporterilor ] neri si în uncie momente a reu,- C.F.E.-işti .şi alegerea Comitetu- j

, PREMIERĂ- ABSOLUTĂ LA GHERLA

,U“ . •• să-vă: Stifir cil cva fraze melodramatice, dar ţ: tiu căsponsorii adevăraţi n-au nevoie ’ de lacri-irti. ' îm­preuna cti uiţi cronicari-sportivi, vă cer un'-singur lucru: veniţi-în clubul de amici ai "Şepcilor roşii'1. Şi nu vă mini aii,' chiar dacă le > vom-oferi trofeul

{i-nvinţiltr; Cti ami e pv in fotbal.'..'■■’■■ ; icn MÎCAŞ

şit să; joace de la egal 1 egal. doar în fazele -de .finalizare s-a mai poticnit Golul dc onoare a fost marcat de Brata (min., 60). ' Pe amintit însă şi , fază din min. .

,50, cînd Wăstruţ a executat te­lefonat o lovitură de la 11 roe- tri‘ prilejuin'du-i--portarului.. JVa- jaţi o paradă oportună şi salva-.

,'toarc., lata şi formaţiile care au e- voluaţ: .-C.U.G.:. Oprea — .. Biaga, Piroş,"Năstruţ, ; Baci — Dunca, Sălăjan, Corujan, €>pres l i : —;.,

, .Crişan, Feşnic, (în repriza sc--. I.IGA SUPORTEHttOB

4 ( 0 - 2 ) ; ,; undă iau mai ev 1 1:’, E;n ’ )u —

, in poartă, respectiv sjoîili,. Brata, Moldovan, Csaiay, iiasu, ■ Cse- S:e , Dan,] •— în cîm p-,; . -GLORIA: Criitidn- (Naiaţi, 4G) — JVUniries- cu, Tănase, Simion, ! Sevastiţa .iVpica,- -46) — Florea (Ivşp> 46), Boera ; <Pîrvu,-70), Bomaii,’.Voioa (.îfiodii 46) —- D. Moldovan,- Pir- ciu iŞnvajţ;ăU, -46).:: - ,

Ai.eiit şi autoritar : arbitrajul lui Dan Crăciun, -ajutat' Ja. tuşe >k':- Fi.; Pop şi.„y. Olaru. .

.^yicioir.j'^oiăvv, .-AF-n-iiş-fi; a k u n t alui de iniţiativă.a constitrin ji Co- raiieiului , membrilor susţinători:I '»i| înd cu această dată se pun i - 'j. »:ş ‘ abonamentele, ;pentru

> -• , i i'.an cornpetiţional 11090-—> . i.' diviziei:/ „C" de fotbal, 7 1 a TriCtiuiile cch'if C.F Ji-

- FOAIE DE ÎNSCRIERENumele soţilor:,Numele copiilor:Adresă, telefon: m m m w 'm * ■ « ■ P U I R

T t r t ii cnv * e 1 i bucurie, pe \mdă de corn vinijtuio.so, evenimentul' care dc curîrtd a polarizat interesul celor peste 1.2C-0 vinători de pe meleagu­rile clujene: desfăşurarea la Gherla a fazei ju ­deţene de tir vinătorcsc la probele parcurs (talere) şi glonţ (căprior stîrid). Ara. trăit sentimentele mărturisite pentru motivul că orăşelul nostru şi-a descoperit, cu acest prilej, vocaţia dc gazdă onora­bilă şi atentă într-o disciplină care cere cchilibru nervos, ochi ager şi mină' sigură. Vocaţia de gazdă — adevărată premieră pcnti-u Gherla — s-a datorat inaugurării noului - poligon destinat tirului vînăto- resc. La inaugurare au fost prezenţi prof. dr. ing.

-Aîex-andru 'ŞerbanV preşedintele Asociaţiei vînăto- rilor din judeţul Cluj, precyxn şi Constantin, M a -. rinciu,'preşedintele Comisiei judeţene de tir; ; '

J'_- în luptă,.cu dificultăţile prlejuite de zborul nemişcarea ţintelor,' precum - şi 'de'., căldura sufo-

_cantă-cu care i-a : blagoslovit;1 cerul pe protagoniştii . întrecerii, întiietatea finală; a* fost' îi tată de'îndc- mînareâ,’ calmul ş i..', tinereţea concurenţilor (teh-

. nica celor; mai 'în"vlrstă' fiind eclipsată do înceti­neala reflexelor; de, ,.Cest îa vie!“). 'îirUriăl, cea mai bună ţintaşă s-a dovedit Etelf.a Moiuar, iar la

ţinlaşi primi Ic <if> . v ote ale podiumului de .pre- naiere au fost-ocupaţi?* :iJe ; Mircea- Huziflov&fci II (Gherla), Atnbrus.' Szetoily (Cluj) şi Z.tJ.;t.-»n Friîe- 1-cas (Gluria).' . Din discuţia pisrtaîă la finele ■ întrecej.îs' cn d-1 Constantin' Marinc-iu au lost evidenţiate»;cîteva de­talii: , notă maximă 'pentru organizatori (Vasile Oi- teanu, Traian Aşiiieaji. Mircea' Buziriovskj-1; Florea Buneş şi alţii); valoarea pe plan ccolojfiţ % dis­putei (astfel 'd e 'concursuri îi ajută pe vînătoM fi-şi perfecţioneze'-tirul • şj Jrepţ urmare, în teren, un

' procentaj îjaliURătfiţlT de vijiat nu va mai ii sţ.-bi- . ~ îodit şi hărăzit- drept pradă răpitorilor, nemaivor-

. bînd ae.chinurile de nedescris în care .slirşesc .ani- ' m alele 'rănite;;-c)j'gnhizarea unor astfel de iriţi e-

ceri înaintea' desc-hidarii sezonului de .-vlaHi^re-şi atragerea unui număr cît mai mare de ţintaşi şi ţintaşe în .dispută, îndeosebi a tineretuioi. ; -" închei: îeîicitîndu-i pe cîştigătovî şi pe'orgarjisa- torî pentra premiera sportivă de la Gherla şi de­plina ‘ ei reuşita. - ' ' , '. ■ •. .

DIVIZIA ,,A“ DE FOTBAL,' EDIŢIA 1990-1991 . ^ ş

;■ : : : p r o g r a m u l " t ij r u u j iNumărătoarea inversă se apropie de sfîrşit: du­

minică, 12 august, start în divizia „A“ de fotbal,1 ediţia 1990—1991. • Iată, Sn ordine alfabetică, celo :

■ HO protagoniste aîe primei scene fotbalistice a ţă. rii: F.C. ARGEŞ Piteşti, S.C. BACĂU, F.C. BI­HOR Oradea, F.C.M. BRAŞOV, CORVJNUL Hu

ETAFA I (12 august)Farul — „Poli" ,Rapid — S.6. Bacău ■ . / Dinamo — Petrolul Universitatea — Steaua F.€. Bihor — Corvinul Progresul — Sportul Studenţesc F.C.M. Braşov — inter Gloria — F.C. Argyş^ .

— JiulETAPA A II-A (18 august)

»Poli“ — Rapid S.0. Bacău— Dinamo Petrolul — Universitatea Steaua — Progresul Corvinul —• F.C.M, Braşov Sportul Studenţesc — F.C. Bihor Inter — Gloria F.e. Argeş —Jiul — Farul

ETAPA A llf-A (22 augost) Forul — F.G. Artcş Rapid — Jiul Dinamo — „Poli"F.<5. Bihor — Steaua'Pro/nesu] — Un',\*ors51av.i F.C.M. Braşov - Vj^nnl %ut&.

C loii.i — CoîvWjdI «W* - l-.tei H.C - IVttoiîil

A I V . *2' wDtcmliiV)' .Hţi'vi.i! Uatea - !".C. Bihor- „Poli" - S.C. n.j., iir*

Petrolul — Progresul Steaua — F.C.M. Braşov Corvinul — ,„U“Sportul Stildente.se — Gloria Inter'.— Farul F.G. Argeş — Răpid Jiul — Dinamo ETAPA A V-A (5 septembrie)

Farul — (îorvinul Rapid — Inter Dinamo — F.C. Argeş F.C. Bihor — Progresul F.C.M Braşov — Universitatea Gloria — Steaua

— Sportul Studenţesc „Poli“ — Petrolul S.C. Bacău — Jiul

ETAPA A VI-A (15—JG septembrie)

Universitatea — Gloria / Progresul — F.C.M. Braccv Petrolul — F.C. Bibor Steaua — „13“Corvinul — Rapid Sportul Studenţesc — Farul Tnter — Dinamo

l l-.C, ArptJ> - S C n , « i i Jiul. - „Poli-

ETAPA A Vli-A ! (23. septembrie);• Farul — Ste.-iu;! :i R.ipid Sportu’ Stil it nţesc i Din.imn — Cinvfiiul

nedord'-a, BIK/XMO .'Bucureşti, FARUL ( onshuifa, GLORIA Bistriţa, INTER Sibiu, JIUL Petroşani, PETROLUL Pioîesti, PROGRESUL Brăila. „POLI" Timişoara, RAPIli Bucureşti, SPORTUL STUDEN­ŢESC Bucureşti.,STEAUA Bucureşti, „U" CIuj-Na- poca şi UNIVERSITATEA'Craiova.

F.C.M. Braşov — F.G. Bihor Gloria — Progresul „U“ — Universitatea „Poli“ —• F.C. Argeş S.C. Bacău — Inter ,Jiul — Petrolul ;

ETAPA A VIU-A (29—30 sept.) 1

Universitatea Farul F.C. Bihor — Gloria Progresul — „U“ '.Petrolul — F.C.M. Braşov Steaua •— Rapid Corvinul — S.C. Bacău Sportul Stud. — Difiamo Inter — „Poli"F.C. Arge-î — Jiul

, ETAPA A fX -A (7 octombrie)

Farul — Progresul Rapid — Universitatea,Dinamo— Steaua Gloria — F.G.M. Braşov „U“ — F.C. Bihor „Poîi" ~ Corvinul S.C. Bacău — Sportul Stud.'F.C .A>re< — Petrului - Jiul —

'••ETAPA a x . a (10 oelonibri6) ' l'

K.C. liîiior --i Parul- 'Piv«:'Lv:ţ,iJ — Ji.ipid

„U.“F.G.M. Braşov —. Petrolul — Gloria Steaua — S.C. Bacău Corvinul — Jiul Sportul Stud. — „Poli"Inter — F.C.-Argeş- - ---

ETAPA A XI-A (20—21 octombrie)

Farul — F.C.M. Braşov Rapid — F.C. Bihor■

■ Dinamo — Progresul „U" — Gloria '\ : - „ P o l i " S t e a u a . ;S.S. Bacău — Universitate» Inter — Petrolul F.G. Argeş .—: Corvinul Jiul — Sportul Studenţesc

ETAPA A XII-A (28 - octombrie) '

Universitatea — „Poli"F.C. Bihor — Dinamo Progresul — S.C. Bacău F.C.M. Braşov -— Rapid' Gloria — Farul Petrolul — „U“ ' »Steaua ~ Jiul .Corvinul — Inter Sportul Slud .— F.G. Argeş

1-71'APA A XtH-A (3— t noiembrie)

Farul — .«•Rapid — Gloria Dinamo — F.C.M. Braşov’ „Pnlj'‘ — Progresul - S.e. Bacău — F.C. Bihor Corvinul— Petrolul 't Inter — Sportul Stuner.tef.o- K.C. .'1.rgv‘V-— Steaua Jiul - . Universitatea .’ ! ETAPA A SIV-A

" (II noiembrie) Paiul — Petrolul- ■

Jon. BAN, dc la . Carterul •- So»»*»®*Argeş... -■Universitatea —--F.C.

. F.C. Bihor,- — „Ppli“,,Progresul —ţ jiu l • :

'F.C.M. Braşov — S.C. P.Gloria— Dinamo .,,U” — Rapid , . ■. V j Steaua — Inter.-: - -Sportul Studenţesc , — Coivwul

ETAPA A-XV-A (17 noiem brie)

•Rapid — Farul Dinamo — „U“

. vPoii“ — F.C.M. Braşov ' 'S.(*. BaeSu,— Gloria '

.Petrolul — Sportul Stud. .. Corvir.vil— Steaua Inter — Universitatea - F.C. Argeş — Progresul»Jiul — F.G. Bihor

ETAPA A X V I.a '(21—25 noiembrie)

iv/ţ-ijl — Dinamoiviipid — Petrolul -: . •Universitatea — Corvinul’F.C. Bihor — F.C. Arg<’ş Progn.'sul — Inter . - " F.C.M. Braşov — Jiul Gloria' — „Poli*„U‘‘ - &€. BacăuSteaua ■ —. Sportul Studenţesc

ETAPA A XVII-A ;(8—9 dccem brie)

■Oi namo — Rapid „p o ir — ,,u“ : ■ • ■S.C. Bacău — Fanrl • Petrolul — Steaua’ fo i vinul — Progresul "' 1 ' 1 Sp, Stud. — Univc'Psith'.e.) Iiiîr,:-— F.C.'Bihor' ’ ■"F.C. -'Argeş' —' F.C.M Rr..«;<'/»■ Jjl.ii—• Gloria*. 1 -.

PAGINA 3, SsSS» :ADEVĂRUL'1 ÎN '• 1IBER1ÂTE"

Ge-/:Se întâmplă cu legumicultura?Întreaga. agricuJtuvă,..;. zguduită. în ultimele Iiirti

din temelii de un prim, puternic şi prelungit seism, îşi schimbă încetul -cu încetul faţa. Ce; este .m a i, important, ;se simt In'evoluţia ei, tot nia». preg­nant ţi schimbări de eseaţă. Barometru cum'nu. se poate mai edificator al..„progtesului" .esieţfără în -, doiaîă, piaţa." .Iar .consecinţele, de‘ orice pătură ar fi ele, bune sau rele,'; sîr4‘ i-uportote. dfe; către. . . consumator, care,. de-acum va intra se pare, în­tr-un interesant, ^pcrife palpitant şi nu totdeauna , plăcut joc ai scăderii şi creşterii’ preţurilor pe pia­ţa „liberă". •; ' " ' ■ ' ' - .

In context să vedcni ce se-Ktîmpîă cu legum icul-. tura. Cel puţin in condiţiile judeţului Cluj, o 's i- tuaţie_tfe-a dreptul alarmantă se perpetuează în­grijorător, fără a exista semne cît de timide de.op ' timism.' Piaţa liberă' de legume-fruete este de-a,: dreptul înspăimîntăfoare! Preţurile urcă ameţitor spre limite.;, . ‘ .astronomice. E-un lux pe care jni oricare şi-l poate permite prea des, să te aprovi­zionezi; z iln iccu legu m e proaspete, cu tomate, arr dei, vinete, varza, Jasoie etc. Ce să roai Jicem de castraveţi? - • < ; ; ... ,

Ce ce toate astea? Cum ->-.i roai spus, în,.pro­cesul" -do împărţire*a. loturilor»tie icren\'amtont rcr” partizate cu prioritate cele mai bune suprafeţe. Or, este ştiut că,în bazinele legumicole Arieş şi. Someş: erau concentrai i; mari 'asemenea suprafeţe' care ge cifrau la aproximativ 3 mii hectare. • Că nu era abundenţă de 'le^ îm e' nici atunci, iţstafestţ'o :nltă.-> problem^. priciiin din cele 3 mii hectare'aiKrămas raai puţin de o mie. Celelalte, în majoritatea lor, au primit altă.destinaţie, avînd prioritate -cultfirile ■ cele moi comode,' care nu presupun" eforturi, ţi in-, vestiţii; deosebite." Şl asta în eOnuitîiJe.în care. în

varea legumelor' (exemplu cel mai îa-ndemină -r- . Dezmirulţ), celelatte vdiminuîndu-şi rnult' suprafeţe­le cultivate, suprafeţe „lucrate"* mai ales în. „f eres-. trele“ dintre lucrările -în gospodăriile. . . parficur lare! Or, cinenu ştie,că legumicultura,’ nu trebuie scăpată o ^Kpă'dini atenţie ? 7...

apoi, grindina (tare la .'ucu ţi

. Gălăraji a 'distrus aproape totul),"au contribuit şi ele ia împingerea legumicultunj spre o situaţie,

,'să-i'.y.ieem, d o a r , " d i f i c i l ă '; ; .VŞi totuşi,! pe unde ne aflam? S-a încheiat recol- ; latul Tnâzării peiitru păstăi, pe 158 hectare culţiya-

. te.- Producţia totală, 323 tone, este departe de cea Va anului. trccut — 2.100 tone (de pe 531 hectare!).

Şi la varza timpurie recoltatul este pe terminate. Chiar dacă şi în > cazul acestei' culturi s-a restrîris suprafaţa (doar 76 hectarfc faţă de 135 în 1989), re­colta,’ peşte 1.500 tone pînă acum, nu a fost valo­rificată în toate cazurile, cum 's-ar fi cerut în pri­mul rîntj din cauza nepreluării la timp de cătns T.L.F. Au avut necazuri în acest sens legumicul­torii din Luncani, Jucu şi cei de la l.P.L. Cirapia Turcii — Poiana. - •' '

IDar, probleme;sînt şi.cu fasolea păstăi pentru in-: dustrializare (doar 49 hectare cultivate, dintre care, 30 de către Î.P.I.J.F. D ej.^A nur trecut se tultivau 177 hectare...),. ţi cu tomatele: (96 hectare în 1990, 285 în '19891) şi cu ardeii (143 hectare faţă dc 283 Jn 1989!). _V Cît despre castraveţi, toată lumea ştie. Sînt, de

t'jcîţiva ani, o cultură problemă. ; v •Şi,, totuşi,"'fititea ciţe sirit, legumele nu sînt valo-

rificate cum ar trebui, nu ajung ,cu promptitudine la consumator. ,Ce se va întreprinde? Intre altele, aflăm de Ia domnul, ing. Ioanîţescu^ directorul

" Trustului , judeţean al horticulturii, că se preconi­zează deschiderea voii ui mare complcx comercial pentru desfacerea pi;oduscl6r'-proprii; care va de-

■ servi I.PX. Cîmpia Turzii, S.C.P.P. Cluj, asociaţiile ., CSşei, Dej, .M ica .C om p lexu l al ' cărui- proiect are ''î'şanse de a fi'aprobat va avea „filiale" şi la Turda,. Dej, Cîmpia Turzii, poate'Gherla şi Huedin . ' /• ; Bşte în continuă creştere (timid ritm însă!) n u - ’ mărul punctelor de aesfacere ale unităţilor produ- cătoare/' Eiirtsinârca 'intermediarilor de orice fel, nu poale'fi decît de bun augur! ' : * ‘

Cit despre producătorii-particulari,'care nu tre- , 'yfcuie învăţaţi'să-ţi desfacă prodÎEsele, ; ce să; mai • vorbim? ' VV - ' i :.r/ Să fim optimişti. sînt,şanse ca': încet, încet, şi le- , fumiculiura să se repună/totuşi, p e p ic lo a re ..,

PRIMIM SPÎIK PUjSLIGÂJîE

Rlspis i m m m fix - m îm

r»»;i

UN „PRIKŢ” F!KLA©£Z OĂZOUiT (DE BUNĂ VOIE) IN IATACURI ClUJEHE(0Accst titlu nu \ ; i

câ ar fi vorba ncapar^t de v.n ■ prinţ dc1 sînge, .asemănător celui de BaniaPPutem avea 'în vedere un prinţ al; ştiinţei; un prinţ al îndrăznelii, uri prinţ -al av’entu- rii sau al generozităţii! etc. Ierar­hizarea; valorică' a 'acestor;cate- , fiorii d e ; prinţi Veste greu de 'f ă - ,

. cut. în.ifayqare'a.unei specii, însă, pledează fapte. ; „îni'ejjjsirate”, . ,,argumenţate“;''de' instituţfj care , sînt în afara-.cricăror bănuieli şi subîectivisme. • ■

Domnul'-'procuror. Nicolae- Ru-" su, de la‘Procuratura locolă'CIuj* Napoca, he prezintă unv.,pi'inţ“ dintr-o categorie aparte c«ire, si- în prezent/este oaspetele muni­cipiului nostru. ' Dar trebuie să precizăm; de daia aceasta.,•prin­ţul'1, pe numele lui Tudoran Ioan (numele indică o sorginte autoh/ tonă) este găzduit lâ noi in cali­tate de inculpat ■' V

Dar, să-i prezentăm, pe scurt, V biografia şi:faptele, (merită, pon-*'- tru că este,; un. pririi cu totui a- parte şi e. bine ..să fie ' cunosf-ut t). Este de origine -lin oraşul Vic­toria, judeţul Braţrcv Performan­ţe, pînă în -prezent; 14 Vcndain- nari pentru fapte cernise in dife­rite localităţi din ţnră, 'Speruili». zarea: furturi-;şi ..înşelăciuni.. Ci­ti ma condamnare de 6 ani ‘ i 4 luni închisoare a fost pronunţată de judecătoria sectorului 4 Bu-~ curcşti (eentinia nr. 34 din 23 ia­nuarie 1989;. Din aceasta -rezul­tă că împreună cu alţi 7 incul­paţi s-a asociat pentru săvirşi- rea de infracţiuni în scopul de a-şi procura- bani în scopul tre­cerii frauduloase a frontierei. A executat mai puţin de un an în­chisoare, fiind eliberat de revo­luţionari din arestul Poliţiei din Baia Mare în data d e -2) decem­brie 1989. Deşi pedeapsa i-a fost craţiată condiţionat prin Decre­tul-Lege nr. 23 din ianuarie 1390- „formaţia“ de prinţ nu i-a per-

niisj sâ m L» i *» 1 ' 1 1 » l~i i i , ; . -• Şi-d copţi - >iî, lut* o ţioiWlă.v1/ n’Ji mure s^tefe şi âu u i t,r, d tporil de pu cu-

;. loziiatc. Ir. 31 mai te ΰJ?0 c f* ■-t prirfs dc c iv ile le J< ix>]I*'e, î'ir Procurai 3'a !<•, C’ u-N« j

’ a emis Iui ui. r>. < u.tde arestai

Tn p re /c ,. ■ ti j tjt r ju faptul c.I d-3'„ • h’ - f . "e, m pe- rioada ■ k ',u r n -n ; .1! o 2V1 a comis 3 fur.tuţj s'î mai multe In-

'.şelătiunii în, raza, .municipiilor . Cluj-.Vâpoea, Tîrgu Mureş,, Alba >• lulia. Ţjmiscnrs, Braşov,-Cors—

tanţa. ;';v;.- r; ‘ : \ ■

SKKL4L.1’ OJ.tTIST

Evidenţiem o tehnică curat Be ,,prinţ‘‘.; Tihărui- racoia , pe, strax

-d ă , în localuri, say prinvinterme-, diul- unor persoane femei tinere.

' 8e decomar.da . 'drept, cetăţean finlandez, medie,-venit în ajutor ' in Homania. doinie să urmeze la

. noi un ;eurs de specializare pri-.' vitor Ia naşterea prin' hipnoză.' Poveşti frumoase, tocmai bune sa. înceţoşeze' roinţiie unor' firi\ro-' rnantice. Âu căzut în nadă, .în, 3 luni: de'zile, oferind încreyere,. susţinută chiar de, sentimente vreo 30 de tinere femei. Demn do menţionat, — drăcuţe, “ sau' chiar ..!. mai mult. Dar'am uitat, să vă descriem „cheia” spre'MJ-’* fie tui acestora; promisiuni în că­sătorie, 'insistenţă, cadourile. Au ,

'urmat vizitele la domiciliul vic­timelor.. Şi, aici e aici!'.,Prinţul* se documenta asupra situaţiei materiale a gazdelor. în cazul în care aceasta deţinea sume mai mari de bani sau obiecte cu un volum mic şi valoare mare, !ua cu grijă mulaje de pe cheile sis-

- ternului; de închidere a . locuinţe­lor, le confecţiona şi comitea fur-

; c o m u n i c a iFrcniul Şalvarii Naţionale invita membrii ţi simpatizanţii

din carticrele: MARÂŞTi. SOMEŞENi. [RiS ta înlîlntrea^cu pariamentarirffontutui $i cu m em brii.1 consiliului efe coat- c c n c r e •nunfc’oof,; întîfnîrea va avea loc îa data de JOI, 9 AUGUST 1990, ora 18,- tn localul S c o li i .generale nr, Mărăţti. , , « , , y , i 1

. 'I

tul,1 p iă^^n-J, î:iu,U:. ■ noot ' locul -faptei. . ■ ;■ ..- - i .. Iată în ce. med a operat incul­patul în Ccle S cazuri pentru care este cercetat în prezent. <2u diplomaţie, cu tact a .sustras bani, diferite cantităţi de aur, obiecte

■ de îmbrăcăminte, de toaletă, ca­sete video, caselofoane ş.a. în valoare totală de peste o jiimă- ţate-: de milion lei! Este adevărat cam puţin pehtm un' . ..prinţ“ . Dar;pentru un nuiritor de rînd...

' ion Kt s

Pentru ca opinia publică din Cluj să poată fi corect informa­tă asupra adevăratei semnificaţii a datelor cuprinse în recentul comunicat publicat de către Con­siliul- de Coordonare . Judeţean F.S.N. în „Adevărul în libertate" din 21 iulie 1990, mă văd nevoit să fac unele observaţii pe care le consider ; absolut ‘ necesare.' Pentru o mai bună informare, ar fi fost de dorit ca acest comu­nicat să fie publicat împreună cu Moţiunea de protest la proiec- tul d e leg e privind administrarea locală, moţiune adoptată de C.P. V.N. judeţean şi municipal.

Doresc să precizez, de la înce-i . put, că aCel comunicat, foloseşte-- cuvinte şi aprecieri cu v’ădit. ca ­racter de atac la persoană şi ca­re, se pare, că a devenit o mo­dalitate de, exprimare curentă a. acestei formaţiuni ploîitice ai . căror reprezentanţi nu se pot împăca eu ideea unor dispute în limitele unui dialog civilizat, - A : utiliza expresii, ca: „semnatarii'V moţiunii nu . au cunoştinţe eîe- . mentare de, drept constituţional",’ „cine crede aceasta dă dovadă de ignorantă , politică11 (adică mentT, brii C.PltJ.N.), ,,C.P,U.K. judeţean a boicotat si.stemaţie viaţa de zi

' cu 'zi a .clujenilor4*.' reprezintă a- '. tacuri necuviincioase îndreptate, împotriva unor persoane sau f° - , ruri, în stilul caracteristic: foş­tilor dascăli, ■ politruci - £au ins- ' tructori1 care prbpovădţnau doc­trina marxîst-îenînist-ceauşistă! pînă inai acum cîteva luni. - .;, Aş dori să precizez, din, nou, , că prin moţiune se protesta :ener-;. gic, împotrivă , încălcării, ; unor principii specifice unui 'stat de-

/mocratie- şi , anume: renunţarea la • principiul ‘ fundamental1-al sepa-,,, rării puterilor rprin desfiinţarea abuzivă a puterii legislative la ni.wl teritorial ‘ şi extrapolarea \ rezultâtuluî; alegerildr. generale ia : nivel local. Consider, în'conţinu-, are, c ă ’aşa cum pe plan,naţio-' nai C.P.U.H.-ul ‘ a ;fost .înlocuit, prin" organul;,legislativ . .ales : Parlamentul'- era normal, “ logic ;

: şi democratic... ca „C.P.U.N.-urile; locale şă fie,;dizolvvaţe odată., cu 5 'desfăşurarea' 'alegerilor din,, ten- ţoriu. Prin aceste masuri. Roma- -;

: nia este scoasă,, din ;hou,. în ’.s- J, V’ farâ modelelor ■ statornicite-, în

întreaga*-’ 'Europă,- . trânsplahiîn-r dij-se.într-un mod absolut dîscre- ■ ţionar: rezni tatul alegerilor gene-,

, ral.e la nivil teiitorial.:'In aceste .. 'condiţii, «ugerăm factorilor V de. V

decizie din România să. renunţe la măsura deVa.se mai organiza;', alegeri locale pentru a, nu se - mai face' cheltuieli inutile . .C

Apreciez că este de dom eniul , bunului simţ pblitic ea atunci cînd se abordează O problemă de i importanţa restructurării puterii,:

. executive teritoriale 1 să te con­sulţi şi Să te bazezi pe experi­enţa dobmdită de către cei care au 'fost inveştiţi legal de condu-.;', cerea statului, sâ asigure conţi-.*.’

niiitatea vieţii st^jf.l-^conoinice- politice Jir nivel local, din de­cembrie 1089 pînă 'îa «fîrţitul' lui iulie 1990. Atunci tind guvernul a contactat F.S.K'.-u! şi partidele afiliate. în problema numirii ac­tualei conduceri administrative, nu era normal, democratic, util, diplomatic să cp'nsulţi, şi pe cei, pe care tu, F.S.N;i ’î-rai am;ptat'’ şi i-ai investit timp de 7 luni şi •cu misiunea de a cunoaşte oa­menii din judeţ care aii dovedit ataşament faţă de cauza îie voii;- ţieî din Decembrie, oameni ne- eomproraişi, moral, politic sau profesional '.şi care nu au făcut

-parte din activul, dezgustător al fostului per.? Eludarea -acestui

. act abşoîut, firesc intr-o_ societa­te democratică , reprezintă, de fapt şi de drept, o dovadă certă de ignorantă politică şi civică. In acelaşi context, a susţiue că „C.P. U.N.-U1 judeţean a boicotat sis-' tematic viaţa ide zi cti zi a clu­jenilor" "'-mi Se pare: a apela - ia - metode de discreditare' tipic- co­muniste prin care se aduc acu- ; zaţii deosebit' de grave. 'Ieşind,

:1a .o parte ' faptub că -din acest C.P.U.N. au iăcut < parte cu drc'p-{ furi depline şi reprezetitanţii F.S.N. care nu au- intervenit şi nu au făcut nimic pentru stopa-^ rea : acestui „boicot", sunt' anulate-s. şi oprecicnle scrise’ şi' Verbale’" ale conducerii RS-N Î- 'care, prin declaraţiile domnilor Ion Iliescu. şl Petre Roman, au avut aprecieri elogioase; la adrC- sa activităţii depuse de către cest consiliu pe cârc; acum,;ton

■. ducerea locală F.S.N. — ajuns;, p ’.• această .treaptă a puterii-Câîcmd

peste „cadavrele** ,celor ‘care, au V pus bazele acestei formaţiuni' po-• litice-lâ nivel judeţean şi ';jriuni- ' 'ţipai — le; contestă cu o uşurin­

ţă şi o lipsă , de pudoare uimi-; voare. ' i.[ '7^''5 Fără a mai .dispune de spâynl- ; necesar pentru olucidarea ~; si a ' altor neadevăruri •‘e:q?J*imate in• comunicatul. F.S.N., doresc să re­

amintesc că indiferent de, rţzul-; tatul scrutinului: de, la.jjJ inaî,

; cetăţenii acestui judeţ nu^or ac- v cepta sub nici-o formă ca la cbn- ,, ducerea.' organelor administrati-

ve locale să fie instalate pej-soa- ne carevâu făctit parte sub o for­mă sau alta,' din activul fostul 1 per! Dacă, conducerea locală fe-

; seriistă-peceristă” nu .'înţelege c- ' xact raţiunea şi sem nificaţia 'fr-

..rolui vîrsat în zilele-tragice dm •Decembrie, , le ,'' reîmprospătam ‘memoria’ acum; âtniritir.flu-lc. c& există destule-persoane compe-

. tente, demne şi. nccomprorii-e ’ care să asigure de reuşită ...încer­

carea de' ,,a. scoate;carul din no- roi’*. Dacă acest lu cru .va .fî'W - leş aşa cum sc cuvine, ,rior 'uni

: vom pune umărul la înfăptuirea ; acestui deziderat , • ’

, Dr. Octavian C. BURACl;, ' f ■ fost preşedinte al C.P.U.N. —

judeţul Cluj v ; . ■

niICA; DE DICIAIUM; (Urinare din paş; t) '

cm, niai mult, ii «ecurioaşie ea fâcînd parte din laturile, din tră­săturile ei. Democraţia piotejea. ză chiar, prin forţele ei de ordi­ne, pe cei cc găsesc de cuviinţă şi au motive să protesteze, indi. icrcnt de tonul protestului. Ceea cc poate surprinde, şi ne sur­prinde intr-adevăr (a fost cazul îa mitingul clujean de acum d.iuă sâptămîni,. organizat in principal pentru a cere eliberarea lui Marian Munteanu) este tndir- jirea unor vorbitori in a denun. ţa ccea cc ;e i definesc la aciuata organizare socială ra fiind n dic­tatură mai neagră, mai "rea de­cît dictatura anterioară, ceatişis- tă. , Asci ţiunea ■ o fost reluată, repetată fn cîteva rînduri, obţi- nfnd aprobare» tacită ori mani­festată- zgomotos a unora din participanţii In miting.

Să ne Jucăni chiar fntr.atîta cu cuvintele,: să inoculăm cu a ti ta uşurinţă în conştiinţe- alcoolul, «trosni lor <*x»l(,ant7 E, o nimica toată "v3, iuvîrii aţtSv.i cti aiuzar.îi

■in flceapfa şi1 stirfua.;-(-.;t>i în'ecn-1

tru, fiindcă hemultumiri'sînt în­că destule, nil toate măsurile a-

: .nunţafe de preşedinte, de guvern s-au dovedii utile, eficiente, „mi- raculoaso", euni aşteptau unii. S-au luat şi hotărîii pripite, s-an

."-făcut greşeli (prompt semnalate şi sancţionate de unele, partide şi organe de presă, inclusiv de mass-media străină), se. manifes­tă încă prudenţă, ezitări, neîn­credere sau opoziţie făţişă faţă

, do aplicarea unor măsuri practi­ce de liberalizare a vieţii, dc privatizare a mai multor sectoa­re etc., — dar de aici şi pină la a susţine că întreaga structură politico.socială şi economică ac­tuală este o dictatură „mai grea deeif cea anterioară'*, înseamnă a îmbrăţişa orbeşte, duşmănos şi obstinat neadevărul, înseamnă a

/insulta majoritatea cctăţcnllor care urăsc tot atît de mult dicta­tura. dar care sînt conştienţi că

• nu mai trăim, că nu mal puten» dori sau accepta o dictatură. • «

, Contradicţia stă chiar în-em i- ferea unui. asemenea „adovăr*, în tiMjVt.jsirâi ile! priclamS!-*! Tul pu- I>fii c.'i pioclamariîa !’>!>•• r .’«. neîn­

grădită ş.i neîmpiedicată de vreo forţă de ordine ori de represiune şi neurmată dc acţiuni punitive. Fireşte, orice stat dictatorial din lume „îngăduie" ascmene.a prac­tici!, Dictatura tolerează; să fie astfel' dată-n : vileag, şi condam­nată dc cetăţenii supuşi ei? I.a fel procedam şî pe vremea fostu­lui „fiu iubit“ ?

Nu ne-ar păsa nici de respecti­va • contradicţie, dacă • aserţiuni cum este cea semnalată n-ar pli­tei ii cu uşurinţă preluate şi di. fuzate de orice agenţie străină de informaţii, cu titlu de adevăr absolut — de vreme ce vorbitorii romuni înşişi 1-ati subliniat şi a- sistenţa l-a ’ aprobat cu aplauze. Opinia publică- internaţională nici nu e interesată să afio mai mult, spre a ne îngroşn încă mai virtos. cu mai mult cărbune, tră­săturile si aşa prea-înnegrite.

Frică de dictatură, da i - însă cu analizarea atentă.'obîectivă, a stărilor reale dc lucruri, a aspec­telor şi forţnelor caracteristice u- noi perioade do tranziţie, şi cw semnalarea acelor fwprejurari. măsuri arbitrai-* ce a r1 putea conduce îâ feeldivarea’ fenome- nebir de foJafî/arlsnt.

A

ADEVARUL - IN LIBERTATE; P A G IN A I

ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA CLUJ :cu sediul în Cluj,'B -dul 22 Decembrie nr. 146 1

organizează concurs pentru ocuparea posturilor de:

• SEF BIROU APROVIZIONARE• MERCEOLOG

Concursul vă avea loe fn data de 17 august 1090, ora 8. la sediul unităţii. ■' ,

încadrarea conform Legii nr. 12/ 1071 şi Legii nr. 57/ 1974. - . ; . - ■ v -

Relaţii suplimentare la telefon 4-51-15, interior 120.(1020). . , . - .V . . ‘ '

AGENJIA DE TURISM GEROTUR - , FILIALA CIUJ

vă oferă, Ia preţuri avantajoase,excursii de: :

• G *Hc în TURCIA, cu plecări în 17 şi f!0 august (plata în Ici) ; . . i • “

• 8 zile r în ISRAEL. S.U.A., ANGLIA (plata în lei ţi valuta) ; ■

înscrieri ţi informaţii suplimentare la telefon 4-15-01, de luni pînă vineri, între orele 10—20. (15735)

• OMUL PATANJEN SE ÎNTOARCE (9; 11; 13; 15j 17; 19) — Republica • KING-KONG (9; 12; 15; 13) • DESENE ANIMATE (10) • ENIGMELE SE EXPLICA ÎN ZORI (14; 16! 18,30) — Dacia • UN POLIŢIST INCO­MOD (9; 11; 13; 15; 17; 19) • DESENE ANIMATE (10) •O MIE DE MILIARDE DE DOLARI (12; 15; 18) — Mă- răşti • CAMIONUL DE GURSA LUNGA (9; 11;.13; 15| 17; 19) — Victoria • CALVARUL LUI PESTALOZZI (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Arta • INVINCIBI­LUL KUNG.FU (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Muncitoresc • COMOARA RECHINILOR (9; 11; 13; 15; 17; 19) — 23 August • ŞAPTE BAIETI ŞI O ŞTRENGĂRITĂ (9) • FLUVIU.FAlîA ÎNTOARCERE Cil; 13; 15; 17; 19) — Timpuri noi « JANDARMUL SI EXTRATEREŞTRII (13; 15; 17; . 19) — Steaua roşie. '

• Vînd diferite mobile.. Infor­maţii la telefon 4-51-02, după o- ra 14. (15706) .

• Vînd casă ultracentrală, cin­ci camere,: vad comercial excep­ţional. Telefon 1-46-78. (15716)

J V ^ R I M O N I A L B ,

• Persoană prezentabilă, seri­oasă, cultă, doresc partener , cu aceleaşi calităţii peste .1,15 înăl­ţime,: 45—55 anij pentru, mariaj fericit CP 956, Of. 13.( 15456)

• IntelectuaL sobrUi afectuos, singur, stare materială bună, 65' tt.70'70, doresc parteneră viaţă distinsă, cu studii superioare, fi­z ic plăcut, vlrstfi apropiată. P.T. T.îl. Cluj-Napoca 1, căsuţa poş- . talii 1121. (15510) . . ^

— V - T . N Z A R 1 —

- C U M P Ă R Ă R I ,

' • Vînd TV colbr „Grund ig". Telefon 6-52.-50. (Î5701) ,

• Vînd o caroserie nouă pen­tru Trabant 601. Telefon 4-98-34.' (ind97)

• Vind:; autoturism Volbswa- ' gen 1600, televizor color Philips, radioeasetofbn. dublu. Informaţii str. B. Delavrancea nr. 17 , (14802) . '

• Vînd deşeuri folie, polietile­na la parţifcblarL Informaţii: te-,

, lefon 3-55-08*tstr. Fierului 34. , (15094)...;

• Vînd 00. ari teren agricol, In satul Dealul Măre, comuna Rî$- ca. Se poate ajunge cu maşina. Posibilităţi de construcţie caba­nă (terenul se poate cultiva). Zo­nă foarte friimoasâ. Zîrbo Iaani sat Dealul Mare nr. 871 (15693)

• Vînd maşină electri’că, vaţă , de zahăr, preţ coiivenabiL Str. Byron nr. 15,- 1>L H, ap. 16, Czan- tea. Vizibiiâ între orele 17—22. (15683) . /.

• Vînd: televizor color Phi­lips (diagonala 67). player Orion, combină muzicală japoneză stil diplomat, toate în stare foarte bună. Telefon 5-21-72; (15682)

• Cumpăr apartament 2—3 ca­mere, centru^ Pata, Gheorgheni, Ojelefon 1-60-71, după masa. '(15588)

• Vînd maşini de. timplărie si fierărie, confecţionat rolete lemn. • 331 nf, 967*1-17-65. (15587)

• Vîhia urgent, .Renault" Gor- . dini; cu R^esţ schimb.. Telefon4-80-99. (1.11579)

• WcWdez gospodăriţi. Vînd recameiiri; dulapuri, fotolii' si alte obi&cte.' Telefon 1-73-09, în- ntre orcîc 9—12, 17—-19.-.d.m. (15402) .

• Vînd casă compusS din una cameră, bucătărie, îh zona gărjl. ' înfet-maţifi zilnic du ;4 *ra 17, ' telefon 0-79-82.(15413) ■

•'.Vind GRG depunere august H988. Informaţii:‘ telefon 7-05-13. (15310)

• Vind: televizor color Simens, combină muzicală Crown. Tele­fon 3-44-19. (15119)

• Vînd urgent combină muzi­cală „Universum4 ţl videocase- • tofon „Sliaro* ' Telefon 4-52-09. în 're orelft 17—2 L (15350)

• Vînd, urgent: cărţi de bele-' trişti că. artă, cultură generală. Îmbrăcăminte -adulţi şî copii. Te­lefon 4-07-54. r ii nic. (15718) ,

: • Vînd televizor color sport ..' Orion. Telefon 5-18-97. (15710).

Cumpăr video-player nou. .V Telefon 2-78r70. (15775^)

• Vînd CEG pentru autoturism . Dacia 1300 înscriere septembrie 1985. Telefon 6-27-29, după: ora

, 16. (15711) ..• Cumpăr- tablă ondulată' me­

tal sau azbociment pentru acope-■ riş grajd. Telefon. 0-49-89. (15406)

• Cumpăr apartament cu trei • camere decomandate. Exclus .Mă­năştur. Telefon 8-53-50. (15430)'

- • Vînd Skoda. 10.00 MB. Nece­sită reparaţii. Eventual pentru, piese de schimb. Str. Republicii nr. £32, com. Gilău. 15434)

• Vînd receiver satelit. Telefon4-07-90. (15435)

• Vînd: dublu radiocasetofon’’ 50 W nou, marca" Watson, tele- -

vizor Orion, stare alb-negrti, Bronhuvaxon, Zâditen. Telefon3-60-50, după orele 17. (15437)

■ • Cumpăr locuinţă cu două sau trei camere. Oferte Ia. telefoa :3-35-97 sau. 4-4.1-84. (15439) -

• Vînd: 'mobilă dormitor, sal- ) . tele. „Relaxa", 2 fotolii pat şi' o

: masă: de,.toaletă „Bonanza“. Zii- . . nic ciupii ora 19, telefon 7-19-06.: (15440> :. ' ■/

• Vînd garnitură mobilă rădă-^■ cină nuc. Telefon 4-55-71. (15419) .

• Cumpăr cărămidă plină. Te­lefon 8-13-64. (15420) '

• Cumpăr maşină de scris cu car mic sau cu car mic şi mij­lociu. Telefon 3-64-50. (15178)

• Vînd un mc mortar, tocuri noi din brad pentru 8 uşi, nuo pentru furnir. Telefon 5-06-47, după ora 16. (15193)

• Cumpăr jocuri pentru Com- modore, plus '4. 116, 16, Telefon4-28-67, seara. (15441)

■ • Vind sufragerie stil, video , player nou (Shivaki). Str. Arge­

şului nr. 26, ap. 1. osele 18—20. (15188)

• Cumpăr, în valută, casă'fa­milială cu grădină. Telefoane4-70-44, 1-86-94. (15445) , . ,

• Vînd apartament str. Mehe­dinţi nr. 54—56, sc. I, ap. 40. In­formaţi^ miercuri, joi, sîmbătă,

1 între orele 18—20. (15448)• Cumpăr garsonieră sau a-

partament 2 camere. Telefon 1-26-21, orele 8-15. (15512'A) ■

• Vînd, convenabil. „Dacia 1410“, vişinie, c u '47.000 km. Te- V

. lefon 4-03-86. (15506)• Vînd apartament două ca­

mere cartier Gheorghenl, strada Septimiu Albinl nr. 99, op. 56. Telefon 4-72-87, după ora 19. (15177) . .

- • Vînd apartament 4 'camcrc, confort sporit, lîngă complex „Minerva*. etalul X. resnectiv închiriez sau vînd pe valută gar­sonieră confort I, str. Pnsteur24. Informaţii Ia telefon 8.-25-G7, du­pă ora 16. (15596)

• Vînd apartament compus• din 3 camere, bucătărie, hol două

'■ bfil şi pivniţă. în cartierul Mă- nA<.tur, .Ungă magazinul ^Some-' şui". Telefon 7-50-85. (15709^

• Vind apartament 2 camere, cu balcon. Ia parter înalt Strada Albi n ii 99,. op. 58,. orele 18—20. (15702)

, • Schimb apartament. 2 came-.; , re, cu dependinţe,. casă ICRAL,

curte; magîizie, ultracentral, cu .apartament 2—3 camere, etaj, preferabil zonă centrală. Telefoa 1-37-51. (15675)

• Schimb apartament 2 came- ■ re, ICRAL. în centru (str. 30 De­cembrie), cu apartament 2—3 ca­mere I Gheorgheni, Pata, Grigo-, ;■ rescul Telefon 5-95-90; ,8-09-58. (15582)

• Schimb apartament 2 came­re, ICRAL, cartier Gheorgheni, str. Băiţoara 13, ap. 19, cu 3—4 camere.’ Exclus Rlărăşti şi Mă­năştur. (15656) ... , . . .... • Schimb apartament, proprie­tate de stat, Satu Mare, 2 came­re decomandate, spaţioase, pen­tru 2 camere Cluj-Napoca. Tele­fon Cărei 998?6-39-=95. (14871)

• Schim b. apartament 2 came­re, str. ClăbUcet. pe o garsonie­ră în jurul Mărăşti. Telefoa 1-C8-33. (15461) ' .

„ P . L V , E , R g , E ,

• Asigur spaţiu lucru (depo­zit) pentru întreprinderi parti­culare. Telefon 4-89-67. (15455)

• Reparăm şi îmbrăcăm um­brele şi păpuşi. Str. 22 Decem­brie nr. 3/(15G62’A) :. ® Biroui de copiat acte de pe str. Gh. Doja nr. 16 vă stă la dispoziţie. (15662) '

• A.S. „Ciujana" organizează cursuri de iniţiere înot. înscrie­rile se pot face în fiecare zi de Ia ora 9. Vă aşteptăm. (15657)

• întreprinderea „HEXAGON* din Cluj-Napoca, str. Pietroasa nr. 15, vă face cunoscut că, exe­cută: • diverse lucrări de repa -. raţii şi intervenţii în domeniul construcţiilor înalte sau adînci (subterane) aparţinînd sectorului de. stat sau particular, la preţuri avantajoase şi în timp scurt, prin eliminarea schelelor de lu­cru, aplicînd tehnica alpinismu­lui de suprafaţă sau subteran speologie) • reparaţii şi reali­zări de obiective, de construcţii prin tehnici clasice • proiecte, pentru orice construcţii • lucră­ri speciale (proiectare, execuţie) pentru protecţia mediului încon­jurător. (15429)

• Confecţionez jaluzele din material plastic, diferite culori, respectiv rulori din lemn. Tele­fon 6-39-34. (15224^0

• Solicit masaj şi gimnastică medicală ln domiciliu. Oferte: Ia telefon 8-29-85. în zilele de 5—6 ancust 1990, între orele 19—21. (15335) .

• întreprinderea 15315 Elec­tronică Industrială şi Casnică dispunp.de electronişti autorizaţi cu calificare superioară. Execută modificări sonor ' si sistem SE- CAM/pAL; repară TV color Ia domiciliu.- cu garanţie.^Informa­ţii şi comenzile se primesc zil­nic la telefoanele 3-68-88 ‘ şl 1-53-15, între orele 0—10 şi 17—20, sau Ia sediul întreprinderii, str. Constanţa nr. C A. (15G91)

'• Caut casă pentru închiriere, pentru o fată străină, în străzile Bisericii Ortodoxe sau Republicii. Sunaţi la telefon 4-36-27. (15673)

• Caiit apartament 2 camere, nemobilat, pentru închiriat. T e - : lefon 4-30-09, după ora 17.(15396)

• închiriez grădină cu ; pomi, pe str. Uliului. Telefon 3-68-73. (15452)

• Dau în chirie, pe valută, garsonieră mobilată în vilă, cu loc de parcare în cartierul Gri- • gorescu, respectiv casă cu 3 ca­mere, dependinţe, situată cen -: traL Telefon 3-83-98. (15633)• • Caut cameră cu acces saii gars'onieră, goale sau semimobi- late, zona Institutului Agrono­mic. Telefon 6-03-68. (15433) , •

j u r B I - E R i D E R I

• Pierdut căţea brack german, maro închis. Găsitorului recom­pensă. Telefon l-55-8i.' (15705)'

<■ • Tişe Floarea; pierdut auto­rizaţie seria B — 086613 nr. 580, eliberată de Consiliul popular al comunei Mănăstireni, jud. Cluj.O declar nulă. (15438) , : ,- • Dăscălescu Mihai, 'pierdut contract închiriere eliberat de ICRAL. II declar nul. (15424)

• Kovacs Arpad, pierdut con­tract dc închiriere eliberat de ICRAL. II declar nul. (15182)

■ R E i Q f l ! » § i E a i i

• Un gind, o lacrimă, o floare la 2 ani de Ia decesul soţului meu IOAN BACIU şi un an de Ia dcccsul mamei soacre JIAUTA BACIU. Familia Baciu Marţa şi tiul Nelu cu soţia Mariana $i Dă- nu{a. (1S333)

• Cu adîncă durere anunţăm decesul fulgerător al iubitului nostru soţ, tată, rudă, camarad,

prieten şi vecin AMBKUŞ ADALBERT, pensionar al Aero­portului Cluj-Someşeni. Înhuma­rea va avea loc jo i, 9 august, o- ra 13 la cimitirul Central. Familia Îndureraţi. (15762)

O Cu durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi gTea suferinţă a scumpului nostru soţ,

tată şi bunic NECIIIFOR GAVRIL. înmormîntarea va avea loc miercuri, 8 august 1990, ora 14 in comuna Feleacu nr. SS». Fa­milia. (15793)

O împărtăşim durerea familiei Tanţa Mihai in greaua in cercarc

a pierderii fiicei lor dragi MARIOAItA. Sinccre condoleanţe din partea prietenilor ttorlcă, Uţa şi Pănuţ. (15773)

• S-a scurs un an de durere nemărginită şl lacrimi fierbinţi de cind scumpa noastră fiică, so­ră şi cumnată, LAUBA TABŢA, ne-a părăsit pentru totdeauna, la numai îs ani. Sufletul ei bun Nu-I vom uita niciodată. Familia.

,<15C8S)• Cu sentimente ctc compasiune

Ite alăturăm durerii familiei Ia dcccsul colocatarului nostru

ANDItAŞ ANTON. Asociaţia lo­catarilor, bloc DI (, str. Donaţii nr. H. (15(89)

• Nimeni şi nimic nu va putea şterge din sufletele noastre chi­pul scumpei noastre surori, cum­

nate şl m&tuşi MARIOAItA TANŢA. Nu tc vom uita nicio­dată. Ani, NIcu şl copiii Mlno- «lora şl Mibăiţă. (15C0S/A) ■. .

• Profund îndureraţi anunţăm încetarea dia viaţă a scumpului nostru FABCAŞ ALEXANDRU, tn virstă-de ‘SS ani. Înmormîntarea va avea loc în 7 august 1S30, ©- ra 12, In satul Bădeştl. Soţia A- nişca, copiii Nufu şi 'fitiana cu familia.0 Un ultim şi pios omagiu ce­

lui care a fost FABCAŞ ALEXANDRU. Nu te, vom u ita .' Soacra Iustina, cUmnaţU, cumna­tele cu familiile. ■ ’

- 9 Incredibil. dar adevărat. Dumnezeu a luat de lîngă n®i pe

scumpa noastră fiică ■■ MARIOAITA TANŢA la cea mal frumoasă virstă —- zi de a&t. Kt? mormîctarca are Ioc azi, marţi, 7 august 1390, orele 13, in satul Berind, judeţul Cluj. Nu te vom uita niciodată. Vel rămîne veşnic tn sufletele noastre. Tata MUiai, mama Maria; (15693)

• Ultim omagiu stimatului nos­tru vecin VICTOR ŞECLAMAN, diu partea locatarilor blocului B 6, str. Firiza nr. 2. Condoleanţe familiei îudoliate. (15687) . ■

W Se împlinesc zece ani de la despărţirea de scumpa noastră mamă şi, bunică MARGARETA STANCIU. Nu o vom. uita nicio­dată. Familia. (15C2S) -' ~ :

9 Se împlinesc triste săptămîni de lacrimi şi dor nestins de cînd a plecat, pentru totdeauna,-Scum­pul nostru soţ şi tată VASILE TEHEI, din Băişoara. Dragostea, bunătatea, şt bllndeţea cu . care ne-a înconjurat vor rămîne veş­nic vii în inlmUe noastre. Mul­ţumim tuturor celor care au fost alături de noi Ia pierderea dragu­lui soţ şi tată. In veci aemîn- gUate soţia Mărioara, fiicele Le­nuţa şi Cornelia. (15612) _

9 Soţia Ileana, fetiţele Iulia şi Ana Maria, mulţumesc tuturor celor care prin compasiune şi prezenţă au fost alături de ele tn greaua pierdere încercată prin dispariţia celui care a fost soţ şl tată ILIE MUREŞAN. (15581)

A Sincere condoleanţe familiei Tothfatusi pentru plecarea In e - temitate a mamei, bunicii şi stră­bunicii PETEREŞAN SANDORNE, colocatara noastră. Asociaţia de locatari, bloc B, Piaţa Abator, Cluj-Napoca. (15Gţ2)

O Cu adine» dureVc aducem la cunoştinţă tncctarca din viaţă ft bunului nostru soţ, tată şi bunic VICTOR ŞECLEMAN, pensionar, In vîrstă dc 75 ani, fost pilot mi­litar. înmormîntarea are Ioc azi, 7 august, ora 15, de Ia capela v e - ; che a cimitirului Mănăştur. Fa­milia îndurerată. (15749)

9 Sintem alături de prietena noastră Iulia Năstase tn aceste clipe grele pricinuite- de moarte» tatălui drag. Ileana, Puşa, Neli, (15748) _________________ '■

9 Sintem alături de unchiul Mihai şi Maria In marea durere pricinuită de pierderea fiicei Iot' dragi MARlOARA. Nepotul Vasile, Maria, Mărioara, Vonlccl. (15789)

O Mereu prezent tn gindurile noastre, comemorăm un sui de la trecerea in eternitate a preo­tului VASILE LUPU. Familia,- (15753)

_ sintem alături de colcgul nostru, Ing. Călin Ilea, In marea durere pricinuită de decesul ma­mei dragi. Colegi) din biroul do mecanizare A.C.M. — R.C.F. CIO]'

O Au trccut S ani de cind scum­pa noastră soţie, mamă şt bunică, ELENA CIIIVARU, ne-a părăsit pen­tru totdeauna. Va rămîne veşnic vie fn inimile noastre. Soţul Gheorgne şl băiatul Petrlcă cu familia. (15639)

• Cu durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şl grea su te -.. rlnţă a soţiei, mamei şi bunicii noas­tre ANICA TURC, dn Fodora. In- tnormlntnrea ln data de 0 august 1090, ora 13. Nu to vom uita nicio­dată. Boţul, copiii şl nepoţii. (157SÎ):

•OLF-GlUt DB RliDACTlEi filo esilan (redartor ţeO. | Dan Rcbrcano (redactor «ct adjunct),. Traian Bara (t*. terator cmoral de redacţie), Volw Chiorcann. Emil Loca,1 too Rav

REDACŢIA) 01uJ, *tr Rspoca nr (1 TELEFOANE» 1-10-32 (redactor şcf)i 1-75-07 (redactor ţel . a<J|unct şl secretariatul de redaeţlo)i J-74-t* (iecţJa eulturală)i 1-73-07 (secţia problem» soclal- eeonomlce)! 1-74-90 (secţia probleme cctdţeneşU)! 1-73-01 (administraţia ziarului) Mica publl-

eltata u prlro»şt« tntr* orei* 10—1 0 . str. Bapoca nr. 10 (la parten Slmbăta şl dum inica tnchla.