ParazitologieAcest curs prezinta Parazitologie.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 9 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: docx.

ExtrasI) Emolienti

1) Emolientii sunt acele substante care au prorpietatea de a inmuia tesuturile congestionate sauinasprite.In industria cosmetica, in conformitate cu definitia datat in international Cosmetic IngredientHandbook Emolientii sunt ingredienti cosmetici care contribuie la mentinerea unei aparentede moliciunenetezime si flexibilitate a pielii.Acestia functioneaza pe baza proprietatiltii lor de a ramane pe suprafatapielii sau in stratul cornos, actionand ca lubrefianti, pentru a reduce asperitatile si a imbunatati aspectulpielii. Intr-o incadrare generala , emolientii apartin categoriei substantelor grase.

Clasificarea emolientilor:

In conformitate cu structura lor chimica emolientii pot fi clasificati in urmatoarele categorii:

• Alcooli grasi

• Hidrocarburi

• Trigliceride naturale si sintetice ceruri, atat ceruri “adevarate (adica esteri ai acizilor si alcoolilor cucatena lunga)” cat si cele “cu aspect ceros”

• Siliconi

• Esteri

• Si produse pe baza de lanolina

Desigur in aceasta clasificare exista si o serie de interferente in sensul ca o serie de “ceruri” sunt de fapttrigliceride altele sunt hidrocarburi.

Proprietati:

• uleiurile sunt lichide

• Grasimile sunt semisolide

• Cerurile sunt solide

La ridicarea temperaturii peste anumite limite dar de regula sub 60 grade celsusi grasimile si ceruriledevin uleiuri ; prin racire destul de avansata uleiurile devin grasimi iar apoi ceruri dar tranzitia este maiputin evidenta ca in cazul ridicarii temperaturii.

Proprietatile comune materiilor grase sunt:

• punct de fierbere f ridicat

• prorprietati lubrefiante adica reduc frecarea intre suprafetele aflate in contact cu alunecare

• nu sunt absorbite rapid de piele , pe care lasa un strat subtire , lucios

• in structura lor chimica au lanturi hidrocarbonate lungi.

2)Uleiuri minerale(hidrocarburi)

Uleiurile din surse minerale sunt parafine obtinute prin distilarea si fractionarea titeiului brut.In generalparafinele cu nr atomilor de carbon mai mare ca 14 , cu cu catena liniara sunt solide.Cu toate acestea inindustria cosmetica se utilizeaza parafine lichide.

Proprietatile parafinelor tari(ceruri) depind de sursa petrolului brut.Din petrolul rusesc de exemplu seobtine o ceara numita ozokerita p.t=60-70grade C din care la purificare mai avansata se obtine cearacerezina

Parafina moale a carei calitate depinde de asemenea de titeiul deprovenienta este un material onctuos,moale, cu un interval de topire de 4060 grade C, constituit dint-o matrice de parafine tari, in care esteinglobata o fractiune lichida.Varianta cea mai cunoscuta a parafinelor moi este asa numitavaselina(petrolatum). In mod normal , la obtinere parafina moale are o coloratie galben bruna(parafinamoale galben, din care, prin procedee de inalbire se obine parafina moale alba aceasta din urma fiindutilizata pentru prepararea cosmeticelor.In functie de sursa din care provine, titeiul brut contine cantitativariabile de compusi cu sulf.Pentru utilizare in prepararea cosmeticelor compusii cu sulf trebuie eliminati.

Vaselina (petrolatum)

Recomandata initial ca pomada pentru par si pentru tratarea mainilor crapate, vaselina a capatat treptatmultiple utilizari farmaceutice in special datorita prorpetatilor ale de ungunet uleios similar cu grasimileanimale.este un agent de hidratare eficient datorita prorpietatilor ocluzive ale vaselinei care indiferent decantitatea de produs aplicata pe piele; chiar aplicarea unor cantitati mici s-a dovedit eficienta in tratareasimptomelor de piele uscata .Studiile efectuate au permis stabilirea unor calitati care se colereaza cusiguranta utilizarii astfel petrolatum-ul s-a dovedit a fi noncomedogenic neiritant si nealergenic.

In preparate cosmetice cantitatea de vaselina poate varia intre limite foarte largi 5-95% in functie denatura produsului urmarit.Vaselina este un igredient cheie in produsele de protectie antisolara si esteutilizat de asemenea in produse anhidre e ecranare a razelor solare.Pretul scazut si accesibilitateavaselinei o indica si in continuare ca un ingredient de baza atat pentru industria cosmetica cat si pentri ceafarmaceutica,

3)Uleiuri animale si vegetale

O mare parte dintre aceste uleiuri sunt esteri ai glicerinei trigliceride proprietatile lor fizice fiind corelate cunatura acizilor grasi esterificati,Uleiurile naturale se pot obtine prin procedee de presare la rece extractiecu solventi sau antrenare cu vapori de apa .

Indicele de saponificare –este definit ca numarul de mg.KOH consumate de 1 g de ulei si se situeaza inmod normal in domeniul 150-250, dar fiecare ulei are si un domeniu specific.Astfel uleiul de masline, decea mai buna calitate , are indicele de saponificare care se situeaza in afara acestor limite.

Indicele de aciditate reprezinta nr. de mg KOH necesar pt a neutraliza acizii grasi dintr-un gram de grasime.O valoare normala a cifrei de aciditate pt un ulei este de 5.

5) Grasimi naturale –la racire uleiurile de cocos si de palmier capata o consistenta ce variaza intre cea aunei grasimi si a unei ceri insa datorita faptului ca se topesc la temp camerei nu sunt utilizate in cosmeticaci ,in special la obtinerea de sapunuri de buna calitate .Inainte de obtinerea detergentilor sintetici moderni,sapunul de ulei de nuca de cocos s-a bucurat de o mare popularitate in special datorita stabilitatii inprezenta unor concentratii ridicate de electroliti.

Grasimile animale au fost utilizate in prepararea produselor cosmetice dar procedeul lor de obt prin topirecu abur le face mai susceptibile fata de oxidare .Principala utiliz a grasimilor animale este fabricareasapunurileor sau a unor detergenti.

Grasimia utilizata inca in cosmetica este lanolina (grasimea de pe lana )

Lanolina –este o grasime care acopera lana oii facand-o rezistenta la apa .Este extrasa si purificata prindiferie procedee.In compozitia lanolinei intra colesterolul,alcoolii inruditi cu acesta si esteri ai alcoolilor cuacizi grasi Datorita comp chimice mai apropiata de sebum(grasimea naturala a pielii) lanolina penetreazapielea mai bine decat majoritatea altor grasimi astfel lanolina este unul din putinele materiale capabile saaiba in acelas timp proprietati de solvent si de agent tensio-activ.Un ex elocvent este oferit de formularearujurilor in care lanolina de cea mai buna calitate lichide este utiliz ca vehicul pt pigmenti.In formularileconventionale de rujuri lanolina poate fi utilizata ca inlocuitor al uleiului de ricin.Introducerea lanolinei incompozitiile de pudra de fata aduce avantajul unei mai bune aderente in afara efectului de emoliere

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 9 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro