Paradoxuri logice

2
Ahile si broasca testoasă Paradoxul lui Zenon, "Ahile si broasca testoasă" încearcă să demonstreze concluz conform căreia cel care aleargă mai repede nu îl va întreceniciodată pe cel car încet. Aceasta va fi susţinută şi de Aristotel în "Physica"două secole mai târz imaginăm o întrecere între celebrul atlet Ahile si un rival mai lent, transfor într-o broască testoasă (la acea vreme broasca estoasă era simbolul în elepciunii). Să presupunem că Ahile are o viteză de două ori m decât cea a testoasei. Ţestoasa are un avans de 1 km fată de Ahile (acesta plea origine). Oricine va trage concluzia că peste 2 km, Ahile va ajunge estoasa. Folosindu-se de paradoxul prezentat anterior, Zenon ne spune altceva: când Ahil 1 km, testoasa a ajuns la 1 km şi jumătate, iar când Ahile ajunge la 1 km şi ju broasca a ajuns la 1 km şi trei sferturi şi aşa mai departe, astfel că nicioda vareuşi să întreacă broasca ţestoasă Paradoxul bunicului este un paradox ipotetic al călătoriei în timp, fiind prima de către scriitorul de ficţiune René Barjavel în cartea sa din 1943, Le Voyageu Imprudent(română: Călătorul imprudent). [1] Paradoxul presupune ipostaza în care un om călătoreşte înapoi în timp şi îşi ucide bunicul biologic, înainte ca acesta din întâlnească pe bunica omului călător. Ca rezultat, unul din părinţii călătorulu extensie, călătorul însuşi) nu va fi niciodată conceput. Acest fapt implică imp el să poată călători înapoi în timp, ceea ce la rândul său implică bunicul fiin iar călătorul reuşind a fi conceput, permiţându-i să se întoarcă în timp ca să bunicul. Astfel, fiecare posibilitate pare să implice propria sa negare, un ti logic. www.referat.

Transcript of Paradoxuri logice

www.referat.ro

Ahile si broasca testoas Paradoxul lui Zenon, "Ahile si broasca testoas" ncearc s demonstreze concluzia conform creia cel care alearg mai repede nu l va ntreceniciodat pe cel care alearg mai ncet. Aceasta va fi susinut i de Aristotel n "Physica"dou secole mai trziu. S ne imaginm o ntrecere ntre celebrul atlet Ahile si un rival mai lent, transformat de legend ntr-o broasc testoas (la acea vreme broasca estoas era simbolul n elepciunii). S presupunem c Ahile are o vitez de dou ori mai mare dect cea a testoasei. estoasa are un avans de 1 km fat de Ahile (acesta pleacnd din origine). Oricine va trage concluzia c peste 2 km, Ahile va ajunge estoasa. Folosindu-se de paradoxul prezentat anterior, Zenon ne spune altceva: cnd Ahile ajungela 1 km, testoasa a ajuns la 1 km i jumtate, iar cnd Ahile ajunge la 1 km i jumtate, broasca a ajuns la 1 km i trei sferturi i aa mai departe, astfel c niciodat Ahile nu vareui s ntreac broasca estoas Paradoxul bunicului este un paradox ipotetic al cltoriei n timp, fiind prima dat descris de ctre scriitorul de ficiune Ren Barjavel n cartea sa din 1943, Le Voyageur Imprudent(romn: Cltorul imprudent).[1] Paradoxul presupune ipostaza n care un om cltorete napoi n timp i i ucide bunicul biologic, nainte ca acesta din urm s o ntlneasc pe bunica omului cltor. Ca rezultat, unul din prinii cltorului (i prin extensie, cltorul nsui) nu va fi niciodat conceput. Acest fapt implic imposibilitatea ca el s poat cltori napoi n timp, ceea ce la rndul su implic bunicul fiind nc n via, iar cltorul reuind a fi conceput, permindu-i s se ntoarc n timp ca s i ucid bunicul. Astfel, fiecare posibilitate pare s implice propria sa negare, un tip de paradox logic.

Un paradox echivalent este cunoscut (n filozofie) ca autoinfanticid - asta fiind mersul napoi n timp i uciderea propriei persoane cnd nc era bebelu - dei cnd acest cuvnt a fost iniial publicat ntr-un ziar de Paul Horwich, el a folosit forma autofanticid.[2] Paradoxul bunicului a fost folosit ca argument pentru imposibilitatea cltoriei napoi n timp. Totui, un numr de ci posibile pentru evitarea paradoxului au fost propuse, precum ideea cum c axa timpului este fix i nu poate fi schimbat, sau c acel cltor va ajunge ntr-un timp paralel, n timp ce acela n care a fost nscut rmne independent.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate