(15 30) cu excepfia zonelor afectate tectonic. Distribufia stratelor de carbuui in cuveta Fenes Sat Batrin, in apropierea planului de faliert, sugeroaza ca acestea sint laminate tectonic de-a lungul acestui plan (fig. 101)Caracteristieile carbunilor. Garbunii din perimetrul Fenes-Armeni}sint ligniji superiori cu trecere spre carbune brun, cresterea gradului de incarbonizare fiind o conseciua a efectelor dinamoterme de natura tec-touica. Prezinta o culoare ncagra, neagra bruna, textura masiva, stratifi-cajie slaba, spartura neregulat-aschioasa, luciu mat si tendina de exfo-liere prin uscare. La alcatuirea lor participa lithotypii : carbune detri-tic (^88%), carbune xilitic (~6%), carbune gelitic (s;l%) si carbune + substanj;a minerala (~5%). Compozvjda petrografica releva participarea predominanta a maceralelor grupei huminit (90,15%) si accideutala a mace-ralelor grupei inertinit (2,55%). vSubstan^ele minerale sint prezeute in can-tita^i reduse (7,30%). Prezinta urmatoarele caracteristici fizico-chimice medii si limite de variatie : umiditatea totala 22,6% (15,231,8%) ; putere calorica inferioara la proba inifiala 3850 kcal/kg (1350 4700 kvcal/ kg) ; ceiiusy. anhidra 18,3% (7,20 46,9%). Conform clasificarii lui B. Alpern sint carbuni de rang inferior de tip hutnic gelific, impuri.jSub aspect tehuologic carbunii din perimetrul Fenes Armeiiis au o capacitate foarte buna de ardere si se comporta bine in procesul de sfa- rimarc, datorita confiuutului scazut de xilit. Au posibilita^i bune de innobi-lare insa nu se preteaza la brichetare.Formarea acestor carbuni autohtoni se leaga dc existeivj;a unei turbarii silvestre (in care plantele erbacee'au avut uii rol nesemiiificativ) submerse, in care transformarea materialului vegetal acumulat s-a produs in mediu anaerob, cu excep|;ia unor scurte episoade de exondare. Dezvoltarea vege-tatiei a avut loc intr-un climat cald subtropical, cu etajare pe verticala spre un climat temperat cald.Prin proprieta^ile lor acesti carbuni pot fi utiliza^i in scopuri energe-tice, fie direct fie in amestec cu sorturi inferioare calitativ. Prin calitatea, grosimea, volumul de rezorve si gradul avansat de tectonizare prezinta o economics, limitata.4.1.2. Zacamintele din Bazinul LugojBazinul I/ugoj aparfiue din-punct de vedere geologic de zonelc \x-stice adiaccnte Domeniului Pannonic. Formarea sa se leaga de prabusirea unor sectoare apar^inind orogenului alpin si de invadarea depresiunii astfel create de apele Marii Tethys. Situat intre extremitatea nordica a Carpa-Jilor Meridional! si Mun^ii Apuseni, Bazinul Lugojului a fuiic^ionat ca arie subsideiita din Badenianul inferior pina in Pontianul terminal (fig. 102).tncercari spotadiee de exploatare a carbunilor din Ba'/.inul Lugoj dateaza din anul 1890 in perimetrnl Ciresu si 1893 la Sinersig. Lucrari sistematice de explorare au fost initiate din anul 1976 de catre IPEG Caransebes in tot cuprinsul Bazinului Lugoj. In baza acestor lucrari, in curs de finalizare, din 1987 o serie de perimetre au fost predate la beiie-ficiar in vederea valorificarii.Contribujii la cunoasterea geologica a baziuului si-au adus : Fr. Toula (1880), L. Loczy (18'>), J. Halavats (1893), S. Gillet (1933; 1937; 1939),190