P

ubli

caţi

a Tem

atică Nr. 27, AN II

PIAŢA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

ABREVIERI.................................................................................................................................................................2

PREZENTARE................................................................................................................................................................3

INTRODUCERE..............................................................................................................................................................5

ANALIZĂ COMPARATIVĂ 2007-2013 VERSUS 2014-2020 PRIVIND PIAȚA PRODUSELOR AGROALIMENTARE...6

DE VORBĂ CU SPECIALIŞTII................................................................................................................................9

ȘTEFAN PĂDURE, PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI PENTRU PROMOVAREA ALIMENTULUI ROMÂNESC ȘI DIRECTOR EXECUTIV AL ASOCIAȚIEI ROMÂNE A CĂRNII..............................................................................10RĂZVAN RUSU – DULCEAȚA LUI RĂZVAN..........................................................................................................13

SCHEME DE CALITATE NAŢIONALE ŞI EUROPENE..................................................................................15

SCHEME DE CERTIFICARE A EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE, PENTRU PRODUSE AGRICOLE ȘI ALIMENTARE SAU PENTRU BUMBAC, RECUNOSCUTE DE STATELE MEMBRE........................................................................16SCHEMELE DE CALITATE INSTITUITE ÎN CADRUL REGULAMENTELOR ȘI DISPOZIȚIILOR EUROPENE ȘI NAȚIONALE...............................................................................................................................................................20

PROGRAMELE DE PROMOVARE ÎN CADRUL PIEŢEI DE PRODUSE AGROALIMENTARE...............23

... LA NIVEL NAȚIONAL ȘI COMUNITAR, PE PIAȚA INTERNĂ............................................................................24

... LA NIVEL INTERNAȚIONAL, PE PIEȚE TERȚE....................................................................................................27CUM ESTE ABORDAT SUBIECTUL DE CĂTRE GRUPURILE DE ACȚIUNE LOCALĂ.........................................29CUM A CONTRIBUIT RNDR, PRIN ACTIVITĂȚILE SALE, LA ÎMBUNĂTĂȚIREA DOMENIULUI AGROALIMENTAR......................................................................................................................................................31

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ........................................................................................................................33

EUROPA DE PESTE MĂRI: GUSTUL BUN AL REGIUNILOR NOASTRE..............................................................34CONFEDERAȚIA EUROPEANĂ A INULUI ȘI CÂNEPII.........................................................................................36THE ART OF DAR, ARTA DULCELUI AUTENTIC..................................................................................................38

GLOSAR....................................................................................................................................................................39

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................................................40

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2015

Copyright fotografii: © CE, MADR, RNDR, Dulceața lu’ Răzvan, shutterstock.com, makeminemilk.co.uk, dysfunction-group.com/dto,

tastesofeurope.eu, bananeguadeloupemartinique.com, mastersoflinen.com

Fotografie copertă: © shutterstock.com

© RNDR, 2015

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

CUPRINS

2 3

ABREVIERI

ANPC CE

CELC

DAJDG AGRI

DI DOOR

DOPFEADR

FEGAGALGLTIGP

LEADER

MADR ONGPAC

PNDRRNDR

RUPSTG

TFUEUE

UGPBAN

UNESCO

USR

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului Comisia EuropeanăConfederația Europeană a Inului și Cânepii (The European Confederation of Linen and Hemp)Direcție Agricolă JudeţeanăDirecţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare RuralăDomeniu de IntervenţieDatabase of Origin and Registration (bază de date pentru produsele agricole și alimentare înregistrate ca DOP, IGP sau STG)Denumire de origine protejatăFondul European Agricol pentru Dezvoltare RuralăFondul European de Garantare AgricolăGrup de Acţiune LocalăGrup de Lucru TematicIndicație geografică protejatăLiaison Entre Actions de Développement de l’Économie Rurale (legături între acțiuni de dezvoltare economică rurală)Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării RuraleOrganizaţie non-guvernamentalăPolitica Agricolă ComunăProgramul Naţional de Dezvoltare RuralăReţeaua Naţională de Dezvoltare RuralăRegiuni Ultra PerifericeSpecialități tradiționale garantate Tratatul privind funcţionarea Uniunii EuropeneUniunea EuropeanăUniunea Grupurilor de Producători de Banane de Guadelupa şi Martinica (Union des Groupements de Producteurs de Bananes de Guadeloupe et Martinique)Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization)Unitatea de Sprijin a Reţelei

PREZENTARE

4 5

INTRODUCERE

În ultimii ani, pentru alinierea la tendințele actuale ale pieței, agricultura europeană a pus accentul pe calitate și specializare. Pentru evidențierea valorii adăugate a acestui sector, asigurarea competitivității la nivel global, creșterea economică și crearea de locuri de muncă, piața agroalimentară este sprijinită printr-o serie de sisteme de calitate și certificare a produselor și prin mecanisme de promovare bine definite și reglementate la nivel comunitar și național.

În acest context, pentru realizarea unor produse de înaltă calitate, fermierii și producătorii europeni acordă o atenție sporită materiei prime utilizate și originii acesteia, își îmbunătățesc tehnicile de producție și prelucrare și au în vedere respectarea standardelor de bunăstare a animalelor, de mediu și de muncă. Pe de altă parte, consumatorii și comercianții se bazează tot mai mult pe logo-urile și sistemele de certificare existente la nivel național, deoarece acestea furnizează informații de încredere cu privire la atributele produsului și ale procesului de fabricație.

Pentru a-i informa pe toți cei interesați cu privire la mecanismele disponibile pentru accesarea schemelor de calitate instituite la nivel național și european și la măsurile de promovare susținute de Uniunea Europeană pentru marketingul produselor agroalimentare europene, în cadrul acestui număr al revistei tematice vom face o scurtă prezentare a acestor mecanisme și a legislației aplicabile în domeniu.

Revista este structurată în trei părți: scheme de certificare și de calitate reglementate la nivel național și comunitar, programe de promovare desfășurate pe piața comunitară și în țările terțe și exemple de succes privind acțiuni de promovare desfășurate de organizații românești și europene.

Publicația de față vine să susțină și să promoveze informațiile furnizate în cadrul Grupului de Lucru Tematic (GLT) 4 - „Piața produselor agroalimentare, calitate, promovare, marketing și comunicare”, organizat de Unitatea de Sprijin a Rețelei. GLT 4 a inclus discuții privind piața produselor agroalimentare și schemele de calitate europene conform Regulamentului (CE) nr. 1151/2012, promovarea, marketingul și comunicarea în domeniul produselor agroalimentare, identificarea nevoii producătorilor de a implementa acțiuni privind marketingul (promovare/comunicare) produselor agroalimentare de calitate și descoperirea cauzelor care au contribuit la disfuncționalitatea măsurilor legate de piață în perioada de programare 2007-2013. În urma discuțiilor, principalele concluzii au fost: • nevoia reală a producătorilor pentru acțiuni

privind marketingul produselor agroalimentare de calitate;

• propunerea înlocuirii punctajului suplimentar acordat pentru realizarea de produse atestate tradițional, prevăzut în Ghidul Solicitantului, cu punctaj suplimentar acordat pentru produsele atestate pe schemele de calitate europene, conform Regulamentului (CE) nr. 1151/2012;

• necesitățile desprinse din analiza perioadei de programare 2007-2013 pentru a îmbunătăți noul program 2014-2020: • branding și consultanță axate pe desfacerea

produselor finite, cercetare și dezvoltare;• acordarea de punctaj suplimentar

pentru folosirea rapoartelor făcute de firme specializate în audit tehnic pentru argumentația investiției;

• orientarea măsurilor de finanțare a utilajelor spre acelea care asigură producția de bunuri (ambalare specială, condiționări speciale ale produselor) cu potențial înalt de comercializare internă și mai ales externă.

6 7

Analiză comparativă 2007-2013 versus 2014-2020 privind piața produselor agroalimentare

Până în prezent, sectorul agroalimentar românesc a fost caracterizat de o integrare scăzută a participanților pe filierele agroalimentare, în special pentru produse cum ar fi laptele, legumele și fructele. Lipsa informațiilor despre piața agroalimentară, atractivitatea redusă a asocierii pentru producătorii agricoli, eficacitatea scăzută a contractelor dintre operatorii economici, lipsa instalațiilor de ambalare și etichetare și inexistența burselor agricole funcționale sunt principalele cauze care au determinat gradul redus de integrare pe piață a produselor agricole românești.

În lipsa informațiilor de piață, fermierii, în

special operatorii medii și mici, acționează în necunoștință de cauză când iau decizii, consecința fiind pierderi la toate nivelurile și diminuarea substanțială a competitivității. În orice țară cu economie de piață există informații minimale corecte și transparente, accesibile tuturor producătorilor de pe piață. În perioada de programare 2007-2013, singurul tip de cooperare care a fost sprijinit în mod explicit în cadrul politicii de dezvoltare rurală a fost în vederea dezvoltării de noi produse, procedee și tehnologii în sectoarele agroalimentar și forestier.

Piața agroalimentară românească este încă departe de performanțele din celelalte state membre, ceea ce face ca decalajele de productivitate să devină și mai accentuate. Cu toate acestea, locul ocupat de țara noastră la multe dintre produsele de origine animală și

vegetală întărește concluzia existenței unui potențial de producție semnificativ al sectorului agroalimentar românesc.

Dacă ne referim la standardele de siguranță alimentară, conform situației monitorizate a Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, la sfârșitul anului 2013, din totalul celor 531 de unități de procesare (pentru carne roșie, carne de pasăre, lapte, produse lactate și ouă) supuse perioadei de tranziție pentru îndeplinirea standardelor de siguranță alimentară, doar 12,2% au încheiat contracte de finanțare în această direcție.

Sunt însă și vești bune. Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România a reușit în 2013, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, să înregistreze un excedent de peste 300 de milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, față de un deficit de aproape 800 de milioane de euro în anul 2012.

Sectorul agroalimentar românesc se confruntă în continuare cu provocări legate de conformarea la standardele europene de siguranță și calitate a alimentelor pe întreg lanțul agroalimentar. Acest fapt a avut un impact deosebit în industria cărnii și a laptelui, unde standardele au fost cele mai severe. În același timp, este nevoie de o mai bună integrare a producătorilor agroalimentari pe piață și la nivelul lanțurilor scurte de aprovizionare. Pentru producătorii mai mici, accentul va fi pus

pe stimularea asocierii, în timp ce pentru marii „actori” se va insista în direcția investițiilor în modernizare, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene, cu accent pe sectoarele care au cea mai mare valoare adăugată și cel mai mare potențial pentru export.

PNDR 2014-2020 vine cu soluții pentru micii operatori, susținându-i în scopul organizării de procese de lucru comune și al partajării facilităților și resurselor. Acest lucru ar trebui

să se reflecte în viabilitatea acestora din punct de vedere economic, în pofida dimensiunilor lor reduse.

Totodată, transferul de cunoștințe și acțiunile de informare vor fi adaptate la nevoile actorilor-țintă, ale fermierilor și ale celor care activează în sectorul agroalimentar. Prin urmare, se intenționează sprijinirea în egală măsură, îndrumarea profesională și dezvoltarea de activități demonstrative și acțiuni de informare.

8 9

DE VORBĂ CU SPECIALIŞTII

Competitivitatea producătorilor primari va fi îmbunătățită printr-o mai bună integrare a acestora în cadrul lanțului agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, prin creșterea valorii adăugate a produselor agricole, promovarea pe piețele locale și circuite scurte de aprovizionare.

Ca urmare a cooperării dintre micii fermieri, vor fi posibile acțiuni inovatoare care nu pot fi realizate în afara unei forme asociative. Astfel, vor putea fi dezvoltate noi moduri de păstrare a producției agroalimentare (pentru creșterea siguranței alimentare), produse adaptate mai bine cerințelor pieței și metode de utilizare a deșeurilor și de epurare a apei, pentru protejarea mediului. Sprijinirea cooperării „actorilor” din sectorul agroalimentar în scopul comercializării produselor în cadrul lanțurilor scurte va facilita utilizarea modalităților inovatoare în domeniu și atragerea unor noi categorii de consumatori.

Posibilitatea comercializării produselor alimentare obținute la nivel local prin lanțuri scurte și prin piețe locale va deveni o componentă importantă a sectorului agroalimentar din România. Astfel, vânzarea directă a produselor proaspete va reprezenta o sursă importantă de venit pentru o mare parte dintre micii fermieri.

În concluzie, noua programare oferă premisele unei dezvoltări durabile a pieței produselor agroalimentare românești, competitivă la nivel european și în conformitate cu standardele de calitate. Prin dezvoltarea de proiecte-pilot, produse, noi practici și tehnologii, va crește valoarea adăugată a produselor agroalimentare și forestiere și se va consolida rolul fermierilor și al silvicultorilor în cadrul lanțului de aprovizionare.

10 11

Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc și director executiv al Asociației Române a Cărnii

Piața produselor agroalimentare poate fi văzută ca o matrice, pe coordonatele căreia avem pe de o parte schemele de calitate naționale și europene, iar de cealaltă parte promovarea națională și internațională. Între acestea se află producătorii și produsele.

Sprijinul financiar acordat pentru dezvoltarea pe orizontală și pe verticală a „actorilor” din lanțul de aprovizionare catalizează dezvoltarea rațională a mediului agroalimentar european.

Schemele de calitate reprezintă o dezvoltare pe orizontală și sunt instituite pe două niveluri geografice (naționale și europene), fiind împărțite în scheme de certificare (inclusiv pentru exploatațiile agricole, produse agricole și alimentare sau pentru bumbac, recunoscute de statele membre) și scheme de calitate reglementate prin regulamente europene.

Ideea introducerii unor sisteme de calitate și de promovare a produselor europene a venit dintr-o necesitate clară: producătorii mici și fermierii de la nivel european și național nu au posibilitatea financiară să își creeze programe proprii de marketing și astfel, prin lipsa promovării acestora pe piață, devin victimele propriilor produse de calitate.

Deși cele mai multe dintre statele membre au alocat fonduri pentru a sprijini producătorii să ajungă pe piață și să își certifice terenurile,

produsele agricole, vinurile etc., producătorii români nu au primit un astfel de sprijin.

În această direcție, la nivel național există:• schema privind produsele tradiționale,

care conține și componenta de control, după modificarea Ordinului nr. 724/1.082/360/2013 privind atestarea produselor tradiționale, și este definită prin diversitate și produse locale, fiind corespondentul produselor IGP (indicație geografică protejată) și DOP (denumire de origine protejată) de la nivel european;

• schema privind rețetele consacrate (cu peste 30 de ani de tradiție), corespondentul național al STG (specialități tradiționale garantate), fiind definită prin uniformizarea produsului fabricat după un standard (rețetă).

Prin sprijinul nerambursabil acordat, FEADR nu a pus accentul pe investiții în infrastructură, ci pe produs. În acest context, în vederea îmbunătățirii calității producției și a produselor europene, prin Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR se are în vedere promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv în ceea ce privește procesarea și comercializarea produselor agricole, bunăstarea animalelor și gestionarea riscurilor în agricultură. Această prioritate pune accentul pe îmbunătățirea competitivității producătorilor primari printr-o mai bună integrare în lanțul

agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate. În plus, se evidențiază și creșterea valorii adăugate a produselor agricole și promovarea pe piețele locale și în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare. În elaborarea programelor naționale nu ar trebui să se facă legătura între lanțul scurt de distribuție și piața locală,

acestea reprezentând elemente distincte și la nivel european. Pentru a exemplifica, trebuie reținut că Magiunul de Topoloveni nu este interesant pentru piața din Topoloveni. El trebuie promovat acolo unde consumatorul este dispus să plătească pentru calitățile certificate ale acestuia, adică în centrele urbane.

12 13

Răzvan Rusu – Dulceața lui Răzvan

Eu sunt Răzvan, de la „Dulceața lu’ Răzvan”. Oamenii din Idicel-Pădure îmi spun „băiatul cu dulceața”, asta după ce am fost „studentul”. În următoarele rânduri o să încerc să fac o sinteză a evenimentelor din viața mea, din momentul în care a început aventura de la Idicel-Pădure, județul Mureș.

Am început să fac dulceață pentru că era o oportunitate care mi s-a părut simplă. Poate mi-aș fi dorit să fac iaurt, dar investițiile erau mult mai mari. Când am pus primul ceaun la doamna Veronica în curte, nu știam exact ce dulceață o să iasă, dar a ieșit una foarte bună, chiar dacă nu din prima „șarjă”. Așa mi-a venit ideea de crea ceva și de a construi. A fost destul de lung și anevoios drumul până am ajuns să pun temelia propriei fabrici (practic, o casă țărănească și un flux tehnologic atestat). Am dus multă muncă de convingere atât cu lume neinteresată, cât și cu

posibili parteneri și mai ales cu posibili clienți, dar până la urmă toate s-au legat și am reușit ca în 25 august 2013 să deschid larg porțile curții și să primesc oameni care pot vedea cum se face dulceață la Idicel-Pădure.

De atunci, am avut ocazia să particip la diferite târguri și expoziții din Europa, printre care SIAL Paris și IFE Londra, unde am încercat să povestesc cât mai multe despre fructele mele și istorioara care a făcut dulceața cunoscută. O poveste simplă, în care factorul determinant a fost dorința de a face ceva și mai ales de a face acel ceva cât mai bine. Așa am reușit să înțeleg ce înseamnă comerț modern, ce se întâmplă pe piețele internaționale și care ne este locul pe aceste piețe. Mi-am dat seama că singura soluție pentru ca produsele noastre să aibă valoare și să conteze pentru consumatorul străin este să fie eco, așa cum le-a lăsat Dumnezeu sau cum le cultivăm noi din moși-strămoși.

În acest context, prin art. 16 din acest regulament s-a instituit o măsură destinată schemelor de calitate pentru produse agricole și alimentare. Aceasta contribuie la creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și a viabilității exploatațiilor, oferindu-le fermierilor posibilitatea să certifice și să mențină o schemă de certificare prin finanțare europeană, în limita a 3 000 de euro/entitate/an. În lipsa măsurii din programele naționale, este greu de crezut că fermierii vor putea să treacă de la vânzarea de materii prime la produse cu valoare adăugată, certificate conform regulamentelor europene (IGP, STG, DOP, ecologic, IG, DOC, GAP etc.).

Promovarea ulterioară este unul dintre elementele care îi asigură producătorului premisele unei valorificări cât mai bune a produsului, în condițiile în care consumatorul este bine informat cu privire la calitatea și caracteristicile acestuia. Programele de promovare sunt dezvoltate vertical, pe două paliere: pe piața internă (la nivel național și comunitar) și pe piețele terțe (la nivel internațional). Implementarea acestora se face prin diverse regulamente și legi naționale. Uniunea Europeană alocă importante fonduri pentru promovarea produselor certificate pe diversele scheme de calitate, dar România nu poate atrage acești bani, deoarece nu are produse eligibile.

Promovarea produselor agricole pe piața internă și în țările terțe se face în prezent prin aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 501/2008 al Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului. Acestea sunt

active până în 1 decembrie 2015, când va intra în vigoare Regulamentul (UE) nr. 1144/2014. Noul regulament este mult mai cuprinzător, permițând accesul mai multor tipuri de produse. Cu toate acestea, vor fi punctate suplimentar schemele de calitate. Avantajele aduse de acesta este că toate proiectele depuse se bucură de condiții de egalitate, existând un singur apel anual cu depunere centralizată, la o nouă agenție europeană, care va avea sediul la Strasbourg.

Având în vedere că în România există un singur produs certificat IGP (Magiunul de Topoloveni) până în prezent, noi nu am putut accesa schemele de promovare puse la dispoziție la nivel european. Pe de altă parte, în cazul programelor de promovare la nivel național se aplică legislația privind achizițiile publice, deși este vorba despre o achiziție privată din fonduri publice.

În noua programare nu au fost prevăzute bugete pentru promovare, iar lipsa promovării, ca element de marketing, poate duce la moartea produsului și a investițiilor în active fizice, făcând ca schemele de calitate europene și naționale să nu prezinte atractivitate. În acest context, la nivel național se impune identificarea unor instrumente specifice destinate promovării produselor certificate.

Activitatea de promovare trebuie prevăzută încă de la dezvoltarea planului de afaceri, fiind un element de bază pentru o activitate de succes. În plus, trebuie încurajată asocierea, deoarece aceasta este fundamentul dezvoltării durabile pentru valorificarea unui teren, a unui produs sau a unei idei.

14 15

SCHEME DE CALITATE NAȚIONALE ȘI EUROPENE

Idicel-Pădure, doamna Veronica și oamenii care mi-au venit în ajutor au făcut ca unui produs să i se acorde o atenție deosebită și multă grijă. La noi, dulceața se face pe foc de lemne, în ceaun sau vase speciale, totul trece prin mâinile noastre, iar asta ne place: faptul că putem să facem un produs simplu, așa cum se pregătește de o viață în gospodărie. Pentru mine a fost o experiență unică să pot face lucrurile să meargă și mă conformez tuturor regulilor. Am o viziune mai simplă asupra lor, ca a oamenilor de acolo. Practic, ei mă inspiră și mă liniștesc atunci când apar probleme.

Am 25 de ani și îmi văd următoarea perioadă din viață la Idicel, încercând să creez produse cu

impact pe piață. Ceea ce s-a înfăptuit în acel loc sălbatic nu trebuie să se piardă și doresc, pe cât posibil, să mă descurc doar cu resursele din zonă și să mă folosesc de fiecare oportunitate pe care natura ne-o oferă.

Cea mai importantă realizare a mea este că am creat un produs cu o poveste autentică, pornit de la un vis și un stil de viață. Despre profit încă nu putem vorbi, dar viața de om liber și hotărât să facă multe este importantă. Poate sunt copil pentru că văd așa lucrurile. Au fost și momente dificile, provocate de lipsa experienței, dar toată viața avem de învățat și abia aștept să țin piept provocărilor!

Calitatea și diversitatea producției agricole, piscicole și de acvacultură din UE reprezintă unul dintre punctele forte ale acesteia, constituind un avantaj concurențial pentru producători și contribuind în mod semnificativ la patrimoniul cultural și gastronomic european. Acest fapt se datorează competențelor și determinării agricultorilor și producătorilor care au păstrat vii tradițiile și, în același timp, au ținut seama de metodele și materialele de producție noi.

Schemele de certificare a exploatațiilor agricole și pentru produse agricole și alimentare din UE au în vedere respectarea standardelor obligatorii de producție și cerințele suplimentare referitoare la protecția mediului, bunăstarea animalelor, calitățile organoleptice etc. și se adresează unei palete largi de factori interesați, de la fermieri și producători, la ONG, comercianți cu amănuntul și autorități publice.

16 17

Scheme de certificare a exploatațiilor agricole, pentru produse agricole și alimentare sau pentru bumbac, recunoscute de statele membre

În UE sau la nivel național, sistemele de calitate (inclusiv schemele de certificare a exploatațiilor agricole și cele pentru produsele agricole și alimentare) oferă consumatorilor asigurări cu privire la calitatea și la caracteristicile produselor sau ale procesului de producție utilizat ca urmare a participării fermierilor la aceste scheme, conferă valoare adăugată produselor în cauză și sporesc oportunitățile lor de piață. Prin urmare, fermierii și grupurile de fermieri sunt încurajați să participe la aceste scheme. Pe de altă parte, pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), conform legislației specifice, sprijinul este limitat la fermierii activi*, așa cum sunt definiți în art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul Politicii Agricole Comune.

Pornind de la ideea că în momentul aderării la aceste scheme și în primii ani de participare,

costurile și obligațiile impuse fermierilor nu sunt remunerate integral de către piață, în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), sprijinul financiar este acordat noilor participanți și acoperă o perioadă de maximum cinci ani, fără să depășească 3 000 de euro/exploatație/an.

Prin art. 16 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 se acordă sprijin fermierilor și grupurilor de fermieri care participă pentru prima dată la:

a) schemele de calitate instituite în cadrul anumitor regulamente și dispoziții europene**;

b) schemele de calitate, inclusiv schemele de certificare a exploatațiilor agricole, pentru produse agricole și alimentare sau pentru bumbac, recunoscute de statele membre;

c) schemele voluntare de certificare a produselor agricole, recunoscute de statele

* Fermierii activi sunt persoanele fizice/juridice/grupuri de persoane fizice sau juridice care pot dovedi dreptul legal de a utiliza exploatația sau desfășoară în cadrul exploatației lor o activitate agricolă (cultivă terenul și cresc animale, mențin prin tehnologii uzuale suprafața agricolă în condiții adecvate pentru pășunat sau cultivare sau efectuează activități minime pe suprafețele agricole adecvate în mod natural pentru pășunat sau cultivare. ** Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1), Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/1991 (JO L 189, 20.07.2007, p. 1), Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/1989 al Consiliului (JO L 39, 13.02.2008, p. 16), Regulamentul (CEE) nr. 1601/1991 al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole (JO L 149, 14.06.1991, p. 1).

membre ca aplicând orientările UE privind cele mai bune practici pentru sistemele de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare.

În ceea ce privește schemele de calitate, inclusiv schemele de certificare a exploatațiilor agricole, pentru produse agricole și alimentare sau pentru bumbac, recunoscute de statele membre, acestea trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

i. specificitatea produsului final din cadrul acestor scheme derivă din obligații clare privind garantarea:• caracteristicilor specifice ale produselor,• metodelor specifice de cultivare sau de

producție sau• unei calități a produsului final care depășește

semnificativ standardele comerciale aplicabile produselor de larg consum în ceea ce privește sănătatea publică, sănătatea animalelor sau a plantelor, bunăstarea animalelor sau protecția mediului;

ii. schema este deschisă tuturor producătorilor;

iii. schema implică respectarea unor specificații obligatorii ale produsului, acest lucru fiind verificat de autoritățile publice sau de un organism independent de inspecție;

iv. schema este transparentă și asigură trasabilitatea completă a produselor.

Sistemele de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare asigură (prin intermediul unui mecanism de certificare) că s-au respectat anumite caracteristici sau atribute ale produsului sau ale metodei sau sistemului de producție, după cum se prevede în caietul de sarcini. Acestea acoperă o paletă largă de

inițiative care funcționează în diferite stadii ale lanțului de aprovizionare cu produse alimentare (înainte sau după părăsirea exploatației, acoperind întreg lanțul de aprovizionare cu produse alimentare sau doar o parte a acestuia, referitoare la toate sectoarele sau doar la un segment de piață etc.). Pot funcționa la nivel de întreprinderi (business-to-business – B2B), caz în care supermarketul sau întreprinderea de prelucrare este destinatarul informației finale, sau la nivel de întreprinderi și consumatori (business-to-consumer – B2C).

Sprijinul financiar prevăzut în art. 16 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 se acordă sub forma unui stimulent financiar anual. Valoarea acestuia nu poate depăși 3 000 de euro/an/exploatație și se stabilește în funcție de nivelul costurilor fixe rezultate din participarea la schemele pentru care se acordă sprijin, în decursul unei perioade de maximum cinci ani. Termenul „costuri fixe” se referă la costurile aferente aderării la o schemă de calitate care beneficiază de sprijin și la cotizația anuală de participare la schema respectivă, inclusiv, dacă este cazul, cheltuielile aferente controalelor necesare pentru verificarea respectării specificațiilor schemei.

În plus, acest sprijin poate acoperi și costurile generate de informare și activități de promovare puse în aplicare de către grupuri de producători pe piața internă a produselor care fac obiectul unui sistem de calitate care beneficiază de sprijin în conformitate cu art. 16, și anume sistemele de calitate ale UE și cele naționale, inclusiv sistemele de certificare a exploatațiilor agricole, cu condiția

18 19

ca acestea să îndeplinească criteriile prevăzute la litera (b) din art. 16 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013. Sistemele de certificare voluntare sunt excluse de la activitățile de informare și promovare.

Potrivit fișei „Scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare”, elaborată de Grupul de experți pentru dezvoltare rurală (E02732), format din administrațiile naționale și condus de DG AGRI, în cadrul acestei măsuri sunt eligibile următoarele forme de sprijin:

I. În ceea ce privește eligibilitatea fermierilor și grupurilor de fermieri pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate:• pentru produsele recunoscute ca IGP

(indicație geografică protejată), DOP (denumire de origine protejată) și STG (specialități tradiționale garantate), sprijinul poate fi acordat numai în cazul produselor înregistrate în baza de date DOOR*;

• pentru produsele înregistrate în temeiul legislației UE privind denumirile de origine și indicațiile geografice din sectorul vitivinicol, sprijinul poate fi acordat numai pentru produsele înregistrate în baza de date „E-Bacchus”**;

• pentru produsele etichetate drept „produs de munte”, sprijinul poate fi acordat numai pentru produsele care îndeplinesc condițiile

prevăzute la art. 31 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 (inclusiv documentele care îl completează);

• schemele naționale eligibile vor fi sprijinite numai dacă se conformează criteriilor prevăzute în art. 16 (1) (b), context în care descrierea schemelor se va face în programele de dezvoltare rurală;

• schemele de certificare voluntară a produselor agricole sunt eligibile pentru sprijin numai dacă îndeplinesc prevederile specificate în Comunicarea Comisiei - Orientările UE privind cele mai bune practici pentru sistemele de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare și sunt enumerate în programele de dezvoltare rurală;

• pentru produsele organice, sprijinul poate fi acordat numai dacă acestea respectă prevederile Regulamentului (CE) nr. 834/2007;

• pentru băuturile spirtoase care au indicație geografică protejată conform Regulamentului (CE) nr. 110/2008, sprijinul poate fi acordat numai dacă produsele sunt înregistrate și se regăsesc în registrele UE*;

• pentru vinurile aromatizate IGP, sprijinul se acordă numai produselor enumerate în Anexa II la Regulamentului (CEE) nr. 1601/1991.

II. În ceea ce privește eligibilitatea activităților de informare și publicitate, sunt considerate eligibile acțiunile realizate pe piețele interne, destinate să atragă, printre altele, consumatorii să cumpere produsele agricole sau alimentare reglementate la nivelul UE prin sistemele de calitate implementate, inclusiv

sistemele de certificare a exploatațiilor agricole pentru produsele agricole, bumbac sau produse alimentare, recunoscute de statele membre pe baza criteriilor stabilite la art. 16 (b) (i) (ii) (iii) și (iv). În acest caz, participarea pentru prima dată a cel puțin un fermier în cadrul sistemelor de calitate protejate este absolut necesară. Aceste activități trebuie să atragă atenția asupra unor caracteristici sau avantaje specifice ale produselor respective (cu precădere calitatea), a caracteristicilor privind metodele de producție agricolă în UE (în special autenticitatea acestora), a standardelor ridicate privind bunăstarea animalelor sau a grijii acordate mediului înconjurător în legătură cu sistemul de calitate în cauză. De asemenea, aceste activități pot include difuzarea cunoștințelor științifice și tehnice despre aceste produse.

Acțiunile de informare și promovare pot

include organizarea de târguri și expoziții și/sau participarea la acestea, activități de promovare similare acestora și activități de informare și promovare prin diverse canale de comunicare etc.

Rata de finanțare pentru activitățile de informare și publicitate este de 70% din cheltuielile eligibile.

Deși nu există modificări semnificative cu privire la implementarea acestei măsuri în programele anterioare de dezvoltare rurală, contrar perioadei 2007-2013, lista de scheme de calitate eligibile și sprijinite în această perioadă de programare se referă în mod explicit la art. 16 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

* DOOR (Database of Origin and Registration) – bază de date pentru produsele agricole și alimentare înregistrate ca DOP, IGP sau STG. Această bază de date poate fi consultată aici: http://ec.europa.eu/agriculture/quality/door/list.html** E-Bacchus – registrul denumirilor de origine și al indicațiilor geografice protejate în UE în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1234/2007. Acesta cuprinde lista indicațiilor geografice și a denumirilor de origine din state terțe protejate în UE în baza acordurilor bilaterale încheiate între UE și țările respective în domeniul comerțului cu vin și lista termenilor tradiționali protejați în UE în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1234/2007. Acest registru poate fi consultat aici: http://ec.europa.eu/agriculture/markets/wine/e-bacchus/index.cfm * Lista produselor spirtoase poate fi consultată aici: http://ec.europa.eu/agriculture/spirits/

20 21

Schemele de calitate instituite în cadrul regulamentelor și dispozițiilor europene și naționale

Calitatea este importantă pentru fiecare fermier și pentru fiecare cumpărător, fie că este vorba de mărfuri și produse la standarde de bază sau de produse de calitate superioară, domeniu în care Europa excelează. Pentru a susține competitivitatea și profitabilitatea, fermierii europeni trebuie să-și mențină reputația privind calitatea produselor.

Noua Politică Agricolă Comună (PAC) le permite agricultorilor europeni să răspundă nevoilor a peste 500 de milioane de cetățeni. Ea are drept obiective principale să asigure condiții decente de trai agricultorilor și să garanteze o aprovizionare cu produse alimentare stabilă, sigură și la prețuri accesibile consumatorilor.

De la începuturile ei, în 1962, PAC a evoluat în mod considerabil și continuă să fie în evoluție. Reforma din iunie 2013 vizează trei priorități:• asigurarea unei producții alimentare viabile;• asigurarea gestionării durabile a resurselor

naturale;• favorizarea unei dezvoltări echilibrate a tuturor

teritoriilor rurale din UE.

Astfel, prin al doilea pilon PAC sunt puse la dispoziție fonduri pentru sprijinirea participării agricultorilor la sisteme de calitate cum ar fi acelea privind DOP, IGP și STG, precum și la sistemele pentru etichetarea ecologică, inclusiv cele de certificare a fermelor recunoscute de statele membre. Suma corespunzătoare sprijinului este limitată la 3 000 de euro/exploatație/an.

Sistemele comunitare operează pe piață alături de un număr tot mai mare de sisteme de certificare voluntară. Un inventar elaborat în 2010 a contorizat că la nivelul Uniunii Europene (UE) există 441 de scheme de calitate de produse agricole și alimentare comercializate. După ce a evaluat situația cu atenție, Comisia a elaborat orientări care arată cele mai bune practici pentru funcționarea unor astfel de sisteme.

Legislația europeană stabilește cerințele stricte care să garanteze standardele pentru toate produsele europene. În plus, sistemele de calitate ale UE indică cerințe clare pentru identificarea produselor agroalimentare conform exigențelor specificate în caietul de sarcini.

Politica europeană privind calitatea acoperă, printre alte reglementări, și produsele certificate ecologic (sau agricultura organică), băuturile aromatizate, precum și vinurile și băuturile spirtoase. În plus, din ianuarie 2013, UE a venit în întâmpinarea producătorilor și a consumatorilor cu reguli îmbunătățite, prin care unui produs agroalimentar îi pot fi recunoscute atributele STG, IGP sau DOP, cărora li s-a adăugat unul nou: „Produs montan”.

STG, IGP și DOP pot fi doar produse alimentare de calitate care au parcurs un proces de verificare și inspecție. Un produs poate primi atributul STG dacă are un caracter tradițional prin compoziție sau metode de producție, în acest caz trebuind să

fie dovedită o vechime a producției de peste 30 de ani. Pentru a primi atributul IGP este necesar ca produsul agroalimentar să fie strâns legat de o zonă geografică, astfel încât una dintre etapele realizării lui (producție, procesare sau preparare) să fi avut loc în acea zonă. Pentru ca produsul agroalimentar să primească atributul DOP, este necesar ca toate etapele de producție să fi fost realizate în aceeași zonă geografică.

România are o singură certificare IGP, pentru Magiun de prune Topoloveni, și mai are în procedura de avizare trei produse: unul pentru certificare DOP (Telemea de Ibănești) și două pentru certificare IGP (Novac afumat din Țara Bârsei și Salam de Sibiu). Până în prezent nu există vreun produs românesc propus pentru avizare ca STG.

La nivel național se implementează Ordinul nr. 690/2004 pentru aprobarea „Normei privind condițiile și criteriile pentru atestarea produselor tradiționale”, o politică publică de susținere a produselor cu atestat tradițional. Prin Hotărârea Guvernului nr. 828/2007 se stabilește autoritatea responsabilă cu verificarea documentației pentru dobândirea protecției unei denumiri (IGP sau DOP), care este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), și autoritatea responsabilă cu verificarea pe piață a etichetării și utilizării logo-ului, respectiv Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului. Potrivit aceleiași hotărâri, controlul și inspecția documentației pentru dobândirea protecției unei denumiri (IGP sau DOP) sunt realizate de organisme private de inspecție și certificare, acreditate conform standardului european EN 45011.

Atestarea produselor ca fiind tradiționale se face conform Ordinului nr. 1393/2014, emis de MADR, pentru modificarea Ordinului ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, al ministrului Sănătății și al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 724/1.082/360/2013 privind atestarea produselor tradiționale. Astfel, pentru cei care doresc să înregistreze un produs în Registrul Național al Produselor Tradiționale, reprezentanții direcțiilor agricole județene oferă informații cu privire la modul de aplicare, analizează cererea și caietul de sarcini și verifică la fața locului realitatea datelor înscrise în caietul de sarcini. Ulterior, MADR reanalizează cererea și caietul de sarcini, înscrie produsul în Registrul Național al Produselor Tradiționale și emite documentul denumit „Atestat produs tradițional”.

În conformitate cu datele publicate de MADR, în perioada 2005-2013, în Registrul de Atestare a Produselor Tradiționale au fost înregistrate 4 402 produse. Din totalul de produse tradiționale atestate și înregistrate la nivel național, cele mai multe sunt din carne (1 541), urmate îndeaproape de cele din lapte (1 535) și de cele de panificație și patiserie (750). Mai reținem 285 de

22 23

produse înregistrate la categoria băuturi, 193 în categoria legume-fructe (dulcețuri, gemuri) și 11 produse tradiționale în categoria pește.

Potențialul pieței de produse alimentare de origine geografică este imens la nivelul UE. Valoarea vânzărilor de astfel de produse a crescut cu 12,5% în perioada 2005-2010, de la 48 de miliarde de euro la peste 54 de miliarde de euro. Din volumul total, 29% a revenit produselor agroalimentare, acesta fiind completat de vinuri (56%), băuturi spirtoase (14,9%) și vinuri aromatizate (0,1%). Vânzările s-au făcut în general (60%) în țările în care au fost realizate produsele, apoi la nivel intracomunitar (20%) și extracomunitar (20%). Ponderea acestor produse în totalul vânzărilor de produse agroalimentare din România este de numai 2,5%, comparativ cu media UE-27, de aproximativ 6%.

În acest context, pentru creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și a viabilității exploatațiilor, noua PAC acordă sprijin fermierilor și grupurilor de fermieri care participă pentru prima dată la schemele de calitate prevăzute în art. 16 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013. Conform acestor scheme, pentru perioada 2014-2020 au fost introduse elemente noi, care privesc beneficiarii, produsele și schemele eligibile în cadrul acestei măsuri:• „grupuri de fermieri”, ca beneficiari pentru a

participa pentru prima dată la aceste scheme, și grupuri de producători, pentru activități de informare și promovare sprijinite prin art. 16, alin. (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013;

• scheme de certificare a exploatațiilor agricole, pentru produse agricole și alimentare sau pentru bumbac, recunoscute de statele membre;

• schemele de calitate pentru alte scopuri decât consum uman și/sau noi produse care nu se regăsesc în anexă: • bumbac, menționat în mod explicit în art.

16;• anumite produse agricole organice; • anumite produse enumerate în Anexa I la

Regulamentul (UE) nr. 1151/2012;• băuturile spirtoase cu indicație geografică

protejată;• denumirile de origine protejată și indicație

geografică protejată pentru vinurile aromatizate;• scheme noi cu mențiunea „calitate facultativă”

(de exemplu, „produs montan”) prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, cu modificările și completările ulterioare;

• scheme voluntare de certificare a produselor agricole recunoscute de statele membre ca aplicând orientările UE privind cele mai bune practici pentru sistemele de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare;

• activități de informare și promovare, urmate de sprijin din partea statelor membre pentru intrări noi în sistemele de calitate protejate eligibile.

În concluzie, sistemele de calitate le oferă fermierilor și producătorilor oportunități pentru a accesa piețele globale și instrumente corespunzătoare de identificare, dar și posibilitatea promovării acelor produse ale căror caracteristici specifice sunt protejate la nivel național și european. În această din urmă direcție, se impune asocierea fermierilor și a producătorilor în organizații care să valorifice în comun zestrea locală și/sau națională și să asigure creșterea valorii produselor respective pe piață.

PROGRAMELE DE PROMOVARE ÎN CADRUL PIEȚEI DE PRODUSE AGROALIMENTARE

„Unele dintre punctele forte ale Uniunii Europene constau în calitatea și diversitatea produselor agroalimentare. În ultima perioadă s-a observat o creștere a exportului la 110 miliarde de euro și sunt optimist că sectorul agroalimentar poate fi un motor important pentru crearea de locuri de muncă și creșterea economică a Uniunii Europene. În mediul actual concurențial, sunt convins că noua politică de promovare și bugetul dedicat implementării acesteia, de până la 200 de milioane de euro/an, vor duce la creșterea capacității de identificare de noi piețe, diversificarea celor existente și informarea consumatorilor cu privire la standardele aplicate pentru produsele agricole și alimentare europene”, a declarat Phil Hogan, Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Strategia economică a Comisiei Europene (CE) privind acțiunile de promovare și informare pe piețele

interne și în țările terțe este într-un proces de evoluție continuă încă din anii 1980. Principalul obiectiv al politicii CE este să îmbunătățească imaginea produselor și să conștientizeze consumatorii cu privire la calitatea produselor și a metodelor de producție, astfel încât să crească cererea pe piața internă și să se încurajeze deschiderea de noi piețe în țări terțe. În acest sens, Uniunea Europeană (UE), statele membre ale acesteia și organizațiile profesionale cofinanțează și organizează împreună acțiuni de promovare, campanii de informare, târguri și expoziții.

În funcție de eligibilitatea acțiunilor și a produselor promovate, această politică europeană se diferențiază în două categorii:• la nivel național și comunitar, promovarea pe

piața internă;• la nivel internațional, promovarea pe piețele

terțe.

24 25

... la nivel național și comunitar, pe piața internă

Formele de promovare și acțiunile de informare pe piața internă fac referire atât la produsele agricole și, implicit, la metodele lor de producție, cât și la cele alimentare pe bază de produse agricole.

Activitățile de acest tip nu pun accentul pe anumite mărci sau pe stimularea consumului unui anumit produs datorită originii lui distincte.

În prezent, acțiunile de informare și promovare de la nivel european se realizează în baza Regulamentului (CE) nr. 3/2008 și a normelor de aplicare ale acestuia, specificate în Regulamentul (CE) nr. 501/2008, și sprijină implementarea unor programe desfășurate pe o perioadă de cel puțin un an și de cel mult trei ani.

Produsele eligibile pentru promovare pe piața internă sunt fructele și legumele proaspete sau procesate, inul textil, plantele vii și produsele de horticultură ornamentală, uleiul de măsline și măslinele de consum, uleiurile din semințe, laptele și produsele lactate, carnea proaspătă, refrigerată sau congelată (produsă conform standardelor de calitate comunitare sau naționale), mierea și produsele apicole, vinurile cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată, produsele cu denumire de origine protejată (DOP), indicație geografică protejată (IGP) sau specialitate tradițională

garantată (SGT), precum și acelea din agricultura ecologică și din carne de oaie.

Conform regulamentelor menționate, programele pot primi finanțare pentru activități care privesc relațiile cu publicul și campanii de promovare sau de publicitate, în special dintre cele destinate să evidențieze avantajele și caracteristicile intrinseci ale produselor comunitare, îndeosebi în ceea ce privește calitatea, securitatea alimentelor, metodele specifice de producție, valoarea nutritivă, aspectele sanitare, etichetarea, bunăstarea animalelor și protecția mediului.

De asemenea, acestea pot acoperi campanii de informare cu privire la sistemele de calitate instituite la nivel european (de exemplu, DOP, IGP, STG), informații privind sistemele de etichetare ale UE, agricultura ecologică, precum și campanii de informare privind sistemul european al vinurilor de calitate produse în regiuni determinate și studii de evaluare a rezultatelor acestor acțiuni.

Acțiunile de promovare pe piața internă pot include și activități care privesc modele de comportament responsabil în ceea ce privește consumul de băuturi alcoolice și afecțiunile legate de excesul în consumarea acestora.

Totodată, pot lua forma participării la evenimente, târguri și expoziții de importanță

națională sau europeană, în special prin intermediul standurilor destinate valorificării imaginii produselor comunitare.

Contribuția CE la valoarea eligibilă a acestor programe este de 50%, iar cea națională poate fi de maximum 30% din valoarea eligibilă a programului. Finanțarea UE poate crește până la 60% în cazul programelor de promovare a consumului de fructe și legume în rândul copiilor sau în cazul celor referitoare la informarea cu privire la consumul responsabil de băuturi alcoolice.

Organizațiile profesionale interesate să aplice își prezintă propunerile la nivel național, în cadrul a două apeluri deschise anual.

Proiectele selectate la nivel național sunt transmise pentru a fi evaluate și de CE, apoi, după caz, sunt declarate eligibile și finanțabile.

Până în prezent, statele membre au contribuit la eforturile de promovare dând dovadă de un larg interes pentru această schemă. Aproape toate produsele cuprinse în Anexa 1 la Regulamentul (CE) nr. 501/2008 au avut de câștigat de pe urma acestor eforturi de promovare.

Lactatele au fost beneficiarele principale în termeni de programe acceptate (36), urmate de produsele de calitate (DOP, IGP, produsele ecologice și cele din regiunile ultraperiferice: 32), fructele și legumele proaspete și prelucrate (30), produsele din carne (23), vinurile și băuturile spirtoase (20), uleiul de măsline (8) etc.

Un exemplu de succes privind promovarea pe piața internă a fost campania „Make my milk”, desfășurată cu sprijin financiar european în Marea Britanie.

Cooperarea dintre operatorii economici din diferite state membre contribuie în mod substanțial la creșterea valorii adăugate în UE și la o mai mare vizibilitate a diversității produselor agricole europene.

26 27

„Discover the Origin” este o campanie multinațională finanțată cu sprijinul UE, implementată de organizații din Italia, Franța și Portugalia și are în vedere promovarea a cinci produse esențiale cu denumire de origine protejată din Europa: vinurile de Burgundia, jambonul de Parma, vinurile Douro Valley, brânza Parmigiano Reggiano și vinurile de Porto. Această campanie s-a desfășurat timp de trei ani și a avut în vedere creșterea gradului de conștientizare a consumatorilor cu privire la calitatea și tradiția acestor produse. Ideea campaniei a fost de a combina termenii „Gust, timp, tradiție, împreună” într-o experiență culinară desăvârșită.

Din decembrie 2015 va intra în vigoare Regulamentul nr. 1144/2014 privind acțiunile de informare și promovare referitoare la produsele agricole, puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe, și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului.Noua politică va viza activități de promovare cu valoare europeană adăugată, bazate pe o strategie bine definită. Conform datelor publicate, bugetul anual actual,

de 61 de milioane de euro, va crește la 200 de milioane de euro. În contextul noilor reguli, va dispărea contribuția națională, iar rata finanțării europene va crește la 70% pentru programele simple realizate de o organizație dintr-un stat membru, 80% pentru programele multinaționale ale organizațiilor care sunt situate în state membre diferite și care desfășoară împreună o campanie de promovare și pentru programele destinate promovării în țări terțe, iar finanțarea europeană nerambursabilă pentru măsurile de criză va fi de 85%. În plus, potrivit noii legislații, va fi lărgită gama produselor eligibile (vor putea fi promovate toate produsele din Anexa I la Tratat: băuturile spirtoase cu indicație geografică protejată, bumbacul, porumbul dulce, sarea, pâinea, pastele făinoase, ciocolata etc.) și vor fi extinse categoriile de beneficiari eligibili, asigurându-se participarea organizațiilor de producători.

În acest context, se are în vedere creșterea competitivității sectorului agricol european, creându-se astfel un mediu concurențial mai echitabil pe piața internă.

... la nivel internațional, pe piețe terțe

În prezent, produsele eligibile pentru promovarea în țări terțe sunt carnea de vită sau de porc proaspătă, refrigerată sau congelată, unele preparate alimentare pe baza acestor produse, carnea de oaie de calitate, produsele lactate, uleiul de măsline și măslinele de consum, vinurile cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată, băuturile spirtoase cu indicație geografică protejată, fructele și legumele proaspete sau procesate, produsele din cereale și orez, inul textil, plantele vii și produsele horticole, toate intrând în aria de acoperire a schemelor DOP, IGP, STG, conform regulamentelor UE, sau provenind din agricultura ecologică.

În țările terțe, acțiunile de promovare menționate mai sus (privind relațiile cu publicul, campaniile de promovare sau de publicitate, campaniile de informare cu privire la sistemele de calitate instituite la nivel european, informațiile despre sistemele de etichetare ale UE, agricultura ecologică, precum și campaniile de informare privind sistemul UE al vinurilor de calitate produse în regiuni determinate și studiile de evaluare a rezultatelor acțiunilor de informare și promovare) pot include și modalități de informare privind sistemul comunitar al vinurilor de masă, participarea la manifestări, târguri și expoziții de importanță internațională (în special prin intermediul standurilor destinate fructificării imaginii produselor comunitare), studii ale noilor piețe sau misiuni comerciale la nivel înalt.

În ceea ce privește promovarea produselor agricole și alimentare europene pe piețele țărilor terțe, s-a demonstrat că aceasta permite creșterea atractivității lor și adaptarea producției la cerințele pieței internaționale, contribuie la protejarea patrimoniului agricol și gastronomic european și asigură creșterea veniturilor producătorilor și adaptarea exploatațiilor la noile condiții economice. De asemenea, implementarea măsurii de promovare pe piețele țărilor terțe le dă beneficiarilor prilejul să participe la târguri, expoziții și alte astfel de evenimente și să desfășoare campanii de informare privind regimurile comunitare DOC și IGP.

Spre exemplu, în perioada 24-26 septembrie 2014, pavilionul UE din cadrul Târgului „Annapoorna World of Food India” a găzduit 28 de producători europeni.

28 29

Cum este abordat subiectul de către Grupurile de Acțiune Locală

Produsele agroalimentare sunt unice în privința calității și a diversității lor. Cu toate acestea, pe o piață mondială deschisă, producerea de alimente și băuturi de excelentă calitate nu este, prin ea însăși, suficientă pentru a asigura o poziție bună la vânzare. A-i lămuri pe consumatori în ce constau standardele de calitate ale produselor agricole și a încuraja exporturile și programele de informare și promovare reprezintă măsuri care îi pot ajuta pe producători să facă față provocărilor unui context global tot mai competitiv.

LEADER (Liaison Entre Actions de Développement de l’Économie Rurale - legături între acțiuni de dezvoltare economică rurală) presupune dezvoltarea comunităților locale într-o manieră specifică, adaptată nevoilor și priorităților acestora. Astfel, valoarea adăugată a LEADER rezidă din acele inițiative locale care combină soluții care răspund problemelor identificate la nivel local, reflectate în acțiuni specifice.

În România, implementarea abordării LEADER și a Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) a început în perioada 2007-2013, prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Astfel, teritoriul a fost acoperit de 163 de GAL, pe o suprafață de aproximativ 142 000 km².

LEADER poate fi văzut ca instrument-cheie de dezvoltare rurală. Participarea tuturor „actorilor”

locali poate conduce la o dezvoltare dinamică, în baza unei strategii de dezvoltare locală pregătită, implementată și gestionată de reprezentanții GAL, în concordanță cu nevoile teritoriului acoperit.

Programat în întregime în cadrul Domeniului de intervenție (DI) 6B - „Încurajarea dezvoltării locale în zonele rurale”, LEADER poate contribui și prin domeniul de acțiune «[...] 2A - „Sprijin pentru fermieri și procesatori pentru îmbunătățirea performanței economice în cadrul lanțului agroalimentar” [...]» .

Pornind de la acest deziderat, putem afirma că abordările în parteneriat pentru întărirea piețelor de alimente locale s-au dovedit instrumente de dezvoltare rurală eficiente. Rezultatele proiectelor asociate produselor agroalimentare pot furniza o susținere durabilă elementelor esențiale ale economiei rurale.

Încă de la începuturile lui, LEADER a avut un rol esențial în dezvoltarea sectorului produselor agroalimentare în multe zone rurale. Posibilitățile de a utiliza acest sector ca un catalizator pentru dezvoltarea rurală fac din piața produselor agroalimentare piatra de temelie a multor strategii de dezvoltare locală. Este clar că abordarea LEADER a sprijinit foarte mult dezvoltarea sectorului produselor agroalimentare. Antreprenorii, majoritatea din mediul rural, nu au avut nevoie de investiții

Timp de trei zile, mediul de afaceri asiatic a putut lua contact cu companiile și asociațiile de producători europene și a participat la o serie de ateliere, seminarii, sesiuni gastronomice și prezentări de produse.

Participarea la târgurile și expozițiile internaționale permite creșterea gradului de vizibilitate a produselor promovate și evaluarea acestora în funcție de ofertele externe. Acestea pot reprezenta o modalitate eficientă de apropiere de consumatorul final, creându-se astfel premisele obținerii unor efecte benefice pe termen lung. În plus, misiunile comerciale la nivel înalt consolidează contactele stabilite în cadrul acțiunilor de promovare și facilitează contractarea produselor europene pentru export.

Chiar dacă CE, prin angajamentul declarat, a prevăzut stimularea activităților de promovare în țări terțe, până în prezent, numai 28% dintre propunerile selectate pentru finanțare au vizat ascensiunea produselor europene pe aceste piețe.

Principalele sectoare beneficiare au fost fructele și legumele proaspete sau prelucrate, vinurile de calitate și produsele lactate. Cele mai vizate destinații au fost America de Nord (21 de programe), Rusia (20), China (13) și Japonia (11). Aceste activități de informare și promovare au avut în vedere îmbogățirea cunoștințelor consumatorilor cu privire la calitatea produselor agricole și

a metodelor de producție din UE, mărirea gradului de sensibilizare a consumatorilor și de recunoaștere a sistemelor de calitate și creșterea cotei de piață a produselor agricole europene la nivel mondial.

Pentru a asigura o mai bună promovare a produselor agroalimentare europene, în 2014, CE a propus o nouă politică în domeniu, stabilită prin Regulamentul nr. 1144/2014. Aceasta vizează:• creșterea substanțială a ajutorului alocat

pentru acțiunile de informare și promovare;• lărgirea scopului măsurilor:

1) ele vor putea acoperi o paletă mai largă de produse agricole și alimentare și o mai mare flexibilitate în ceea ce privește marca și originea acestora; 2) introducerea organizațiilor de producători și a organizațiilor de la nivel european în cadrul beneficiarilor eligibili;

• renunțarea la contribuția națională* și creșterea semnificativă a contribuției europene, față de politica actuală;

• simplificarea procedurilor administrative, respectiv selectarea proiectelor într-o singură fază la nivel european și eliminarea fazei de preselecție de la nivel național;

• facilitarea managementului programelor multinaționale prin intermediul unui ghișeu unic (Agenția Executivă), în cadrul comisiei care permite dezvoltarea și punerea în aplicare a programelor care oferă valoare europeană adăugată.

* Conform legislației actuale, statele membre aveau o contribuție variabilă, între 0-30%, la valoarea eligibilă a cheltuielor destinate implementării programelor și acțiunilor de promovare și informare. Astfel, anumite state au optat pentru o contribuție maximă (30%), iar altele nu au contribuit la implementarea acestora, ceea ce a condus la crearea unor diferențe pe piață.

30 31

mari pentru punerea în practică a ideilor lor inovatoare. Prin urmare, ei au beneficiat într-adevăr de flexibilitatea abordării LEADER.

România este una dintre țările europene cu cele mai favorabile condiții pedo-climatice pentru obținerea de producții agricole de calitate și în cantități semnificative, care pot să acopere un segment important al cererii interne de produse agroalimentare.

Competitivitatea produselor agroalimentare trebuie asociată cu durabilitatea obținerii lor. Pentru a reduce pierderile și pentru a ajuta agricultorii să facă față mai bine incertitudinii create de problemele de vreme, bolile animalelor sau volatilitatea pieței, sunt necesare instrumente de gestionare a riscurilor. Numai munca în comun, bazată pe experiența dobândită din greșelile și reușitele altora în domeniu, poate sprijini creșterea și dezvoltarea sectorului produselor agroalimentare. Cea mai mare perspectivă pentru acest sector provine de la oportunitățile de a dezvolta platforme de vânzare inter-regionale și transnaționale de produse locale. Importanța înțelegerii consumatorilor și capacitatea de a conștientiza identitatea culturală a produsului nu trebuie uitate. De asemenea, această tranzacționare transnațională a produselor caracteristice locale poate îmbunătăți înțelegerea diversității culturale în întreaga UE, sprijinind crearea unei percepții comune în rândul cetățenilor europeni. În acest fel, regiunile sunt aduse mai aproape de elementul fundamental al culturii lor agricole.

În perioada actuală de programare a politicii de dezvoltare rurală (2014-2020) se va pune un accent crescut pe produsele alimentare locale și pe lanțurile scurte de aprovizionare. Se va facilita o mai bună integrare a producătorilor agroalimentari pe piață și la nivelul lanțului valoric. Pentru producătorii mai mici, accentul va fi pus pe stimularea asocierii și pe îmbunătățirea accesului la investiții, în timp ce pentru marii „actori” este nevoie de investiții în modernizare pentru conformarea la cerințele UE și pentru creșterea competitivității lor pe piața internațională.

Cum a contribuit RNDR, prin activitățile sale, la îmbunătățirea domeniului agroalimentar

Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR) are ca obiectiv general înrolarea energiei tuturor „actorilor” în procesul de dezvoltare rurală, promovarea unui flux eficient de informații, schimburi de idei și bune practici și cooperarea dintre participanți, grupând toate organizațiile și instituțiile care iau parte la dezvoltarea rurală.

Grupurile de Lucru Tematice (GLT) organizate de RNDR au ca scop identificarea problemelor din mediul rural și găsirea unor soluții pentru rezolvarea acestora.

GLT 4 - „Piața produselor agroalimentare, calitatea, promovarea, marketing și comunicare” a fost condus de Alexandru Anghel, expert-cheie RNDR, fiind realizat împreună cu Ștefan Pădure, specialist în domeniu.

Discuțiile din cadrul GLT 4 au urmărit în mod special accentuarea subiectului privind calitatea, ținând cont de regulamentele europene. S-a dorit abordarea și promovarea cât mai multor aspecte legate de schemele de calitate existente la nivelul Uniunii Europene (UE).

De reținut este faptul că, în momentul de față, România are un singur produs certificat la nivelul UE (Magiunul de Topoloveni), iar pentru alte trei produse (Telemeaua de Ibănești, Salamul de Sibiu și Novac afumat din Țara Bârsei), caietele de sarcini a fost depuse spre aprobare.

Acest GLT a pornit de la ideea reunirii cât mai multor experți, potențiali candidați la certificare prin intermediul schemelor de calitate europene, producători mici sau mari, fermieri, membri GAL, grupuri de producători, membri în cooperative și asociații, în vederea identificării unor produse cu potențial ridicat.

Cu toate acestea, realitatea de pe teren a fost cu totul alta. În pelerinajul prin țară, s-a descoperit că oamenii nu sunt informați cu privire la existența acestor scheme de calitate, motiv pentru care s-a luat decizia de a utiliza aceste prime sesiuni pentru informare regională, prin intermediul cărora să le fie transmis participanților mesajul cu privire la ceea ce înseamnă schemele de calitate, promovare,

32 33

marketing și comunicare, precum și ce este un produs cu valoare adăugată. Au fost desfășurate opt astfel de sesiuni, câte una în fiecare regiune a țării: Centru, Sud Muntenia, Nord-Vest, București-Ilfov, Nord-Est, Sud-Vest Oltenia, Sud-Est și Vest.

Pe parcursul desfășurării grupurilor de lucru au avut loc dezbateri despre piața produselor agroalimentare și schemele europene de calitate conform Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, precum și discuții privind promovarea, marketingul și comunicarea în ceea ce privește produsele agroalimentare.

Un scop clar al acestui grup de lucru a fost să identifice nevoia producătorilor de a se realiza acțiuni privind marketingul și promovarea produselor agroalimentare de calitate, precum și să afle cauzele care au dus la disfuncționalitatea măsurilor legate de piață în perioada de programare 2007-2013.

În lunile mai și iulie va avea loc o nouă rundă de opt întâlniri, în cadrul cărora se propune realizarea unei serii de caiete de sarcini pentru producătorii identificați prin intermediul grupurilor de lucru desfășurate deja.

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

34 35

Europa de peste mări: gustul bun al regiunilor noastre

Ariile RUP (Regiuni Ultra Periferice) sunt teritoriile care aparțin statelor membre ale Uniunii Europene (UE), dar care sunt poziționate la mare depărtare față de continent. Tratatul privind funcționarea UE (TFUE), art. 349 și 355, recunoaște „specificațiile teritoriilor RUP și necesitatea de a adapta politicile comunitare la realitățile acestora și la nevoile lor permanente”. Zonele situate în afara teritoriului metropolitan aflate sub suveranitate franceză, cunoscute sub denumirea de „France d’outre-mer” (Franța de peste mări), sunt Guyana Franceză, Guadelupa, Martinica și Réunion, fiind foarte apreciate ca destinații turistice, datorită climatului și peisajelor pitorești unice în lume. În plus, colectivitățile din aceste departamente de peste mări ale Franței pun la dispoziția UE un teritoriu maritim extins și o economie diversificată, fiind cunoscute pentru producția lor de rom, trestie de zahăr, banane, platane și alte fructe și legume exotice specifice climei tropicale. Cu toate acestea, distanța față de Europa continentală și statutul lor insular le pune în dezavantaj în raport cu statele membre ale UE.

Pentru a compensa dezavantajele existente, UE a decis să pună în aplicare măsuri speciale în cadrul unor politici de coeziune economică și socială, printr-un program de promovare și informare menit să consolideze regiunile ultraperiferice, să le aducă în atenția consumatorilor și să facă recunoscute produsele diversificate pe care acestea le oferă. Astfel, a fost creat un simbol care îi ajută pe consumatori să identifice produsele agricole

care provin din teritorii RUP cum sunt insulele Canare (aparținând Spaniei), Madeira (arhipelag portughez), Martinica sau Guadelupa.

Simbolul creat garantează faptul ca produsele au fost obținute în RUP, cu respect pentru mediul înconjurător și față de drepturile sociale și asigură că au fost îndeplinite standardele de calitate pe tot parcursul procesului lor de producție, distribuire și marketing. De pildă, bananele din aceste regiuni sunt cunoscute pentru aroma lor unică, ceea ce constituie o caracteristică a zonelor în care sunt cultivate. Producția agricolă este susținută prin intermediul unei rețele de ferme și plantații de mici dimensiuni, care implementează standarde riguroase de calitate pentru a obține produse prin practicarea unei agriculturi moderne durabile.

În contextul în care consumatorii sunt din ce în ce mai receptivi la produsele agricole de proveniență națională, Asociația Banana de Guadelupa și Martinica dorește să se admită că bananele cultivate în Antilele Franceze sunt și ele un produs regional. În opinia asociației, dacă 750 de producători din această regiune cultivă produse preferate de 70% dintre francezi, fără a fi însă recunoscuți ca agricultori, banana de Guadelupa și Martinica ar trebui să fie recunoscută ca produs regional în aceeași măsură ca și vinul de Bordeaux sau brânza Camembert de Normandia.

Producătorii de banane de pe teritoriul insulelor Antile, reuniți sub UGPBAN (Union

des Groupements de Producteurs de Bananes de Guadeloupe et Martinique), au depus un dosar comun cu colegii lor spanioli (ASPROCAN - insulele Canare) și portughezi (GESBA - Madeira), în cadrul Programului nr. 1 - „Promovare pe piața internă” susținut de Comisia Europeană. Bugetul total pe trei ani a fost de 16 938 000 de euro, dintre care nouă milioane pentru UGPBAN, finanțat 50% de UE. „Scopul acestei acțiuni a fost să reunească producători care împărtășesc aceleași valori, produc banane care respectă aceleași constrângeri de mediu, în cadrul acelorași reglementări sociale, și participă la dezvoltarea economiei locale”, a explicat Frédéric Girard, directorul de marketing al UGPBAN. Împreună, producătorii europeni au fost determinați să apere calitatea bananelor din regiunile lor, față de alte banane produse pe plan mondial.

Prima parte a campaniei de sensibilizare a urmărit să reînscrie banana de Guadelupa și Martinica, produs rezultat pe un teren vulcanic și însorit, prin practicarea unei agriculturi durabile recunoscute la nivel mondial, între produsele

regionale franțuzești. Această campanie a dus la afirmarea identității regionale a fructelor sub sloganul „Bunul gust al regiunilor noastre”. Două concepte de promovare au fost prevăzute pentru comunicarea acestui mesaj. Planul media s-a concentrat asupra unei campanii de elaborare de afișe cu impact puternic, amplasate în apropierea consumatorilor, susținute și de publicarea de anunțuri în presă. Ansamblul acestor dispozitive a fost întărit de operațiuni directe la punctele de vânzare, care au ajutat la diseminarea mesajului de promovare a produselor locale. A doua parte a programului s-a desfășurat la nivel european. UGPBAN a avut un stand în cadrul expoziției „Fruit Logistica”, desfășurată la Berlin, în februarie 2012. De asemenea, a fost organizat un tur european pentru promovarea bananei în țările non-producătoare.

La sfârșitul campaniei, la Bruxelles a fost programată o întâlnire a plantatorilor cu membri ai Comisiei Europene și ai Parlamentului European, în cadrul căreia au fost prezentate și promovate bananele produse pe teritoriul european.

36 37

Confederația Europeană a Inului și Cânepii

În 2011, Comisia Europeană (CE) a aprobat 19 programe în 14 state membre (Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Franța, Grecia, Italia, Irlanda, Țările de Jos, Polonia, Slovenia, Spania și Marea Britanie), cu scopul de a furniza informații și de a promova produsele agricole din Uniunea Europeană.

Printre acestea se numără și Programul „Fiber Flex”, inițiat de CELC (The European Confederation of Linen and Hemp - Confederația Europeană a Inului și Cânepii), care vizează promovarea produselor agricole reprezentate de fibre, țările participante fiind Franța, Belgia și Italia. Bugetul alocat a însumat 3 320 690 de euro, primiți pe durata a trei ani: 1 080 673 de euro în primul an, 1 118 596 de euro în cel de-al doilea an și 1 121 421 de euro în ultimul an, 1 660 345 de euro fiind contribuția europeană, adică 50% din bugetul total al proiectului.

CELC este singura organizație europeană agroindustrială care guvernează toate etapele de producție și transformare a inului și cânepii. Este responsabilă cu supravegherea fibrelor de la creșterea plantelor până la produsul finit. Înființată în 1951, a promovat peste 10 000 de companii europene în domeniu. Prin intermediul purtătorilor de cuvânt, CELC încurajează reflecția, analizele de piață și orientările strategice.

Măsurile finanțate în cadrul programului amintit constau în acțiuni de promovare și

publicitate care subliniază avantajele produselor UE, în special în ceea ce privește calitatea, igiena, siguranța alimentară, nutriția, etichetarea sau obținerea lor prin metode prietenoase față de mediu.

Programul „Fiber Flex” reprezintă o campanie de promovare dedicată creșterii vizibilității inului (plantă cu întrebuințări inovatoare și multiple) și punerii în valoare a caracteristicilor lui la nivel european, creând și o oportunitate pentru reinterpretări semnate de talente confirmate sau în ascensiune.

Astfel, cu ajutorul acestui program au fost realizate:• Be Linen 1, un film reprezentativ pentru

industria inului, axat pe emoție, disponibil în limbile franceză, germană, chineză și japoneză, descărcat de peste două milioane de ori și câștigător al Marelui Premiu Auguste Lumière FIMAC, în iunie 2011, și al Delfinului de Aur, la premiile Cannes Media&TV;

• Be Linen 2, care completează primul filmuleț dedicat inului cu o doză de inovație, iar împreună conduc strategia de creștere a industriei inului;

• o hartă cu localizarea inului la nivel european, un instrument educațional care poate fi utilizat ca un joc, dar și ca material de documentare pentru persoanele interesate, diseminat la scară largă prin intermediul unor cursuri, evenimente și târguri;

• o broșură despre tricotaje din in, distribuită în cadrul târgurilor de profil și la domiciliu, prin e-mail;

• training-uri în școli, fiind instruiți astfel peste 1 100 de studenți și experți în domeniu;

• standuri în cadrul târgurilor de profil: Première Vision, din Franța, și Milano Unica, din Italia;

• un website dedicat programului „European Linen and Hemp”;

• două târguri: unul în Franța („Maison & Objet”) și unul în Italia („Immagine”);

• o expoziție a materialelor din in, evidențiind legătura dintre material și inovație, în cadrul Salonului de Mobilă de la Milano;

• 4 Press Trips, metode de a obține publicitate pozitivă în diverse domenii, una în Italia, una în Belgia și două în Franța.

Cu ajutorul platformei de promovare „European Linen and Hemp”, confederația

creează un context concurențial ideal pentru companiile din industria de profil. Acțiunile ei stimulează inovarea și se bazează pe valoarea acestor fibre naturale, dată de calitățile lor de mediu, dovedite prin:• caracteristicile fibrelor textile, aplicate în

modă, acasă, dar și ca stil de viață;• caracteristicile tehnice (utilizate în principal

pentru construcții eco) și performanța crescută în materie de produse compozite.

CELC s-a folosit de experiența în domeniu pentru a realiza un program original și pe placul instituțiilor care activează în acest domeniu. Instrumentele folosite au fost adaptate obiectivelor campaniei de promovare (originale, ecologice și creative) și formei pe care era necesar să o îmbrace (filmulețe, târguri sau sesiuni de formare). Pe scurt, programul răspunde cerințelor impuse de CE, contribuind la crearea de oportunități pentru „actorii” din domeniu și fiind vizibil la nivel european.

38 39

GLOSAR

DOP (denumire de origine protejată) – numele unei regiuni, al unui loc specific sau al unei țări, utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar. Produsul trebuie să întrunească următoarele particularități:• să fie originar din acea regiune, din acel loc specific

sau din acea țară;• calitatea/caracteristicile să-i fie datorată/e mediului

geografic, cu factorii lui naturali și umani;• materiile prime folosite să provină numai din aria

geografică definită;• producerea, procesarea și prepararea să aibă loc

numai în aria geografică definită.

Etichetare – mențiunile, indicațiile, mărcile de fabrică sau de comerț, imaginile sau semnele care se referă la un produs alimentar și care figurează pe orice ambalaj, document, anunț, etichetă, inel sau manșetă care îl însoțesc sau se referă la el.

IGP (indicație geografică protejată) – numele unei regiuni, al unui loc specific sau al unei țări, utilizat pentru descrierea unui produs agricol sau alimentar. Produsul trebuie să întrunească următoarele particularități:• să fie originar din această regiune, din acel loc

specific sau din acea țară;• să aibă o calitate specifică, reputație sau alte

caracteristici atribuite originii geografice;• materiile prime folosite pot să provină și din afara

ariei geografice definite;• unele operații ale procesului de producție

(ambalarea, congelarea, depozitarea etc.) pot avea loc în afara ariei geografice definite.

Lanț scurt de aprovizionare – un lanț de aprovizionare care presupune un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și

dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori.

Produs montan – mențiune facultativă de calitate care poate fi aplicată pe eticheta produselor de origine animală, vegetală sau apicole din zonele montane, în condițiile respectării Regulamentului delegat (UE) nr. 665/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește condițiile de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan”.

Schemă de calitate – modalitate de recunoaștere a calității produselor agroalimentare care au o caracteristică senzorială influențată de aria geografică; modalitate de promovare a asocierii în sectorul agroalimentar.

STG (specialitate tradițională garantată) – produs agricol sau alimentar tradițional a cărui specificitate a fost recunoscută de comunitatea europeană prin înregistrarea lui într-un registru, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1151/2012. Pentru a fi înregistrată, denumirea trebuie să fie specifică în sine sau să exprime specificitatea produsului agricol sau alimentar. Specialitatea tradițională garantată nu face referire la o origine, dar pentru a obține protecție, produsul trebuie să aibă o compoziție tradițională (rețetă) sau un mod de producție tradițional. Materiile prime și modul de producție trebuie să confere caracterul tradițional al produsului în raport cu alte produse. Perioada minimă de existență a unui produs pe piață pentru a dobândi recunoașterea este de 30 de ani.

Tradițional – utilizare dovedită pe piața națională pentru o perioadă de timp (cel puțin 30 de ani) care permite transmiterea între generații.

The Art of DAR, arta dulcelui autentic

Două dintre cele mai mari fundații din țară s-au asociat pentru a promova tradițiile românești la nivel internațional: Fundația ADEPT Transilvania și Fundația AGAPIS.

Prin lansarea mărcii The Art of DAR, la târgul „Global Food Marketplace” – SIAL, Paris, din octombrie 2012, cele două fundații inițiatoare au avut scopul de a promova biodiversitatea, meșteșugarii și produsele tradiționale din Transilvania. Produsul dulce de o calitate superioară conținut de The Art of DAR este unul exclusivist, unicitatea lui fiind dată de cele două componente naturale (mierea din Valea Barcăului și gemul preparat după rețete speciale, aflate în posesia Gerdei Gherghiceanu, din Viscri, Târnava Mare) și de numărul limitat de produse, câte 1001 pentru fiecare zonă. Acest concept a fost gândit nu doar pentru a vinde miere sau gem, ci pentru a promova produsele locale, a crește gradul de conștientizare al consumatorilor cu privire la calitățile produselor autentice în raport cu imitațiile sau produsele contrafăcute și a valorifica munca micilor producători români pe piață.

Autenticitatea produsului provine de la multitudinea de meșteșugari și producători participanți la desăvârșirea lui. Recipientele sunt lucrate manual, cu atenție, de artiști sticlari și bijutieri. Fiecare borcan unic este așezat într-o ramă de stejar, fiind însoțit de o linguriță de argint. Astfel, ambalajul din sticlă a fost creat și înseriat de un artist din Șelimbăr (Sibiu), lingurițele din argint

masiv inscripționate cu logo-ul zonei au fost făurite în atelierul unui bijutier din Turda, săculețele care le însoțesc au fost țesute de un meșter din Cizer (Sălaj), ramele din lemn au fost realizate de un tâmplar din Cluj-Napoca, iar un artist decorator din satul sălăjean Iaz și-a pus amprenta asupra lor, lustruindu-le cu ceară de albine.

Un element ingenios pentru promovarea conceptului The Art of DAR și a protecției mediului a fost faptul că, pentru fiecare produs vândut, cele două fundații și-au luat angajamentul de a planta câte cinci stejari într-o zonă de pe Valea Barcăului, care vor purta numele deținătorului. Pentru promovarea acestei inițiative a fost realizat un film de prezentare, a cărui vedetă a fost Maia Morgenstern. „Se spune că muza artei este natura, cu sunetele ei, cu viețuitoarele ei. Transilvănenii sunt oameni darnici. Din fructe sănătoase, au creat gem după o rețetă specială, iar de la albine au cules aurul dulce. Astfel, au creat arta DAR-ului, ca să le dea acestor produse luate de la natură locul pe care îl merită. Sticlari, tâmplari, meșteșugari din Valea Barcăului și Târnava Mare au muncit cu propriile lor mâini, zile întregi, și i-au creat ambalajul. O adevărată operă de artă!”, este de părere actrița.

La ascensiunea „dulcelui sănătos” a luat parte și ambasadorul României la UNESCO, prof. dr. Nicolae Manolescu, cel care a declarat: „Este un excelent instrument de promovare a culturii, artei, meșteșugurilor și produselor locale ale României în lume”.

40

Fabien Santini, Fatmir Guri, Sergio Gomez y Paloma, 2013. „Labelling of agricultural and food products of mountain farming”, JRC-IPTS Working Papers JRC77119, Institute for Prospective and Technological Studies, Joint Research Centre.Comisia Europeană, Grupul de experți pentru dezvoltare rurală (E02732). „Quality schemes for agricultural products and foodstuffs”, ianuarie 2014.Comisia Europeană, Directoratul de Agricultură și Dezvoltare Rurală. „Elements of strategic programming for the period 2014-2020. Working paper prepared in the context of the Seminar on Successful Programming”, decembrie 2012.Comisia Prezidenţială pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii în România. Cadrul național strategic pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar și a spațiului rural în perioada 2014-2020-2030 (Cadrul strategic naţional rural), iulie 2013. MADR, Serviciul politici de calitate. Produsul tradiţional românesc în contextul schemelor de calitate europene DOP, IGP, STG, noiembrie 2013.*** Comunicarea Comisiei - Orientările UE privind cele mai bune practici pentru sistemele de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare.*** Ordinul nr. 1393/2014, emis de MADR, pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului sănătății și al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 724/1.082/360/2013 privind atestarea produselor tradiționale.*** Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, versiunea consolidată, noiembrie 2013.*** Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, versiunea draft, martie 2015.*** Regulamentul (CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe.*** Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/1989 al Consiliului.*** Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei din 5 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe.*** Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/1991.*** Regulamentul (CEE) nr. 1601/1991 al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole.*** Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare.*** Regulamentul delegat (UE) nr. 665/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește condițiile de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan”.*** Regulamentul (UE) nr. 1144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului privind acțiunile de informare și promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului.*** Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare.*** Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului.*** Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.*** http://ec.europa.eu*** http://europeanlinenandhempcommunity.eu*** http://fundatia-adept.org*** http://www.madr.ro*** http://www.agapis.ro*** http://www.artofdar.ro*** http://www.bananeguadeloupemartinique.com*** http://www.cameraagricolavn.ro*** http://www.mastersoflinen.com*** http://www.pndr.ro*** http://www.rndr.ro

BIBLIOGRAFIE

Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961

Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro

Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

2015

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Departamentul Publicaţii USR

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale