IMPACTUL PRODUSELOR AGROALIMENTARE CU

CONŢINUT DE REZIDUURI DE PESTICIDE, NITRAŢI ŞI

NITRIŢI ASUPRA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI.

„Un fruct frumos, nu înseamnă un fruct sănătos! ”

Plecând de la această deviză şi de la Directiva 2001/95 din 3 decembrie 2001 a Parlamentului European şi a Consiliului European se impune ca

obligaţie generală comercializarea de produse sigure şi garantarea unui

nivel ridicat de protecţie a sănătăţii şi securităţii persoanelor din

Comunitatea Europeană, precum şi buna funcţionare a pieţei interne.

Legumele şi fructele sunt o sursă inegalabilă de substanţe nutritive şi

minerale de care organismul uman are mare nevoie.

Nu întotdeauna produsele agroalimentare (legume şi fructe) achiziţionate din pieţe

sunt de cea mai bună calitate sau ecologice, ele putând fi contaminate cu reziduuri de pesticide, nitraţi şi nitriţi rezultate în urma

cultivării defectuoase sau necorespunzătoare a acestora.

PESTICIDELE ŞI SĂNĂTATEA UMANĂ

Termenul de “pesticide” a fost preluat din limba engleză unde are sens de

antidăunător,“pest” însemnând insectă dăunătoare.

Pesticidele se pot clasifica în 3 grupe astfel:1. După structura chimică:

- pesticide organoclorurate şi organofosforice;- pesticide organocarbamice şi tiocarbamice;- pesticide nitrofenolice

2. După natura daunătorului combătut:- insecticide, erbicide ,fungicide, nematocide, algicide, - rodenticide

3. După gradul de toxicitate se grupează în:

- grupa I – Foarte Toxice T+

- grupa II – Toxice T

- grupa III – Nocive Xn

- grupa IV – Iritante Xi

0

0,01

0,02

0,03

0,04

0,05

0,06

0,07

Carbofuran Lindonvaloare

Val. Max.Adm.

Val. Exam.+35%

Val. Exam.+40%

UMmg/kg produs

Val. Max. Admis. Val. Exam.+35 %

Val. Exam.+ 40 %

Carbofuram 0,05 0,067 0,07

Lindon 0,01 0,0135 0,014

STUDII DE CERCETARE U.S.A.M.V.„ Ion Ionescu de la Brad” Iasi

Determinarea pesticidelor din CARTOF

Influenţa negativă a pesticidelor asupra organismului uman.

Asupra sistemului digestiv cauzează: colici, greţuri, vomă şi diaree;

Asupra sistemului nervos: produce tulburări senzoriale şi de sensibilitate, nevrite, convulsii, paralizii şi tulburări psihice;

• Asupra sistemului hepato – renal;• Asupra sistemului cardiac şi respirator:• produce tulburări de ritm cardiac şi respiratorii;• Modificări cutanate;• Modificări sanguine;

NITRAŢII, NITRIŢII ŞI SĂNĂTATEA UMANĂ

Consumul îndelungat de legume şi fructe contaminate cu nitraţi sau de apă cu astfel de elemente chimice, constituie mare risc pentru organismul uman.

Nitraţii se acumulează în producţia agricolă cultivată pe solurile unde cantitatea lor e sporită. Sursele poluării solurilor sunt îngrăşămintele minerale, precum şi cele organice bogate în azot (N), care intră în componenţa nitraţilor.

Principalele sursele de contaminare a organismuluinitraţi şi nitriţi sunt: 1. Apa: potabilă, stagnantă, din precipitaţii,

de adâncime şi freatice 2. Produsele vegetale:

a) Legume: varza, spanacul, salata verde, rădăcinoase (cartoful, morcovul, etc.) legume suculente ( tomate , castraveţi, ardei, etc.);

b) Fructe: mere, căpşuni, struguri, banane, portocale; c) Cereale: grâu, ovăz, secară, porumb;3. Utilizarea nitraţilor şi nitriţilor ca aditivi alimentari în

conservarea produselor din carne şi lapte:- E 251 – Nitrat de sodiu (Na NO3)- E 252 – Nitrat de potasiu (KNO3)- E 250 – Nitrit de sodiu (NaNO2)- E 249 – Nitrit de potasiu (KNO2)

În organism cea maifrecventă modalitatede contaminare cu nitraţi şi nitriţi esteprin alimentaţia zilnică,acest lucru fiindevidenţiat prinpiramida de nutriţie:

40 % pâine, produse de panificaţie,

35 % fructe şi legume

20 % lapte şi produse lactate, carne şi produsedin carne, peşte

5 % grăsimi şi dulciuri

250

300 338

0

50100

150200

250

300350

nitraţi

V.M.A.

Val. Exam+ 20 %Val. Exam+ 35 %

Determinarea Nitraţilor din CARTOF

UM mg

NO3 /l V.M.A. Val. Exam

+ 20 %Val. Exam

+ 35 %Nitrati 250 300 338

STUDII DE CERCETAREU.S.A.M.V.„ Ion Ionescu de la Brad” Iasi

Influenţa negativă a nitraţilor si nitriţilor asupra organismului uman.

Asupra sistemului sanguin : methemoglobina; Asupra sistemului digestiv şi renal:

prin producerea de congestii şi hemoragii, cancer; Asupra sistemului limfatic:

prin producerea cancerului limfatic;Asupra sistemului hormonal:

prin acţiune inhibitoare asupra glandei tiroide;Asupra sistemul cardiac:

prin acţiune vasodilatatoare;

1. Ordinul nr 286 din 24 martie 2006 privind stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide în şi pe fructe, legume, cereale şi alte produse de origine vegetală.

2. Hotărârea Guvernului nr. 956 din 18 august 2005 (*actualizată*)privind plasarea pe piaţa a produselor biocide.

3.Ordinul nr. 532 din 28 iulie 2004, privind aprobarea Listei standardelor de comercializare pentru legume şi fructe proaspete,

4. Legea nr. 348 din 10 iulie 2003 (republicată)(actualizată 29.10.09) privind legea pomiculturii,

5. Legea nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*),

6. Ordinul nr. 295 din 12 iulie 2002 (actualizat pana la 29.02.2008) pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman,

7. Hotărârea Guvernului. nr. 106 din 7 februarie 2002 (*actualizată*) privind etichetarea alimentelor.

8. Ordinul nr. 976 din 16 decembrie 1998 pentru aprobarea Normelor de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor,

L E G I S L A Ţ I E

CONCLUZII

Chiar dacă nu poate fi concepută o agricultură modernă, intensivă şi eficientă fără utilizarea pesticidelor, nitraţilor şi a nitriţilor totuşi, toxicitatea ridicată, persistenţa şi acumularea acestora reclamă o folosire raţională, corectă şi doar în caz de ultimă soluţie existentă.

Acest lucru se impune cu atât mai mult cu cât efectele lor nocive se regăsesc amplificate la capătul lanţului trofic ORGANISMUL UMAN.

O alternativă la utilizarea pesticidelor, nitraţilor şi nitriţilor o reprezintă agricultura ecologică ce atinge o pondere din ce în ce mai mare în ultima perioadă din totalul agriculturii mondiale.

Responsabili pentru sănătatea noastră sunt: - Producătorul agricol- Comercianţi- Utilizatori pieţelor ( comercianţi şi producători)- Cumpărătorul final- Administraţia publică centrală şi locală

Avem datoria de a promova zi de zi un mediu şi

un climat nepoluat, care să ne asigure un trai

sănătos şi un echilibru fizic şi psihic. Este un drept

al fiecărui om să cunoască modalităţile şi căile de

prevenire a îmbolnăvirilor şi de edificare a unei

sănătăţi durabile. De asemenea, este o datorie

morală a celor care deţin astfel de date să le aducă

la cunoştinţa celor interesaţi.

BIBLIOGRAFIE

1. Elena Orănescu, 2008 – Aditivii alimentari, necesitate şi risc, Ed. AGIR.

2. Gheorghe Mencinicopschi, 2008 - Biblia alimentară, Ed. Litera International

3. Simona Diana CUMPĂTĂ, BECEANU D. -2008 Lucrare Nitraţii şi nitriţii, surse de poluare a alimentelor de origine vegetală U.S.A.M.V. „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi

4. Constantin Banu, 2007 - Suveranitate, Securitate şi Siguranţă Alimentară , Ed. ASAB.

5. Hortensia Rădulescu, Mircea Goian, 1999 – Poluarea Nitrică a alimentelor, Ed. Mirton.

6. Universitatea Politehnică Timişoara, 2008 - Studiu Privind cercetarea şi dezvoltarea în domeniul protecţiei mediului-evaluarea apei stagnante în municipiul Timişoara

6. Studii şi articole din publicaţii de specialitate.

Fotografie seră Comuna Belinţ, Jud. Timiş

Fotografie seră Comuna Belinţ, Jud. Timiş

Fotografie livadă de meri, Judeţul Timiş

Fotografie prune dintr-o livada din Judeţul Timiş

Produse agroalimentare comercializate in Pieţele de pe raza Municipiului Timişoara

VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIA ACORDATĂ