Adeziunea dentaraAdeziunea dentaraIn odontoterapia restauratoare adeziuneIn odontoterapia restauratoare adeziuneaa se refera la posibilitatea materialului utilizat pentru restaurarea se refera la posibilitatea materialului utilizat pentru restaurarea

coronara de a se uni cu tesuturile dure dentare ale preparatiei si acest lucru are drept consecinte clinice:coronara de a se uni cu tesuturile dure dentare ale preparatiei si acest lucru are drept consecinte clinice:Realizarea unor preparatii dentare cat mai conservatoare, datorita cresterii retentiei fizice a materialuluiRealizarea unor preparatii dentare cat mai conservatoare, datorita cresterii retentiei fizice a materialului

de restauratie la peretii preparatiei;de restauratie la peretii preparatiei;Se reduc micrSe reduc microoinfiltratiile marginale la interfata preparatie/restauratie, deci, se diminueaza posibilitateainfiltratiile marginale la interfata preparatie/restauratie, deci, se diminueaza posibilitatea

de aparitie a sensibilitatii dureroase postoperatorii precum si a cariei secundare;de aparitie a sensibilitatii dureroase postoperatorii precum si a cariei secundare;Creste rezistenta complexului dinte/restauratie si se diminueaza riscul unor fracturi ulterioare aleCreste rezistenta complexului dinte/restauratie si se diminueaza riscul unor fracturi ulterioare ale

peretilor preparatiei sau ale cuspizilor subminati. peretilor preparatiei sau ale cuspizilor subminati.

Adeziunea amelaraAdeziunea amelaraEa necesită o pregătire prealabilă a suprafeţei smalţului prin:Ea necesită o pregătire prealabilă a suprafeţei smalţului prin: - gravare acidă, care se face cu acid - gravare acidă, care se face cu acid

fosforic concentrat între 10-40% .fosforic concentrat între 10-40% .Aplicarea agentilor de legatura amelari (răsini diacrilice care conţin aceeaşi monomeri ca şi răşinaAplicarea agentilor de legatura amelari (răsini diacrilice care conţin aceeaşi monomeri ca şi răşina

compozită, dar la aceştia proporţia monomerului de diluţie este mai mare şi acest lucru atrage după sinecompozită, dar la aceştia proporţia monomerului de diluţie este mai mare şi acest lucru atrage după sine scăderea vâscozităţii adezivului).scăderea vâscozităţii adezivului).

Caracteristicile smalţului gravat sunt sunt dependente de :Caracteristicile smalţului gravat sunt sunt dependente de :•• tipul de acid folosit pentru demineralizare (fosforic, maleic, citric, clorhidric, EDTA)tipul de acid folosit pentru demineralizare (fosforic, maleic, citric, clorhidric, EDTA)•• concentraţia acidului folosit, s-a ajus la concluzia că o concentraţie de 35-37 % a acidului fosforic esteconcentraţia acidului folosit, s-a ajus la concluzia că o concentraţie de 35-37 % a acidului fosforic este

cea optimăcea optimă•• timpul de acţiune a acidului pe suprafaţa smalţului care la început a fost de 60 de secunde, pentru ca azitimpul de acţiune a acidului pe suprafaţa smalţului care la început a fost de 60 de secunde, pentru ca azi

să se ajungă la concluzia că 15 sec. sunt suficiente pentru o demineralizare eficientă.să se ajungă la concluzia că 15 sec. sunt suficiente pentru o demineralizare eficientă.• starea fizică a acidului, acidul sub formă de soluţie este mai greu de manevrat decât cel sub formă de gelstarea fizică a acidului, acidul sub formă de soluţie este mai greu de manevrat decât cel sub formă de gel

colorat, care este mai uşor de observat şi are o putere mai mare de penetrare în profunzime şi suprafaţă.colorat, care este mai uşor de observat şi are o putere mai mare de penetrare în profunzime şi suprafaţă.

Cu cât aria de smalţ disponibilă gravării acide este mare cu atât adeziunea şi închiderea marginală aCu cât aria de smalţ disponibilă gravării acide este mare cu atât adeziunea şi închiderea marginală a restauraţiei sunt mai bune, de aceea se recomandă bizotarea marginilor de smalţ ale preparaţiilor.restauraţiei sunt mai bune, de aceea se recomandă bizotarea marginilor de smalţ ale preparaţiilor.

Etapele adeziunii amelare sunt:Etapele adeziunii amelare sunt:1.1. Periaj profesional suprafeţei cu o pastă fără glicerină sau FPeriaj profesional suprafeţei cu o pastă fără glicerină sau F2.2. Pregatirea campului operator prin izolare cu digă, sau cu rulouri de vată şi aspirator de salivăPregatirea campului operator prin izolare cu digă, sau cu rulouri de vată şi aspirator de salivă3. Gravarea prin aplicarea acidului fosforic 35-37 % timp de 15 sec.Gravarea prin aplicarea acidului fosforic 35-37 % timp de 15 sec.4. Spălarea cu un jet de apă sub presiune şi uscarea cu aer sub presiuneSpălarea cu un jet de apă sub presiune şi uscarea cu aer sub presiune5.5. Suprafaţa trebuie să aibă aspect cretosSuprafaţa trebuie să aibă aspect cretos6. Suprafaţa gravată trebuie să rămână uscată, dacă este contaminată cu salivă ea trebuie din nou gravatăSuprafaţa gravată trebuie să rămână uscată, dacă este contaminată cu salivă ea trebuie din nou gravată

15 sec.15 sec.

Periajul smalţului.Periajul smalţului.Se recomanda de a se utiliza o pastă abraziva si cupe deSe recomanda de a se utiliza o pastă abraziva si cupe de cauciuc. Netezirea mecanică a smalţului este cauciuc. Netezirea mecanică a smalţului este

prima etapă clinică în tehnica de colaj.prima etapă clinică în tehnica de colaj. Ea este indispensabilă deoarece demineralizarea acidă singură nu poateEa este indispensabilă deoarece demineralizarea acidă singură nu poate elimina toate contaminările smalţului (mai ales tartru). elimina toate contaminările smalţului (mai ales tartru).

La prepararea suprafetei trebuiesc evitate substanţele uleioase (împiedică contactul ulterior al acidului cuLa prepararea suprafetei trebuiesc evitate substanţele uleioase (împiedică contactul ulterior al acidului cu suprafaţa smalţului) sau cu fluor.suprafaţa smalţului) sau cu fluor.

FLUORUL din contra prin proprietăţile anti demineralizante interferează procesul de demineralizare.FLUORUL din contra prin proprietăţile anti demineralizante interferează procesul de demineralizare.

Demineralizarea smalţuluiDemineralizarea smalţuluiÎn cursul acestei etape dinţii uscaţiÎn cursul acestei etape dinţii uscaţi şi perfect izolaţi de salivă sunt umectaţi cu un acid sub formă de gel. şi perfect izolaţi de salivă sunt umectaţi cu un acid sub formă de gel.

Gelul este preferat deoarece:Gelul este preferat deoarece:•• plasarea sa este mai precisăplasarea sa este mai precisă•• scurgerea sa spre dentină este controlatăscurgerea sa spre dentină este controlată•• colorarea lui permite o bună vizualizarecolorarea lui permite o bună vizualizareTimp de contact 15″.Timp de contact 15″. Trebuie crescut (dublat) timpul de contact pentru dinţii de lapte şi pentru dinţiiTrebuie crescut (dublat) timpul de contact pentru dinţii de lapte şi pentru dinţii

pacienţilor care au suferit fluorizări importante. După aplicarea acidului este important de a nu racla suprafaţapacienţilor care au suferit fluorizări importante. După aplicarea acidului este important de a nu racla suprafaţa pentru că se distruge reţeaua fragilă de cristalele demineralizate.pentru că se distruge reţeaua fragilă de cristalele demineralizate.

3.3. SpălareaSpălarea Spălarea are un dublu rol:Spălarea are un dublu rol:

1. Sa elimine acidul fosforic care rămâne după demineralizare.Sa elimine acidul fosforic care rămâne după demineralizare.2.2. Eliminarea produşilor de reacţie între acid şi smalţ Eliminarea produşilor de reacţie între acid şi smalţ

Consecinţa este deschiderea porozităţilor obstruate prin aceşti produşi de reacţie.Consecinţa este deschiderea porozităţilor obstruate prin aceşti produşi de reacţie.Există limite studiate cuExistă limite studiate cu privire la timpul necesar de spălare după demineralizare.privire la timpul necesar de spălare după demineralizare. Câţiva autori au arătat o creştere semnificativă a valorilor de aderenţă atunci când smalţul a fost spălat Câţiva autori au arătat o creştere semnificativă a valorilor de aderenţă atunci când smalţul a fost spălat timp de 60 sec şi nu 15 sec.Alte încercări făcute în condiţii difetimp de 60 sec şi nu 15 sec.Alte încercări făcute în condiţii diferite nu au confirmat aceste rezultate.rite nu au confirmat aceste rezultate. D.p.d.v. clinic se consideră că 15 sec este suficient. D.p.d.v. clinic se consideră că 15 sec este suficient.

APLICAREA DE RĂŞINI FLUIDEAPLICAREA DE RĂŞINI FLUIDE

Suprafaţa demineralizată nu trebuie contaminată iar pe de altăSuprafaţa demineralizată nu trebuie contaminată iar pe de altă parte trebuie să fie perfect uscată. Uscarea parte trebuie să fie perfect uscată. Uscarea

se face cu jet de aer. Trebuie verificat dacă jetul de aer de la Unit nu este contaminat cu ulei. se face cu jet de aer. Trebuie verificat dacă jetul de aer de la Unit nu este contaminat cu ulei. După uscareDupă uscare smalţul trebuie să aibă un aspect cretos. Dacă nu se obtine acest aspect se repetădemineralizarea.smalţul trebuie să aibă un aspect cretos. Dacă nu se obtine acest aspect se repetădemineralizarea. Raşina este plasată pe suprafaţă de smalţ demineralizat si va pătrunde în microporozităţile lărgite aleRaşina este plasată pe suprafaţă de smalţ demineralizat si va pătrunde în microporozităţile lărgite ale smalţului. smalţului.

Prelungirile răşinei în porozităţile smalţului sunt numite Prelungirile răşinei în porozităţile smalţului sunt numite digitaţiidigitaţii În În smalţul prismaticsmalţul prismatic lungimea acestor lungimea acestor digitaţii variaza între 20 - 50digitaţii variaza între 20 - 50μμ pe când în smalţul pe când în smalţul aprismaticaprismatic este este

de 5de 5μμ. Din această cauză se recomandă dublarea timpului de demineralizare la dinţii deciduali al căror smalţ. Din această cauză se recomandă dublarea timpului de demineralizare la dinţii deciduali al căror smalţ este aprismatic.este aprismatic. Penetrarea răşinii între prismele de smalţ expuse longitudinal – ca în cazul fracturilor de unghiPenetrarea răşinii între prismele de smalţ expuse longitudinal – ca în cazul fracturilor de unghi este în jur de 5este în jur de 5μμ., ceea ce înseamnă o adeziune scăzută. Este necesară bizotarea marginilor preparaţiei., ceea ce înseamnă o adeziune scăzută. Este necesară bizotarea marginilor preparaţiei..Bizoul: Bizoul:

• va aranja mai mult sau mai puţin prismele de smalţ tăiate longitudinal în transversalva aranja mai mult sau mai puţin prismele de smalţ tăiate longitudinal în transversal •• va creşte suprafaţa de contact a smalţuluiva creşte suprafaţa de contact a smalţului•• va face să treacă cât mai neobservată (pasaj progresiv) limita smalţ compozitva face să treacă cât mai neobservată (pasaj progresiv) limita smalţ compozit

Adeziunea dentinaraAdeziunea dentinaraAdeziunea la dentină are unele avantaje:Adeziunea la dentină are unele avantaje:

1. Ameliorarea adeziunii obţinute la nivelul smalţului ceea ce implică oprirea sau reducerea formării unuiAmeliorarea adeziunii obţinute la nivelul smalţului ceea ce implică oprirea sau reducerea formării unui hiatus periferic şi deci diminuă risculhiatus periferic şi deci diminuă riscul percolarii marginale percolarii marginale

2. Crearea adeziunii în zonele fără smalţ în special la nivelul Crearea adeziunii în zonele fără smalţ în special la nivelul regiunii cervicale la cls. V-a şi a II-a pornindregiunii cervicale la cls. V-a şi a II-a pornind de aici până la joncţiunea smalţ/cement.de aici până la joncţiunea smalţ/cement.

Un adeziv dentinar, pentru a fi eficient trebuie sa intruneasca cerinte esentiale:Un adeziv dentinar, pentru a fi eficient trebuie sa intruneasca cerinte esentiale:• Sa realizeze o adeziune Sa realizeze o adeziune cu dentina, asemanatoare cu cea a smaltului, adeziune care sa fie eficienta pecu dentina, asemanatoare cu cea a smaltului, adeziune care sa fie eficienta pe

substratul dentinar umed;substratul dentinar umed;•• Sa fie bine tolerat de complexul pulpo-dentinar si compatibil cu materialul restaurator folosit;Sa fie bine tolerat de complexul pulpo-dentinar si compatibil cu materialul restaurator folosit;•• Sa asigure o inchidere cat mai perfecta a canaliculelor dentinare blocand astfel miscarea fluiduluiSa asigure o inchidere cat mai perfecta a canaliculelor dentinare blocand astfel miscarea fluidului

dentinar si prin aceasta diminuand hipersensibilitatea dentinara;dentinar si prin aceasta diminuand hipersensibilitatea dentinara;Adeziunea sa se produca intr-un timp cat mai scurt, iar manipularea si realizarea ei sa fie cat mai usoara;Adeziunea sa se produca intr-un timp cat mai scurt, iar manipularea si realizarea ei sa fie cat mai usoara;Adezivii dentinari conţin:Adezivii dentinari conţin:

•• acidul, agent pentru demineralizarea suprafeţei dentinei pe care o face aptă de colaj. Demineralizareaacidul, agent pentru demineralizarea suprafeţei dentinei pe care o face aptă de colaj. Demineralizarea dentinei intercanaliculare lasă libere fibrele de colagen, elimină, dizolvă sau modifică DDRdentinei intercanaliculare lasă libere fibrele de colagen, elimină, dizolvă sau modifică DDR

•• primer-ul, o răşină într-un solvent (apă, acetonă, alcool) care are rolul de a umecta zona demineralizatăprimer-ul, o răşină într-un solvent (apă, acetonă, alcool) care are rolul de a umecta zona demineralizată şi favorizează astfel pătrunderea răşinii adezive în interiorul tubilor dentinari şi în reţeaua de colagenşi favorizează astfel pătrunderea răşinii adezive în interiorul tubilor dentinari şi în reţeaua de colagen eliberată, determinând apariţia stratului hibrideliberată, determinând apariţia stratului hibrid

• răşina adezivă propriu-zisă, cu vâscozitate scăzută, care pătrunde în reţeaua de colagen a canaliculelorrăşina adezivă propriu-zisă, cu vâscozitate scăzută, care pătrunde în reţeaua de colagen a canaliculelor dentinare şi în dentina intercanalară pregătite anterior.dentinare şi în dentina intercanalară pregătite anterior.

FACTORII DE CARE DEPINDE ADEZIUNEA DENTINARAFACTORII DE CARE DEPINDE ADEZIUNEA DENTINARA 1. Substratul dentinar 1. Substratul dentinar 2. Factorul dentar;2. Factorul dentar;3. Materialul restaurator;3. Materialul restaurator;4. Factorii care pot determina alterarea stratului hibrid;4. Factorii care pot determina alterarea stratului hibrid;

1.1. Substratul dentinarSubstratul dentinar Calitatea dentinei are un rol esential in adeziunea dentinaraCalitatea dentinei are un rol esential in adeziunea dentinara. La jonctiunea smalt/dentina, 20.000 de tubi. La jonctiunea smalt/dentina, 20.000 de tubi

dentinari pe cm² jurul pulpei dentare 45.000 de tubuli pe cm² dentinari pe cm² jurul pulpei dentare 45.000 de tubuli pe cm² dentina tinerilor are o forta de adeziune mai maredentina tinerilor are o forta de adeziune mai mare decat cea a pacientilor in varsta. decat cea a pacientilor in varsta.

Adeziunea pe o dentina sclerotica sau cariata este mai redusaAdeziunea pe o dentina sclerotica sau cariata este mai redusa, permite demineralizarea un timp mai, permite demineralizarea un timp mai maremare. .

Dentina trebuie sa-si mentina un anumit grad de umiditate pe tot parcursul tratamentului, o uscare a saDentina trebuie sa-si mentina un anumit grad de umiditate pe tot parcursul tratamentului, o uscare a sa putand avea drept consecinta o aglomerare a structurilor de colagen.putand avea drept consecinta o aglomerare a structurilor de colagen.

Permeabilitatea retelei de colagen - factor cheie pentru un strat hibrid de calitate. Aceasta estePermeabilitatea retelei de colagen - factor cheie pentru un strat hibrid de calitate. Aceasta este compromisa prin colabarea fibrelor. compromisa prin colabarea fibrelor.

Detritusul dentinar remanentDetritusul dentinar remanentDDR este alcătuit dintr-o peliculă organică amorfă, cu grosimea de 1-2micrometri în compoziţia căreiaDDR este alcătuit dintr-o peliculă organică amorfă, cu grosimea de 1-2micrometri în compoziţia căreia

intră cristale de hidroxiapatită şi apare ca o consecinţă a degradării colagenului din structura ţesuturilor dureintră cristale de hidroxiapatită şi apare ca o consecinţă a degradării colagenului din structura ţesuturilor dure dentare. dentare.

Acesta îşi pierde aspectul fibrilar şi se transformă într-o masă amorfă de gelatină. În plus, DDRAcesta îşi pierde aspectul fibrilar şi se transformă într-o masă amorfă de gelatină. În plus, DDR blochează şi canaliculele dentinare formând cepuri intracanaliculare de DDR de lungime variabilă.blochează şi canaliculele dentinare formând cepuri intracanaliculare de DDR de lungime variabilă.

2.2. FACTORUL DENTAR FACTORUL DENTAR Cand vorbim de factorul dentar ne referim la:Cand vorbim de factorul dentar ne referim la:

•• pozitia dintelui pe arcada (adeziunea la dintii maxilarului este, in general, mai buna decat la dintiipozitia dintelui pe arcada (adeziunea la dintii maxilarului este, in general, mai buna decat la dintii mandibulari) mandibulari)

•• marimea si forma leziunii (restaurarea unei pierderi de substanta de tip cavitar persista timp maimarimea si forma leziunii (restaurarea unei pierderi de substanta de tip cavitar persista timp mai indelungat decat cea a unei eroziuni plate)indelungat decat cea a unei eroziuni plate)

•• morfologia dintelui (aparitia dentinei sclerotice determina pierderea restaurarilor dentare colate cam la 2morfologia dintelui (aparitia dentinei sclerotice determina pierderea restaurarilor dentare colate cam la 2 ani la pacientii cu varsta cuprinsa intre 61-80 ani, fata de o pierdere mai mica la pacientii cu varstaani la pacientii cu varsta cuprinsa intre 61-80 ani, fata de o pierdere mai mica la pacientii cu varsta cuprinsa intre 20-40 ani). cuprinsa intre 20-40 ani).

3. MATERIALUL RESTAURATOR3. MATERIALUL RESTAURATORForta care se dezvolta la contractia de polimerizare a materialului restaurator constituie un factor careForta care se dezvolta la contractia de polimerizare a materialului restaurator constituie un factor care

poate slabi adeziunea dentinara, de aceea ea poate fi redusa prin tehnica de aplicare a straturilor de rasinapoate slabi adeziunea dentinara, de aceea ea poate fi redusa prin tehnica de aplicare a straturilor de rasina compozita. compozita.

Daca adezivul, in momentul polimerizarii compozitului in preparatie nu este complet polimerizat, fortaDaca adezivul, in momentul polimerizarii compozitului in preparatie nu este complet polimerizat, forta de polimerizare a compozitului poate duce la o ruptura sau fisura in statul adeziv.de polimerizare a compozitului poate duce la o ruptura sau fisura in statul adeziv.

Eficienta unei obturatii coronare adezive depinde de factorul de configuratie care exprima raportul dintreEficienta unei obturatii coronare adezive depinde de factorul de configuratie care exprima raportul dintre numarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete libere ale cavitatii (cu catnumarul de pereti ai cavitatii de care se cupleaza compozitul si numarul de suprafete libere ale cavitatii (cu cat numarul de pereti este mai mare cu atat factorul C este mai mare si deci si efectul tensionant al contractiei de numarul de pereti este mai mare cu atat factorul C este mai mare si deci si efectul tensionant al contractiei de polimerizare asupra peretilor cavitatii, implicit asupra legaturilor adezive.polimerizare asupra peretilor cavitatii, implicit asupra legaturilor adezive.

4. FACTORII CARE POT DETERMINA ALTERAREA4. FACTORII CARE POT DETERMINA ALTERAREA STRATULUI HIBRID STRATULUI HIBRID• o o gravare prea importanta a dentineigravare prea importanta a dentinei• o o uscare prea accentuata a dentinei care poate determina o aglomerare de structuri de colagen siuscare prea accentuata a dentinei care poate determina o aglomerare de structuri de colagen si

penetrarea insuficienta a rasinii intre fibrilepenetrarea insuficienta a rasinii intre fibrile• o o contaminare a dentinei gravate cu singe, salivacontaminare a dentinei gravate cu singe, saliva•• un timp insuficient de aplicare a primeruluiun timp insuficient de aplicare a primerului• o o ingrosare a primerului lichid in flacon, pentru a evita acest lucru e bine ca flaconul cu lichid sa fieingrosare a primerului lichid in flacon, pentru a evita acest lucru e bine ca flaconul cu lichid sa fie

inchis imediat.inchis imediat.In funcţie de atitudinea agenţilor de colaj dentinar faţă de DDR, pot exista următoarele grupe de adeziviIn funcţie de atitudinea agenţilor de colaj dentinar faţă de DDR, pot exista următoarele grupe de adezivi

dentinari:dentinari:1.1. Grupul de adezivi ce vizează lăsarea intactă a DDR şi incorporarea sa în procesele de colaj. Pentru că nu Grupul de adezivi ce vizează lăsarea intactă a DDR şi incorporarea sa în procesele de colaj. Pentru că nu

realizează o legătură adezivă bună şi de durată ea a fost înlocuită cu alte metode mai eficiente. realizează o legătură adezivă bună şi de durată ea a fost înlocuită cu alte metode mai eficiente. 2. ADEZIVII CARE ELIMINA DDR2. ADEZIVII CARE ELIMINA DDRIn cea mai mare parte azi se recurge la metoda eliminarii complete a DDR si la tehnica gravarii acide totale. In cea mai mare parte azi se recurge la metoda eliminarii complete a DDR si la tehnica gravarii acide totale.

In acest scop, la inceput aceste sisteme adezive au fost aplicate in In acest scop, la inceput aceste sisteme adezive au fost aplicate in 3 etape successive:3 etape successive: I.I. acidul demineralizant, cu demineralizarea superficiala a dentinei si expunerea tramei de colagenacidul demineralizant, cu demineralizarea superficiala a dentinei si expunerea tramei de colagen

dentinar. dentinar. II. primer-ul (promotorul adeziunii), cu monomeri amfifili, care prin gruparile hidrofile se cupleaza deprimer-ul (promotorul adeziunii), cu monomeri amfifili, care prin gruparile hidrofile se cupleaza de

fibrele de colagen, iar prin cele hibrofobe copolimerizeaza cu rasina adeziva.fibrele de colagen, iar prin cele hibrofobe copolimerizeaza cu rasina adeziva.III. Rasina adeziva penetreaza si impregneza eficace colagenul expus. Aplicarea sa se face prin pensulare cuRasina adeziva penetreaza si impregneza eficace colagenul expus. Aplicarea sa se face prin pensulare cu

un aplicator si nu se usuca prin jet de aer care ar realiza un strat prea subtirun aplicator si nu se usuca prin jet de aer care ar realiza un strat prea subtire.e.Acest proces ce are loc in trei timpi este denumit hibridizare sau procesul de formare a unui strat hibridAcest proces ce are loc in trei timpi este denumit hibridizare sau procesul de formare a unui strat hibrid

((strat nou, format din fibre colagen strat nou, format din fibre colagen + adeziv)+ adeziv)Sisteme adezive monocomponente (monoflacon)Sisteme adezive monocomponente (monoflacon) care contine: primer-ul + rasina adeziva combinate intrun care contine: primer-ul + rasina adeziva combinate intrun

flacon, gravarea acida se face separat.flacon, gravarea acida se face separat.Avantaje:Avantaje:•• mai simplu de manipulatmai simplu de manipulat•• Eficienta similara sistemului tricomponentEficienta similara sistemului tricomponentDezavantaje:Dezavantaje:

•• nu se cunoaste pastrarea efectului in timp.nu se cunoaste pastrarea efectului in timp.

3. ADEZIVII CARE DIZOLVA DDR-ul3. ADEZIVII CARE DIZOLVA DDR-ul• contin primer usor acid, denumit primer autogravant, contin primer usor acid, denumit primer autogravant, care se aplică pe dentină fără a fi spălatcare se aplică pe dentină fără a fi spălat..

Soluţia realizează demineralizarea şi aplicarea primer-ului în acelaşi timp, urmată de aplicarea răşinii adezive.Soluţia realizează demineralizarea şi aplicarea primer-ului în acelaşi timp, urmată de aplicarea răşinii adezive.El are rolul de:El are rolul de:

•• a demineraliza partial stratul de DDR si suprafata dentinara subiacenta a demineraliza partial stratul de DDR si suprafata dentinara subiacenta •• A nu indeparta resturile de DDR dizolvate la intrarea in orificiile tubulare. A nu indeparta resturile de DDR dizolvate la intrarea in orificiile tubulare. •• Are loc astfel o interreactie foarte superficiala a sistemului adeziv cu dentina, fara expunerea fibrelorAre loc astfel o interreactie foarte superficiala a sistemului adeziv cu dentina, fara expunerea fibrelor

de colagen, ceea ce denota slaba aciditate a acestui primer.de colagen, ceea ce denota slaba aciditate a acestui primer.Aparitia primer-ilor autogravanti este legata de aparitia in practica adeziva a compomerilor, rasiniAparitia primer-ilor autogravanti este legata de aparitia in practica adeziva a compomerilor, rasini

composite modificate prin adaos de poliacizi. composite modificate prin adaos de poliacizi. Se aplica simultan pe DDR :Se aplica simultan pe DDR :

•• Agentului de gravare acida si a primerului (sistem cu 2 flacoane), rasina separatAgentului de gravare acida si a primerului (sistem cu 2 flacoane), rasina separat•• Demineralizantului , primerului, rasinii adezive (sistem monoflacon)Demineralizantului , primerului, rasinii adezive (sistem monoflacon)

Aplicarea sistemului monoflacon se face de 2 ori:Aplicarea sistemului monoflacon se face de 2 ori:• Primul strat are functie de penetrare, nu se usuca si se asteapta 30 sec.; Primul strat are functie de penetrare, nu se usuca si se asteapta 30 sec.;

•• al 2 lea strat are functie de sigilare, se usuca pentru evaporarea solventului si se fotopolimerizeaza.al 2 lea strat are functie de sigilare, se usuca pentru evaporarea solventului si se fotopolimerizeaza.Simplificarea procedurii clinice in cazul aplicarii sistemului autogravant elimina faza de spalare cu apaSimplificarea procedurii clinice in cazul aplicarii sistemului autogravant elimina faza de spalare cu apa

utilizata in gravarea conventionala. utilizata in gravarea conventionala. Acest sistem permite formarea unui strat hibrid mic, cu o grosime de 0,5 microni, iar DDR e dizolvat siAcest sistem permite formarea unui strat hibrid mic, cu o grosime de 0,5 microni, iar DDR e dizolvat si

devine incorporat in stratul hibrid. devine incorporat in stratul hibrid. Modified SEM image of bonding to dentin with (two-step) self-etching adhesives. (A) The smear-layerModified SEM image of bonding to dentin with (two-step) self-etching adhesives. (A) The smear-layer

covering the dentin surface and the smear-plugs occluding the dentinal tubules are impregnated by the self-covering the dentin surface and the smear-plugs occluding the dentinal tubules are impregnated by the self-etching primer (light blue). (B) Application of the acidic primer. The acidic resin (blue) has dissolved andetching primer (light blue). (B) Application of the acidic primer. The acidic resin (blue) has dissolved and impregnated the smear layer. The resin has also penetrated the dentinal tubules. (C) Dentinal substrate afterimpregnated the smear layer. The resin has also penetrated the dentinal tubules. (C) Dentinal substrate after application of the adhesive resin. Theoretically, the adhesive resin (purple) infiltrates to the same extent as theapplication of the adhesive resin. Theoretically, the adhesive resin (purple) infiltrates to the same extent as the acidic primer exposed the collagen.acidic primer exposed the collagen.