Otita Medie Supurata La Copil

8/13/2019 Otita Medie Supurata La Copil

1/27

Otita medie supurata la copil


2/27

Otita medie supurata la copil

DEFINIIE

Otita medie supurata sau acuta reprezinta inflamatia acuta ade etiologie bacteriana sau virala, cu debut rapid si tabou clin


3/27

otalgia, febra si otoreea purulenta.

ETIOLOGIE

Cauza determinanta a otitei medii suppurate (OMS) o consvirusuri.()Cei mai comuni agenti patogeni izolati din aspiratel#% din cazuri), &aemophilus influenzae (' $ %), MStreptococcus p+ogenes (apro.'"%).

Streptococcus pneumoniae

Este cel mai frecvent agent etiologic implicat in OMS si altede vrsta. Streptococcus pneumoniae este un diplococ - cu /capsular polizaharid si a proteinei M)0 frecventa fiecarui serotip

1in aspiratiile urechii medii de la pacientii cu OMS cel cazuri), "(',%), 2('%), '3('#%), "(4,%) si '4(2%).(/)

5na recent aceasta bacterie era sensibila la ma6oritatea anchiar Sulfonamide. 7nsa aparitia unor mutatii (e! alterarea prodat nastere la tulpini multirezistente la medicamente. O rata dclasele de antibiotice! beta lactamine, macrolide si sulfonamidefrecvent rezistente la 5enicilina.(/)

Haemophilus influenzae


4/27

emelamina ' lactamaza si n unele cazuri este determinata de rezistenta poate fi combatuta relativ usor prin utilizarea agmacrolidelor sau sulfonamidelor. (/)

Moraxella catarrhallis

Este un diplococ -$ si face parte din flora normala a tractbacterie a fost categorisita ca nonpatogena n infectiile urechbacteriile izolate din aspiratele otice ale copiilor bolnavi. n acela :mpicilina. 1upa numai # de ani este ntlnita ca agent prezistenta la :mpicilina este aproape universala. :ceasta sclactamaza care pot fi de origine plasmidica sau cromozomialamai mult de o izoenzima. 7n prezent aproape toate formele sunt

sensibile la sulfamide, cefalosporine sau macrolide cu spectru laMoraella catarrhallis a fost gasita adesea mpreuna cu

(cefalosporinazele) pe care aceasta bacterie le secreta pot prote6la care ele ar putea fi n mod natural sensibile.(/)

Streptococcus pyogenes

Este un streptococ de grup :, un coc -, patogen principal distincte. 1esi a cunoscut un declin n ultima 6umatate de secol

patogenia OMS, nca se situeaza pe al patrulea loc n ierarhia ba>a nceputul anilor '/## determina asa numita ?Otita me

caracterizate prin necroza membranei timpanice, a osicioaremastoidiene aerate, cu pierderea completa a vascularizatiei nconductiv si uneori a celui senzorial fara sanse de vindecare centitate este doar de interes istoric, iar aceasta se datoreaza **c/h teste de identificare rapida. 1in pacate, n tarile slamoderna nu a a6uns aceasta patologie este nca prezenta.

Streptococcus p+ogenes a aratat o minima capacitate de a de

:cestia au fost agentii patogeni cel mai frecvent implicati poate fi determinata si de patogeni aerobi, anaerobi si chiar viru

5rintrepatogenii aerobiimplicati se numara! StaphilococccuChlamidia pneumoniae si M+coplasma pneumoniae ( ultimii


5/27

asociata cu infectii ale tractului respirator superior).

Bacteriile anaerobesunt implicate de obicei n alte tipuri defie izolati dintr$un aspirat al unei urechi medii cu OMS, de cele

Virusurileau fost identificate ca agenti infectanti unici doarcopiii cu OMS. Ele pot fi detectate prin identificarea antigenelmedii. Cel mai frecvent a fost izolat 9irusul Sincitial =espadenovirusuri si virusurile cosachie.

Etiologia otitei medii supurate poate fi diferita n functie dcopilului. :stfel, n perioada neonatala, cel mai des sunt impspecies si Streptococcus p+ogenes de grup 8. :cesti agenti p

procenta6ul total este probabil mai mic de '#% din nou$nascutii

Copii internati pot dezvolta o otita medie acuta n care sunspital.

Copiii cu timpanostomie cu sau fara tuburi aeratoare pentruspecial cu Staphilococcus aureus, Streptococcus epidermidis si

FACTORI FAVORIZANI

;actorii care duc la aparitia OMS pot fi mpartiti n catego

:. ;actori ce tin de pacient (endogeni sau nemodificabili)8. ;actori ce tin de mediu ( modificabili)

:. ;actorii nemodificabili sunt!

'. 9rsta ( 2luni $ " ani ) $ datorita particularitatilor anatomtrompa lui Eustachio este scurta si larga, plasata orizontal cenazofaringe pot a6unge n urechea medie, determinnd infectarea

.

Seul $ n urma observatiilor din clinici si a studiilor efefrecvent si n numar mai mare OMS.". =asa $ copiii nativi americani, indieni, eschimosi si aus

copii de alte rase.3. ;actorii genetici $ s$a observat o agregare familiala a caz

(peste 2 episoade) n familiile n care parintii au dezvoltat episo. 1efecte structurale ce tulbura functionalitatea trompei lu


6/27

despicatura palatina submucoasa sau alte malformatii cranio$fnca o poarta de intrare pentru germenii patogeni.

2. 1isfunctia trompei lui Eustachio $ acesta este considerotita medie, trompa lui Eustachio fiind cea care asigura ventilureche medie.

*.


7/27

'. 7ngri6irea copiilor n colectivitati ( crese, gradinite) datori. ;amilii numeroase n care mai eista un copil cu otita.

". Conditii socio$economice precare, n special daca implic3. Malnutritia. ;umatul pasiv $ sugarii epusi fumului de tigara dezvolt

care nu sunt epusi la aceasta noa. 7n plus, infectiile urechii lunga.

2. :limentatia la biberon $ sugarii alimentati artificial( cu burechii medii dect sugarii alimentati natural (la sn). =iscul demai mare daca primesc alimentatia n pozitie orizontala ( pozitia

*. Sezonul rece $ datorita frecventei crescute a racelilor si in

4. Corpii straini $ intubatia nazotraheala, alimentatia pe son/. ;olosirea suzetei $ creste riscul de aparitie a unei infectii '#.5ozitia nclinata la dormit.

Eista 3 gupe de copii cu susceptibilitate crescuta pentru OM

Copiii nascuti prematur. Copiii ai caror parinti prezinta un teren familial alergic. Copiii care prezinta antecedente de reflu gastro$esofagi Copiii ce au dezvoltat otite ce au afectat ambele urechi n

FIZIOPATOGENIE

Brechea medie face parte dintr$un sistem anatomo$functionaEustachio si celulele mastoidiene. ;iecare dintre acestea sunt acelule ciliate, celule secretoare de mucus si celule ce pot secretimpanului si celulele mastoidiene sunt, n mod fiziologic, steril

:gentul patogen microbian poate invada urechea medie pe 3

'. pe cale tubara. pe cale hematogena". pe cale eterna3. pe cale limfatica

'. 5e cale tubara


8/27

Arompa lui Eustachio ndeplineste n mod fiziologic " roluri

$ de ventilatie sau de echilibrare a presiunii ntre faringe sinegativa0

$ de protectie fata de secretiile nazofaringiene si de crester$ de drena6 al secretiilor din urechea medie catre nazofarin

:ceste functii sunt realizate prin intermediul muschiului ttrompei.

>a copii n general functia ventilatorie a trompei este mai faptul ca trompa este mai scurta, mai orizontala si are un suppfrecventa OMS la copii.(")

Cele mai multe cazuri de OMS se datoresc, nsa, unei disfuapare n urma unei obstructii mecanice (e!anomalii morfoloinfectie, alergie)sau poate fi de natura functionala (ca urmar

palatin).

a) 1isfunctii datorate obstructiei mecanice

Cel mai frecvent OMS este consecinta unei infectii acute,implica si nazofaringele.


9/27

agentilor patogeni sa colonizeze toate aneele si chiar sa le spor

=aspunsul urechii consta n instalarea unei reactii inflaminvazie leucocitara, fagocitoza, raspuns immunologic local $ toa

b) 1isfunctii de natura functionala

Bn numar mic de copii sunt predispusi episoadelor de otitatulburari neuromusculare sau anomalii ale primului sau celui denazofaringian n casa timpanului.

. 5e cale hematogena

OMS pote lua nastere si pe cale vasculara, n special la

infectocontagioase si al tuberculozei, ea constituind o boala nafectiunii initiale.()

". 5e cale eterna

:gentii patogeni pot patrunde n urechea medie direct din en cazul preeistentei unei perforatii timpanice uscate n timpulconductul auditiv etern sunt mpinsi de apa prin perforatia timp

:lta modalitate de patrundere a germenilor direct din mediun care infectia casei timpanului se face pe cale retrograda, a

procesul osteitic mastoido$antral.()

3. 5e cale limfatica

:ceasta cale de infectare a urechii medii este nca incerta.

5entru a deveni patogene n organele cavitare, cum sunt utrebuie sa adere de mucoasa ce captiseste cavitatea.


10/27

Modele mai noi descriu ca eveniment primar inflamatia muceistente n urechea medie. 8luestone si colaboratorii au aratatrompa lui Eustachio este demonstrabil la copiii predispusi la indivizii saaatosi. Mediatorii inflamatiei eliberati ca raspuns la aa genelor secretoare de mucina. 5roductia bogata de secre

proliferarea bacteriana rezultnd OMS

ANATOMIE PATOLOGIC

Modificarile anatomo$patologice intereseaza tesuturile tutimpanica, aditusul, antrul si grupurile celulare mastoideine.

7n faza initiala, presupurativa, leziunile sunt cele caractengrosarea mucoasei, dilatasia vasculara si prezenta de serozitleucocitara a corionului mucos, fara modificarea epiteliului.trompei, a carei mucoasase tumefiaza si, prin hipersecretia pfocarului otic.

7n faza mai avansata a bolii, epiteliul este distrus partialsecretia seroasa devine net purulenta, creste n cantitate, formn

7n alt stadium, procesul lezional cuprinde att straturile etimpanice pe care o mpinge nspre conduct si n ultima instanta

Bneori, destul de rar, procesul infectios se localizeaza numaforme circumscrise, nchistate de otite, dintre care merita sa timpanita?( studiate n amanuntime de scoala sovietica)

5uroiul present n toate compartimentele urechii mi6locii, latrziu net purulent, de culoare galben$verzuie ca sa devina, spvindecarea otitei. Cantitatea lui variaza de la caz la caz n funorganismului.

O data cu oprirea supuratiei n ma6oritatea cazurilor ppreliferativea tesuturilor ei marginale. Cteodata, din cauzamembranei provocata de procesul infectios, perforatia devine cutia timpanica bride adezive ntre osicioare, ntre timpan si pro

ALGORITM DIAGNO!TIC


11/27

Aablou clinic

Simptomatologia OMS este variabila $ eista forme asimptnespecifice sau cu simptomatologie moderata si forme cu deb

momentul instalarii otitei.

:spectul clinic este dictat de! vrsta bolnavului, cauza general bolnavului, precocitatea diagnosticului si masurile terapeutice

>a sugari debutul otitei are , de obicei, manifestari nespeccapului pe perna ( manifestarea clinica a otalgiei), varsaturi, grave, chiar convulsii. Copilul plnge mai des, apparent fara mindicator pentru infectia otica este ntreruperea suptului cu tipetfi prezenta doar la '" din sugarii cu OMS.

-anglionii limfatci din regiunea apofizei mastoide pot ganglionilor si n reregiunea sanatoasa indica absenta unei legat

>a copiii mai mari si adolescenti simptomatologia este mai sunei infectii virale a cailor respiratorii superioare, cel mai ades(principalul semn indicator al otitei), febra (n cele mai multe cauzului la urechea afectata, senzatia de plenitudine craniana, ven mers) si, daca a avut loc perforarea spontana a timpanului

functie de stadiul bolii). Aoate aceste simptome apar pe foniritabilitate, anoreie, odihna deficitara.

Otitei medii i se descriu " stadii! inflamator( presupurativ)clinic urmeaza succesiunea evolutiei fazelor leziunilor morfopa

:stfel, n prima faza simptomul initial subiectiv cel mai imbrusc, violent, pulsatila, localizata n fundul conductului auditiverte, dinti si ochi. Ea se eacerbeaza n timpul noptii prconsecutiva a bolnavului.

Otalgia este nsotita de urcaea brusca a temperaturii corporafrison. >a sugar si copilul mic febra crescuta poate determina aeste indicatorul gravitatii si virulentei infectiei otice precum si a

1in punct de vedere functional, auzul este ntotdeauna scazu


12/27

hipoacuziei este de transmisie, caracterizat prin triada 8ezold! $

$ eber lateralizat de aceeasi parte

$ Sch@abach prelungit si scaderea pragului

Comprimarea ferestrelor labirintice de catre continutul purfrecventele0 bolnavul nu aude vocea soptita, pe cea de convers

bataaile ceasului. &ipoacuzia este nsotita de multe ori de acutoiinfectiei terminasiilor simpatico de la nivelul promontosenzoriale din organul Corti.()

Starea generala este alterata, bolnavul este fara apetit, oboisurmeaza curba termica.

;aza a doua este reprezentata de adevarata OMS, sau faza po

5erforatia timpanului se produce destul de des spontan sau daca este destul de larga si de bine situata, serveste drept orififiind urmata de regula de o mbunatptire a starii locale sdiminueaza n intensitate sau dispar, febra scade, se restabileameliorare poate fi doar trecatoare, febra si ntreg cortegiul dsupraveghere atenta a bolnavului n primele zile.

1in punct de vedere functional auzul este mult mai scazut cprogresa n intensitate.

Eamenul obiectiv n OMS

1esi este o afectiune frecvent ntlnita, diagnostigul OMS nespecifice. 1atorita acestui fapt, de$a lungul timpului s$au invcarora diagnosticul de OMS sa fie unul de certitudine. 7n prezeotice!

:. Aeste speciale reprezentate de! otoscopia pnenazofaringoscopia.

8.


13/27

Otoscopia pneumatica

Este procedura standard n diagnosticarea OMS si a OMcoloratiei, gradului de transparenta si a integritatii membran

modificarile esentiale n OMS.

7n mod fiziologic membrane timpanica are pozitie neutra (ntransparenta si raspunde vioi la presiune pozitiva sau negativa, o

Ca si semnele clinice, semnele obiective prezinta particularifaza preproliferativa a otitei medii, eamenul otoscopic arataculoare rosie, cu vascularizatie abundenta de$a lungul mnertegumentelor din 6urul insertiei timpanice. 5rocesul congestiv membranei timpanice ! refleul luminos, apofiza eterna a ciotimpanica, din cauza turgescentei capilarelor si a descuamarii

putndu$se observa la controlul cu lupa mici neneregularitati de

Membrane timpanica si schimba orientarea si forma! portiuconvea si bombeaza n spre meat. O privire mai atenta perm

punctului cel mai proieminent al conveitatii, o imagine galproduce de obicei perforatia spontana a abcesului cald endparacentezei.

a sugari, pe lnga faptul ca eamenul otoscopconductului, pot apare false diagnostice de OMS deoarece la conductului auditiv etern pot determina congestia timpanului.(

Aabloul otoscopic n faza supurativa este cu totul diferit fsecretii, la nceput cu aspect sero$sanguinolent, mai trziu serverzuie, nemirositoare. Cantitatea secretiei este variabila! umurdarind perna, alteori este redusa. Cantitatea puroiului dep

procesului lezional. 5rinderea concomitenta a ntregului bloc m

puroi.

1upa toaleta conductului, care se eecuta cu blndete, se pprint$o perforatie din casuta timpanica. 5erforatia pare uneori mercur?(:ubrz) nsotit de miscari sincrone cu pulsul. 5ulsaconsecinta a ngrosarii mucoasei timpanice si a dilatarii arteriole


14/27

5erforatia variaza ca forma si sediu de la caz la caz. Cea spinferior sau postero$inferior, cea terapeutica si are sediul

perforatiei, din cauza infiltratiei si edematierii tesuturilor, nu sueste mult prea mica ca sa poata asigura un bun drena6. 7n astfestare de a nlatura retentia si a evita aparitia complicatiilor.

5erforatiile cu sediul postero$superior sau la nivelul membraaceasta regiune. 7n aceasta forma de otita, timpanul mbracaorificiul perforatiei, pe unde se prelinge ncet puroiul sub forma

7n formele grave de otita, n special cele consecutive bolilortifoida) timpanul poate fi distrus mpreuna cu sistemul osicularesturi din oscioarele auriculare.()

Aimpanometria

Aimpanometria estimeaza presiunea din urechea medie instrumetului se introduce n ureche, se modifica presiunea aerutimpanului.

Aimpanometria este indicata!

5entru confirmarea diagnosticului n cazurile cu o simpto

saraca sau cnd otoscopia nu este concludenta. :ceasta simptomele otitei medii acute sunt, mai ales, generale si semnchiar n prezenta eudatului pururlent n casa timpanului. 7ncorect. 1easemenea timpanograma poate fi utila n evitarea dntlnita destul de frecvent n consultatiile de urgenta din polihiperemic de cauza febrila (?pinF drum?, n descrierile anglo$sa

5entru urmarirea evolutiei OMS. 7n acest sensupurate rapid si complet de o otita n care eudatul persista,

reeaminat. ;ara timpanometrie eista tendinta de a supraetim

Aimpanometria este utila n special pentru urmarirea evoluobiectiveaza persistenta inflamatiei n intervalele asimptomadevenite cronice (peste " luni). ()


15/27

Cea mai simpla clasificare a timpanogramei este cea propusa

Aipul : $ traseu normal $ curba ascutita cu vrf nalt (pe&O0

Aipul 8 $ absenta vrfului si compliana foarte diminuata0 Aipul C $ complianta normala, dar la o presiune sub '##

(fig '* $ , cartea pag '4*)

=efleometria acustica

Este o alternativa la timpanometrie, cu rol n detectarea untimpanometriei deoarece nu permite diferentietea ntre obstruc

putnd fi efectuata cu ocazia vizitelor la domiciliu.():vanta6e si dezavanta6e ale tipanometriei si refleometriei sc

Aimpanometria si refleometria acustica au, fiecare, propriposibilitatea prezentei secretiilor n urechea medie. Hici una ns:mbele instrumente au modele portabile, care le permite s=efleometria acustica are avanta6ul de a nu necesita crearembunatateste eficienta utilizarii ei la copiii necooperanti. Aimactuala n spatiul urechii medii. :mbele instrumente pot fi c

permanenta a rezultatelor, pentru a putea fi comparate la eammedicale. ('')

Hazofaringoscopia

Controlul organelor nazofaringiene, obligatoriu totdeaunaamigdalofaringite, sursele obisnuite ale unei otite medii supurat

8.n!estigatii imagistice

a). Otoscopia otica (timpanoscopia) pune n evidenta modific

b). =adiografia apofizelor mastoidiene

c). CA scanning $ poate fi necesar pentru vizualizarea opadeterminarea eventualelor complicatii.


16/27

d).


17/27

=eprezinta incizia membranei timpanice n cadranul postedrena6ul cavitatii timpanice. :cest procedeu poate nlocui timp

poate fi convertita n miringotomie si sa devina terapeuticandepartarea puntilor cu un forceps special $ ?microalligator?).


18/27

afectarea articulatiei temporo$mandibulare rinofaringita acuta adenoidita acuta corpi straini n conductul auditiv etern lichid restant dupa o spalatura a urechii tonsilita dureri dentare sinuzita febra pedriatica trauma datorata schimbarii bruste a presiunii barometrice ?petriatrics cr+ing child?

7ntr$o otita medie supurata, sugarii pot prezenta, pe lngasemne de iritatie meningeana. :ceste simptome pot fi ntlnite cerebrospinala, gripa, care pot coeista cu otita sau nu.

Membrana timpanica eritematosa (semn principal n otita menfectie virala a tractului respirator superior, ncercarea de nrinoree sau febra.

TRATAMENT

Aratamentul otitei medii supurate poate fi medical (cu ant(timpanocenteza sau miringotomoie).

9indecarea otitei medii supurate poate avea loc, nsa si perforatiei timpanului cu drena6 spontan al cavitatii urechii men era preantibiotica si sunt autori care afirma si n prezent ca

putea vindeca spontan (-ervai :., '//3). ()

7n prezent eista sustinatori care recomanda abtinerea de la tn conditiile unei supravegheri atente, sub deviza ?asteapta si

ramne ca antibioticele sunt terapia de prima intentie n otita dupa instituirea terapiei cu antibiotice s$a remarcat o scadermedicii nu pot prezice cu siguranta care pacienti vor dezvoltantibioticelor mbunatateste starea pacientilorsi n faza initiaabsenta utilizarii antibioticelor eista un risc ma6or de vindecarsau otomastoidiene), precum si riscul grav de aparitie a supurati


19/27

=ecent, au fost aduse n discutie unele reguli pentru utilizguvernului SB:! Centers for 1isease Control and 5revention sia publicat 2 principii pentru utilizarea adecvata a antibiotice

publice si de a realiza o terapie responsabila, n vederea mincomunitate. :ceste principii se gasesc sub numele de ?princtratamentul otitei medii acute? si sunt urmatoarele!

Clasificarea episoadelor de otita medie ca otita medie acu :ntibioticele sunt indicate n tratamentul otitei medii a

urechii medii si semne sau simptome de boala acuta locala sau s Otita medie acuta necomplicata poate fi tratata timp de

de ani0 :ntibioticele nu sunt indicate pentru tratamentul initial a

secretia persista mai mult de " luni0 5ersistenta otitei medii seroase dupa tratamentul pentru o

tratament cu antibiotices 5astrarea antibioterapiei n scop profilactic pentru a cont

Bn ghid clinic practic publicat recent de :merican :cade;amil+ 5h+sicians (::;5) ofera recomandari privind alegeantibiotice bazate pe vrsta copilului, diagnostic de certitudinede certitudine este asigurat de prezenta a " criterii! debutul ac

medie si semne ale inflamatiei urechii medii. 1iagnosticul incriterii din cele " enumerate. :fectiunea severa este definita psau egala cu "/DC. :fectiunea putin severa are otalgie medie sadministrarea antibioterapiei se face astfel!

$ Copiii mai mici de 2 luni trebuie sa primeasca antibiotcertitudine al diagnosticului sau de severitate a starii lor.

$ Copiii cu vrste cuprinse ntre 2 luni si ani trebuiesc tafectiunea este severa. 5entru cei cu diagnostic incert sau cu afe* ore este acceptabila. :ntibioterapia ar trebui nceputa daca si

$ Copiii mai mari de ani ar trebui sa primeasca antibiot:cei cu un diagnostic incert sau afectiune mai putin severa pot

$ >a copiii mai mari de 2 luni abtinerea antibioterapiei pemai putin severe. O modalitate recomandata este administrare

prescrierea unui antibiotic doar dupa 34 de ore daca nu are loc o


20/27

Aratamentul antibacterian al otitei medii acute vizeaza o seri

Clinice! disparitia rapida a simptomelor acute0 scurtaprevenirea complicatiilor otitei medii acute0

Microbiologice! sterilizarea infectiei, eliminarea antigene


21/27

>a antibioticele de6a mentionate, alte alternative sunt reprtratamentului antibiotic n otita medie acuta este de '# $ '3 ziletrebuiesc tratati cu antibiotice timp de '# zile,iar copii mai marstudii ce raporteaza rezultate similare obtinute dupa zile de trasau dupa administrarea unei singure doze parenterale de ceftriala schema de tratament oral, tot ntr$o singura administrare, n ccomplianta fata de antibioterapia orala, administrarea unei terapeutica.

Mi6loacele suportive de tratament sunt reprezentate de antuzuale), decongestionante intranazale sau administrate oral, andiminuarii dureri (e! aplicarea de scutece usor ncalzite cu firecomandata de unii autori.

5arintii vor fi instruiti sa asigure un aport suplimentar de adecvata a atmosferei din camera copilului0 nu se va fuma n petern, ntruct eista posibilitatea unei perforatii spontane a tvindecndu$se rapid si spontan n ma6oritatea cazurilor.

>a sfrsitul celor '# $ '3 zile de tratament copilul va fi ree*#% din cazuri mai poate persista ca unic semn al episoduluiscade la 3#% dupa 3 saptamni de la debutul otitei medii acute

Copii din aceasta ultima categorie pot prezenta o diminuarrecurente. Obtiunile terapeutice la acesti copii la care eudatul de otita medie acuta (adica se poate spune de6a otita medie serosi a acuitatii auditive sau antibioterapie (e! cu AM5$SMJ pent* zile (prednison sau prednisolon #,mgFgdoza zi).

1aca serozitattea dispare, pentru a preveni recurentele precotimp de ' $ luni, utiliznd amoicilina sau sulfisoazolul.

1aca, n ciuda acestor interventii, eudatul otic persista p

transtimpanic (sau tub aerator) pentru asigurarea drena6ului si absenta unor semne nete de obstructiea cailor respiratorii superi

Consideratiile terapeutice prezentate sunt sunt valabile pencu alte handicapuri biologice, copiii cu forme severe, toice, dantibiotic se va face pe cale parenterala.


22/27

Otita medie refractara la tratament

Otita medie refractara la tratament se caracterizeaza primembranei timpanice evidentiabila otoscopic, dupa 34 ore de a

copiii care au primit o antibioterapie initiala cu durata de '#antibioterapie nu s$a obtinut eradicarea agentului patogen, n c

bacteriologica. Microorganismele rezistente la terapia initiala paspiratul din urechea medie, obtinute dupa antibioterapie. =adupa $ 3 zile de antibioterapie este mai bun atunci cnd din asituatiile n care coeista bacterii cu virusuri. S$a observat caacute, tradus prin persistenta simptomelor clinice si a inflamcrescuta a prezentei virusurilor n aspiratele urechii medii.

Aratamentul initial n otita medie acuta a copilului, poate otitelor refractare la terapia initiala, se poate continua cu asoeritromicina sulfizoazol. :ceste combinatii de antibiotice pose poate administra n continuare n cazurile refractare la terapia

A#ti$iotice utili%ate otita medie acuta la copil'Durata tratame#tului () %il

A#ti$iotice Do%eAmo"icili#a *A+ ,) m-./-c.%i0 1pri%e0 pAu-ume#ti# *amo"icili#a2acid cla3ula#ic+ ,) m-./-c.%i *A+ si

1 pri%e0 per os

Ce4aclor *Ceclor+ ,)m-./-c.%i0 561pri%e0Ce4uro"im a"etil 57) m-.%i0 5 pri%e*su$

m-.%i0*peste 5 a#i+0 per osCe4i"im 8 m-./-c.%i0 (65pri%e0 pCe4podo"im () m-./-c.%i0 (65pri%e0Ce4pro%il 1) m-./-c.%i0 5pri%e0 pClaritromici#a (7 m-./-c.%i0 5pri%e0 pEritromici#a*E+2!ul4i%o"a%ol *Pedia%ol+ 7)m-./-c.%i*E+2(7)m-./

, pri%e0 per osLoracar$e4 1) m-./-c.%i0 5pri%e0 pTrimetoprim*TMP+2!ul4ameto"a%ol*!M9+ 8m-./-c.%iTMP2,)m-./-

1 pri%e0 per os

:ceste antibiotice sunt active pe ma6oritatea agentilor bactelor secventiala asigura vindecarea, n cele mai multe cazuri. Ari sulfizoazol sunt active pe ma6oritatea bacteriilor producatoaar fi! &aemophilus influenzae, Moraella catarrhalis si multeactiva pe microorganismele rezistente la trimetoprim su


23/27

streptococul de grup 8 si enterococi. Streptococcus pneumoneradicat de nici unul din antibioticele mentionate. 1in nefericicum ar fi cefalosporinele de generatia a treia sau combinatia ammult mai eficiente n tratamentul infectiilor cu tulpini rezistente

Cefalosporinele de generatia a treia si amoicilina acid clla amoicilina sau la preparatele continnd radicalii ?sulfo$?.dacomplianta la tratamentul oral este slab, se recomanda ceftria

pentru o infectie sistemica se recomanda efectuarea timpanocetreia cura de antibioterapie, de asemenea, se recomanda miring

patogen si identificarea sensibilitatii la antibiotice.

Stabilirea momentelor optime pentru controale clinice s

reevaluati toti pacientii la care simptomele clinice de otita mednaintea ncheierii curei de antibioterapie. Cazurile cu raspunreevaluate dupa "$2 saptamni de la initierea antibioterapiei. ;ade otita medie recurenta la copil sau la fratii acestuia, otita med3 saptamni).

EVOL:IE

5na la dezvoltarea medicinei moderne, otita medie supuramortalitate mare prin complicatiile grave pe care le determina (

tromboza sinuso$6ugala si altele). 1easemenea, durata evolutie mpartita n " perioade dupa cum urmeaza!

$ stadiul ', cu o durata de cateva ore pna la 2 $ 4 zile terapeutica0

$ stadiul al lea , cu o durata de saptamni $ era stadiul s$ stadiul al " lea, cu durata de ' saptamna $ era procesul d

9indecarea perforatiilor timpanice se facea n destul de mcalcaroase, ce se observau la eamenul otoscopic ulterior.

interosiculare sau ntre timpan si promontoriu, care prin imobproduceau o accentuare a hipoacuziei.()

7n zilele noastre, cnd antibioticele sunt la ndemna oricumicrobieni, otita medie nu mai reprezinta o boala cu morbiditat, n aproimativ 4#% din cazuri spre vindecare, chiar n absentatrebuie supravegheata pna la vindecare. criteriilesunt! dispar


24/27

timpanului.(') >a grupele de vrsta cu risc crescut de dezvoltarantibiotice chiar din momentul punerii diagnosticului.

5erforatia timpanului, fie spontana, fie artificiala de cele m

perturbari functionale (tulburari de auz). 7n cazurile favorabilerenormal n ' $ # de zile.(')

O problema cu care s$au confruntat si medicii din trecut sevolutie este mascata de tratamentul cu antibiotice. 7n aceste sitsi corect deoarece, aspectul timpanului devine nselator, nereutimpanului.(3)

Cele mai multe probleme le ridica nsa, otita medie supuevolutia poate dura foarte mult, creste predispozitia pentrcronicizarea otitei.

Otita medie supurata a sugarului are o evolutie deosebita dtesutului con6unctiv embrionar, care se mentine mai multe lu

prielnic pentru microbi. 7n 6urul aditusului si antrului se aflelemente prielnice pentru etinderea infectiei. Arompa, mai alimentelor n timpul varsaturilor si deci a infectiei n casa.(2)

PROGNO!TIC

Cu o terapie antibiotica eficienta, semnele sistemice ca febrlocala n 34 de ore. Secretiile urechii medii si pierderea auzului

pna la *#% dintre copii pot prezenta secretii dupa '3 zile, #%terminarea terapiei. (/)

Copiii cu mai putin " episoade de otita medie acuta sunt de "antibiotice dect copiii care dezvolta otita edie acuta n lunile curechea medie poate fi observata numai fara terapie antibioticmedicament cu un alt mecanism de actiune pot asigura preventi

5ierderea auzului asociata episodului supurativ de otita medi

PROFILA9IE sI PREVENIE

Masurile generale de preventie a aparitiei otitei medii supura


25/27

evitarea pe ct posibil a instalarii inflamatiei cailor aerieastfel de infectie $ tratarea corespunzatoare a ei0

unii autori recomanda ?calirea copilului?0 se recomanda alimentarea naturala a sugarilor (de prefera

evitarea epunerii copiilor la fumul de tigara0 evitarea patrunderii apei n urechi0 n general, se ncearca ndepartarea tuturor factorilor favo

Bn caz special l reprezinta otita medie recurenta. :ceastamedie acuta ntr$un interval de 2 luni sau de 3 episoade noi situatie se limiteaza la urmatoarele * obtiuni(/)!

'. Conduita fiecarui episod $ fiecare episod este c

pacientul este monitorizat pna la rezolutia episodului0.


26/27

boala serului.3. 5lasarea tubului de timpanostomie $ aceasta scade

a fost utilizata mai frecvent atunci cnd eista semne eviden=ezistenta este prezenta n special la sugari si la copiii cu vrstasau n alte colectivitati de copii.tubul de timpnostomie este recurenta si cu boli reactive ale cailor aeriene coeistente si ar totita medie acuta destabilizeaza controlul asupra conditiilor altde drena6 ar tenKbui efectuata la copiii cu scadere neurosenzonvatare pentru a conferi copilului un model de auz.

. Controlul rinitelor $ controlul inflamatiilor nazrecurenta par sa scada recurenta otitei medii acute. S$au fcorticosteroizilor topici nazali pentru a scadea frecventa bolilonu si$a dovedit nca eficacitatea.

2. Manipularea factorilor de mediu $ o parte din

ndepartati prin! mbunatatirea ngri6irii copilului, evitarea eutilizarii biberonului la copiii mai mari de ' an.

*. :denoidectomia $ la copii cu otita medie acutaAotusi, nu este nca posibil de determinat care copii pot benefic

pediatri recomanda adenoidectomia naintea plasarii unui tucoeistente. 5rocedura poate fi folosita la copii mai mari care ne

COMPLICAII

Complicatiile otitei medii supurate pot fi clasificate astfel!


27/27

pietrosita (inflamatia celulelor vrfului piramidei o otoantrita la sugar otomastoidita la copilul mai mare

. Complicatiile de vecinatate pot fi! meningita otogena abces cerebral abces subarahnoidian abces subdural abces epidural empiem subdural tromboza sinusului sigmoid

encefalita hidrocefalie

". Complicatiile sistemice pot fi!

bacteriemie artrita septica endocardita bacteriana bronhopneumonie dispepsie pielonefrita

Otita Medie Supurata La Copil

Documents

Transcript of Otita Medie Supurata La Copil