Universitatea Alexandru Ioan Cuza Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Coordonator :Prof. univ. dr. Gabriel TEFURA

Student :Leibu Monica

1

CUPRINS

CAPITOLUL 1 ORGANIZAREA SI FUNCIONAREA PRIMARIEI MUNICIPIULUI IASI3 1.1 Organizarea administratiei publice locale3 1.2 Obiectul de activitate al Primariei Municipiului Iasi..5 1.3 Organizarea Primariei Municipiului Iasi...7 1.4 Relatii interne si externe..21 CAPITOLUL 2 FUNDAMENTAREA VENITURILOR SI CHELTUIELILOR LA PRIMARIA MUNICIPIULUI IASI..27 2.1 Informatii privind fundamentarea veniturilor si cheltuielilor la o institutie Publica27 2.2 Fundamentarea veniturilor la Primaria Municipiului Iasi30 2.3 Fundamentarea cheltuielilor la Primaria Municipiului Iasi.33 2.3.1 Fundamentarea cheltuielilor de personal..37 2.3.2 Fundamentarea cheltuielilor materiale si servicii..39 2.3.3 Fundamentarea cheltuielilor de capital.42 2.3.4 Fundamentarea subventiilor si transferurilor..43 CAPITOLUL 3 FINANTAREA PRIMARIEI MUNICIPIULUI IASI..45 3.1 Elemente si notiuni specifice executiei cheltuielilor bugetare45 3.2 Finantarea institutiilor publice(cu exemplificare) la nivelul PMI.47 3.3 Utilizarea creditelor bugetare repartizate51 3.4 Efectuarea de plati din creditele bugetare deschise52 2

3.4.1 Efectuarea platilor din salarii.53 3.4.2 Efectuarea platilor pentru cheltuieli cu deplasari,transferuri si detasari..56 3.4.3 Efectuarea platilor din transferuri de la bugetul de stat.56 3.4.4 Efectuarea platilor pentru cheltuieli materiale si de capital..57 CAPITOLUL 4 ORGANIZAREA EVIDENTEI PRIVIND GESTIUNEA FINANCIARA LA PRIMARIA MUNICIPIULUI IASI..60 4.1.Evidenta tehnicooperativa60 4.2 Evidenta statistica 60 4.3 Evidenta contabila 61 4.4 Analiza conturilor de bilant64 4.5 Incheierea exercitiului bugetar 70

3

CAPITOLUL 1 Organizarea i funcionarea Primriei Municipiului Iai

1.1 Organizarea administraiei publice locale Termenul administraiei provine din limba latin, de la substantivul administer, care se traduce prin: agent, servitor sau, ntr-un alt sens, instrument. Verbul administro nseamn a da o mn de ajutor, a conduce sau a dirija. n dicionarul limbii romne, verbul a administra nseamn a conduce, a crmui, iar pentru administraie gsim urmtoarea interpretare: totalitatea autoritilor administrative existente ntr-un stat, secie sau serviciu, care se ocup de problemele administrative ale unei instituii sau agent economic. n limbajul curent, termenul administraie este utilizat n mai multe sensuri. Astfel, n primul rnd, prin administraie se poate nelege: coninutul principal al activitii puterii executive a statului; sistemul de autoriti publice care nfptuiesc puterea executiv; conducerea unui agent economic sau instituii social-culturale; un compartiment: direcie, secie, sector, serviciu, birou din unitile direct productive sau instituii social-culturale, care nu desfoar nemijlocit o activitate direct productiv. Dintre multiplele sensuri ale termenului de administraie, preocuprile teoretice sau axat, n principal, pe clarificarea noiunii de administraie public, considerat ca form de exercitare a puterii executive n stat, datorit importanei pe care o reprezint cunoaterea exact a acestei activiti, a modului n care trebuie s fie organizat realizarea ei n practic. De organizarea administraiei publice, depinde n mare msur nfptuirea rolului statului n organizarea i conducerea societii. n al doilea rnd, sintagma administraie public desemneaz acea activitate care const n organizarea i asigurarea executrii nemijlocite a prevederilor Constituiei, a tuturor actelor normative i a celorlalte acte juridice emise de autoritile statului, activitate 4

realizat de ctre autoritile administraiei publice. Se desprinde astfel, pe de o parte, poziia administraiei publice n cadrul diferitelor activiti ale autoritilor locale, iar, pe de alt parte, cele dou elemente componente eseniale i indispensabile ale administraiei publice i anume, elementul structural-organic i elementul funcional. n condiiile statului de drept, n care separarea puterilor, descentralizarea serviciilor administrative i autonomia administrativ constituie coordonate fundamentale, structurile organizatorice i funcionale ale administraiei sunt organizate att la nivelul statului, respectiv al colectivitii naionale, ct i la nivelul colectivitilor locale, unde funcioneaz administraia public local. Cunoaterea i aprofundarea relaiilor structurale ntre administraia public central sau local ca subsisteme distincte ale sistemului social global i celelalte elemente care formeaz subsisteme distincte ale sistemului social, permite conturarea rolului administraiei publice i a funciilor sale n cadrul societii. Caracteriznd administraia public drept o activitate n principal organizatoric, desprindem poziia de intermediar pe care o deine, ntre planul conducerii politice i planul unde se realizeaz deciziile politice. Aceast caracteristic nu exclude activitatea de conducere ca activitate creatoare n administraia public, la anumite dimensiuni i n cadrul unor limite. Se apreciaz c activitatea de conducere realizat de ctre administraia public se desfoar la un nivel inferior subordonat conducerii realizate prin Parlament, dar superior conducerii de la nivelul regiilor autonome sau al societilor comerciale cu activiti productive, de prestri servicii sau social culturale. n sensul Legii privind finanele publice locale din 1998 se definete termenul de autoritate a administraiei publice locale astfel autoriti ale administraiei publice locale consiliile locale, consiliile judeene, Consiliul General al Municipiului Bucureti ca autoriti deliberative, i primarii, preedinii consiliilor judeene i primarul general al municipiului Bucureti ca autoriti executive. De asemenea, pentru abordarea problematicii propuse este necesar definirea termenului de instituie public, precizare introdus n Legea privind finanele publice nr. 72/1996: Instituiile publice, n sensul prezentei legi, cuprind Preedinia, Guvernul, ministerele, celelalte organe centrale i locale ale administraiei de stat, precum i instituiile de stat de subordonare central i local, indiferent de modul de finanare a activitii acestora .

5

Conform acestei definiii, din punct de vedere al finanelor publice, sunt instituiile publice cele care ndeplinesc urmtoarele condiii : Sunt instituii ale statului de drept care desfoar activitate politic sau executiv, reprezentnd puterea i administraia de stat n Romnia. Sunt instituii care compun la nivel central sau local, aparatul puterii administraiei de stat; Sunt instituii de stat care i desfoar activitatea n stns legtur cu bugetul public, privind resursele financiare constituite n cadrul acestuia, la nivel central, local sau prin fonduri speciale pentru acoperirea cheltuielilor, pe destinaii specifice stabilite prin clasificaia bugetar. ntr-o alt abordare instituiile publice produc bunuri publice care se distribuie de regul n mod gratuit, urmrind satisfacerea la un nivel maxim posibil a cerinelor consumatorilor sau la preuri accesibile consumatorilor.

1.2 Obiectul de activitate al Primriei Municipiului Iai Principalele acte normative care stau la baza organizrii i funcionrii Primriei Municipiului Iai sunt urmtoarele :Legea nr.215/2001 privind adiministraia public local ;Legea nr.189/1998 privind finanele publice locale ;Legea nr.72/1996 privind finanele publice ;Legea nr.27/1994-Legea impozitelor i taxelor locale ;Legea nr.105/1997 ;OG 61/1997 ;OG 68/1997 ;OUG 84/1997. Coordonarea,ndrumarea i controlul privind: -serviciul de iluminat public; -serviciul de paz i ordine public ; -serviciul de alimentare cu energie termic produs centralizat ; -publicitatea exterioar pe raza municipiului Iai ; -proiectarea i executarea lucrrilor tehnico-edilitare; -gospodrirea i meninerea cureniei n municipiul Iai ; -serviciul de transport public local de cltori ; -serviciul de transport bunuri n regim de taxi ; -serviciul special de cltori;

6

-serviciul de transport judeean i interjudeean de persoane(privind tranzitarea municipiului Iai) ; -activitatea de identificare i ridicare a vehiculelor fr stpn sau abandonate pe terenuri aparinand domeniului public sau privat al statului ; -activitatea de ntreinere spaii verzi ; -activitatea de tieri arbori ; -activitatea de ntreinere cimitire; -activitatea de salubrizare stradal ; -activitatea de colectare,transport,depozitare gunoi menajer ; -activitatea de hingherit. Controlul i urmrirea n vederea meninerii n stare de funcionare a versanilor,podurilor,monumentelor,fntnilor arteziene,lucrrilor speciale,ct i planificarea i urmrirea n timp a comportrii acestora. Coordonarea i urmrirea lucrrilor de investiii i reparaii la centrele financiare din reeaua de nvmnt preuniversitar a municipiului Iai . Emiterea documentelor necesare realizrii investiiilor pe raza municipiului Iai: -Certificatelor Urbanism i a Autorizaiilor de Construcie -atribuirea de adrese i numere potale pe raza municipiului Iai -verificarea documentaiilor de urbanism(PUD ;PUZ). Organizarea,coordonarea,ndrumarea i controlul activitii privind comerul de produse i servicii de pia de pe raza municipiului Iai : -n zone publice :bazar,trguri,obor,piee agroalimentare,tonete capsulate omologate,terase sezoniere,comerciani flori etc; -autorizarea persoanelor fizice i asociaiilor familiale; -autorizarea transportului de persoane n regim taxi i n regim de nchiriere. Activitatea privind administrarea creanelor fiscale n legtur cu nregistrarea fiscal,declararea,stabilirea,verificarea i colectarea impozitelor,taxelor,contribuiilor i a altor sume datorate bugetului local cu referire la persoane fizice i juridice :

7

-colectarea impozitelor i taxelor de la persoanele fizice i juridice la bugetul local ; -urmrirea colectrii impozitelor i taxelor locale de la persoanele fizice i juridice. 1.3 Organizarea Primriei Municipiului Iai Consiliul local are iniiativa i hotrte,n condiiile legii,n toate problemele de interes local,cu excepia celor care sunt date prin lege n competena altor autoriti publice,locale sau centrale.Consiliul local este compus din 23 de consilieri alei prin vot universal,egal,direct i secret.Constituirea consiliilor locale se face n termen de 20 de zile de la data alegerilor,iar mandatul consiliului este de 4 ani.Consiliul local are iniiativa i hotrte,cu respectarea legii,n problemele de interes local,cu excepia celor ce sunt date prin lege n competena altor autoriti publice. Consiliul local are urmtoarele atribuii prevzute de lege : a) b) c) Alege din rndul consilierilor viceprimarii ;stabilete,n limitele normelor legale,numrul de personal din aparatul propriu ; Aprob statutul comunei sau al oraului,precum i regulamentul de organizare i funcionare a consiliului ; Avizeaz sau aprob,dup caz,studii,prognoze i programe de dezvoltare economico-social,de organizare i amenajare a teritoriului,documentaii de amenajare a teritoriului i urbanism,inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeean,regional,zonal i de cooperare transfrontalier,n condiiile legii ; d) Aprob bugetul local,mprumuturile,virrile de credite i modul de utilizare a rezervei bugetare ;aprob contul de ncheiere a exerciiului bugetar ;stabilete impozite i taxe locale,precum i taxe speciale,n condiiile legii ; e) Aprob,la propunerea primarului,n condiiile legii,organigrama,statul de funcii,numrul de personal i regulamentul de organizare i funcionare a aparatului propriu de specialitate ,ale instituiilor i serviciilor publice,precum i ale regiilor autonome de interes local ;

8

f) g)

Administreaz domeniul public i domeniul privat al comunei sau oraului ; Hotrte darea n administrare,concesionarea sau nchirierea bunurilor proprietate public a comunei sau oraului,dup caz,precum i a serviciilor publice de interes local ;

h) i)

Hotrte vnzarea,concesionarea sau nchirierea bunurilor proprietate privat a comunei sau oraului,dup caz,n condiiile legii ; Infiineaz instituii publice,societi comerciale i servicii publice de interes local ;urmrete,controleaz i analizeaz activitatea acestora ;instituie,cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege,norme de organizare i funcionare pentru instituiile i serviciile publice de interes local ;numete i elibereaz din funcie conductorii serviciilor publice de interes local,precum i pe cei ai instituiilor publice din subordinea sa ;aplic sanciuni disciplinare persoanelor pe care le-a numit ;

j)

Hotrte asupra nfiinrii i reorganizrii local ;exercit,n numele unitii

regiilor autonome de interes drepturile

administrativ-teritoriale,toate

acionarului la societile comerciale pe care le-a nfiinat ;hotrte asupra privatizrii acestor societi comerciale ;numete i elibereaz din funcie membrii consiliilor de administraie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa ; k) Analizeaz i aprob,n condiiile legii,documentaiile de amenajare a teritoriului i urbanism ale localitilor,stabilind mijloacele materiale i financiare necesare n vederea realizrii acestora ;aprob alocarea de fonduri din bugetul local pentru aciuni de aprare mpotriva inundaiilor,incendiilor,dezastrelor i fenomenelor meteorologice periculoase ; l) Stabilete msurile necesare pentru construirea,ntreinerea i modernizarea drumurilor,podurilor,precum i a ntregii infrastructuri aparinnd cilor de comunicaii de interes local ; m) Aprob,n limitele competenelor sale,documentaiile tehnico-economice pentru lucrrile de investiii de interes local i asigur condiiile necesare n vederea realizrii acestora ; n) Asigur,potrivit competenelor sale,condiiile materiale i financiare necesare pentru buna funcionare a instituiilor i serviciilor publice de

9

educaie,sntate,cultur,tineret controleaz activitatea acestora ; o) p)

i

sport,aprarea

ordinii

publice,aprarea

mpotriva incendiilor i protecia civil,de sub autoritatea sa ;urmrete i Contribuie la organizarea de activiti tiinifice,culturale,artistice,sportive i de agrement ; Hotrte cu privire la asigurarea ordinii publice ;analizeaz activitatea gardienilor publici,poliiei,jandarmeriei,pompierilor i a formaiunilor de protecie civil,n condiiile legii,i propune msuri de mbuntire a activitii acestora ; q) r) s) t) Infiineaz i organizeaz trguri,piee,oboare,locuri i parcuri de distracie,baze sportive i asigur buna funcionare a acestora ; Atribuie sau schimb,n condiiile legii,denumiri de strzi,de piee i de obiective de interes public local ; Confer persoanelor fizice romne sau strine,cu merite deosebite,titlul de cetean de onoare al comunei sau oraului ; Asigur libertatea comerului i ncurajeaz libera iniiativ,n condiiile legii.etc De asemenea,n ceea ce privete mandatul primarului ,acesta este tot de 4 ani,el expirnd la depunerea jurmntului de ctre noul primar.La nivelul municipiului Iai,primarul este ajutat de 2 viceprimari.Pe toat durata mandatului de primar i viceprimar,contractul de munc al acestora la regiile autonome,societi comerciale cu capital de stat sau la instituiile bugetare se suspend. Primarul are urmtoarele atribuii : Particip de drept la edinele consiliului local ; Reprezint oraul n relaiile cu persoanele fizice sau juridice din ar sau strintate,precum i n justiie ; Asigur respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor,a prevederilor Constituiei i ale legilor rii,ale decretelor Preedintelui Romniei,ale Hotrrilor Guvernului,ale actelor emise de ministere i alte autoriti ale administraiei centrale,ale hotrrilor Consiliului judeean ; Asigur executarea hotrrilor Consiliului local ;

10

Poate propune Consiliului local consultarea populaiei,prin referendum,cu privire la problemele locale de interes deosebit i,pe baza hotrrilor consiliului ,ia msuri pentru organizarea acestei consultri ;

Prezint Consiliului local,anual sau de cte ori este necesar,rapoarte privind starea economic i social a oraului ; Intocmete proiectul bugetului local i contul de ncheiere a exerciiului bugetar i le supune aprobrii consiliului ; Exercit drepturile i asigur ndeplinirea obligaiilor ce revin oraului n calitate de persoan juridic civil ; Exercit funcia de ordonator principal de credite ; Verific,din oficiu sau la cerere,ncasarea i cheltuirea sumelor din bugetul local i comunic de ndat consiliului cele constatate ; Asigur ordinea public i linitea locuitorilor cu ajutorul poliiei ; Indrum i supravegheaz activitatea gardienilor publici ; Ia msurile prevzute de lege cu privire la desfurarea adunrilor publice ; Conduce serviciile publice locale,asigur funcionarea oficiilor de stare civil i de activitate tutelar ; Emite avizele,acordurile i autorizaiile publice prevzute de lege ; Elaboreaz proiectul de statut al personalului,propune structura organizatoric,numrul de personal i salarizarea acestuia i le supune aprobrii consiliului local ;

Controleaz activitatea angajailor serviciilor consiliului .

Alturi de cei 2 viceprimari,fiecare consiliu local are un secretar,ce nu poate fi membru al unui partid sau al unei formaiuni politice.Atribuiile acestuia sunt urmtoarele : Particip la edinele Consiliului local ; Avizeaz proiectele de hotrri ale Consiliului local ; Primete i distribuie corespondena ; Asigur efectuarea lucrrilor de secretariat ; Asigur convocarea Consiliului local ;

11

Pregtete lucrrile supuse dezbaterii Consiliului local ; Asigur aducerea la cunotin a hotrrilor de interes local ; Elibereaz extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului,n afara celor cu caracter secret stabilit potrivit legii,elibereaz extrase sau copii de pe actele de stare civil ; Legalizeaz semnturi i confirm autenticitatea copiilor cu actele originale,cu excepia celor care se elibereaz de autoritile publice centrale.

Organigrama Primriei Municipiului Iai este prezentat n anex.Structura organizatoric prezint un numr de 6 servicii,individualizate dup criteriul funcional : Directia Tehnic Direcia Investiii Direcia Dezvoltare Urban Direcia Economic i Finane Publice Locale Direcia Control Direcia de comunicare. Din punctul de vedere al prezentului studiu de caz prezint importan organizarea,atribuiile i funcionarea a trei servicii :Contabilitate,Buget i Fiscal. Serviciul Contabilitate cuprinde 2 birouri :Contabilitate venituri i Contabilitate cheltuieli. Atribuiile Serviciului Contabilitate sunt urmtoarele : -rspunde de legalitatea tuturor operaiunilor contabile; -rspunde de ntocmirea corect i la timp a balanei de verificare pe total instituie (n colaborare cu serviciul buget, financiar, contabilitatea veniturilor) i va fi naintat serviciului buget pentru ntocmirea Situaiilor financiare i a Bilanului; -rspunde de nregistrarea n contabilitate a operaiunilor cronologic i sistematic potrivit planului de conturi i normelor emise de Ministerul Finanelor folosind modelele Registrelor i formularelor comune privind activitatea contabil respectnd normele metodologice privind ntocmirea i utilizarea acestora; -rspunde de nregistrarea contabil pe baz de documente justificative naintate de compartimentele de specialitate cu vizele i aprobrile persoanelor autorizate i cu respectarea normelor interne privind angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor;

12

-rspunde de organizarea contabilitii sintetice i analitice a mijloacelor fixe i a stocurilor ct i a bunurilor aflate n administrare cu utilizarea conturilor i procedurilor contabile n vigoare; -organizeaz i verific contabilitatea patrimoniului public att pentru domeniul de proprietate privat ,ct i pentru domeniul de proprietate public; -rspunde de calculul amortizrii, a planului de amortizare i reevaluarea bunurilor ori de cte ori se impune prin acte normative; -verific evidena timbrelor fiscale, potale i judiciare, bonurile valorice, chitaniere; -organizeaz i verific evidena conturilor de ordine i evidena n afara bilanului : o Contul 8060 Credite bugetare aprobate o Contul 8066 Angajamente bugetare o Contul 8067 Angajamente legale -asigur activitatea de verificare a legalitii, regularitii operaiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, nainte de aprobarea acestora de ordonatorul de credite sau persoanele desemnate pentru operaiunile i documentele prevzute n dispoziia de organizare a controlului financiar preventiv propriu pentru ef serviciu contabilitate; -asigur finalizarea operaiunilor de inventariere anual a patrimoniului Primriei; -asigur completarea scripticului n listele de inventariere i nregistreaz rezultatele inventarierii (+,-); -verific i ine evidena contabil a cheltuielilor pentru Hotelul Municipal n baza bugetului aprobat cu ncadrarea n veniturile obinute pentru aceast activitate; -verific notele contabile i asigur transpunerea datelor n calculator n vederea prelurii automate; -asigur i rspunde de nregistrarea achiziiilor, consumului i stocului de materiale necesar instituiei; -ntocmete documentele de nchidere a anului financiar n baza Normelor emise de Ministerul Finanelor; -rspunde de organizarea i reorganizarea serviciului fcnd propuneri cu msurile ce se impun pentru realizarea sarcinilor ce-i revin serviciului; -pstreaz secretul de serviciu i confidenialitate n legtur cu datele,informaiile sau

13

documentele de care s ia cunotin n executarea atribuiilor ce-i revin; -rspunde de legalitatea i realitatea datelor nscrise n documentele pe care le emite i le semneaz; -asigur respectarea normelor PSI i de protecia muncii; Atribuiile Serviciului Buget sunt urmtoarele: - asigur respectarea legalitii tuturor operaiunilor economice ; - acord viza de control financiar preventiv pentru operaiunile menionate n ROF pentru ef Serviciul Buget. - rspunde de urmrirea i ntocmirea execuiei bugetului local pe parcursul unui an bugetar n condiiile de echilibru bugetar pe subdiviziunile clasificaiei bugetare ; - asigur deschiderea i repartizarea de credite bugetare ; - asigur modificarea repartizrii pe trimestre i pe subdiviziuni ale clasificaiei bugetare, a creditelor aprobate inclusiv prin virri de credite n condiiile legii ; - asigur evidena creditelor pentru deschideri i finanri, lucrri i obiective prevzute a se suporta din fondurile de investiii ; - verific notele contabile i asigur transpunerea datelor n calculator pentru prelucrarea automat ; - verific zilnic execuia emis de Trezoreria Municipiului Iai i eventualele neconcordane le rezolv n termen de 5 zile ; - prezint zilnic conducerii direciei disponibilul existent n conturile de la Trezorerie ; - stabilete la finele anului sinteza ncasrii veniturilor pe surse i a cheltuielilor pe capitole ; - asigur elaborarea i centralizarea proiectelor, bugetelor de venituri i cheltuieli ale unitilor din subordine precum i a bugetelor de venituri i cheltuieli pe activiti autofinanate ; - particip la ntocmirea raportului de analiz pe baz de bilan cu privire la execuiile bugetului local cu ocazia ntocmirii Drii de seam trimestriale i anuale ; - efectuarea modificrilor ce intervin n structura bugetului local ca urmare a aprobrii unor acte normative n sfera finanelor publice ;

14

- particip la lucrrile de nchidere a anului financiar contabil n baza normelor emise de Ministerul Finanelor Publice ; - ine evidena deschiderii de credite pe capitole, destinaii, cu respectarea bugetului aprobat i a legislaiei n domeniu; - rspunde de finanarea unitilor din subordine n baza sumelor aprobate cu respectarea destinaiei i prevederilor legale ; - prezint conducerii direciei n vederea supunerii spre aprobare de ctre ordonatorul principal de credite a bugetului de venituri i cheltuieli pe total an, pe trimestre i pe capitole, subcapitole, articole i aliniate cu ncadrarea n sumele alocate. Dup aprobarea de ctre ordonatorul de credite ntocmete proiectul de buget care va fi supus aprobrii n CL ; - urmrete execuia bugetului prin ntocmirea de rapoarte zilnice, situaii, pli i estimri ori de cte ori este necesar pentru informarea conducerii direciei i a Primarului; - respect procedurile de aprobare a virrilor de credite i naintarea spre aprobare a solicitrilor subunitilor cu respectarea legislaiei. - rspunde de organizarea i reorganizarea serviciului fcnd propuneri de msurile ce se impun pentru realizarea sarcinilor ce-i revin serviciului ; - asigur respectarea legalitii tuturor operaiunilor economice; - asigur respectarea disciplinei financiare; - verific lunar sau zilnic necesarul de cheltuieli n baza notei de fundamentare model anexa 10 pentru deschiderea de credite n limita bugetului aprobat pe capitole i activiti, precum i ncadrarea n creditele repartizate pe trimestre; - verific ntocmirea decadal sau ori de cate ori este necesar, situaia plilor efectuate pe capitole i subcapitole fa de planul aprobat; - verific ntocmirea bugetul de venituri i cheltuieli aprobat i repartizarea pe trimestre, urmrete executarea lui pe parcursul anului bugetar; - verific ntocmirea materialelor i anexelor pentru rectificrile de buget din cursul anului i pentru aprobarea executrii bugetului de cheltuieli pentru anul precedent;

15

- verific centralizarea trimestrial a situaiilor financiare ale: activitii proprii a Primriei Municipiului Iai, Direcia de Servicii Publice Municipale, Inspectoratul colar al Judeului Iai, Sntate Direcia Crese, Direcia de Asisten Comunitar, Poliia Comunitar, Casa de Cultur a Municipiului Iai, Editura Junimea, Ateneul Ttrai; - solicit i centralizeaz proiectele bugetelor de venituri i cheltuieli pentru unitile subordonate i finanate din bugetul local; - asigur transmiterea bugetelor de venituri i cheltuieli unitilor subordonate Primriei Municipiului Iai; - furnizeaz datele necesare ntocmirii balanelor lunare i bilanului contabil; - sesizeaz eventualele nereguli referitoare la buna gospodrire i utilizare a creditelor bugetare; - verific toate notele contabile i situaiile ntocmite de salariaii Serviciului Buget; - verific centralizarea situaiilor financiare raportate trimestrial de unitile din Subordine ; - depune situaiile financiare centralizate, execuia bugetului local i a bugetului din activiti autofinanate, att la partea de venituri ct i la partea de cheltuieli, cu viza Trezoreriei Municipiului Iai, la Direcia General a Finanelor Publice a Judeului Iai; - verific dispoziiile bugetare ntocmite de salariaii Serviciului Buget pentru finanarea unitilor din subordinea Primriei Municipiului Iai ; - verific situaiile ntocmite pentru contul 50.21 case naionalizate din punct de vedere a ncasrii veniturilor i a plilor ctre bugetul de stat a cotelor legale n vigoare; - verific i semneaz plile n conformitate cu prevederile Legii 500/2002 i Ordinul 1792/2002; - verific i vizeaz documentele i proiectele de operaiuni care se supun controlului financiar preventiv conform dispoziiei de organizare i exercitare a controlului financiar preventiv propriu; - asigur i verific organizarea evidenei pe structura clasificaiei bugetare, pe capitole, articole i aliniate pentru lucrrile serviciului buget;

16

- verific evidena Serviciului Buget privind creditele bugetare aprobate n exerciiul bugetar curent i a modificrilor intervenite evideniate n conturile n afara bilanului: 8060,8061,8062,8066 ; - verific zilnic disponibilul bugetului local conform execuiei elaborate de Trezoreria Municipiului Iai; - pstreaz secretul de serviciu i confidenialitate n legtur cu datele, informaiile sau documentele de care s ia cunotin n executarea atribuiilor ce-i revin ; - rspunde de legalitatea i realitatea datelor nscrise n documentele pe care le emite i le semneaz . In exercitarea atribuiilor ce-i revin,Biroul Buget colaboreaz cu urmtoarele instituii,conform figurii urmtoare :

Atribuiile Serviciului Financiar sunt urmtoarele : - rspunde de legalitatea operaiunilor economice i respectarea disciplinei financiare; - rspunde de deschiderea de conturi bugetare, extrabugetare i speciale;

17

- rspunde de decontarea sumelor prin banc i prin casierie, ntocmind instrumentele de plat, pentru plile pe care le efectueaz n cadrul serviciului, cu ordin de plat sau cu numerar ; - rspunde de ntocmirea statelor de plat de la brut la rest de plat, pentru salariaii din aparatul propriu ct i pentru cei de la Hotel Municipal; - rspunde de plata la timp a drepturilor de natur salarial, a viramentelor ctre bugetul de stat; - rspunde de evidena i de efectuarea plilor de natur salarial pentru aparatul propriu (A.P.L., Direcia Piee, Direcia Patrimoniu, Hotel) n baza documentelor semnate, vizate, aprobate i naintate de compartimentul de specialitate (Serviciul Resurse Umane); - rspunde de ntocmirea declaraiei pentru eliberarea drepturilor salariale i de prezentarea cu o zi nainte de data plii salariilor pentru efectuarea controlului salariilor; - organizeaz i rspunde de evidena cheltuielilor de personal, pe structura clasificaiei bugetare; - rspunde de ntocmirea adeverinelor de venit, la solicitarea salariailor; - rspunde de evidena i de efectuarea plilor din donaii i sponsorizri, n condiiile legii, n baza documentelor ntocmite de compartimentele de specialitate ct i a disponibilitilor n valut, a deplasrilor n strintate; - rspunde de evidena cheltuielilor de deplasare n ar, att pentru transport, ct i pentru cazare i diurn, n conformitate cu prevederile legale; - rspunde de nregistrarea constituirii fondului de stimulente, ntocmirea statelor i plata acestora cu respectarea prevederilor legale, n baza documentelor ntocmite n conformitate cu prevederile legale semnate, vizate, aprobate i naintate n termen pentru plat; - rspunde de remedierea eventualelor neconcordane existente n extrasele de cont, n termen de 3 zile, pentru toate conturile a cror eviden este asigurat la Serviciul Financiar, pentru care efectueaz plata; - rspunde de evidena garaniilor materiale pentru gestionarii instituiei n baza

18

contractelor de garanie verificnd ntocmirea i actualizarea acestora ori de cte ori intervin modificri, n baza comunicrilor de la persoanele responsabile cu evidena gestiunilor; - rspunde de organizarea casieriei centrale n baza normelor i instruciunilor legale, prin care se deruleaz operaiuni de ncasari i pli n numerar; - rspunde de controlul inopinat al casieriei centrale, ntocmind procese verbale de verificare n care s fie prevzute eventualele diferene, msurile luate i sanciunile aplicate; - verific ntocmirea zilnic a Registrului de cas i soldul casei, att n lei ct i n valut, n baza registrului de casa ntocmit zilnic de casieria central; - rspunde de depunerea n termen a ncasrilor n numerar zilnic, prin ntocmirea la casieria central a foilor de vrsmnt, pe fiecare cont bancar; - rspunde de ridicarea cu CEC a numerarului (lei i valut) de la Trezoreria Municipiului Iai n vederea efecturii de pli dispuse de ordonatorul principal de credite, conform documentelor predate la casierie de compartimentele cu atribuii financiar-contabile; reprezint instituia n relaiile de decontare cu Trezoreria i cu alte uniti bancare dup caz, att pentru pli cu numerar ct i prin virament; - rspunde de asigurarea casieriei centrale cu sistem de siguran n ceea ce privete pstrarea, transportul i plata sumelor; - aduce la cunotina conducerii direciei i conducerii instituiei eventualele nclcri ale disciplinei de cas, propunnd msuri de remediere a acestora; - rspunde de ntocmirea corect i la timp a declaraiilor lunare privind impozitul, CAS, CASS, omaj, etc.; - exercit control financiar preventiv pentru operaiunile prevzute n dispoziia intern pentru ef serviciu financiar; - rspunde de plata tuturor operaiunilor naintate de compartimentele de specialitate din instituie cu respectarea Legii 500/2002, ct i existena semnturilor, vizelor i aprobrilor persoanelor autorizate cu numerar i ordin de plat; - rspunde de evidena conturilor de eviden n partida simpl: 8060 Credite bugetare; 8066 Angajamente bugetare i 8067 Angajamente legale;

19

- rspunde de utilizarea creditelor bugetare n conformitate cu destinaia pentru care sunt prevzute n buget; - rspunde de ntocmirea corect i la timp a necesarului de numerar pentru luna urmtoare pe conturi i zile pn la data de 20 a lunii pentru luna urmtoare, n conformitate cu O.M.F.P. 1235/2003 privind formarea i utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului; - rspunde de ducerea la ndeplinire a msurilor din graficele de implementare ca urmare a recomandrilor auditorilor interni ct i ai controlorilor financiari ai Curii de Conturi, pentru Serviciul Financiar; - rspunde de ntocmirea corect i la timp a balanei de verificare, pn la data de 25 a fiecrei luni pentru luna precedent (pentru conturile a cror eviden este asigurat n cadrul serviciului); - rspunde de ntocmirea anexelor la bilan, colabornd cu celelalte servicii din direcie pentru ntocmirea lor; - rspunde de evidena debitorilor i creditorilor din relaii nefiscale (sintetic i analitic) dnd relaii terilor (interni i externi) n legtur cu plata efectuat; se preocup de recuperarea debitorilor; - rspunde de ntocmirea documentelor necesare nchiderii anului financiar contabil n baza normelor de nchidere emise de Ministerul Finanelor Publice; - rspunde de organizarea i reorganizarea serviciului fcnd propuneri de msurile ce se impun pentru realizarea sarcinilor ce-i revin serviciului; - pstreaz secretul de serviciu i cofidenialitatea n legtur cu datele, informaiile sau documentele de care ia cunotin n executarea atribuiilor ce-i revin; - rspunde de legalitatea i realitatea datelor nscrise n documentele pe care le emite i le semneaz; - este subordonat directorilor executivi ai DEFPL; - se completeaz cu noi atribuii ce vor rezulta din actele normative n domeniu; - sesizeaz eventualele nereguli referitoare la buna gospodrire i utilizare a creditelor bugetare;

20

- se conformeaz dispoziiilor date de Primar, viceprimari i secretarul consiliului local,cu excepia cazurilor n care se consider c sunt ilegale. n acest caz este obligat s motiveze n scris ; - este obligat s respecte normele de conduit prevzute n Codul de Conduit a funcionarilor publici; - este direct responsabil de modul de rezolvare al sesizrilor n regim de audiene adresate primarului i viceprimarilor, prin toate sursele: emisiuni TV, audiente administrative, reclamaii primite prin pot i prin e-mail. Are obligaia de a prelua automat sesizrile, de a rspunde petenilor i de a rezolva problema sesizat ; - rspunde disciplinar, contravenional, material, civil sau penal dup caz, pentru nclcarea cu vinovie a ndatoririlor de serviciu; - asigur baza de date pentru transpunerea datelor n calculator i ori de cte ori se ivesc disfuncionaliti n programul informatic ct i a tehnicii de calcul aduce la cunotina conducerii i responsabilului din partea serviciului informatizare; - asigur pstrarea i arhivarea documentelor. 1.4 Relaii interne i externe In cadrul Primriei Municipiului Iai exist o interdependen strns ntre servicii i compartimente,determinnd astfel o structur compact. Funciile i relaiile diferite ale compartimentelor funcionale,ct i procesul de conducere al Consiliului i subunitilor structurale determin existena mai multor tipuri de legturi : Leg turi ierarhice-care precizeaz raporturile dintre efi i subordonai i fiind reprezentate,de exemplu,astfel : Figura nr.1 Legturi ierarhice la nivel PMI

21

Legturi de colaborare-se realizeaz ntre toate compartimentele din cadrul Consiliului local precum i cu alte instituii publice sau uniti cu care,prin natura activitilor desfurate,Primria Municipiului Iai(PMI) intr n contact. Figura nr.2-Legturile de colaborare la nivelul PMI

22

Relaiile cu Consiliul Judetean Iai Conform Legii 215/2001 n fiecare jude se alege un Consiliu Judeean ca autoritate a Administraiei publice,care coordoneaz activitatea Consiliilor locale n vederea realizrii serviciilor publice de interes judeean.Raporturile dintre autoritatea public judeean i cea local au la baz pricipiile autonomiei,legalitii,colaborrii n

23

rezolvarea problemelor comune.In relaiile dintre autoritatea public local i cea judeean nu exist raporturi de subordonare. Astfel,relaiile dintre Primria Municipiului Iai i Consiliul Judeean n legtur cu unele venituri ale bugetului de stat defalcate pentru realizarea echilibrului bugetar al unor uniti administrativ-teritoriale,precum i criteriile de repartizare a acestora i relaiile ntre bugetele locale sunt menionate n Legea privind finanele publice locale din 1998 :Fiecare comun,ora,municipiu,sector al municipiului Bucureti,jude,respectiv municipiul Bucureti ntocmete bugetul local n condiii de autonomie,potrivit legii.Intre aceste bugete nu exist relaii de subordonare .Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,aprobate anual,o cot de pn la 25% se aloc bugetului propriu al judeului,iar diferena se repartizeaz pe comune,orae i municipii de ctre Consiliul Judeean,prin hotrre,dup consultarea primarului i cu asistena tehnic de specialitate a DGFP,n funcie de criteriile de repartizare aprobate. Relaiile cu Administraia Financiar i DGFP Iasi Primria Municipiului Iai are relaii cu cele dou instituii n faza de elaborare i aprobare a bugetului local.Astfel ordonatorul principal de credite al bugetului local (primarul) trebuie s prezinte proiectul bugetului local al DGFP pn la data de 15 mai a fiecrui an.Pn la 1 iulie Ministerul Finanelor comunic DGFP limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,transferurile cu destinaie special i criteriile de repartizare n vederea definitivrii proiectelor bugetelor locale.Pe baza limitelor sumelor primite,primarul elaboreaz i depune la DGFP noile propuneri pentru proiectul bugetului local,pn la 20 iulie.De asemenea bugetul aprobat de Consiliul local al municipiului Iai este transmis Administraiei Financiare i DGFP ,buget pe baza cruia se lucreaz la deschiderea de credite bugetare pentru toate activitile prevzute,acordndu-se i subvenii pentru protecie social,pentru energie termic i transport cltori. O alt accepiune pentru relaiile dintre cele dou pri este reprezentat de atribuiile de control administrativ i de specialitate exercitat de Ministerul Finanelor,prin organele specializate,Direcia General a Controlului Financiar de Stat i

24

Garda Financiar.La nivel local controlul se exercit prin Direcii ale Controlului Financiar de Stat,avnd n structur secii ale Grzii financiare.In cazul de fa,controlul vizeaz administrarea i folosirea de fonduri de la bugetul local de ctre instituiile publice i agenii economici,realizarea veniturilor bugetului local i combaterea evaziunii fiscale. Relaiile cu Trezoreria Finanelor Publice Iai Consiliul local al municipiului Iai are relaii cu Trezoreria Finanelor Publice,efectund operaiuni de ncasri i plti i pstrnd disponibilitati banesti numai la Trezoreria municipiului Iasi.Pe baza Legii finantelor publice sistemul bugetar a fost reorganizat,atat in ceea ce priveste eliminarea centralizarii excesive prin administrarea printr-un singur buget,cat si in ceea ce priveste executia propriu-zisa a bugetului.Astfel,executia bugetului de stat revine Ministerului Finantelor,ca organ de specialitate.Aparatul Ministerului Finantelor Publice in teritoriu cuprinde :Directiile Generale ale Finantelor Publice si Controlul Financiar de Stat,Administratiile Financiare,Circumscriptiile Fiscale orasenesti si Perceptiile fiscale rurale,ingloband si activitatea de trezorerie.Componentele sistemului Trezoreriei Finantelor Publice sunt :Trezoreria centrala,Trezoreriile Judetene si a municipiului Bucuresti,Trezoreriile municipale,Trezoreriile orasenesti,Trezoreriile perceptiilor ruralr,inglobate structurilor de mai sus. Trezoreria Finantelor Publice indeplineste urmatoarele functii : Executia bugetuuli de stat,bugetului asigurarilor sociale de stat si a Casier al statului ; Gestionarea datoriei publice interne si externe ; Controlul financiar preventiv ; Operatiile de decontare in contul institutiilor publice si pastrarea Efectuarea de plasamente financiare pe termen a disponibilitatilor statului bugetelor locale ;

disponibilitatilor acestora ; existente in conturile trezoreriei ; 25

Evidenta contabila a operatiunilor privind executia de casa a bugetului etc. Veniturile bugetului local care se incaseaza prin Trezorerie de la agentii

economici si institutiile publice sunt :impozitul pe profit,impozitul pe salarii,accizele,taxe vamale de la persoane fizice si juridice,TVA,contributia pentru asigurarile sociale,fondul pentru pensia suplimentara,fondul pentru ajutorul de somaj,fondul special pentru sanatate,precum si impozitele si taxele locale a caror plata se realizeaza prin virament. Incasrile n numerar la acest tip de impozite i taxe se realizeaz prin Serviciul Fiscal din cadrul Primriei Municipiului Iai care are obligaia s dispun de pli din credite bugetare deschise la Trezorerie,din mijloacele extrabugetare i din fondurile speciale numai pentru cheltuieili i aciuni strict necesare i autorizate prin relementrile n vigoare,asigurnd utilizarea economicoas i cu maxim de eficien a fondurilor.Pentru majoritatea operaiunilor,Primria Municipiului Iai are legturi cu Trezoreria,ns decontrile privind investiiile se realizeaza prin Banca Romn de Dezvoltare. Instituii ierarhic inferioare Primarul Municipiului Iai este ordonator principal de credite bugetare la nivel local,pentru urmtoarele entiti,grupate pe domenii de activitate: 1. execuie: Liceul theoretic Garabet Ibrileanu Colegiul Naional Liceul Mihai Eminescu coli generale Grdinie etc. 2. Sntate : Cree Alte instituii i aciuni sanitare 3. Asisten social: Invmnt,unde exist urmtoarele uniti colare care sunt centre de

26

Cantine de ajutor social Cmine de btrni 4. Servicii i dezvoltare public i locuine. Relaiile cu personalul PMI Evoluia numeric a personalului Primriei Municipiului Iai a fost ascendent,fiind determinat att de cauze obiective,ct i subiective.Un impact puternic asupra structurii i numrului de angajai s-a produs ca urmare a aplicrii Legii finanelor publice locale.Prin urmare,s-a nfiinat un Serviciu fiscal de sine stttor,avnd menirea de a prelua anumite atribuii ce aparineau anterior Trezoreriei Municipiului Iai i respectiv Administraiei financiare a municipiului Iai.Prin acest serviciu se realizeaz ncasarea efectiv a veniturilor ce se constituie ca venituri proprii ale bugetului local impozite si taxe locale,dar numai pentru sumele ce se platesc in numerar,platile prin cont realizandu-se in continuare prin intermediul Trezoreriei.De asemenea,identificarea subiectilor impozabili si deschiderea rolurilor fiscale corespunzatoare acestor tipuri de impozite se realizeaza tot de catre acset serviciu,aceste atributiuni fiind preluate de la Administratia Financiara municipala.drept urmare,o astfel de activitate a necesitat un personal numeros,aceasta si in conditiile unui grad redus de iformatizare a activitatii.Personalul PMI cuprinde 904 de angajati,dintre care 4 cu functii de conducere. Personalul din cadrul aparatului propriu al PMI are,in general,studii medii si superioare,intalnindu-se doar in componenta personalului auxiliar angajati cu studii de baza.Relatiile cu personalul au in vedere,in primul rand,acordarea de salarii.Salarizarea personalului se face tinand cont de specificul fiecarui domeniu de activitate si cuprinde : obtinute ; Premii pentru rezultate deosebite ; Anumite drepturi acordate in natura :masa gratuita,transport,etc. Salariul de baza care se stabileste in raport cu raspunderea si Sporuri la salariul de baza in functie de vechimea in munca,rezultatele complexitatea sarcinilor,a functiei ocupate si a nivelului de pregatire ;

27

CAPITOLUL 2 FUNDAMENTAREA VENITURILOR I CHELTUIELILOR LA PRIMRIA MUNICIPIULUI IAI 2.1.Informaii privind fundamentarea veniturilor i cheltuieilor la o instituie public Structurarea veniturilor i cheltuielilor la o instituie public,respectiv Consiliul local al municipiului Iai,are drept suport principal clasificaia indicatorilor privind finanele publice. Clasificaia veniturilor i a cheltuielilor se mai numete i clasificaie bugetar presupune o grupare judicioas,sistematic a veniturilor i cheltuielilor instituiei.Are caracter orientativ,teoretic,general de interpretare.Clasificaia impune aciune,metodologie,procedur.Apare ca o necesitate determinat de diversitatea veniturilor i a cheltuielilor,care impune o sistematizare a lor n raport cu anumite criterii(surse de formare i destinaie a fondurilor,modaliti de realizare a fundamentrii). Clasificaia bugetar este instituit prin dispoziiile Legii Finanelor Publice,care prevede c veniturile i cheltuielile se nscriu n bugetul statului pe baza clasificaiei tip elaborat de Ministerul Finanelor. La baza sistematizrii veniturilor i cheltuielilor n materie de cheltuieli publice,la agenii economici i instituiile publice se regsesc dou clasificaii cu caracter complementar,una funcional care exprim coninutul,semnificaia indicatorilor de venituri i cheltuieli i alta departamental,care arat pe de o parte participanii la formarea fondurilor bugetare,iar pe de alt parte consumatorii de fonduri bugetare. Privite n corelaie,ca balane financiare,bugetele publice i bugetele de venituri i cheltuieli ale insituiilor publice au structurate n raport cu criteriile menionate urmtoarele subdiviziuni de venituri i cheltuieli:

28

Veni

Venituri capitole

Cheltu

Cheltuieli pri

CriteriCriteriul financiar subcapitole

CriteriCriteriul financiar capitole+subcapitole

sectoare CriteriCriteriul adiministrativ titulari

sectoare CriteriCriteriul administrativ titulari titulari

-----

CriteriCrt financiar

articole alineate

In practic,se mai folosesc ca expresii uzuale de grupare a veniturilor i cheltuielilor n raport de criteriul financiar(capitole,subcapitole) denumiri cum ar fi:cadrul general al veniturilor i cheltuielilor i clasificarea funcional a cheltuielilor.In continuarea subdiviziunilor menionate,cu caracter de complementaritate,potrivit criteriului administrativ sau de ramur apar subdiviziuni att la venituri ct i la cheltuieli(titulari,sectoare).In plus,la consumatorii de fonduri,cu deosebire instituiile publice,cheltuielile sunt detaliate potrivit criteriului financiar pe alte subdiviziuni(titluri,articole,alineate). La venituri,capitolele scot n eviden proveniena global cu specificarea coninutului precum i a domeniului de referin.Subcapitolele sunt exprimri de detaliu n cadrul criteriului financiar,ele regsindu-se n capitole.In completarea informaiei bugetare,att la venituri ct i la cheltuieli ,apare printr-un cod al clasificaiei prezent n documente,precizarea cu privire la titularul de unde sunt fcute vrsmintele de venituri ctre bugetul public sau titularul ctre care sunt repartizate sub forma creditelor bugetare. In legtur cu bugetul de stat activitatea centralizat n materie de cheltuieli se exprim prin capitole i uneori subcapitole,la ordonatorii secundari de credite prin subcapitole,iar la nivelul ordonatorilor teriari de credite prin clasificaia

29

economic.Activitatea proprie a ordonatorilor superiori de credite este exprimat prin aceeai clasificaie economic. Partea la cheltuieli are caracter orientativ i nglobeaz mai multe categorii de cheltuieli,respectiv destinaii ale fondurilor bugetare pentru un domeniu sau sector de activitate.Subdiviziuni sunt capitolele de cheltuieli,care au un caracter operativ individualiznd o cheltuial la nivel de minister sau instituie specializat.In continuare,subdiviziunile sau detalierile de cheltuieli sunt exprimate prin subcapitole,care se regsesc n capitole.La baza sistemului instituional,cu deosebire privind activitatea proprie se regsete clasificaia economic.Aici apare ca subdiviziune orientativ titlul.Subdiviziuni operative sunt articolele i alineatele.Ele sunt o continuare a criteriului financiar n grupare.Articolele sunt subdiviziuni ale subcapitolelor,iar alineatele detalieri ale cheltuielilor n cadrul articolelor. In gestiunea financiar a unei instituii publice,clasificarea indicatorilor este important n sens informaional,cu deosebire n evidena tehnico-operativ i analitic precum i ca susinere a evidenei sintetice.Mai mult,primirea de mijloace bneti din fondurile speciale este condiionat potrivit unei relaii de credit,de existena unei fundamentri riguroase,cu caracter de detaliu a cheltuielilor care concur la ntreinerea i funcionarea instituiei.Si cu ocazia aprobrii cheltuielilor devin importante subdiviziunile clasificaiei bugetare pn la nivel de alineat,ntruct ele fixeaz limite valorice pn la care pot fi consumate mijloace bneti din buget. La fundamentarea indicatorilor privind veniturile si cheltuielile se au n vedere urmtoarele: o o pentru venituri:surse de venituri,volum,baza legala; pentru cheltuieli:destinatii,nivel,baza legala. In tehnicile de fundamentare,la anumite niveluri de exprimare,se folosesc doua modalitati de actiune: -calculele proprii -centralizatoare de date.

30

Calculele proprii,la nivelul activitatii curente,la Primaria Municipiuliu Iasi,au in vedere indicatorii fizici si valorici,a caror exprimare finala se regaseste in alineate si articole de cheluieili si/sau in subcapitole de venituri. Indiferent de nivelul ierarhic la care se desfasoara,procesul de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli la Primaria Municipiuliu Iasi se deruleaza in cateva etape succesive: Inventarea bazei materiale,a serviciilor necesare si a numarului de personal care participa la executarea bugetului de venituri si cheluieili Elaborarea programelor de activitate in domeniul administratiei publice locale; Analiza de catre organul ierarhic superior a propunerilor prezentate de ordonatorul subordonat,discutarea nivelului propunerilor si compararea cu varianta proprie a organului ierarhic superior; Definitivarea proiectului de buget,pe baza recomandarilor facute de organul ierarhic superior,mai ales sub aspectul subevaluarii veniturilor si supraevaluarilor cheltuielilor,in vederea obtinerii unui volum mai mare de credite decat cel necesar. In vederea intocmirii bugetului de venituri si cheltuieili este necesara culegerea si strangerea unor date care formeaza elememntele baza ale acestei lucrari,informatiile referindu-se in special la: Indicatori,care exprima actiunile de baza ale instiuiei determinand volumul activitatii,a veniturilor de realizat si a cheltuielilor de efectuat.Indicatorii pe baza carora se stabileste bugetul de venituri si cheltuieli sunt cei realizati in anul de baza,la care se adauga sau se scad eventualele majorari sau reduceri pentru anul de fundamentare; Executia bugetara a anului anterior,care se refera la stabilirea executiei bugetare certe si a executiei bugetare preliminate in anul de baza; Nivelul calitativ a realizariiindicatorilor pe anul de baza; Normele de cheltuieli care servesc la calculul propunerilor.

Pana la 15 mai a anului bugetar,in curs trebuie definitivat proiectul de buget pentru anul urmator.Fluxul informational al intocmirii bugetului de venituri si cheltuieili porneste de la serviciile Consiliului local al Municipiului Iasi si de la regiile autonome si 31

institutiile publice subordonate consiliului.Toate acestea transmit proiecte de buget de venituri si cheltuieili,care sunt centralizate la nivelul serviciului BugetContabilitate.Acest serviciu intocmeste proiectul de buget de venituri si cheltuieli in forma preliminara.Acest proiect sete prezentat primarului spre avizare. Primarul supune proiectul de buget de venituri si cheltuieli aprobarii Consiliului local.Consiliul local aproba proiectul de buget de venituri si cheltuieili si un raport de prezentare a acesuia. In continuare,secretarul Consiliului local transmite un exemplar din proiectul bugetului de venituri si cheltuieli aprobat,catre Directia Generala a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat Iasi.De aici proiectul de buget ajunge la Ministerul Finantelor.Toate aceste actiuni au loc in luna mai a anului in curs. La Ministerul Finantelor se fac recalculari si modificari si rezulta un proiect de buget modificat care urmeaza aceeasi cale,de data aceasta in sens descendent(de la centru spre teritoriu). In cazul in care dupa ce a fost aprobat bugetul de venituri si cheltuieli al primariei,sunt necesare transferuri de credite de la un capitol la altul,acestea trebuie aprobate de Consiliul local. In scopul elaborarii unui buget de venituri si cheltuieli cat mai apropiat de realitate la nivelul PMI,se au in vedere urmatoarele: o o o Respectarea normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor in legatura cu elaborarea proiectului de buget; Dimensionarea corecta si reala a cheltuielilor conform normativelor legale in vigoare; Evaluarea veniturilor in mod discrtet,ca venituri bugetare si extrabugetare. Fluxuri informaionale privind intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli la Primaria Municipiului Iai

32

2.2 Fundamentarea veniturilor la Primria Municipiului Iai

In fundamentarea veniturilor la nivelul PMI,trebuie avute in vedere daca anumite categorii de venituri,prevazute prin actele normative in vigoare,pot fi folosite fie in acoperirea unei parti din cheluielie prevazute in buget,fie pot fi folosite in suplimentarea cheltuielilor potrivit cu anumite destinatii prevazute in legislatie. De asemenea trebuie avut in vedere daca veniturile de incasat au un caracter de permanenta sau au un caracter ocazional.De asemenea,potrivit legislatiei,unele acivitati si actiuni din cadrul institutiei publice permit incasarea unor taxe intr-un regim precis determinat,care pot fi folosite pentru dezvoltarea bazei materiale si in anumite limite

33

simularea personalului.Venitul propriu de moblizat,de regula este o taxa reprezentand de multe ori echivalentul cheltuieililor de acoperit privind prestarile de servicii. La baza intocmirii partii de veniuri a bigetului de venituri stau urmatoarele criterii: Baza legala a veniturilor-veniturile nu se inscriu in bugetul de venituri si cheluieli si nu se incaseaza decat daca sunt reglementate expres printr-un act normativ si se cuvin unitatii respective; Executia preliminara pentru anul de baza reprezinta execuia certa pe o anumita perioada de timp plus executia probabila pana la sfarsiul anului,corectata cu eventualele influente; Analiza si studierea comparativa a veniturilor realizate pe total,pe strucuta si in dinamica.Deosebit de importanta sete analiza structurii veniturilor,avand in vedere ca subventia bugetara se acorda in completarea veniturilor proprii,deci si dimensionarea volumului acesteia se realizeaza tinandu-se con de volumul veniturilor proprii posibil de obtinut; Evolutia volumului in functie de factorii producatori de venituri.Se fac calcule analitice pentru fiecare sursa de venit sau se utilizeaza o serie de indicatori privitori la veniturile medii realizate sau preliminate,corectati cu influente ce vor apare in anul de plan.In aceasta etapa,este importanta evaluarea corecta a veniturilor prin efectuarea de studii si analize asupra factorilor ce pot influenta realizarea si depasirea veniturilor sau nerealizarea lor.Acesti factori trebuie analizati si prin prisma intinderii lor in anul in care se elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli:daca baza de aclcul creste sau veniturile se diversifica ,volumul veniturilor anului viitor poate creste fata de volumul veniturilor in anul de baza;daca sursa de venituri dispare,veniturile se reduc pana la neincluderea lor in bugetul de venituri si cheltuieli. Pentru partea de venituri a bugetului local prezinta interese fundamentale veniturile proprii,urmand ca ulterior cuantificarii dimensiunilor acestora sa se deduca nevoile de finantat prin prelevari de buget de stat,subventii primite de la bugetul de stat,incasari de rambursare imprumuturilor acordate,imprumuturi. Fundamentarea acestor venituri se face de catre seful serviciului Buget-Conatabilitate care primeste in scopul situatiei si previziunii privind situatia indicatorilor fizici de la celelalte servicii din cadrul PMI precum si de la institutiile subordonate.

34

Conform Anexei nr.1 la Legea 189/1998 privind finantele publice locale,veniturile proprii care se prevad in bugetele proprii ale municipiilor sunt urmatoarele: I.Venituri curente A.Venituri fiscale A1.Impozite directe Impozitul pe profit(de la regiile autonome de subordonare locala); Impozitul si taxe de la populatie: -Impozitele pe veniturile libere-profesionistilor,meseriasilor si altor persoane fizice independente si asociatii familiale -Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane fizice -Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice -Impozitul pe veniturile din inchirieri,subinchirieri,locatii de gestiune si arendari -Impozitul pe veniturile obtinute din drepturi de autor si cele cuvenite inventatorilor si inovatorilor -Impozitul din veniturile obtinute din premii si castigurinin bani sau in natura -Impozitul pe veniturile persoanelor fizice nesalariate -Alte impozite si taxe de la populatie. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat; Impozitul pe cladiri de la persoanele juridice; Impoziul pe terenuri de la persoane juridice; Taza asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice; Alte impozite directe. A2.Impozite indirecte Impozitul pe spectacole; Alte impozite indirecte: Taxe si tarife pentru eliberartea de licente si autorizxatii de functionare Alte taxe de timbru

35

Alte incasari din impozite indirecte. B.Venituri nefiscale B1.Varsaminte din profitul net al regiilor autonome B2.Varsaminte de la institutiile publice Alte venituri privind circulatia pe drumurile publice Veniturile din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal de la centrele locale pentru protectia plantelor Veniturile punctelor de insamantari artificiale Varsaminte din dispozitiile institutiilor publice si activitatile autofinantate Contributii datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelor de ajutor social Alte venituri la institutiile publice B3.Diverse venituri Venituri din recuperarae cheltuielilor de judecata,imputatii si despagubiri(pentru institutii publice); Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate,potrivit prevederilor legale; Restituiri de fonduri din finantarea bugetara a nilor precedenti; Venituri din concesiuni si inchirieri; Incasari din valorificarea bunurilor confiscate,potrivit legii; venituri din fonduri de interventie la dispozitia guvernului; incasaari din alte surse. II.Venituri din capital 1.Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului -venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice -venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului -venituri din privatizare III.Venituri cu destinatie speciala 1.Taxe speciale 2.Venituri din fondul pentru locuinte

36

3.Venituri din amortizarea mijloacelor fixe Tabel nr.1-Evolutia veniturilor proprii la Primaria Municipiului Iasi Explicatii 2009 Venituri curente 28360 Venituri de capital 1350 Venituri cu destinatie 15800 speciala Total venituri proprii 45510 50864 33340 2008 29215,1 3548,9 18100 2007 26950,3 2850 3540

Figura nr.5-Evoluia veniturilor proprii la Primria Municipiului Iai

60000000 50000000 40000000 30000000 20000000 10000000 0 2005 2004 2003

venituri curente venituri din capital venituri cu destinatie speciala total venituri proprii

2.3 Fundamentarea cheltuielilor la Primria Municipiului Iai

Din bugetele locale se finanteaza,in conditiile stabilite de lege,cheltuieli privind actiuni social-culturale,cheltuieili de intretinere si functionare a organelor locale ale administratiei d stat,obiective si actiuni de interes local,precum si alte obiective prevazute prin dispozitiile legale.

37

Autoritatile locale nu au libertatea sa inscrie orice fel de cheluieili in bugetul lor;dar sun obligate sa inscrie cheltuieli referitoare la buna functionare a serviciilor publice ce se desfasoara pe teritoriul lor ,aflate in propria administratie:invatamant,justitie,servicii de salubritate,primarii.ordine publica,pompieri,chiar cheltuieili in contul datoriei publice pentru imprumuturi contractate de ele. Cheltuieilie bugetelor locale sunt sustinute din impozite,taxe si alte venituri stabilite de legea bugetara anuala. Privite prin prisma bazei economice din care fac parte,cheltuieilile bugetare sunt relatii economice exprimate sub forma baneasca,ce apar in procesul repartitiei venitului national,cu ocazia repartizarii fondurilor financiare mobilizate la dispozitia statului. La baza cuantificarii cheltuielilor stau indicatori fizici si valorici si calculele de fundamentare conform normelor si normativelor de cheltuieli care sunt reglementate prin acte normative(care sunt modificate si perfectionate in raport cu evolutia inflationista a preturilor si tarifelor,in general ,deci in conformitate cu conjunctura economica). Fundamentarea cheltuielilor are la baza urmaoarele criterii: baza legala a cheltuielilor:nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget sau finantata prin acesta daca nu este reglememntata printr-un act normativ; executia preliminata pentru anul de baza consta in executia certa pe o anumita perioada de timp plus executia probabila la sfarsitul anului,corectata cu eventualele influente; analiza si studierea comparative a cheltuielilor,atat pe total,cat si pe structura si in dinamica.Este necesara realizarea de analize si studii privind evolutia pe o anumita perioada de timp,inclusiv compararea cheltuieililor diferitelor compartimente intre ele.Aceasta analiza comparata se face de catre organul ierarhic superior,in etapa de analiza a proiectului de buget primit de la institutia subordonata; preturile si tarifele diferitelor servicii,care au repercusiuni directe asupra structurii si evolutiei cheltuielilor.Acestea reprezinta,in ultimul timp,factorul cel mai imprevizibil in evolutia diferitelor categorii de cheltuieli,intrucat isi pune amprenta caracterul inflationist al economiei; baremurile de cheltuieli:sunt norme legale prin intermediul carora anumite vategorii de cheltuieli sunt stabilite la nivelele maxime ,ce nu pot fi depasite si care sunt actualizate periodic,in functie de rata si cresterea preturilor si tarifelor.

38

De asemenea,fundamentarea cheltuielilor are loc pe baza unor documente specifice: bugetul de venituri si cheltuieli; planul de finantare a investitiilor; indicatorii si calculele de fundamentare; planul cheltuielilor bugetare defalcate pe capitole si subcapitole. Metoda de baza folosita la evaluarea necesarului de cheltuieli pentru institutiile bugetare o constituie metoda normativa si care consta in inmultirea indicatorilor cu normele de cheltuieli.Norma de cheltuieli reprezinta valoarea corespunzatoare nevoilor unui indicator pe timp de un an.In practica se intalnesc: -norme obligatorii care sunt aprobate prin acte normative si care nu pot fi depasite; -norme orientative prevad limite inferioare si superioare. Determinarea indicatorilor financiari in cadrul institutiilor publice,pe baza unor criterii stabilite prin norme metodologice sau decurgand din practica financiara,nu reprezinta elemente suficiente de fundamentare stiintifica. Fata de acestea,prin lucrari si articole de specialitate,au fost sugerate noi modalitati de actiune,procedee de calcul,majoritatea avand ca sustinere calcule statistice,matematice. In vederea intocmirii planului de cheltuieli bugetare este necesara preluarea din evidentele contabile si statistice a datelor privind realizarea indicatorilor si a executiei certe,in vederea intocmirii unor propuneri cat mai apropiate de necesitatile reale. Instrumentele de baza care furnizeaza date sunt darile de seama contabile si care sunt: o dari de seama trimestriale,care cuprind date cumulative de la inceputul anului pana la sfarsitul trimestrului analizat; o dari de seama anuale,ce cuprind date economice care se refera la tot exercitiul bugetar si permit o reflectare complexa a situatiei economico-financiare. Darile de seama exprima intr-un mod sintetic fluxul informational,exprimat prin documente,cu consemnari de date din gestiunea financiara a institutiei.In vederea intocmirii unor propuneri de plan cat mai reale,se au in vedere: corelatia intre realizarea indicatorilor si executia certa a creditelor bugetare;

39

disponibilitatile sau insuficienta creditelor la incheierea executiei bugetare certe la unele articole; descoperirea eventualelor cheltuieli neoportune,neeconomicoase; intarirea controlului financiar asupra respectarii obligatiilor fiscale. La calcularea cheltuielilor pentru anul de fundamentare trebuie sa se tina seama de cresterea sau reducereea indicatorilor financiari fata de cei din anul de baza.Propunerile de cheltuieli pentru anul curent se prezinta comparativ cu executia anului de baza:prin insumarea datelor certe pana la formularea propunerilor si a celor preliminate pana la sfarsitul exercitiului bugetar. Cheltuielile se prevad in bugetele locale in conformitate cu clasificatia bugetara.In conformitate cu clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare,structura cheltuielilor inscrise in bugetele locale este urmatoarea: servicii publice generale cheltuieli social-culturale servicii si dezvoltare publica,locuinte,mediu si ape actiuni economice alte actiuni fonduri de garantare si redistribuire transferuri imprumuturi acordate plati de dobanzi si alte cheltuieli rambursari si imprumuturi fonduri de rezerva cheltuieli cu destinatie speciala. Fluxurile informationale privind fundamentarea cheltuielilor bugetare la Primaria Municipiului Iasi se prezinta ca in figura urmatoare:

40

In cazul cheltuielilor pentru serviciile publice generale,este vorba in fapt de fundamentarea cheltuielilor necesare autoritatii executive pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor ce-i revin prin lege.Fundamentarea indicatorilor fizici si valorici se realizeaza de catre seful serviciului buget-contabilitate,pentru fiecare structura din cadrul Primariei Municipiului Iasi si pentru fiecare categorie de cheltuieli. In cazul celorlalte categorii de cheltuieili se are in vedere faptul ca proiectele bugetelor locale se elaboreaza pe baza proiectelor de bugete proprii ale administratiei publice locale,ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala.Institutiile si serviciile publice de subordonare locala isi intocmesc propriile proiecte de buegt si le inainteaza autoritatii executive la nievl local,in speta serviciului buget-

41

contabilitate.Proiectul buegtului local trebuie intocmit pana la data de 15 mai si depus la DGFPCFS.Dupa ce Ministerul Finantelor comunica limitele sumelor defalcate din veniturile bugetului de stat,transferurile cu destinatie speciala si criteriile de repartizare ,ordonatorul principal de credite al bugetului local va transmite noile situatii institutiilor subordonate si pe baza modificarilor operate de catre acestea se va intocmi noul proiect de buget local. Cheltuielile bugetare reprezinta un consum de mijloace materiale,de munca sau banesti pentru realizarea activitatii si pentru satisfacerea trebuintelor unitatilor adiminstrativ teritoriale,ale institutiilor si serviciilor publice de interes local. Cheltuielile bugetare pot fi clasificate,conform clasificatiei economice,in: a)Cheltuieli curente,ce cuprind: -cheltuieli de personal -cheltuieli materiale si servicii b)Subventii c)Transferuri d)Cheltuieli de capital Pentru fiecare institutie publica sau serviciu public descentralizat finantat din bugetul local se previzioneaza,aproba si executa cheltuielile necesare in aceasta structura. 2.3.1 Fundamentarea cheltuielilor de personal Cheltuielile de personal vizeaza plata drepturilor salariale ale personalului angajat precum si ale persoanelor ce desfasoara activitati pe baza de puncte,programe sau obiective a obligatiilor aferente fata de bugetul de stat,bugetul local,bugetul asigurarilor sociale de stat,asigurarile de sanatate,fondul de somaj.De asemenea se adauga drepturile de delegare,detasare si transfer in interesul serviciului. Cheltuielile de personal se vor stabili tinand seama de dimensionarea la strictul necesar al personalului de specialitate,administrativ si auxiliar finantat de la buget in concordanta cu programele si atributiile pe care le are de realizat fiecare compartiment functional.

42

Fundamentarea cheltuielilor cu salariile se realizeaza in acord cu reglementarile legale in vigoare: -Legea 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica; -OG nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariului de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar; -OUG nr.71/2001 privind majorarea salariilor in sistemul bugetar. Articolul 10-cheltuieli cu salariile cuprinde urmatoarele alineate: Articolul 10.01:Fond de salarii de baza-reprezinta necesarul de fonduri pentru salarizarea angajatilor primariei si se determina pe baza urmatoarelor elemente: -numarul mediu de salariati(N); -salariul mediu din anul de baza modificat cu influenta majorarilor de salarii previzionate pentru anul de plan(Smb); Evaluarea acestor cheltuieli se face potrivit relatiei: FdSb=N*Smb*12 luni Salariile de baza in sectorul bugetar se stabilesc pe baza urmatoarelor elemente: a)valoarea de referinta universala,care se exprima in lei si care este baza unica de determinare a valorii de referinta,proprie fiecarui sector de activitate bugetara; b)indicatorii de prioritate intersectoriala,exprimati in procente,diferentiati pe domenii de activitate; c)valori de referinta sectoriala(Vrs),exprimate in lei,rezultate din inmultirea valorii de referinta universala(Vru) cu indicatorii de prioritate intersectoriala(Ipi),utilizate ca: baza de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice sectorului respectiv; baza de calcul pentru salariile de baza corespunzatoare grilelor de salarizare specifice; baza de calcul al cuantumului indemnizatiei lunare: Vrs=Vru*Ipi d)grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza,pentru functiile specifice fiecarui sector de activitate. Articolul 10.03 Indemnizatii de conducere(IC) reprezinta drepturile banesti cuvenite persoanelor care indeplinesc functii de conducere in cadrul primariei.Potrivit Legii

43

nr.154/1998 indemnizatia de conducere se stabileste,la incadrarea in functie,de catre conducatorul institutiei publice,in raport cu complexitatea activitatii desfasurate in cadrul acesteia. Indemnizatia de conducere poate fi reevaluata anual,in raport cu rezultatele obtinute de structura condusa in realizarea obiectivelor,programelor si proiectelor,dupa aprobarea bugetului institutiei publice respective.Relatia de calcul specifica este urmatoarea:IC=Sal.tarifar*X% din Sal.tarifar. Indicatorii de fundamentare sunt: -numarul persoanelor cu functii de conducere(Nc); -indemnizatia medie de conducere realizata in anul de baza influentata de eventualele modificari prevazute in anul in curs(Imc); Relatia de calcul este: IC=Imc*Nc*12 luni Articolul 10.04 Spor de vechime(Spv).Pentru vechimea in munca salariatii beneficiaza de un spor de vechime de pana la 25%,calculat la salariul de baza.Cheltuielile ocazionate de sporul de vechime sunt in functie de vechimea personalului angajat si de cuantumul sporului de vechime aferent acestuia. Articolul 10.07 Fond de premiere(Fdp) cuprinde premiile cuvenite salariatilor sub forma de gratificatii anuale.Fondul de premii reprezinta maxim 2% din fondul de salarii.Conducerea unitatii poate acorda premii din acest fond salariatilor care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate in activitate apreciate ca fiind valoroase: Indicatorii de fundamentare sunt: -salariile tarifare aferente salariatilor(FdSb); -cotele de acordare a gratificatiilor(C%); Relatia de calcul este urmatoarea: Fdp=FdSb*C% Articolul 10.08 Alte drepturi salariale cuprinde sumele cuvenite consilierilor primariei sub forma de indemnizatii.

44

Articolul 11 Contributii pentru asigurarile sociale de stat(CAS) reprezinta contributia institutiei la constituirea fondului pentru asigurari sociale si se determina in functie de: -cheltuieli cu salariile(Chs); -cota de CAS de 23,33% Formula de calcul este: CAS=Chs*23,33% Articolul 12 Cheltuieli pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj(Cf somaj) reprezinta contributia institutiei la constituirea fondului de somaj si se calculeaza in functie de: -cheltuieli cu salariile(Chs); -cota de 5% reprezentand contributia la fondul de somaj. Se utilizeaza urmatoarea formula de calcul: Cf somaj=Chs*5% Articolul 13 Deplasari,detasari,transferuri(D) cuprinde fondurile banesti necesare acoperirii cheltuielilor ocazionate de deplasarile in tara si in strainatate in interesul serviciului.Aceste fonduri se fundamenteaza in functie de: -numarul de persoane care se deplaseaza(Nr); -numarul de zile de deplasare(Nzi); -costul transportului pe o persoana(Ktr); -costul diurnei pe o persoana(Kd); -costul cu cazarea pe o persoana(Kcaz). Relatia de calcul este urmatoarea: D=Nr*Nzi*(Kd+Kcaz+Ktr). Articolul 14 Constituirea Fondului de asigurari sociale de sanatate(CASS) se formeaza din contributia datorata si varsata de catre angajatori si din contributia datorata si suportata de catre asigurati.Angajatorii au obligatia sa participe la constituirea Fondului de asigurari sociale de sanatate in cota de 7% aplicata asupra fondului de salarii si suportata din cheltuieili. Aceasta contributie se calculeaza pe baza relatiei: CASS=FdSb*7%

45

Asiguratii contribuie cu o cota de 7% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de angajatii cu contract de munca pe durata determinata.Aceasta cota se evalueaza potrivit relatiei precedente si se suporta de catre asigurat din veniturile salariale. Fluxul informational pentru cheltuielile cu salariile este urmatorul: la nivelul fiecarui birou sau serviciu,seful biroului intocmeste o foaie de pontaj,care este trimisa catre Biroul salarizare personal; la nivelul Biroului salarizare personal se au in vedere la calculul cheltuielilor de salarizare:Statul de functii si foile de pontaj si se intocmeste Statul de salarii; Statul de salarii este trimis Serviciului buget-contabilitate pentru a fi vizat. Plata salariilor se face in doua faze: -avansul -lichidarea Pentru plata avansului,Biroul salarizare-personal intocmeste o Lista de avans chenzinal pe baza caruia se face plata acestuia.La sfarsitul lunii,acelasi Birou intocmeste un centralizator de salarii,pe baza caruia se face plata restului salariului(lichidarea). 2.3.2 Fundamentarea cheltuielilor materiale i servicii Cheltuielile materiale si de servicii sunt cheltuieli efectuate pentru intretinerea,gospodarirea si reparatia spatiilor in care isi desfasoara activitatea Consiliul local Iasi(precum si institutiile finantate din bugetul local) si pentru buna desfasurare a activitatilor acestuia. Fundamentarea acestor cheltuieli se realizeaza plecand de la necesarul estimat si/sau de la nivelul acestora din bugetul local al anului anterior.Mai precis,fundamentarea cheltuielilor se face potrivit unor indicatori specifici,conform metodologiei si formularelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice. Articolul 24-Cheltuieli pentru intretinere si gospodarire Acest articol cuprinde fondurile banesti necesare pentru buna functionare a Consiliului local,reprezentand platile pentru incalzit:iluminat si forta

46

motrica,apa,canal,salubritate,posta,telefon,radio,furnituri curatenie,alte materiale si prestari de servicii.

de

birou,materiale

pentru

Articolul 24.01-Incalzit cuprinde fondurile banesti necesare achitarii furnizorilor de energie termica,gaze naturale si combustibil. Indicatori(elemente) de fundamentare: -energie termica:nr.gigacalorii*tarif/gigacalorie -gaz metan:mc*tarif/mc Articolul 24.02-Iluminat si forta motrica cuprinde cheltuielile efectuate pentru plata energiei electrice si a materialelor electrice necesare. Indicatori(elemente) de fundamentare: -energie electrica:nr.Kwh*tarif/Kwh -materiale electrice(tuburi neon,becuri,prize etc):nr.bucati*pret/bucata Articolul 24.03-Apa,canal,salubritate cuprinde fondurile banesti necesare pentru plata furnizorilor de apa rece menajera,achitarea taxelor de canalizare,epurare si gunoi. Indicatori(elemente) de fundamentare: -apa rece menajera:mc*tarif/mc -canal:mc*tarif/mc -epurare:mc*tarif/mc -gunoi:mc*tarif/mc Articolul 24.04-Posta,telefon,radio cuprinde cheltuielile necesare pentru plata abonamentelor telefonice,radio,internet si a cheltuielilor pentru corespondenta. Indicatorii(elemente) de fundamentare: -cheltuieli cu abonamentele telefonice:nr.posturi telefonice*tarif/abonament -cheltuieli cu impulsurile telefonice:nr.impulsuri*tarif/impuls -abonamente radio:nr.aparate radio*tarif/abonament radio -abonamente tv:nr.aparate tv*tarif/abonament -cheltuieli pentru corespondenta. Articolul 24.05-Furnituri de birou cuprinde fondurile banesti necesare achizitionarii rechizitelor de birou si consumabilelor(hartie de scris,dosare,creioane,cartuse imprimanta etc.). Indicatori(elemente) de fundamentare:

47

-hartie de scris:nr.topuri*pret/top -dosare:nr.dosare*pret/dosar -formulare tipizate:nr.bucati*pret/bucata -toner xerox:nr.bucati*pret/bucata Articolul 24.06-Materiale pentru curatenie cuprinde fonduri banesti necesare achizitionarii de materiale pentru curatenie(detergenti,maturi,perii,sapun etc.). Indicatori(elemente) de fundamentare: -detergenti:nr.cutii*pret/cutie -maturi:nr.maturi*pret/maturi Articolul 24.07-Alte materiale si prestari servicii cuprinde costul serviciilor de deratizare si dezinsectie,materiale pentru prevenirea incendiilor si apararea locala antiaeriana,materiale si lucrari pentru amenajarea si intretinerea spatiilor verzi,servicii prestate de gardienii publici si alte cheltuieli de intretinere a aparaturii de birotica. Indicatori(elemente) de fundamentare: -deratizare si dezinsectie:nr.actiuni de deratizare si dezinsectie*tarif/actiune -servicii prestate de gardienii publici:nr.ore*tarif.ora Articolul 25-Materiale si prestari servicii cu caracter functional Acest articol cuprinde fondurile banesti necesare pentru achizitionarea carburantilor si lubrifiantilor pentru autovehicule,pieselor de schimb si altor materiale pentru intretinerea mijloacelor de transport si utilajelor. Indicatori(elemente) de fundamentare: -carburanti:nr.litri/luna*nr.autovehicule*pret/litru*12 luni -anvelope:nr.anvelope*pret/bucata Articolul 26-Obiecte de inventar de mica valoare sau de scurta durata Cuprinde fondurile banesti necesare pentru achizitionarea de obiecte cu caracter functional sau de uz administrativ-gospodaresc(scaune,mobilier de birou,fete de masa,covoare etc). Indicatori(elemente) de fundamentare: -scaune:nr.bucati*pret/bucata -covoare:nr.bucati*pret/bucata

48

Articolul 27-Reparatii curente Cuprinde fondurile banesti pentru efectuarea reparatiilor la mijloacele fixe din patrimoniul Primariei. Indicatori(elemente) de fundamentare: -numar reparatii*valoare medie/reparatie Articolul 28-Reparatii capitale Cuprinde fonduri banesti pentru efectuarea reparatiilor capitale la imobilele din patrimoniul Primariei si a institutiilor finantate de la bugetul local. Indicatori(elemente) de fundamentare: -valoare estimata a reparatiei Articolul 29-Carti si publicatii Cuprinde fondurile banesti necesare achizitionarii de reviste si publicatii de specialitate. Indicatori(elemente) de fundamentare: -abonamente reviste:nr.abonamente*tarif/abonament -carti:nr.carti*pret/bucata Articolul 30-Alte cheltuieli Cuprinde fondurile banesti necesare desfasurarii unor actiuni pentru calificarea,perfectionarea si specializarea profesionala a salariatilor,cheltuielile de protocol,cheltuieilile ocazionate de protectia muncii si alte cheltuieli(conform actelor normative in vigoare). Indicatori(elemente) de fundamentare: -cursuri de specializare salariati:nr.cursanti*tarif/cursant -cheltuieli de protocol Flux informational privind cheltuielile materiale

49

2.3.3 Fundamentarea cheltuielilor de capital Cheltuielile de capital sunt cele care permit achizitionarea sau construirea de bunuri publice de folosinta indelungata,contribuind la imbogatirea si modernizarea sectorului public,cum ar fi construirea de autoistrazi,porturi si aeroporturi,baraje,sisteme de irigatie,scoli,spitale,cladiri administrative etc. In programul de investitii se vor inscrie cheltuieli pe ani si etape de executie pentru investitiile in continuare si pentru cele noi.In liste se vor inscrie cu prioritate obiectivele de investitii incepute in anii precedenti si neterminate pentru care exista conditii de finantare finalizate pana la incheierea exercitiului bugetar. Sumele ce se prevad a fi alocate pentru aceasta destinatie se vor stabili dupa luarea in calcul a tuturor posibilitatilor de finantare din surse proprii sau din surse atrase.Sursele atrase se constituie din asocieri cu investitorii romani sau straini interesati sa participe la realizarea obiectivelor de investitii,imprumuturi la institutii financiar-bancare,co-finantari cu alte consilii locale sau Consiliul judetean. 50

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale(aici cazul primarului municipiului Iasi) care beneficiaza de transferuri din bugetul de stat pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe au obligatia de a analiza lunar executia lucrarilor de investitii si,in situatia constatarii de fonduri disponibile,sa propuna Ministerului Finantelor Publice reintregirea transferurilor de la bugetul de stat. Pot fi de o amploare mai mare sau mai mica,pentru imbunatatirea dotarii unor compartimente ale institutiei prin achizitionarea de aparatura de specialitate,alte bunuri de intrebuintare indelungata care sa amelioreze si sa modernizeze conditiile din institutie. Toate investitiile,indiferent de amploarea lor,se programeaza numai justificandu-se necesitatea lor,intocmindu-se o Lista de investitii,precedate de motivatia justificarii.Aceasta Lista cuprinde: continuari de lucrari lucrari noi alte cheltuieli de investitii. De asemenea,pentru obiectivele de investitii se intocmeste devizul general ,documente economice prin care se stabileste valoarea totala a obiectivelor de investitii in faza de proiecte,studiul de fezabilitate si proiectul tehnic. 2.3.4 Fundamentarea subveniilor i transferurilor Cheltuielile de transfer nu reprezinta un veritabil consum de resurse,ci o serie de operatiuni de redistribuire in favoarea unor persoane fizice sau a unor organisme publice sau private.Intre cheltuielile de transfer se pot deosebi: -cheltuieli publice pentru asistenta sociala; -cheltuieli de transfer catre sectorul cultural-educativ pentru acordarea de burse sau subventionarea institutiilor din acest domeniu; -subventii acordate regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital de stat; -dobanzi platite pentru imprumuturi interne sau externe contractate de stat sau de alte organisme publice etc. Cheltuielile privind subventiile si transferurile sunt acoperite din venituri proprii ale bugetului local,precum si din cote si sume defalcate din impozitul pe venit.

51

Din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat se stabilesc sume defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale,cu prioritate acelor unitati administrativ-teritoriale care inregistreaza venituri proprii insuficiente,dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a DGFP. Sumele defalcate din impozitul pe venit pentru subventionarea energiei termice livrate populatiei se repartizeaza de catre consiliul judetean,pe unitati administrativteritoriale,in conditiile prevazute de reglementarile in vigoare,in functie de cantitatea de energie termica livrata populatiei,atunci cand pretul local depaseste pretul national de referinta. Din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat,la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale se aloca lunar,in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a incasat acest impozit,o cota de 36,5% la bugetele locale ale comunelor,oraselor si municipiilor,pe teritorilul carora isi desfasoara activitatea angajatorii,10% la bugetul propriu al judetului si 15% la dispozitia consioliului judetean pentru echilibrarea bugetelor comunelor,oraselor,municipiilor si judetelor. Transferurile reprezinta sume acordate de catre institutiile ierarhic-superioare pentru acoperirea unor cheltuieli care nu sunt acoperite din veniturile proprii ale orasului si se refera la:burse,ajutoare sociale,alte ajutoare,alocatii si indemnizatii. Evolutia cheltuielilor bugetare la nivelul Primariei Municipiului Iasi se prezinta astfel: Tabel nr. 6 Explicatii Cheltuieli 2009 de 979656 2008 854000 548231 456873 213000 69000,65 2141104,65 2007 745892 456821 325416 201356 58700 1788185

personal Cheltuieli materiale 728000 si servicii Cheltuieli de capital Subventii Transferuri . Total cheltuieli 569000 362804 74893 2714353

52

3000000000 2500000000 2000000000 1500000000 1000000000 500000000 0 2005 2004 2003

cheltuieli de personal cheltuieli materiale si servicii cheltuieli de capital subventii transferuri total cheltuieli

CAPITOLUL 3

53

FINANAREA PRIMRIEI MUNICIPIULUI IAI 3.1.Elemente i noiuni specifice execuiei cheltuielilor bugetare Executia prii de cheltuieli a bugetelor publice se deruleaza pe baza unor principii,reguli,metode,tehnici,procedee si operatiuni care au sustinere in legislatia finantelor publice si in alte acte normative adoptate de legislative ori emise de Guvern si respective de Ministerul Finantelor Publice. Legea Finantelor Publice are in continut si structur,cu privire la executia cheltuielilor bugetare,urmatoarele repere importante:principiile care le guverneaza,repartizarea pe trimestre,tehnicile de finanare,transferurile,fondurile externe nerambursabile,plata salariilor,regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite bugetare.In toate situatiile de mai sus,sunt prezente cu caracter specific si definitoriu elemente tehnice si notiuni ca cele de credite bugetare si ordonatori de credite bugetare. Indicatorii bugetari aprobati,venituri si cheltuieli,se repartizeaz pe trimestre,in functie de termenele legale de incasare a veniturilor,de termenele legale si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a deficitului bugetar si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor. Raspunderea si competentarepartizrii veniturilor si cheltuielilor bugetare revin in trei etape:Ministerului Finantelor Publice,ordonatorilor principali de credite bugetare si ordonatorilor secundari de credite bugetare.Mai intai, Ministerul Finantelor Publice procedeaza la repartizarea pe capitole si subcapitole la venituri si pe capitole la cheltuieli(si pe titluri in cadrul acestora,pentru bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale la propunerea ordonatorilor principali);pentru sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferurile din aceste catre bugetele locale,la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale,transmise Directiilor generale ale finantelor publice de la judee si municipiul Bucuresi.

54

Intr-o a doua etap,ordonatorii pricipali de credite bugetare,pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare,repartizeaza credite bugetare pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor de credite distinct subordonati. Intr-o a treia etapa,ordonatorii secundari de credite bugetare repartizeaza credite bugetare pentru bugetele lor proprii si pentru bugetele ordonatorilor subordonati. Notiunea de credite bugetare ce se regsete cu caracter de specificitate in executia cheltuielilor publice poate fi definite prin raportarea la bugete de pe poziia statului si de pe poziia consumatorilor de fonduri din acestea,avnd calitatea de ordonatori de credite bugetare.Intr-o prim variant de interpretare ,creditele bugetare sunt sume de bani cu titlu definitiv din bugetele publice,destinate a acoperi cheltuieli aprobate in acestea.De pe poziia de consumatori de fonduri publice(ordonatori de creditele bugetare) sunt drepturi bneti cuvenite din bugete pentru acoperirea cheltuielilor aprobate in bugetele lor de venituri si cheltuieli. Creditele bugetare apar ca rezultat al manifestrii relaiilor bugetare in latura de repartizare a fondurilor publice mobilizate prin bugete. Ordonatorii de credite bugetare sunt persoane fizice aflate in pe poziia de conductori in instituii publice finanate din bugete.Ei sunt de trei categorii:principali,secundari si teriari ori de gradul unu(I),de gradul(II ) sau de gradul (III).In structura sistemului bugetar,respectiv a instituiilor finanate din componentele acestuia,se regsesc,in mod concret,toate cele trei categorii de ordonatori de credite bugetare (cu deosebire,la bugetele statului).In cazul bugetelor locale,mai des apar ordonatorii principali si teriari de credite bugetare. Odonatorii principali de credite bugetare la bugetele statului sunt,de regul,minitri i conductorii celorlalte instituii centrale finanate din acestea.La nivelul unitilor administrativ-teritoriale,in cazul bugetelor acestora,ordonatorii principali de credite bugetare sunt :preedintele Consiliului Judeean si al Consiliului General al Municipiului Bucureti(primarul general) si primarii de localiti(municipii,orase,comune) i respective sectoare.Ordonatorii principali de credite bugetare in legtura direct cu bugetul public finanator si au initiativ in finanarea cheltuielilor de care rspund,potrivit cu tehnici si metode de lucru specifice.

55

Ordonatorii secundari de credite bugetare sunt conductorii instituiilor intermediare,in cazul bugetelor publice ale statului aflate intre cele centrale si cele din teritoriu(de exemplu,inspectorii gener