Oral Examen Aptitudini Ceccar 5

8/3/2019 Oral Examen Aptitudini Ceccar 5

1/23

BILET 1; 31; 61; 91; 121

Ce este un audit ; definiti auditul financiar si aratati rolul si obiectiveleacestuia ?

Notiunea de audit, n general

Audit vine de la cuv ntul italian audire", a asculta; cuv nt de origine latina, transformat n timp de practica anglosaxona, semnifica azi, n sens strict, revizia conturilor realizata de experti independenti n vederea exprimarii unei opinii asupra regularitatii si sinceritatii acestora. Prin audit, n general, se ntelege examinarea profesionala a unei informatii n vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard,norma) de calitate.Obiectivul oricarui tip de audit l constituie mbunatatirea utilizarii informatiei.Se retin elementele principale care definesc auditul, n general, a caror absenta poate pune n discutie daca o activitate este sau nu audit si anume: - examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala:- scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra

acesteia;- opinia exprimata asupra unei informatii trebuie sa fie res ponsabila si independenta, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare areanumite responsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoanaindepen denta;- examinarea trebuie sa se faca nu oricum ci dupa anumite reguli dinaintestabilite, cuprinse ntr-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate.

Conceptul de audit financiarAtunci ce semnificatie are auditul financiar"? Daca este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situatiilor financiare", fara nici ondoiala este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul

statutar. Denumirea simpla de audit financiar" poate fi folosita pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu:- auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii;- auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a ve rifica prezentarea regulamentara a acestora n situatiile financiare;- auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verificarespectarea legislatiei sociale; auditul financiar asupra situatiei fiscale;- auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica dacaevaluarea creantelor ndoielnice s-a facut de o maniera prudenta etc.Altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupraunei sectiuni sau a unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare aleunei entitati poate fi calificata ca audit financiar". O misiune de audit financiar poate fi prealabila unei misiuni de audit operational sau unei misiuni

de audit de gestiune. Din cele prezentate rezulta ca sintagma audit financiar" este mult mai cuprinzatoare dec t cea de audit statutar". Reglementarea europeana (Directiva a VI-a) si reglementarile nationale se referanumai la auditul statutar, adica auditul asupra situatiilor financiare aleentitatii. Din acest punct de vedere, consideram ca folosirea sintagmei audit financiar" n legislatia rom neasca n vigoare n locul celei de audit statutar" folosita n legislatia europeana este de natura a crea confuzii.

Obiectul si caracteristicile principale ale auditului intern si extern se potprezenta sintetic astfel:I.Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entitatii


2/23

si alte comenzi sau solicitari ale conducerii).?Face parte din controlul intern al entitatii.?Se realizeaza de regula prin angajati (servicii, birouri etc.) independenti decelelalte structuri executive.?Nu are obligatii extra entitate (de regula).?Independenta e limitata la nivelul ntelegerii conducerii executive.II. Auditul externAuditul statutar (auditarea situatiilor financiare si alte sarcini sau obiective

stabilite de lege)?Se realizeaza prin persoane fizice sau juridice stabilite de actionari.?Se respecta normele unui organism profesional.?Asigura credibilitatea necesara pentru terti asupra situatiilor financiare aleentitatii.?Independenta - principiul de baza pentru credibilitate.Auditul contractual (poate realiza toate obiectivele auditului intern sau statutar( n anumite conditii de deontologie, stabilite de organismul profesional) si poate realiza orice misiune de audit)? Se realizeaza exclusiv prin firme de specialitate.? Independenta si responsabilitatea (acoperita prin asigurare) conduce la un nalt grad de credibilitate a situatiilor financiare auditate.

BILET 2; 32; 62; 92; 122

Imaginea fidela, clara si completa a patrimoniului, situatiei financiare sirezultatul exercitiului obiectiv fundamental al auditarii conturilor anuale,

verificarii si certificarii bilanturilor. Explicati elementele pe care se sprijinanotiunea de imagine fidela: regularitatea, sinceritatea si cele 6 criterii cetrebuiesc ndeplinite de conturile anuale ale unei entitati economice

Conceptul de imagine fidelaNotiunea de imagine fidela n audit nu este clar definita; de o maniera generala, nsa, imaginea fidela este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea si sinceritatea contabilitatii.REGULARITATEA presupune conformitate la regulile si procedurile contabile, deci laprincipiile contabile general admise; reglementarile contabile rom nesti prevad, de altfel, ca pentru a da o imagine fidela patrimoniului, situatiei financiare sirezultatelor obtinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniuluisi celelalte norme si principii contabile, cum sunt:

- principiul prudentei: prudenta presupune o apreciere rezo-nabila a faptelor n scopul evitarii riscului de a transfera n viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patri moniul si rezultatele financiare ale ntreprinderii. Potrivit acestui principiu, nu este admisa supraevaluarea elemen telor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea ele mentelor de pasiv si a cheltuielilor, tin nd cont de depre cierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasu rarea activitatii exercitiului curent sau anterior;- principiul permanentei metodelor - care conduce la con tinuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea,nregistrarea n contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigur nd comparabilitatea


3/23

n timp a informatiilor contabile;- principiul continuitatii activitatii - potrivit caruia se presu pune ca unitatea patrimoniala si continua n mod normal functionarea ntr-un viitor previzibil, fara a intra n stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii;- principiul independentei exercitiului - care presupune delimitarea n timp a veniturilor si cheltuielilor aferenteactivitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acesto ra si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera;

- principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu caretrebuie sa corespunda cu bilantul de nchi dere a exercitiului precedent; - principiul necompensarii - potrivit caruia elementele de activ si de pasivtrebuie sa fie evaluate si nregistrate n contabilitate separat, nefiind admisa compensarea ntre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum si ntre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate.SINCERITATEA presupune aplicarea cu buna credinta a regulilor si procedurilorcontabile, n functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie sa o aiba despre realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor dinntreprindere.Obiectivul auditarii situatiilor financiare este sa permita audi torului sa exprime o opinie conform careia situatiile financiare au fost stabilite, sub toateaspectele lor semnificative, n conformitate cu un sistem contabil de referinta

identificat.Pentru a exprima aceasta opinie, auditorul va folosi una din urmatoarele douaformule, care sunt echivalente:- dau o imagine fidela";- prezinta n mod sincer, n toate aspectele lor semnifi cative". Desi opinia auditorului ntareste credibilitatea situatiilor financiare, utilizatorul nu poate sa deduca, din acestea, ca ea ofera perenitatea saugestionarea eficienta si rentabila a entitatii de catre conducerea ei.

Criterii de apreciere a imaginii fidelePentru a putea sa se pronunte cu privire la imaginea fidela, auditorul trebuie sase asigure ca urmatoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborariisituatiilor financiare:

? Exhaustivitatea (integralitatea): toate operatiile care privescntreprinderea sunt nregistrate n contabilitate. Termenul de operatii" cuprinde toate drepturile si activele ntreprinderii c t si toate obligatiile si pasivele sale si, de o maniera generala, orice eveniment sau decizie care antre neaza o modificare a patrimoniului, situatiei financiare sau rezultatului financiar alntreprinderii respective.? Realitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune ca toate elementelemateriale din scripte corespund cu cele iden tificabile fizic si ca toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflecta valori realesi nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cauza; altfel spus, toate informatiile prezentate prin situatiile financiare tre buie sa poata fi justificate si verificate.? Corecta nregistrare n contabilitate si prezentare n si tuatiile

financiare a operatiilor presupune ca aceste ope ratii trebuie:- sa fie contabilizate n perioada corespunzatoare, urmarindu-se deci respectarea independentei exercitiilor; criteriul perioadei corecte:- sa fie corect evaluate, adica sumele sa fie bine deter minate, aritmetic exacte, urmarindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile,precum si a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei evaluari;- sa fie contabilizate in conturile corespunzatoare; deci criteriul corecteiimputarii;- sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa li se asigure oprezentare in conturile anuale conforma cu regulile in vigoare; criteriul corecteiprezentari in conturile anuale.


4/23

BILET 3; 33; 63; 93; 123

Factorii de risc element de referinta n planificarea activitatii de audit; diferitele categorii de riscuri.

Riscurile n auditControlul obiectivelor n cadrul unui audit este planificat n functie de factorii de risc si de importanta relativa a acestora, care difera de la ntreprindere la ntreprindere. Riscurile nu au toate aceeasi posibilitate de a se realiza; din acest punct de vedere se disting, n general, riscuri potentiale riscuri posibile.

Riscurile potentiale, adica cele care sunt susceptibil teoretic de a se produce

daca nici un control nu este exercitat pentru a le preveni sau pentru a detecta sicorect erorile care ar putea sa se produca; aceste riscuri sunt comune tuturorntreprinderilor.Riscurile posibile, adica acele riscuri potentiale mpotriva carora

ntreprinderea nu dispune de mijloace pentru a limita; c nd astfel de mijloace lipsesc, exista o mare probabilitate ca anumite erori sa se produca fara sa fiedetectate sau corectate de catre ntreprindere.

Pe parcursul exercitarii misiunii sale, auditorul cauta sa identificeriscurile posibile n scopul adaptarii controlului si evaluari incidentei erorilor asupra situatiilor financiare. Intr-o ntreprindere, auditorul se confrunta, de regula, cu urmatoarele categorii de riscuri:

Riscuri generale, specifice ntreprinderii - sunt riscuri de natura sa influenteze ansamblul operatiilor ntreprinderii. Fiecare ntreprindere, n functie de sectorul n care si desfa soara activitatea, de structura, talie si organizare, poseda caracte ristici proprii care fac mai mult sau mai putin probabila concre tizarea riscurilor sale potentiale. Pentru a controla o ntreprindere, auditorul trebuie sa identifice deci caracteristicile proprii care o disting decelelalte; pentru aceasta sunt cercetate si analizate infor matiile urmatoare:activitatea ntreprinderii si sectorul din care face parte: este esential sa se

stie:- obiectul de activitate al ntreprinderii (productie, prestari, comert etc.) caci problemele de evaluare, de exemplu, nu sunt absolut identice;- daca ntreprinderea face parte dintr-un sector n plina expansiune sau n declin (riscurile de ncetare a activi tatii fiind diferite);

- daca exista reglementari speciale ale sectorului (aprovi zionare, v nzari, finantari, formare preturi etc).organizarea si structura ntreprinderii: problemele de control se pun diferit

atunci c nd:- o ntreprindere face parte dintr-un grup, fata de una ne integrata; - toate activitatile sunt concentrate sau sunt dispersate n mai multe localitati;

- organigrama ntreprinderii este bine stabilita sau respon sabilitatile sunt defectuos stabilite etc.;politicile generale ale ntreprinderii:

- financiare;


5/23

- comerciale;- sociale.perspectivele de dezvoltare ale ntreprinderii: de exemplu daca ntreprinderea

prevede o dezvoltare rapida, auditorul trebuie sa acorde atentie mijloacelormateriale si financiare necesare acestui program, iar daca perspectivelentreprinderii sunt pesimiste, auditorul va acorda atentie aspectelor legate de continuitatea activitatii;organizarea administrativa si contabila: - existenta unui sistem informatic;

- existenta unei proceduri administrative si contabile;- existenta unui sistem de control bugetar;- existenta unui sistem de control intern influenteaza modul de organizare sieficienta controlului propriu al auditorului.politicile contabile ale ntreprinderii: chiar nainte de a aborda controlul

sau, auditorul trebuie sa se asigure de: - principiile contabile aplicate; -fundamentarea alegerii acestora, cel putin pentru postu rile principale sau punctele caracteristice ale activitatii. Informatiile de mai sus permit apreciericu privire la riscurile generale urmatoare:- riscuri legate de situatia economica a ntreprinderii (elemente susceptibile de a pune n discutie continuitatea activitatii, de exemplu);- riscuri legate de organizarea generala (de exemplu, ab senta unor proceduri sau excesul de proceduri);

- riscuri legate de atitudinea conducerii (de exemplu, ex pertul va acorda o anumita atentie n control atunci c nd conducerea manifesta preocupari cu predilectie pentru productie si comercializare si alta atentie c nd conducerea e preocupata de problemele de control intern si de calitatea informatieifinanciare).

Riscuri legate de natura operatiilor tratate. Conturile anuale reflecta operatiiletratate de catre ntreprindere. Datele prezentate prin contabilitate pot fi mpartite n trei categorii, fiecare fiind purta toare de riscuri particulare: - date repetitive - sunt cele care rezulta din activitatea obisnuita antreprinderii: v nzari, cumparari, salarii etc; acestea se trateaza n mod uniform n functie de sistemul ales;- date punctuale - sunt complementare celor repetitive, dar sunt puse n evidenta

la intervale de timp mai mult sau mai putin regulate ca, de exemplu: inventarefizice, eva luare de sf rsit de exercitiu etc. Acestea sunt purtatoare de riscuri semnificative atunci c nd descoperirea lor nu este facuta la timp si deci este necesar ca auditorul sa le cunoasca din timp pentru a-si organiza controalele carese impun;- date exceptionale - rezulta din operatii sau decizii care deriva din activitaticurente: reevaluari, fuziuni, restruc turari, ntreprinderea nu dispune de criterii prealabile, de elemente comparative, de personal experimentat pentruastfel de operatii, astfel ca riscurile de producere a erorilor si de redactare aacestora sunt foarte importante. Cu c t valoarea (individuala sau cumulata) a unei categorii de operatii (repetitiva, punctuala sau exceptionala) este maiim portanta cu at t erorile sunt susceptibile de a avea o influenta anume asupra situatiilor financiare.

Riscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor. Concepereasistemelor de descoperire si de tratare a operatiilor trebuie sa permitaprevenirea erorilor sau sa detecteze pe cele care s-au produs pentru a le corija.Riscurile pot fi limitate mai usor n cazul datelor repetitive atunci c nd conceperea sistemelor este fiabila; de exemplu, posi bilitatea de descoperire a unor stocuri alterate este mult mai usoara daca sistemul adoptat prevede ca oriceiesire din stoc trebuie sa faca obiectul unui document si ca toate acestedocumente trebuie sa faca obiectul unei facturari (pentru marfuri). Deseori nsa, chiar daca sistemul conceput este fiabil, el poate prezenta defectiuni n functionare daca controalele interne pre vazute nu se efectueaza.


6/23

Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului: alegerea de catre auditor aprocedurilor, a ntinderii si datei interventiilor antre neaza n mod obligatoriu un anumit nivel de risc, pe care auditorul trebuie sa-l diminueze tot mai mult.Este unanim recunoscut faptul ca nu este posibil, mai ales din motive de costurisi de eficacitate, sa se obtina o asigurare absoluta ca n situatiile financiare nu sunt erori, oricare ar fi sistemul adoptat de ntreprindere si oricare ar fi tehnicile de control adoptate de auditor.

Riscul de audit consta n faptul ca erori semnificative exista n situatiile financiare si c auditorul, nedescoperindu-le, formu leaza o opinie eronata. Ele trebuie nsa sa conceapa programul de lucru astfel nc t sa obtina o asigurare rezonabila ca nu exista riscuri semnificative n situatiile financiare si sa limiteze astfel riscul de audit la un nivel minim acceptabil. In concluzie,auditorii trebuie sa aiba o buna cunoastere a factorilor de risc potentiali si sacaute n fiecare ntreprindere controlata riscurile posibile care decurg din particularitatile sale si din specificul organizarii acesteia, sistemele adoptatesi operatiile tratate.

Cunoasterea factorilor de risc va permite auditorului sa acorde atentiacuvenita de-a lungul misiunii sale, erorilor posibile care pot avea o incidenta

asupra situatiilor financiare; aceasta cu noastere este nsa foarte importanta n momentul planificarii unor lucrari de audit cu o c t mai mare eficacitate prin orientarea catre zonele unde riscurile de erori sunt cele mai probabile. Prinntelegerea importantei riscurilor, opinia auditorului asupra situatiilor financiare va fi mai bine ntemeiata, iar aceasta va fi n masura sa dea avize si sfaturi mai utile ntreprinderii pentru a ameliora fiabilitatea organizarii contabile si informatiei financiare furnizate.


7/23

BILET 5; 35; 65; 95

Succesiunea lucrarilor intr-o misiune de audit al conturilor anuale si

certificarea bilanturilor.

Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit debaza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in 3 (trei)faze si 10 (zece) etape, in succesiunea lor logica si practica, asa cum se potidentifica in Standardele Internationale de Audit, se prezinta astfel:

Faze EtapeFaza initiala - Acceptarea mandatului si contractarealucrarilor de audit- Orientarea si planificarea audituluiFaza executarii lucrarilor - Aprecierea controlului intern- Controlul conturilor

- Examenul situatiilor financiareFaza finala - Evanimente posterioare inchideriiexercitiului- Utilizarea lucrarilor altor profesionisti- Alte lucrari necesare inchiderii- Raportul de audit- Documentarea lucrarii de auditPlanul misiuniiRedactarea planului de misiune si pe aceasta baza a programului de muncapresupune:- alegerea membrilor echipei in functie de experienta si cunostintele lor insectorul de activitate al intreprinderii;- repartizarea lucrarilor pe oameni, in timp si spatiu (subunitati, filiale in

tara si in strainatate, etc);- utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de altiauditori externi si experti;- coordonarea cu auditorii de la societatile-surori si de la societatea-mama;- solicitarea de specialisti pentru studierea sistemelor si datelor informatizatein orice alte domenii (juridic, fiscal, tehnic, etc);- calendarul sedintelor AGA si CA;- termenul de depunere a raportului.Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de deciziicu privire la: lucrarile de efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilorin teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile angajate.


8/23

Programul de controlIn functie de fluxurile de informatii si de gradul de fiabilitate al lor auditorulisi stabileste programul de control al conturilor, care poate fi restrans sauextins.Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiunesi foaia de sinteza a aprecierii controlului intern, documente ce asigura legaturacu etapele precedente.

Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, care continerubricile urmatoare:a) lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile situatiilor financiare;pentru a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicitaintreprinderii, aceste controale trebuie sa fie cat mai detaliate.b) intinderea esantionului: tinand seama de pragul de semnificatie si deevenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca in aceasta coloana sa sementioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;c) indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta,intrucat calitatea unui control depinde de data la care s- a efectuat. Aceastacoloana va fi completata pe masura avansarii programului de control, ceea cepermite urmarirea cronologica a lucrarilor;d) o referinta pentru foaia de lucru;

e) probleme intalnite: aceasta coloana se foloseste pentru supervizarea lucrarilorsi pentru a stabili rezultatele controalelor.

Tehnici de control pentru obtinerea elementelor probantePe tot parcursul misiunii sale, utilizand diverse procedee si tehnici, auditorulurmareste obtinerea elementelor probante care sa ii permita sa dea certificareaasupra situatiilor financiare. Aceste procedee si tehnici privesc:- controlul asupra pieselor justificative si controlul de verosimilitate;- observarea fizica;- examenul analitic.Tehnici de control folosite pentru obtinerea elementelor probante:a) inspectia fizica si observatia = constau in a examina activele, conturile sauin a observa maniera de aplicare a procedurilor;

b) confirmarea externa (directa) = consta in a obtine de la tertii intreprinderiiinformatii asupra soldurilor conturilor bilaterale sau asupra operatiilorderulate;c) examenul documentelor primite de catre intreprindere, care servesc ca piesejustificative sau la controlul operatiilor respective;d) examenul documentelor emise de catre intreprindere: copii, facturi, conturi,balante, etc.e) controlul aritmetic;f) analize, estimari si confruntari intre informatii si documente;g) examen analitic, care consta in:- efectuarea de comparatii intre datele care rezulta din situatiile financiare sidatele anterioare, posterioare si previzionale ale intreprinderii;- analiza abaterilor si tendintelor;

- studiul si analiza elementelor neobisnuite ce rezulta din comparatiileefectuate;h) informatii verbale obtinute de la conducere si de la alte cadre dinintreprindere.BILET 6; 36; 66; 96

Acceptarea mandatului; actiuni necesare pentru fundamentarea deciziei de acceptarea mandatului.

Acceptarea mandatului: Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditoruluisa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii,


9/23

si se refera la:- cunoasterea globala a intreprinderii;- examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;- examenul competentei;- contactul cu fostul auditor sau cenzor;- decizia de acceptare a mandatului;- fisa de acceptare a mandatului.Contractarea lucrarilor de audit. Normele legale romanesti prevad obligatia ca

activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte deprestari servicii. ISA 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convinatermenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnatiintr-o Scrisoare de misiune de audit sau in orice alt tip de contract adecvat.

BILET 7; 37 ; 67 ; 97

Fisa de acceptare a mandatului; continut, rol.

O astfel de fisa poate servi ca act justificativ al deciziei de acceptare amisiunii :posibilitatea de a colecta informatiile de baza ptr.identificareaintrep.,a conducerii sale,a obiectului de actvit.,a taliei sale,de a materializa

lucrarile efectuate inaintea acceptarii,de a indica bugetul necesar,de a formalizaprocedurile de accptare,de a asigura indeplinirea obligatiilor profesionale caredecurg dintr-o astfel de acceptare.Continut :1.Informatii asupra intrepr.(sediul ;forma juridica ;obiect de activitate ;filiale;conducerea,cifra de afaceri in ultimul an incheiat ;efectiv de salariati;expertul contab.consultant ;cenzori ;consultant juridic) ;2.Natura misiunii(auditor ;originea mandatului ;lucrari de efectuat cu altiexperti ;alte misiuni in aceasta intrepr.) ;3.Onorarii(barem ;onorarii estimate) ;4.Decizia si procedura de acceptare(refuz de misiune) ;5.Repartizarea dosarului(responsabilul lucrarii,responsabili adjuncti) ;6.Alte proceduri(scrisoare catre cond.unit.,contactul cu auditorul anterior

BILET 8 ; 38 ; 68 ; 98

Orientarea si planificarea misiunii de audit; lucrari necesare.

In aceasta etapa profesionistul contabil obtine inform.cu privire laparticularitatile intr.,zonele sale de risc,domeniile si sistemelesemnificative,inf.ca sa-i permita orientarea si planif.controalelor a.i. sa fieprevenite ucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii deaudit: culegerea de informatii generale asupra intrep.;identificarea domeniilor sisitemelor semnificative;redactarea planului de misiune(de audit).Stand.Intern.de Audit nr.300 intitulat Planificarea lucrarilor de audit prevede

obligatia planif.Activit.de audit ca o masura de asigurare ca aceasta activitate se realizeaza deo maniera eficienta;elaborarea planului de munca(misiune)in care sunt definitenatura,calendarul si intinderea procedurilor de audit necesare.Programul de muncaeste un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor lamisiunea de audit.Poate sa detalieze obiectivele auditului,precum si bugetul detimp ptr.fiecare rubrica si ptr.fiecare procedura de audit folosita.

BILET 9; 39; 69; 99


10/23

Planul de misiune: continut, rol.

Elaborarea planului de munca(misiune)in care sunt definite natura,calendarul siintinderea procedurilor de audit necesare.Programul de munca este un ansamblu deinstructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit carepermit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii deaudit.Poate sa detalieze obiectivele auditului,precum si bugetul de timpptr.fiecare rubrica si ptr.fiecare procedura de audit folosita.

Continutul tip al unui Plan de misiune:I Prezentarea intrepr.:-denumirea;sediul social,capital social siactionari;inregistrare;scurt istoric;piata,concurenta.II Informatii contabile:- bugete si conturi previzionale;- particularitatile sist.contabil;- principiile contab.;- permanente;- comparabilitati plurianuale.III Definirea misiunii:- natura misiunii(conturi anuale;conturi consolidate;previziuni);- alti auditori,experti sau cenzori cu misiuni in intrepr.IV Sist.si domenii semnificative:

- prag de semnificatie;- functii si conturi semnificative;- zone de risc identificate;- controale semnificative pe care ne putem sprijini.V Orientarea programului de lucru:- aprecierea contr.intern;- lucr.deosebite;- confirmari de obtinut(interne si externe);- inventare fizice;- asist.de specialitate necesara(informatica,fiscalitate);- docum.de obtinut.VI Echipa si bugetulVII Planificarea

- repartiz.lucr.;- datele interv.pe etape;- lista rapoartelor,scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza afi emise.

BILET 10 ; 40 ; 70 ; 100

Aprecierea controlului intern : lucrari necesare pentru scoaterea n evidenta a celor doua laturi : conceptia sistemului si functionarea sistemului.

In aceasta etapa,auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern;candestimeaza ca poate sa se sprijine pe fiabilitatea controlului intern ptr. a limitaintinderea sondajelor sale si a controalelor proprii asupra conturilor,el vaverifica functionarea controlului intern.Aprecierea controlului intern este ptr.auditor un mijloc si niciodata un scop.Lucrari necesare:a)intelegerea si descrierea sistemelor semnificativeb)confirmarea intelegerii sistemului;testele de conformitatec)evaluarea riscurilor de eroared)verificarea funct.control.interne)evaluarea preliminara;teste de permanenta


11/23

f)evaluarea finala si incidenta asupra misiunii

BILET 11; 41; 71; 101

Aprecierea controlului intern: intelegerea si descrierea sistemelor semnificative.

Auditorul trebuie sa verifice doar acele elemente ale controlului intern pe carevrea sa se sprijine, alcatuind in acest sens un program de verificare acontrolului intern.Cele doua etape importante in aprecierea controlului intern de catre auditor,sunt:- aprecierea asupra conceptiei sistemului de control intern;- aprecierea asupra functionarii sistemului de control intern.Obiectivul urmarit in aprecierea controlului intern = este de a determina in cemasura auditorul se poate spriji pe acest control pentru a-si putea defini natura,intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale.Toate lucrarile si actiunile intreprinse de auditor in cadrul aprecieriicontrolului intern au ca obiective alegerea si decizia in legatura cu etapa

urmatoare, fundamentala, aceea de control al conturilor; aprecierea controluluiintern este deci pentru auditor un mijloc si niciodata un scop.Etapele aprecierii controlului intern sunt:- Intelegerea si descrierea sistemelor semnificative = aceasta faza constituie oocazie pentru auditor de a intelege mai bine intreprinderea sub toate aspectele(naturii activitatii desfasurate, proceselor de fabricatie, circuitul documentelorsi al informatiilor contabile, realitatile ce se ascund sau se pot ascunde inspatele cifrelor si documentelor sintetice, identificarea si localizarea zonelorde risc mai importanta care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor financiare).Descrierea procedurilor de control intern poate fi facuta cu ajutorul tehnicilor:* narativa (descriptiva) = respectiv obtinerea prin chestiona-rea prealabila saudin instructiunile date de administratie (manualul de proceduri) a procedurilorexistente si a controalelor instituite;

* sub forma de diagrame (flow-chart) = care formalizeaza cu ajutorul unor schemecirculatia documentelor in intreprindere, precum si controalele efectuate desalariatii anume imputerniciti.- Confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate = practic, aceastaetapa se realizeaza in primul an, in acelasi timp cu descrierea sistemului; aredrept obiectiv confirmarea intelegerii procedurii si asigurarea ca aceastaprocedura a fost corect descrisa. Testele de conformitate pot fi realizate dupadiferite modalitati ca:- observare directa- confirmare verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva;- existenta mijloacelor utilizate (stampile, vize, fisiere, etc);- observarea ulterioara, constand din reluarea in intregime a circuitului plecandde la origine, pentru a-l testa.

BILET 12; 42; 72; 102

Aprecierea controlului intern: confirmarea intelegerii sistemului (testele deconformitate).

Auditorul trebuie sa verifice doar acele elemente ale controlului intern pe carevrea sa se sprijine, alcatuind in acest sens un program de verificare acontrolului intern.


12/23

Cele doua etape importante in aprecierea controlului intern de catre auditor,sunt:- aprecierea asupra conceptiei sistemului de control intern;- aprecierea asupra functionarii sistemului de control intern.Obiectivul urmarit in aprecierea controlului intern = este de a determina in cemasura auditorul se poate spriji pe acest control pentru a-si putea defini natura,intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale.Toate lucrarile si actiunile intreprinse de auditor in cadrul aprecierii

controlului intern au ca obiective alegerea si decizia in legatura cu etapaurmatoare, fundamentala, aceea de control al conturilor; aprecierea controluluiintern este deci pentru auditor un mijloc si niciodata un scop.Etapele aprecierii controlului intern sunt:- Intelegerea si descrierea sistemelor semnificative = aceasta faza constituie oocazie pentru auditor de a intelege mai bine intreprinderea sub toate aspectele(naturii activitatii desfasurate, proceselor de fabricatie, circuitul documentelorsi al informatiilor contabile, realitatile ce se ascund sau se pot ascunde inspatele cifrelor si documentelor sintetice, identificarea si localizarea zonelorde risc mai importanta care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor financiare).Descrierea procedurilor de control intern poate fi facuta cu ajutorul tehnicilor:- narativa (descriptiva) = respectiv obtinerea prin chestiona-rea prealabila saudin instructiunile date de administratie (manualul de proceduri) a procedurilor

existente si a controalelor instituite;- sub forma de diagrame (flow-chart) = care formalizeaza cu ajutorul unor schemecirculatia documentelor in intreprindere, precum si controalele efectuate desalariatii anume imputerniciti.- Confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate = practic, aceastaetapa se realizeaza in primul an, in acelasi timp cu descrierea sistemului; aredrept obiectiv confirmarea intelegerii procedurii si asigurarea ca aceastaprocedura a fost corect descrisa.Testele de conformitate pot fi realizate dupa diferite modalitati ca:- observare directa- confirmare verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva;- existenta mijloacelor utilizate (stampile, vize, fisiere, etc);- observarea ulterioara, constand din reluarea in intregime a circuitului plecand

de la origine, pentru a-l testa.

BILET 15; 45; 75; 105

Raportul asupra controlului intern: continut, structura

Auditorul semnaleaza conducerii intreprinderii-client observatiile pe careacesta le are asupra controlului intern, oral sau n scris. Daca descopera lacune grave, el apreciaza daca refuza certificarea sau o face cu rezerve. El poatesugera ameliorarea sistemului existent.Comunicarea observatiilor poate fi facuta printr-un Raport asupra controlului intern , al carui continut trebuie sa respecte urmatoarele principii:

- prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru afolosi conducerii societatii;- prezentarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati alesocietatii pentru a putea fi usor difuzate;- analiza fiecarei probleme n mod logic, de o maniera constructiva, pentru a permite societatii sa utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare aprocedurilor n patru parti: introducere si sinteza, sumar, detalii si anexe.

Nota de introducere si sinteza poate cuprinde:- o amintire rapida a misiunii, a locului si rolului activitatii de aprecierea controlului intern, conditiile de executare si metodele utilizate;- concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la partile din raport care


13/23

detaliaza problema);- data si semnatura.

Nota de introducere si sinteza are ca scop sa permita destinatarilorprincipali (conducerea societatii) sa aiba rapid cunostinta de concluziileesentiale.

Sumarul raportului poate figura imediat dupa nota de introducere si sintezasi poate fi prezentat n diferite feluri: recapitularea diferitelor titluri si puncte care vor fi reluate n partea de Detalii , reluarea rapida a tuturor

slabiciunilor constatate.Detaliile raportului corespund la ceea ce a fost anuntat n Sumar;

structurarea detaliilor se face urmarindu-se anumite principii:- prezentarea punctelor n ordinea importantei;- recapitularea punctelor pe sectiuni, functii sau grupa de conturi;- o parte poate fi avuta n vedere pentru sfaturi mai putin importante;- o parte separata poate fi destinata punctelor care pot avea o incidentaasupra certificarii ( nsa atentie ca aceasta parte sa nu infirme opinia emisa asupra situatiilor financiare n raportul general);- sfaturile date n cursul exercitiului precedent pot fi reluate aici daca acestora nu li s-a dat curs.

Fiecare din punctele prezentate trebuie sa contina informatiile urmatoare:- descrierea punctelor slabe constatate;

- consecinte si incidente asupra situatiilor financiare;- sfaturi si masuri care permit ameliorarea situatiei.

BILET 16; 46; 76; 106

Controlul conturilor: structura, continutul si modul de fundamentare a programuluide control.

Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiunesi foaia de sinteza a aprecierii controlului intern, documente ce asigura legaturacu etapele precedente.

Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, carecontine rubricile urmatoare:

- lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile situatiilorfinanciare; aceste controale trebuie c t mai bine detaliate pentru a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se solicita intreprinderii;- ntinderea esantionului: tin nd seama de pragul de semnificatie si de evenimentele erori ce pot fi descoperite, este indicat ca n aceasta coloana sa se mentioneze volumul sondajelor de efectuat pentru controlul respectiv;- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta,av nd n vedere ca, calitatea unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceasta coloana va fi completata pe masura avansarii programului de control, ceeace permite urmarirea cronologica a lucrarilor;- o referinta pentru foaia de lucru;- probleme nt lnite: aceasta coloana se foloseste pentru supervizarea lucrarilor si pentru a stabili sinteza rezultatelor controalelor.

BILET 17; 47; 77; 107

Controlul conturilor: tehnici de control pentru obtinerea elementelor probante.

Presupune interventia proprie a auditorului n contabilitatea firmei, are drept scop stabilirea elementelor probante adica acele acte, documente, informatii pebaza carora auditorul si va forma opinia.Elementele probante trebuie sa ndeplineasca 2 calitati:-sa fie sufieciente - se det. prin raportarea la nr.total al constatarilor-sa fie juste - se stabilesc n raport cu gradul de adecvare a constatarilor.


14/23

Principalele tehnici pt. obtinerea elementelor probante sunt:1.inspectia fizica si observatia: se folosesc pt. auditul activelor.Inspectiafizica consta n participarea la inventarierea generala a firmei.Participarea presupune interventia auditorului n 3 momente diferite:- naintea inventarierii c nd auditorul studiaza procedurile stabilite pt. efectuarea inventarierii- n timpul inventarierii c nd auditorul face 2 lucrari: observatia asupra modului n care comisiile de inventar respecta procedurile prestabilite si reinventaierea

prin sondaj-dupa inventariere c nd verifica modul de evaluare a stocurilor, de stabilire a diferentelor si de regularizare a rezultatelor inventarierii n contabilitate.Neparticiparea la inventariere a auditorului conduce la alta opinie de auditdec t cea fara reserve, daca nu a gasit metode alternative prin care sa se convinga de certitudinea stocurilor si soldurilor la 31.12.2.circularizarea sau confirmarea directa: se foloseste la auditul conturilor deterti.Se trimit la terti de catre firma client sau auditor, o circulara pt.confirmarea soldurilor, raspunsurile se primesc pe adresa firmei client.3.studiul documentelor intrate si iesite din firma: n auditul activitatii de la sf rsitul exercitiului4.examenul analitic pt. stabilirea riscului legat de faliment.

BILET 18; 48; 78; 108

Sondajul: definitie si rol; decizii prealabile executarii sondajului.

Tin nd seama de numarul de operatii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El cautaelementele probante pe un esantion adecvat, utiliz nd tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecarei situatii.Sondajul este definit ca o tehnica ce consta n selectionarea unui anumit numar sau parti dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere aelementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului lantreaga masa sau multime. Tehnica sondajului este reglementata de Standardul International de Audit (ISA) nr. 530.

BILET 19; 49; 79; 109

Executarea sondajelor.

Sondajele pe care le realizeaza auditorul n cursul misiunii sale sunt de doua naturi diferite:

n unele cazuri, n general cu ocazia verificarii functionarii controlului intern, auditorul cauta sa demonstreze ca elementele care constituie masa,multimea, prezinta o caracteristica comuna (de exemplu, vizarea sau aprofundareacomenzilor cu ocazia cumpararilor); sondajele efectuate n astfel de cazuri sunt sondaje asupra atributiilor;

n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta sa

verifice valoarea data unei multimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupravalorilor.Auditorul poate folosi n general doua tipuri de sondaje: sondajul statistic si sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experienta sa profesionala; acesta dinurma, nsa, nu permite o extrapolare riguroasa a rezultatelor obtinute asupra esantionului la ntreaga masa sau multime. Alegerea ntre cele doua tipuri de sondaje depinde de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul decredibilitate pe care acesta doreste sa l dea concluziilor sale.Oricare ar fi nsa tipul de sondaj, este important sa fie respectate c teva reguli riguroase privind decizia asupra esantionului si parcurgerea unor etapeobligatorii.


15/23

BILET 20; 50; 80; 110

Observarea fizica mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui active.

Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenteiunui activ, nsa ea nu aduce dec t o parte din elementele probante necesare si

anume numai existenta bunului respectiv; celelalte elemente probante ca;proprietatea asupra bunului,valoarea atribuita etc. trebuie verificate prin altetehnici.

Actiunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea ca:intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permit recenzarea

activelor n conditii de fiabilitate; aceasta faza a interventiei consta n studierea procedurilor de inventariere si se situeaza deci naintea inventarierii propriuzise;aceste mijloace sunt puse n aplicare n mod satisfacator; aceasta faza consta

n verificarea faptului ca persoanele nsarcinate cu inventarierea aplica n mod corect procedurile si se situeaza n timpul inventarierii propriu-zise;lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceasta faza

consta n a controla daca cantitatile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor si se situeaza deci dupa inventarierea propriu-zisa.

BILET 21; 51; 81; 111

Confirmarea directa procedura de control al conturilor

Confirmarea externa (directa)Este o procedura care consta n a cere unui tert av nd legaturi de afaceri cu ntreprinderea verificata, sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determinaconditiile si ntinderea acestei proceduri.

Procedura se demareaza cu acordul conducerii ntreprinderii supusa controlului; daca aceasta nu se arata favorabila pentru o astfel de procedura, auditorul sepoate gasi n una din urmatoarele doua situatii:- sau considera ca tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de proba;- sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata delimitele impuse de conducerea ntre prinderii, care va suporta consecintele necesare cu privire la certificare.Standardul International de Audit (ISA) nr. 505 defineste principalele cazuri n care auditorul are obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmariidirecte:- confirmarea unor cauze n baza carora s-au realizat unele tranzactii;- confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii

considerate necesare;- confirmarea conturilor de clienti si debitori;- confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignatie si alte stocuri la terti;- valori mobiliare cumparate prin intermediari financiari;- mprumuturi de la terti;- confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori.Confirmarea poate sa fie pozitiva, atunci c nd tertul solicitat si exprima acordul asupra informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia, saunegativa, atunci c nd tertului solicitat i se cere sa nu raspunda dec t n cazul n care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat.


16/23

Auditorul trebuie sa ia n consideratie orice fapt de natura sa puna n discutie fiabilitatea raspunsului obtinut la cererea de con firmare externa (directa).Procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare,n legatura cu utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mijloc de obtinere a elementelor probante, sunt reglementate prinStandardul International de Audit (ISA) nr. 505, aplicabil ncep nd cu auditul situatiilor financiare ale anului 2001.Este o tehnica ce consta n a solicita unui tert, av nd legaturi de afaceri cu

ntreprinderea verificata, sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiunilor, a soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de adetermina conditiile si ntinderea acestei proceduri.

BILET 22; 52; 82; 112

Examenul conturilor anuale: obiective, tehnici.

Situatiile financiare (bilant, contul de profit si pierdere si celelaltecomponente) constituie documente de sinteza a contabilitatii asupra caroraauditorul si exprima opinia.

Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina

unele elemente probante pe baza carora sa traga concluzii cu privire la diferiteposturi si rubrici din situatiile financiare.

Pentru a-si putea exprima opinia, auditorului trebuie sa confirme casituatiile financiare sunt n acord cu concluziile sale si ca ele reflecta corect deciziile conducerii intreprinderii si dau o imagine fidela activitatii sisituatiei financiare a intreprinderii.

Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea:faptului ca bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente ale

situatiilor financiare sunt coerente, concorda cu datele din contabilitate, suntprezentate conform principiilor contabile si reglementarilor n vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de nchidere;faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa

asupra situatiei patrimoniale, financiare si rezultatele obtinute.

Tehnicile de examinare se bazeaza pe:stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele

ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate;comparatiile ntre datele reiesite din situatiile financiare si datele

anterioare, posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderisimilare;compararea n procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul

de profit si pierdere.Un obiectiv central al examinarii situatiilor financiare l constituie

verificarea daca acestea dau o imagine fidela clara si completa:pozitiei financiare intreprinderii;rezultatelor financiare;situatiei financiare.

n cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil, auditorul si divizeaza diligentele verific nd si satisfacerea unor reguli generale si particulare.

Reguli generale:- bilantul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare; - bilantul contabil este ntocmit sub o forma comparativa;- elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se operezecompensatii;- bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de nchidere al exercitiului precedent.

Reguli particulare. Auditorul verifica modul de nregistrare a:


17/23

- capitalurilor proprii;- mprumuturi si datorii asimilate;- imobilizari;- stocuri si productie n curs de executie;- conturile de terti;- conturile de provizioane;- conturile de trezorerie.

n legatura cu rezultatul exercitiului, auditorul :

- examineaza unele conturi de cheltuieli;- examineaza bazele de impozitare stabilite n materie de taxe si impozite asupra conturilor de venituri;- examineaza situatia comparativa a diverselor conturi de venituri sicheltuieli.

In legatura cu anexele la situatiile financiare, auditorul examineazainformatiile furnizate de acestea, analiz nd n mod deosebit: - evolutia conturilor prezentate de aceste anexe;- respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si dincontul de profit si pierdere;- metodele utilizate pentru calculul amortizarii si provizioanelor sifundamentarea lor.

BILET 23; 53; 83; 113

Dosarul exercitiului: continut, rol, structura.

Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nudepaseste exercitiul controlat; el permite asam blarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:- mai buna organizare si control ale misiunii;- documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigu rarea ca programul s-a derulat fara omisiuni;- nlesnirea muncii n echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;

- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.Continut In mod uzual, acest dosar cuprinde: Planificarea misiunii:- programul general de lucru;- note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de catre altii(auditori interni, diversi specialisti);- datele si duratele vizitelor, locurile de interventie;- compunerea echipei;- data pentru emiterea raportului;- buget de timp si realizarea lui;

BILET 24; 54; 84; 114

Dosarul permanent: continut, rol, structura.

Unele informatii si documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata man datului. Ele nu au deci nevoie sa fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi.Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii n fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a ele mentelor de cunoastere a ntreprinderii.Elementele caracteristice continute de dosarul permanent sunt:- fisa de prezentare


18/23

- scurt istoric al ntreprinderii- organigrame- persoanele care angajeaza ntreprinderea- situatiile financiare ale ultimelor exercitii- note asupra organizarii sectorului de activitate, productie etc.- note asupra statutului- procese verbale ale CA si AG- lista actionarilor sau asociatilor

- structura grupului- contracte, asigurariDosarul permanent se organizeaza n sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si consultarea lor. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-undespartitor comport nd un sumar al continutului. Tinerea la zi se efectueaza pe sumar, indic nd data introducerii documentului.Dosarul permanent se subdivide n 7 sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional, dupa cum urmeaza:- PA ( Sectiunea A) intitulata Generali tati cuprinde documente precum: fisa de prezentare a clientului, istoric, organizarea generala, documentatii des pre client (brosuri, extrase din presa etc), fisa de acceptare si de mentinere amisiunii etc.- PB ( Sectiunea B) intitulata Docu mente privind controlul intern care

cuprinde: rapoarte asupra controlului intern (interne ale ntreprinderii, efec tuate de alti experti si ntocmite de auditor), sinteze privind aprecierea (evaluarea) controlului intern etc.- PC (Sectiunea C) intitulata Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente con tine: situatiile financiare ale exercitiilor precedente, rapor tari intermediare, programele de control din exercitiile precedente, rapoartele de audit, rapoarte speciale si alte rapoarte privindexercitiile precedente- PD (Sectiunea D) intitulata Analize permanente cuprinde diverse lucrari de analiza clasate pe elemente ale situatiilor financiare.- PE (Sectiunea E) intitulat Fiscal si social contine declaratii fiscale si alte aspecte fiscale ale ntreprinderii, precum si aspecte sociale (contracte colec tive, contracte sociale) etc.

- PF(Sectiunea F) intitulat Juridice contine documente referitoare la contracte principale, con ventii, lista asociatilor, extrase din procese verbale ale AGA sau CA, extrase din actele constitutive ale ntreprin derii etc. - PG(Sectiunea G) intitulat Intervenanti externi care contine documente referitoare la alti auditori ai ntreprinderii, avocatii ntreprinderii, expertul contabil care asigura asistenta contabila si fiscala a ntre prinderii etc. Pentru a-si indeplini rolul de informare dosarul permanent trebuie :- tinut la zi;- sa fie eliminate informatiile perimate;- sa nu contina documentele voluminoase ale ntreprinderii (ci numai extrasele necesare).De fiecare data c nd se lucreaza asupra unor posturi din situa tiile financiare sau n alte domenii auditorul poate:

- corecta daca informatii privind subiectul respectiv se ga sesc n dosarul permanent;- prevedea aducerea la zi a dosarului permanent.

BILET 25; 55; 85; 115

Continutul raportului de audit (normele IFAC)

Raportul de audit trebuie sa contina:


19/23

- relatia contractuala de executare a misiunii de audit;- observatiile reiesite din diverse verificari;- informatiile a caror mentiune n raport este prevazuta expres de lege;- oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinutasigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completapozitiei financiare,performantelor si situatiei financiare generale antreprin derii; - mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.

Din raportul de audit trebuie sa rezulte n mod clar:- mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducereantreprinderii;- descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit;- situatiile care fac sa apara incertitudini;- natura si locul observatiilor n raport.Elementele de baza ale RA intr-o misiune de audit:(a) titlul;(b) destinatarul;(c) paragraful de deschidere sau introductiv(i) identificarea situatiilor financiare auditate;(ii) o declaratie privind responsabilitatea conducerii entitatii, precum siresponsabilitatea auditorului.

(d) Paragraful referitor la sfera angajamentului ( n care se prezinta natura unui audit)(i) o referire la ISA sau la standardele ori practicile nationale de auditrelevante;(ii) o prezentare a raportului de audit efectuat;(e) paragraful referitor la opinie, ce contine(i) O trimitere la cadrul general de raportare financiara utilizat pentruntocmirea situatiilor financiare (inclusiv identificarea tarii de origine a cadrului de raportare financiare atunci c nd cadrul utilizat nu este reprezentat de Standardele Internationale de Contabilitate); si(ii) O exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare;(f) data raportului;(g) adresa auditorului; si

(h) semnatura auditorului.

BILET 26; 56; 86; 116

Elementele de baza ale raportului de audit.

Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina n mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv,paragraful cuprinz nd natura si ntinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei, data, adresa si semnatura.

1. TitlulRaportul de audit trebuie sa aiba un titlu corespunzator. Poate fi adecvatautilizarea n titlu a termenului Auditor independent pentru a face o distinctie ntre raportul de audit si alte rapoarte ce ar putea fi elaborate de catre alte persoane, cum ar fi cele ntocmite de catre persoane din conducerea entitatii, Consiliul de Administratie, sau rapoarte ntocmite de catre alti auditori ce nu trebuie sa ndeplineasca aceleasi cerinte etice ca un auditor independent.

2. Cui se adreseaza - destinatarulRaportul de audit trebuie sa fie adresat n conformitate cu conditiile

prevazute n angajament si n reglementarile legale.


20/23

n general, raportul este adresat fie actionarilor, fie consiliului de administratie al societatii comerciale pentru care se face auditul situatiilorfinanciare. n cazul unor audituri externe efectuate de institutia suprema de audit Curtea de Conturi a Rom niei, raportul de audit se adreseaza Parlamentului, care a solicitat astfel de audituri.

3. Paragraful de deschidere sau introducereRaportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii

care a fost auditata, inclusiv data si perioada acoperita de situatiilefinanciare.

n cadrul raportului de audit trebuie sa fie inclusa o declaratie asupra faptului ca situatiile financiare revin n responsabilitatea conducerii entitatii, precum si o declaratie privind faptul ca responsabilitatea auditorului este de aexprima o opinie asupra situatiilor financiare pe baza auditului.

Situatiile financiare constituie declaratii ale conducerii. ntocmirea unor astfel de situatii, impune din partea conducerii efectuarea estimarilor sirationamentelor contabile semnificative, precum si determinarea principiilor simetodelor contabile corespunzatoare utilizate n pregatirea situatiilor financiare. n contrast, responsabilitatea auditorului este de a acredita aceste situatii financiare, cu scopul de a exprima o opinie asupra lor.

Exemplu: un model de ilustrare a acestor probleme ntr-un paragraf de

deschidere (introductiv), este :am efectuat auditul bilantului anexat la pagina nr.____ al societatii

DELTA la data de 31 decembrie 200x, precum si contul de profit si pierdere sisituatia fluxurilor de numerar aferente pentru anul ncheiat. Aceste situatii financiare sunt responsabilitatea conducerii societatii. Responsabilitatea noastraconsta n exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare pe baza auditului efectuat .

4. Paragraful referitor la aria de aplicabilitate - paragraful cuprinz nd natura si ntinderea lucrarilor de audit

n acesta se prezinta natura unui audit cu referire la standardele internationale de audit sau la standardele nationale de audit relevante, declar nd ca auditul a fost efectuat n conformitate cu standardele de audit. Aria de

aplicabilitate a unui audit se refera la procedurile de audit considerate necesare pentru a atinge obiectivul auditat.

Raportul trebuie sa includa o declaratie asupra faptului ca auditul a fostplanificat si desfasurat pentru a se obtine o asigurare rezonabila asuprasituatiilor financiare si ca acestea nu contin erori semnificative.

n raportul de audit trebuie aratat ca auditul efectuat include:- examinarea pe baza de teste a probelor pentru sustinerea sumelor dinsituatiile financiare si a altor informatii prezentate;- evaluarea principiilor contabile folosite la ntocmirea situatiilor financiare;- evaluarea estimarilor semnificative facute de catre conducere la ntocmirea situatiilor financiare;- evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare si sa includa o

declaratie a auditorului asupra faptului ca auditul confera o baza rezonabilapentru opinie.

O exemplificare a acestei probleme referitoare la aria de aplicabilitatepoate fi urmatoarea :

Am efectuat acest audit n concordanta cu Standardele Internationale de Audit. Aceste standarde solicita planificarea si efectuarea auditului n vederea obtinerii unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu contin erorisemnificative. Un audit include examinarea, pe baza de teste, a probelor ce sustinsumele din situatiile financiare ti situatiile prezentate.

Un audit include, de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite siestimarile semnificative facute de catre conducere, precum si evaluarea


21/23

prezentarii generale a situatiilor financiare. Consideram ca auditul nostru oferao baza rezonabila pentru opinia noastra .

5. Paragraful referitor la opinieRaportul de audit trebuie sa contina n mod clar opinia auditorului asupra

situatiilor financiare, respectiv daca ofera o imagine fidela sau daca prezinta n mod corect, sub toate aspectele semnificative, conform unui cadru general deraportare financiara si atunci c nd este cazul, conform cerintelor statutare.

Termenii folositi pentru exprimarea opiniei auditorului sunt: ofera o imagine fidela sau prezinta n mod concret, sub toate aspectele semnificative sunt echivalente. n ambele cazuri acesti termeni indica, printre altele, faptul ca auditorul are n vedere acele aspecte ce sunt semnificative n contextul situatiilor financiare.

De asemenea, pentru a aviza cititorul asupra contextului n care este exprimata fidelitatea , opinia auditorului trebuie sa indice cadrul general n baza caruia au fost ntocmite situatiile financiare, utiliz nd expresia cum ar fi: n concordanta cu (se indica Standardele Internationale de Contabilitate sau

standardele nationale relevante) .

6. Data raportuluiO conditie foarte importanta a raportului de audit, o reprezinta datarea

acestuia la data c nd s-a ncheiat auditul. Prin aceasta este informat cititorul ca auditorul a analizat efectul asupra situatiilor financiare si asupra raportuluiprivind evenimentele si tranzactiile cunoscute de auditor, si care s-au produsp na la acea data.

Deoarece responsabilitatea auditorului este de a ntocmi rapoarte asupra situatiilor financiare intocmite si prezentate de catre conducere, auditorul nutrebuie sa dateze raportul nainte de data la care situatiile financiare sunt semnate sau aprobate de catre conducere.

7. Adresa auditorului este un element de mare importanta, n raport trebuie sa se mentioneze un anumit amplasament care, de regula, este orasul n care se afla biroul auditorului ce are responsabilitatea efectuarii auditului.

8. Semnatura auditoruluiRaportul de audit este semnat, de regula, n numele firmei de audit,

deoarece firma este cea care si asuma responsabilitatea pentru audit. Raportul se semneaza de auditor, n numele firmei, pe fiecare pagina.

n raportul auditorului se exprima o opinie fara rezerve, (necalificata) atunci c nd auditorul ajunge la concluzia ca situatiile financiare prezinta o imagine fidela (sau prezinta n mod concret sub toate aspectele semnificative), n concordanta cu cadrul general de raportare financiara stabilit.

O opinie fara rezerve indica de asemenea n mod implicit, ca orice modificari ce apar n principiile contabile sau n metodele de aplicare a acestora, precum si efectele acestora, au fost determinate si prezentatecorespunzator n situatiile financiare.

BILET 27; 57; 87; 117

Modelul raportului de audit; opinie fara rezerve.

Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina n mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv,paragraful cuprinz nd natura si ntinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei, data, adresa si semnatura.Opinia necalificata/favorabila fara rezerveAcest tip de opinie este exprimat de auditor c nd s-a ajuns la concluzia ca:


22/23

a) situatiile financiare au fost ntocmite cu respectarea principiilor si politicilor contabile aplicabile si ofera sub toate aspectele materiale, o imaginefidela si reala asupra operatiilor financiare ale entitatii;

b) situatiile financiare reflecta cu fidelitate pozitia financiara aentitatii auditate. Tranzactiile financiare s-au efectuat n conformitate cu prevederile si reglementarile legale n vigoare;

c) toate informatiile de importanta semnificativa cu privire la situatiilefinanciare sunt corect mentionate.

BILET 28; 58; 88; 118

Modelul raportului de audit; opinie cu rezeve.

Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina n mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv,paragraful cuprinz nd natura si ntinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei, data, adresa si semnatura.Opinia calificata (cu rezerve)Aceasta forma a opiniei este exprimata atunci c nd : auditorul are ndoieli sau nu este de acord cu unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare care sunt

materiale (au importanta semnificativa) dar nu sunt fundamentale pentru bunantelegere a situatiilor financiare, acestea exprima o opinie calificata sau o opinie cu rezerve. Opinia se exprima n termeni care indica un rezultat nesatisfacator asupra unor aspecte ale auditului, specific nd clar si precis elementele cu care auditorul nu este de acord sau pe care le considera ndoielnice si care l-au determinat sa exprime o opinie cu rezerve.

BILET 29; 59; 89; 119

Modelul raportului de audit: imposibilitatea exprimarii unei opinii.

Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina n mod obligatoriu

urmatoarele elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv,paragraful cuprinz nd natura si ntinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei, data, adresa si semnatura.Refuzul de a formula o opinie (imposibilitatea de a exprima o opinie)

Auditul exprima acest tip de opinie atunci c nd se afla n imposibilitatea de a formula o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare, deoarece existainexactitati n situatia financiara sau limitarea ariei de cuprindere a auditului l mpiedica sa obtina suficiente probe pentru a sustine o opinie cu rezerve. Auditorul trage concluzia ca efectele potentiale care decurg din lipsa probelorsunt at t de materiale (semnificative) nc t situatiile financiare n ansamblul lor ar putea prezenta eronat pozitia financiara a entitatii auditate. n acest caz, auditorul renunta sa exprime o opinie. n raportul sau, acesta va specifica clar ca se afla n imposibilitatea de a exprima o opinie si va preciza clar toate

elementele de incertitudine.Atunci c nd exista o limitare a ariei de aplicabilitate a activitatii

auditorului ce necesita exprimarea unei opinii cu rezerve sau imposibilitateaexprimarii unei opinii, raportul de audit trebuie sa prezinte limitarea si saindice posibilele ajustari ale situatiilor financiare ce ar putea fi determinateca fiind necesare daca nu ar fi existat limitarea.

Exemplificam mai jos situatii ce conduc la o opinie, alta dec t aceea favorabila necalificata.

Dezacordul cu conducereaAuditorul poate sa nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi:acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora


23/23

sau adecvarea prezentarii informatiilor n situatiile financiare. n cazul n care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situatiile financiare, auditorultrebuie sa exprime o opinie calificata (cu rezerve) sau o opinie contrara.Exemplu:- conducerea refuza sa aplice unele principii si proceduri ale contabilitatii;- conducerea nu este de acord sa solicite confirmari din partea tertilor;- conducerea nu pune la dispozitia auditorului informatiile ce-i suntnecesare.

Dezacordurile cu conducerea entitatii pot aparea din .- constituirea de provizioane insuficiente pentru deprecierea stocurilor,creantelor,etc;- stocuri ce au fost supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori(greseli) n calcularea costurilor;- ncalcarea principiului independentei exercitiului;- erori n clasificarea tertilor cum ar fi : clienti incerti ca clienti obisnuiti, etc.

BILET 30; 60; 90; 120

Modelul raportului de audit : opinie defavorabila.

Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina n mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv,paragraful cuprinz nd natura si ntinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei, data, adresa si semnatura.Opinia contrara (defavorabila)C nd auditorul nu poate exprima o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare din cauza dezacordului profund ce-l mpiedica sa formuleze o opinie cu rezerve, acesta refuza exprimarea unei opinii cu rezerve asupra situatiilor financiare.Declaratia auditorului va exprima ca situatiile financiare nu sunt conforme custandardele si reglementarile aplicabile, nu confera o imagine fidela si reala siva mentiona cu clarita

Oral Examen Aptitudini Ceccar 5

Documents

Transcript of Oral Examen Aptitudini Ceccar 5