Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

19
Prezentaţi 10 proceduri (diligente) pentru auditarea imobilizărilor corporale. Inventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an . Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele contabile. Identificarea achizitiilor exercitiului; Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei; Cercetarea achizitiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu s-a omis contabilizarea in activ in exercitiul respectiv; Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara activului , ca valoarea achizitiei a fost bine determinata; Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de contabilizare: taxe recuperabile, cheltuieli financiare, ch de transport angajate dupa instalarea activului, comisioane, onorarii. Analiza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru imobilizarile de valori importante; Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari, identificati eventualele dezechilibre a firmei si anomalii; Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere. 1. Prezentaţi 7 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului vânzări - clienţi la o întreprindere industrială. Stabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia, in timpul exercitiului , a conturilor de activ si de pasiv privind clientii : creante activ, avansuri primite in pasiv, venituri constatate in avans in pasiv; confruntati soldurilecu sumele din bilant; asigurativa ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitaore si creditoare. Verificati daca societateta inregistreaza distinct clientii in functie de regimul de TVA . Identificati creantele intragrup. Obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si aomparati-o cu sumele din balanta generala si cu cele din bilant. Circularizati soldurile clientilor. Aplicati metoda circularizarii externe. Verificati daca acele creante care au fost luate in calculul provizioanelor sa fis fara TVA. 1. Prezentaţi 10 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului furnizori - cumpărători. 1. sintetizarea cumpararilor aferente exercitiului financiar auditat ; 2. reconcilierea totalului intrarilor cu tva cu deconturile de tva ; 3. daca exista un jurnal al cumpararilor ; 4. verificarea unui esantion de facturi,incepand cu inregistrarea lor in registrul cumpararilor zilnice,apoi in cartea mare si in contul adecvat din jurnalul cumpararilor ; 5. verificarea unui esantion al inregistrarilor in conturile de cumparari si cheltuieli din cartea mare si din jurnalul cumparatorului inapoi pana la facturile respective 6. daca nu exista un jurnal al cumpararilor trebuie sa existe suficiente documente referitoare la cumparari /cheltuieli si la soldul final al creditorilor prin care sa se demonstreze ca aceste inregistrari au fost determinate de tranzactii reale. 7. examinarea analitica privind compararea cumpararii/cheltuielilor aferente exercitiului financiar auditat cu cel din anul anterior si cu cele prognozate in buget ; 8. valoarea cumpararilor trebuie corelata cu valoarea veniturilor din vanzari iar orice discrepante depistate trbuiesc investigate ; 9. trebuie comparate inregistrarile din fiecare cont de cheltuieli iar variatiile neobisnuite trebuiesc investigate 10. verificarea unui esantion al bunurilor pe baza notelor de receptii.

Transcript of Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

Page 1: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

Prezentaţi 10 proceduri (diligente) pentru auditarea imobilizărilor corporale.

Inventarierea generala si totala a imobilizarilor cel putin o data pe an .

Analiza documentelor de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidentele contabile.

Identificarea achizitiilor exercitiului;

Verificarea daca contabilizarea s-a facut la data receptiei;

Cercetarea achizitiilor de la sf anului pentru a se asigura ca nu s-a omis contabilizarea in

activ in exercitiul respectiv;

Verificarea facturilor furnizorilor pentru a va asigura ca intreprinderea este proprietara

activului , ca valoarea achizitiei a fost bine determinata;

Verificarea cheltuielilor accesorii achizitiei bunului si modul de contabilizare: taxe

recuperabile, cheltuieli financiare, ch de transport angajate dupa instalarea activului,

comisioane, onorarii.

Analiza modului de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei pentru

imobilizarile de valori importante;

Pentru achizitiile de imobilizari de la intreprinderi legate sau de la actionari, identificati

eventualele dezechilibre a firmei si anomalii;

Identificarea imobilizarilor produse de intreprindere.

1. Prezentaţi 7 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului vânzări - clienţi la o întreprindere industrială.

Stabiliti un tablou de sinteza din care sa rezulte evolutia, in timpul exercitiului , a conturilor

de activ si de pasiv privind clientii : creante activ, avansuri primite in pasiv, venituri constatate in avans in pasiv; confruntati soldurilecu sumele din bilant; asigurativa ca in bilant nu s-au facut compensari intre soldurile debitaore si creditoare.

Verificati daca societateta inregistreaza distinct clientii in functie de regimul de TVA . Identificati creantele intragrup. Obtineti o balanta analitica a clientilor la inchiderea exercitiului si aomparati-o cu sumele

din balanta generala si cu cele din bilant. Circularizati soldurile clientilor. Aplicati metoda circularizarii externe.

Verificati daca acele creante care au fost luate in calculul provizioanelor sa fis fara TVA.

1. Prezentaţi 10 proceduri (diligente) pentru auditul ciclului furnizori - cumpărători. 1. sintetizarea cumpararilor aferente exercitiului financiar auditat ; 2. reconcilierea totalului

intrarilor cu tva cu deconturile de tva ; 3. daca exista un jurnal al cumpararilor ; 4. verificarea

unui esantion de facturi,incepand cu inregistrarea lor in registrul cumpararilor zilnice,apoi in cartea

mare si in contul adecvat din jurnalul cumpararilor ; 5. verificarea unui esantion al inregistrarilor

in conturile de cumparari si cheltuieli din cartea mare si din jurnalul cumparatorului inapoi pana la

facturile respective 6. daca nu exista un jurnal al cumpararilor trebuie sa existe suficiente

documente referitoare la cumparari /cheltuieli si la soldul final al creditorilor prin care sa se

demonstreze ca aceste inregistrari au fost determinate de tranzactii reale. 7. examinarea analitica

privind compararea cumpararii/cheltuielilor aferente exercitiului financiar auditat cu cel din anul

anterior si cu cele prognozate in buget ; 8. valoarea cumpararilor trebuie corelata cu valoarea

veniturilor din vanzari iar orice discrepante depistate trbuiesc investigate ; 9. trebuie comparate

inregistrarile din fiecare cont de cheltuieli iar variatiile neobisnuite trebuiesc

investigate 10. verificarea unui esantion al bunurilor pe baza notelor de receptii.

Page 2: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

1. Prezentati 10 proceduri (diligente) folosite în auditarea stocurilor la o întreprindere industrială

Stocurile fac obiectul unui inventar fizic la sfarsitul exercitiului in mod obligatoriu, indiferent

daca in cursul exercitiului s-a aplicat metoda inventarului permanent.Asiatare la inventarul

fizic si revizuirea procedurilor folosite.

Indetificarea diferitelor categorii de marfuri in functie de activitatea intreprinderii.

Precizati daca inventarul fizic priveste toate categoriile de stocuri, in integralitatea lor sau

prin sondaj.

Precizati data la care s-a efectuat inventarul fizic si confruntati-l cu datele inregistrate in

conturi la sfarsitul anului.

Verificati daca intreprinderea a redactat si a adus la zi o procedura scrisa de inventar fizic

anual.

Identificati, exhaustiv, toate localizarile de stocuri; identificati daca exista stocuri la terti si

procedati la circularizarea acestora.

Identificati cazurile de stocuri existente fizic in intreprindere, dar care nu ii apartin acesteia.

Pentru activitatile de productie, apreciati stocurile in curs; daca sunt semnificative, includeti-

le in sondajele prevazute in continuare.

Precizati metoda de evaluare a iesirilor din stoc folosita de intreprindere si pronuntati-va cu

privire la respectarea principiului permanentei metodelor. Metodele curent folosite sunt FIFO

si CMUP .Metosa LIFO poate fi folosita, dar este intersiza de standardele internationale .

Daca a fost schimbata metoda, se va stabili impactul asupra rezultatelor si se va verifica

daca s-au facut mentiuni in anexe.

Prezentaţi 4 deosebiri fundamentale între auditul statutar şi auditul intern. Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii si alte comenzi

sau solicitări ale conducerii).

Face parte din controlul intern al entităţii.

Se realizează de regulă prin angajaţi (servicii, birouri etc.) independenţi de celelalte

structuri executive.

Nu are obligaţii extra entitate (de regulă).

Independenţa e limitată la nivelul înţelegerii conducerii executive. Auditul statutar (auditarea situaţiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de

lege)

Se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite de acţionari.

Se respectă normele unui organism profesional.

Asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra situaţiilor financiare ale entităţii.

Independenţa - principiul de bază pentru credibilitate.

1. Definiţi auditul statutar şi identificaţi elementele fundamentale ale definiţiei.

Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent

şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii

motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a

rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care

Page 3: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit,

inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale

(legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a

mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari, asociaţi). Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:

profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau persoană juridică;

obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale

entităţii, în totalitatea lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale

situaţiilor financiare,, în funcţie de referenţialul contabil aplicabil;

scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă, clară şi

completă a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de

entitatea auditată;

criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie

standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile. Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor, în

măsura în care acestea sunt rezonabile, precum şi de capacitatea auditorului statutar de a

răspunde la aceste nevoi şi aşteptări. Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin

oferirea unei resigurări referitoare la: acurateţea declaraţiilor financiare; continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei; existenţa unor fraude; respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale;

comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme

sociale

1. Ce sunt elementele probante şi care sunt principalele tehnici pentru obţinerea acestora? Potrivit Standardelor Internaţionale de Audit, elementele probante într-o misiune de audit

(“audit evidence” sau “eléments probants”) reprezintă informaţii obţinute de auditor pentru a

ajunge la concluzii pe care acesta îşi fondează opinia; aceste informaţii constau în documente

justificative şi documente contabile care stau la baza situaţiilor financiare şi care sunt

coroborate cu informaţii din alte surse. Elementele probante sunt obţinute printr-o combinare adecvată a testelor de procedură cu

controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedură sunt

testele care permit obţinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii şi

funcţionării sistemelor contabile şi de control intern. Controalele substantive sunt controale

proprii ale auditorului în contabilitatea intreprinderii şi constau în proceduri care urmăresc

obţinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative în situaţiile

financiare; ele sunt de două tipuri: - controale privind tranzacţiile, operaţiile şi soldurile conturilor; - proceduri analitice care constau în analiza tendinţelor şi ratiourilor

(rapoartelor) semnificative, examenul variaţiilor şi examene de coerenţă cu alte informaţii. Elementele probante trebuie să îndeplinescă cumulativ două condiţii de calitate pentru a putea

să stea la baza fondării unei opinii: să fie suficiente şi să fie juste (adecvate). În cazul obţinerii de elemente probante pornind de la testele de procedură, aspectele sistemelor

contabile şi de control intern asupra cărora auditorul va strânge elemente probante se referă

la: - conceperea sistemelor contabile şi de control intern; sunt aceste sisteme

Page 4: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

concepute de o manieră care să prevină sau să detecteze şi corecteze anomalii semnificative? - funcţionarea sistemelor contabile şi de control intern; aceste sisteme au

funcţionat de o manieră satisfăcătoare pe toată perioada? În colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se

asigură de posibilitatea obţinerii unor afirmaţii în materie: de existenţă: controlul intern există? de eficacitate: controlul intern funcţionează eficace? de permanenţă: controlul a funcţionat eficace pe toată perioada în cursul

căreia auditorul înţelege să se sprijine pe el? În cazul obţinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie

să determine dacă elementele rezultate din aceste controale precum şi din testele de procedură

sunt suficiente şi adecvate pentru a stabili dacă la elaborarea situaţiilor financiare de către

conducerea întreprinderii au fost întrunite criteriile următoare: de existenţă: un element al activului sau pasivului există la un moment dat; de drepturi şi obligaţii: un element de activ este un drept al intreprinderii

iar un element de pasiv este o obligaţie pentru intreprinderea dată, la un moment dat; de apartenenţă (de realitate) tranzacţiile sau evenimentele se referă la

intreprinderea dată şi s-au produs în cursul perioadei respective; de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzacţiile sau evenimentele au fost

înregistrate şi toate faptele importante au fost menţionate; de evaluare: înregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a făcut la valoarea

lor de inventar; de măsurare: o operaţie sau un eveniment este înregistrată la valoarea sa de

tranzacţionare şi un venit sau o cheltuială aparţin perioadei; de prezentare si publicitate: o informaţie este prezentată, clasată şi descrisă

conform referenţialului contabil aplicabil.

Care sunt organele de conducere şi de control ale C.E.C.C.A.R.? Sediul central al Corpului este in municipiul Bucuresti. CECCAR are filiale fara personalitate

juridica in fiecare resedinta de judet si municipiul Bucuresti. Este astfel organizat incat sa isi

poata indeplini atributiile de organism de autoreglementare. La nivel central: - Organe de decizie:

o Conferinta Nationala

o Consiliul Superior

o Biroul Permament

o Presedintele Corpului

- Organe de executie:

o Directorul general

o Departamente

La nivel de filiala: - Organe de decizie:

o Adunarea generala

o Consiliul filialei

o Biroul Permament

o Presedintele filialei

Organe de executie: o Directorul executiv

Page 5: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

o Sectoare

LA NIVEL CENTRAL

Organe de decizie (legislativ) Organe de execuţie

Conferinţa Naţională Consiliul Superior Biroul permanent Preşedintele Corpului

Secretariatul General Sectoare

Secţiuni, comisii şi departamente

LA NIVEL DE FILIALĂ

Adunarea Generală Consiliul filialei Biroul Permanent Preşedintele filialei

Secretariatul filialei Sectoare

Secţiuni

2.Ce înţelegeţi prin integritatea profesionistului contabil?

Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si onest in relatiilor profesionale si de afaceri si sa nu se asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii (utilizatorii).

Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea: - contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare; - contin declaratii sau informatii eronate; - omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare.

3. De ce este necesar un organism al profesionistilor contabili? Pentru satisfacerea interesului public profesionistii contabili trebuie sa se asocieze astfel incat

sa rezulte un organism cu menirea sa asigure unitatea de conceptie si de metoda pentru

serviciile profesionale pe care le efectueaza ca angajati sau in practica libera. Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din

responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin

din punctul de vedere al trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale

oricarui organism profesional: educatia, etica si controlul de calitate Atat publicul, cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o

eventuala incompetenta a profesionistilor contabili; aceasta protectie este asigurata atunci cand

organismul profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor

contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii contabili. Publicul trebuie protejat de eventualele intelegeri neconforme intre profesionistii contabili si

entitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia; aceasta protectie este asigurata

atunci cand organismul profesional stabileste masuri de etica si deontologie profesionala

eficiente. Organismele profesionale de contabilitate sunt responsabile de asigurarea faptului ca

membrii continua sa isi dezvolte si sa isi mentina competenta necesara rolurilor profesionale si

ceruta de utilizatorii serviciilor. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta

Page 6: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de

contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor

sai. Dezvoltarea profesionala continua nu asigura faptul ca toti membrii vor furniza

intotdeauna servicii profesionale de calitate, dar este o componenta-cheie a sistemului de

asigurare a calitatii al organismului profesional de contabilitate ( care include si controlul

asigurarii calitatii activitatii membrilor si sistemelor de investigare si disciplinare).

4.Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezintă orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat

de un contabil profesionist, ca de exemplu: -servicii de contabilitate - audit - fiscalitate - consultantă managerială - management financiar Serviciu: - o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor

profesiei prestatorului;- îndeplinirea unei îndatoriri fată de cineva, bazata pe ultimele evoluţii

din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă şi

în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale aplicabile în furnizarea de servicii

profesionale.

5.Ce este IFAC?

IFAC – Federatia Internationala a Contabililor - s-a infiintat in anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de tari - -in prezent IFAC este o organizatie globala care cuprinde 155 de organisme membre

si asociate din 118 state Misiunea IFAC – o constituie intarirea profesiei contabile capabila sa contribuei la

dezvoltarea economiilor internationale prin promovarea aderarii la standarde profesionale de

inalta calitate CECCAR este membru plin IFAC din anul 1996.

1. Prezentaţi 5 elemente de bază ale raportului de audit statutar. Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele

elemente de bază: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinzând natura şi

întinderea lucrărilor de audit, paragraful opiniei, semnătura, adresa şi data raportului.

1. Explicaţi relaţia dintre auditul financiar şi auditul statutar.

O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune.

Sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii.

Page 7: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil

competent şi independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării

unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare

precum şi a rezultatelor (performanţelor) obţinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care

examinează şi certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit,

inclusiv activităţi şi operaţii specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale

(legea contabilităţii, legea societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a

mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acţionari, asociaţi).

4. Paragraful introductiv al raportului de audit. Acest paragraf cuprinde identificarea situaţiilor financiare auditate precum şi

o menţiune a responsabilităţilor conducerii entităţii auditate şi ale auditorului. Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii, care au făcut

obiectul auditului, cât şi data şi perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina

(responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca, pe baza

auditului efectuat, să exprime o opinie asupra acestor situaţii financiare. Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Pregătirea

lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă

semnificativă, că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite, care trebuie să fie

utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare. Dimpotrivă, responsabilitatea auditorului este

de a audita aceste situaţii financiare, încât să poată exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare:

“Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”, încheiate la 31

decembrie 200…, aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. Aceste situaţii

financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. Responsabilitatea noastră

este, ca pe baza auditului nostru, să exprimăm o opinie asupra acestor conturi anuale”.

1. Care sunt atribuţiile adunării generale? (2 p.) Atribuţiile Adunării generale ale filialei CECCAR sunt:

Aproba raportul de activitate prevazut de Consiliul filialei pentru perioada raportata. Aproba executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru anul expirat, insotit de raportul

cenzorilor asupra gestiunii filialei , precum si bugetul de venituri si cheltuieli pentru exercitiul

viitor;. Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii profesionale

a membrilor contabili si aproba lista membrilor care vor fi supusi controlului de calitate in

anul viitor; Alege si revoca presedintele si membrii Comisiei de Disciplina a filialei. Alege si revoca presedintele si membrii Consiliului, precum si cenzorii; Propune dintre membrii sai, candidatii pentru functia de presedinte si de membru in Consiliul

Superior; Adopta lista membrilor de onoare ai filialei.

Indeplineste orice alte atributii prevazute de lege, de Regulament, de Codul etic national al

profesionistilor contabili sau hotarate de Consiliul Superior.

2. Cum explicaţi necesitatea unui organism al experţilor contabili?

Page 8: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

Pentru satisfacerea interesului public profesionistii contabili trebuie sa se asocieze

astfel incat sa rezulte un organism cu menirea sa asigure unitatea de conceptie si de metoda

pentru serviciile profesionale pe care le efectueaza ca angajati sau in practica libera. Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din

responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin

din punctul de vedere al trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale

oricarui organism profesional: educatia, etica si controlul de calitate Atat publicul, cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de

o eventuala incompetenta a profesionistilor contabili; aceasta protectie este asigurata atunci

cand organismul profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia

profesionistilor contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii

contabili. Publicul trebuie protejat de eventualele intelegeri neconforme intre profesionistii contabili si

entitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia; aceasta protectie este asigurata

atunci cand organismul profesional stabileste masuri de etica si deontologie profesionala

eficiente. Organismele profesionale de contabilitate sunt responsabile de asigurarea faptului ca

membrii continua sa isi dezvolte si sa isi mentina competenta necesara rolurilor profesionale si

ceruta de utilizatorii serviciilor. Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta

acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de

contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor

sai. Dezvoltarea profesionala continua nu asigura faptul ca toti membrii vor furniza

intotdeauna servicii profesionale de calitate, dar este o componenta-cheie a sistemului de

asigurare a calitatii al organismului profesional de contabilitate ( care include si controlul

asigurarii calitatii activitatii membrilor si sistemelor de investigare si disciplinare).

3. Rolul profesiei contabile pentru apărarea interesului public. Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea

responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile

desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca

profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al

serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste

situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul. Profesia contabila se distinge

prin acceptarea responsabilitatii sale fata de public, prin public intelegandu-se: - clientii; - Guvernul; - angajatorii; - investitorii - oamenii de afaceri; - comunitatile financiare; - donatorii de fonduri; - orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea

profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in

materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si

institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili, in slujba carora se afla. Pastrarea acestui statut, privilegiat, al profesionistilor contabili presupune oferirea de

servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de

contabilul profesionist.

Page 9: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public: auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare

prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si aciionarilor pentru a

obtine capital; responsabilii financiari ( directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management

financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect, care

sporeste increderea in informatiile financiare externe ale patronului; expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la aplicarea corecta a

sistemului de impozitare; consilierii de gestiune si consultantii managerieli au o responsabilitate fata de interesul public

in sustinerea luarii unor decizii manageriale corecte. Profesionistii contabili au un rol important in societate. Comunitatea, publicul conteaza

pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si o raportare corecte, pentru un

management financiar eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate

de afaceri si impozite.

1. Cum explicaţi rolul social al contabilului?

Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul

acestora in legatura cu serviciile prestate au repercursiuni asupra proprietatii economice a

colectivitatii si a intregii tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al

stabilirii venititurilor membrilor societatii sunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii

de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in

sens larg, trebuie sa aiba inredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme

riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune financiara eficienta, si de a

oferi sfaturi avizate asupra unui numar mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de

ordin fiscal.

1. Enumeraţi 4 standarde profesionale emise de CECCAR care constituie criterii de apreciere a

calităţii activităţii membrilor săi. • Standardul profesional nr.21 Misiunea de ţinere a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea

situaţiilor financiare. • Standardul profesional nr.22 Misiunea de examinare a contabilităţii,

intocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. • Standardul profesional nr.23 Activtatea de

cenzor în societăţile comerciale. • Standardul profesional nr.32 Misiunea experţilor contabili

pentru fuziuni şi divizări. • Standardul profesional nr.35 Expertizele contabile. • Satndardul

profesional nr.37 Misiunea de evaluare a întreprinderii. • Standardul profesional

nr.39Misiunea de consultanţă pentru crearea întreprinderilor. • Ghidul experţilor contabili şi

al contabililor autorizaţi în activitatea de prevenire şi combatere a spălării banilor.

1. Prezentaţi elementele fundamentale ale definiţiei auditului financiar. Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la

certificarea situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.

Denumirea simplă de ―audit financiar‖ poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte

misiuni ca, de exemplu: auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii;

Page 10: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în

situaţiile financiare; auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale; auditul financiar asupra situaţiei fiscale; auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-

a făcut de o manieră prudentă etc. Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a

unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi calificată ca ―audit

financiar‖. O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei “audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii. Elementele principale care definesc auditul:

examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională; scopul examinării unei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie responsabilă şi independentă,

ceea ce presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi trebuie să fie o persoană independentă; examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate.

1. Identificarea responsabilităţilor într-un raport de audit. Responsabilitatea entitatatii pentru situatiile financiare si angajamentele care si le asuma prin

semnarare scrisorii de angajament. Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi:

responsabilitatea de bază; pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate; responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi,

reglementări diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesită tehnici şi proceduri diferite

de cele folosite pentru misiunea de audit de bază; nu presupune exprimarea unei opinii distincte

(opinia este implicită ca, de exemplu, răspunsul la obligaţia legală de verificare dacă registrele

contabile au fost ţinute corect şi la zi); responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi şi

alte reglementări, pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentru misiunea de

bază; presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face

separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în anexe la acesta). De exemplu,

conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital, bănci, asigurări etc.) sau raportul

asupra controlului intern.

4. Prezentaţi schema metodologică a auditului statutar. Prin audit statutar se înţelege examinarea efectuată de un profesionist contabil competent şi

independent asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi în vederea exprimării unei opinii motivate

asupra imaginii fidele, clare şi complete a poziţiei şi situaţiei financiare precum şi a rezultatelor

(performanţelor) obţinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examinează şi

Page 11: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

certifică în totalitatea lor situaţiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activităţi şi operaţii

specifice intreprinderii auditate, în virtutea unor dispoziţii legale (legea contabilităţii, legea

societăţilor comerciale, legea pieţelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea

proprietarilor intreprinderii (acţionari, asociaţi). Elementele de bază ale conceptului de audit statutar sunt:

profesionistul competent şi independent care poate fi o persoană fizică sau persoană juridică; obiectul examinării efectuată de profesionistul contabil îl constituie situaţiile financiare ale

entităţii, în totalitatea lor: bilanţ, cont de profit şi pierdere şi celelalte componente ale situaţiilor

financiare,, în funcţie de referenţialul contabil aplicabil; scopul examinării: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidelă, clară şi

completă a poziţiei financiare (patrimoniului), a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute de

entitatea auditată; criteriul de calitate în funcţie de care se face examinarea şi se exprimă opinia îl constituie

standardele (normele) de audit şi standardele (normele) contabile. Orice definiţie a auditului statutar trebuie să ţină cont de nevoile şi aşteptările utilizatorilor, în măsura

în care acestea sunt rezonabile, precum şi de capacitatea auditorului statutar de a răspunde la aceste

nevoi şi aşteptări. Publicul se aşteaptă ca auditorul statutar să joace un rol în protejarea intereselor sale, prin oferirea

unei resigurări referitoare la: acurateţea declaraţiilor financiare; continuitatea exploatării şi solvabilitatea firmei; existenţa unor fraude; respectarea de către firmă a obligaţiilor sale legale;

comportamentul responsabil al firmei faţă de problemele legate de mediu şi probleme

sociale.

1. Profesia contabilă: concept şi structură. Totalitatea activitatilor/serviciilor care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor

care le efectueaza/presteaza, precum si organismele lor profesionale. Activitatile care compun profesia contabila: - tinerea contabilitatii - elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare - auditul statutar - alte lucrari de audit financiar-contabil - management financiar-contabil - servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala) - servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor - evaluari de intreprinderi si titluri - alte servicii contabile si paracontabile Clasificare: In functie de statutul juridic: dependenti, cu statut de angajati; independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale

profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia pot

sa-si desfasoare activitatea: individual; in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.

Page 12: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

1. Explicaţi relaţia contabilitate - fiscalitate din punct de vedere a doctrinei profesionale.

Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscale pentru toate sectorele de

afaceri. Serviciile fiscale constituie o parte componenta a profesiei contabile si sunt oferite in

interesul public. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. Natura din ce in ce mai complexa a legii fiscale si a contabilitatii financiare, in special pentru

companiile mari care se confrunta cu legi fiscale si reglementari diferite la nivel local, national si

international, necesita o expertiza specilizata aprofundata din partea profesionistilor contabili. Activitatea fiscala, ca parte componenta a profesiei contabile, acopera la randul ei o arie larga de

servicii: conformarea la regulile fiscale, planificarea si consultanta fiscala, reprezentarea in fata

instantelor juridice si servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist

contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si completare a

returnarilor de impozitein tarile in care detin activesi sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o

planificare si o consultanta corespunzatoare.

1. Care sunt atribuţiile comisiilor de disciplină din cadrul CECCAR? Comisia Superioara de Disciplina are urmatoarea competenta: a) analizeaza plangerile referitoare la abateri de la conduita etica si profesionala ale membrilor

Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, facând propuneri de sanctionare a acestora Conferintei

Nationale care hotaraste; b) solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita etica si profesionala a presedintilor

Consiliului Superior si Consiliului filialei, precum si a persoanelor fizice straine carora le-a fost

recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat in România si

aplica, dupa caz, sanctiunile prevazute in art. 16 din O.G. nr. 65/1994, aprobata si modificata prin

Legea nr.42/1995, cu modificarile si completarile ulterioare: - mustrare; - avertisment; - suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o

perioada de 3 luni la un an; - interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat; - sanctiunile disciplinare care se stabilesc in functie de abateri, pronuntate de Comisiile de Disciplina

ale filialelor, c) rezolva contestatiile formulate impotriva hotarârilor disciplinare pronuntate de comisiile de

disciplina ale filialelor. d) aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil

autorizat membrilor Corpului care au savârsit abateri grave Competentele Comisiei de Disciplina a filialei sunt: a) vegheaza la respectarea Codului etic si a Regulamentului si normelor Corpului.

Sanctiunile se aplica in functie de abaterile disciplinare, de gravitatea incalcarii si urmarile acestora,

precum si de persoana in cauza; b) sanctioneaza abaterile disciplinare savarsite de EC,CA,membri ai filialei, cu domiciliul

in raza teritoriala a acesteia, chiar daca abaterile au fost savarsite in raza teritoriala a altei filiale; c) instiinteaza presedintele Consiliului filialei si pe reprezentantul Ministerului Economiei

si Finantelor despre reclamatiile primite ( exceptie fac reclamatiile indreptate impotriva membrilor

Biroului Permanent, al profesionistilor societasilor straine, care se adreseaza Comisiei Superioare de

Disciplina).

. Care sunt domeniile acoperite de standardele Internaţionale ale profesiei?

Page 13: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

Domeniile acoperite de standarde Internationale ale profesiei sunt; contabilitatea , auditul , evaluarea

si deontologia.

2. Definiţi auditul în general şi identificaţi elementele fundamentale ale definiţiei. Prin audit, în general, se înţelege examinarea profesională a unei informaţii în vederea

exprimării unei opinii responsabile şi independente prin raportarea la un criteriu (standard, normă) de

calitate. Se reţin elementele principale care definesc auditul, în general, a căror absenţă poate

pune în discuţie dacă o activitate este sau nu audit şi anume: examinarea unei informaţii trebuie să fie exclusiv o examinare profesională:

scopul examinării unei informaţii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; opinia exprimată asupra unei informaţii trebuie să fie res­ponsabilă si independentă, ceea ce

presupune că persoana care face această examinare are anumite responsabilităţi pentru activitatea sa şi

trebuie să fie o persoană indepen­dentă; examinarea trebuie să se facă nu oricum ci după anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse

într-un standard sau normă legală sau profesională care constituie criteriu de calitate.

3. Definiţi şi explicaţi pragul de semnificaţie în audit. În general, prin prag de semnificaţie se înţelege nivelul, mărimea unei sume peste

care auditorul consideră că o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea şi sinceritatea situaţiilor financiare, cât şi imaginea fidelă a rezultatului, a situaţiei financiare şi a patrimoniului intreprinderii.

Altfel spus, pragul de semnificaţie reprezintă ceea ce în contabilitatea anglo-saxonă poartă

denumirea de materialitate, adică nivelul de eroare sub care înţelegerea şi interpretarea situaţiilor

financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferenţa dintre un profit net de 499mii lei şi

unul de 500 mii lei nu pare să influenţeze evaluarea unei societăţi comerciale, în timp ce două cifre

alternative de 250 mii lei şi 500 mii lei par să fie substanţial diferite şi probabil vor duce la o evaluare

destul de diferită a societăţii. La începutul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a

determina domeniile şi sistemele semnificative. În cursul misiunii, pragurile de semnificaţie determinate pentru controlul fiecărei secţiuni

din situaţiile financiare permite orientarea programelor de muncă spre riscurile existente, prin

stabilirea mai corectă a eşantioanelor de control; aceasta evită angajarea în lucrări care nu vor servi la

fundamentarea opiniei asupra situaţiilor financiare. Aceste praguri sunt, în general, inferioare

pragului global pentru a ţine cont de cumulul posibil al erorilor constatate. La sfârşitul misiunii, pragul global permite auditorului să aprecieze dacă erorile constatate trebuie să

fie corijate sau să facă obiectul unei menţiuni în raport, dacă intreprinderea refuză să le corijeze. Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificaţie permite:

orientarea mai bună şi planificarea misiunii; evitarea lucrărilor inutile; justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.

Pentru determinarea pragului de semnificaţie pot fi utilizate diferite elemente de referinţă: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc. Definirea pragului de semnificaţie permite auditorului încă de la începutul activităţii (misiunii) sale

să aprecieze mai bine sistemele şi conturile susceptibile să conţină erori sau inexactităţi semnificative,

iar la sfârşitul misiunii să aprecieze dacă anomaliile pe care le-a descoperit trebuie să fie corectate în

cadrul exerciţiului, în scopul de a putea emite o opinie fără rezerve.

Page 14: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

Unele circumstanţe particulare trebuie avute în vedere la determinarea pragului de semnificaţie: existenţa unor prevederi legale, statutare sau contractuale; evoluţia importantă de la un an la altul a unor posturi;

capitaluri proprii sau rezultate anormale.

4. Ce sunt sistemele şi domeniile semnificative în audit? Profesionistul contabil are posibilitatea să îşi orienteze misiunea în funcţie de

domeniile şi sistemele semnificative; această orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenţă semnificativă asupra situaţiilor financiare şi deci asupra programării şi planificării misiunii de audit, permiţând: determinarea naturii şi întinderii controalelor în raport cu pragul de semnificaţie ales; organizarea lucrărilor de audit astfel încât să fie atins obiectivul de a certifica situaţiile financiare în mod raţional, cu maxim de eficacitate şi în cadrul termenelor convenite cu clientul La începutul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificaţie este necesar pentru a determina domeniile şi sistemele semnificative. 1. Definiţi profesia contabilă şi arătaţi activităţile care o compun.

Totalitatea activitatilor/serviciilor care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a

specialistilor care le efectueaza/presteaza, precum si organismele lor profesionale. Activitatile care compun profesia contabila: - tinerea contabilitatii - elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare - auditul statutar - alte lucrari de audit financiar-contabil - management financiar-contabil - servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala) - servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor - evaluari de intreprinderi si titluri

alte servicii contabile si paracontabile

2. De ce este necesară reglementarea profesiei contabile? Pentru a atainge obiectivele (comandamentele) fundamentale si anume: - educatie: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; - etica: comportamentul deontologic al membrilor lor; - calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor, Organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel

inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii,membrilor lor. Organismul profesional trebuie sa

reglementeze activitatile si conduita membrilor sai pentru a se asigura ca responsabilitatea sa fata de

interesul public este indeplinita, chiar si atunci cand exista o reglementare externa semnificativa a

profesiei din partea unei agentii guvernamentale. O profesie, in general, este definita si judecata prin cunostintele, aptitudinile, atitudinea si etica

celor implicati in aceasta profesie; reglementarea unei profesii este un raspuns precis la nevoia de

standarde sigure, care sa fie indeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depinde: - profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si

societatii; - conditiile de piata in care activeaza profesia;

Page 15: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

- calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica

faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata,ceea ce implica: adoptarea de

standarde profesionale, tehnice; adoptarea de reguli etice; nevoia de reprezentare a utilizatorilor

necontractati ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii.

3. Care sunt atribuţiile Consiliului Superior al Corpului? Atributiile presedintelui Consiliului Superior al Corpului sunt: a) Convoaca si conduce sedintele C.S. si ale B.P. b) Conduce si coordoneaza dezbaterile. c) Prezinta anual C.S., spre adoptare, proiectul de buget pentru exercitiul viitor.

1. Conţinutul paragrafului de opinie din raportul de audit statutar. Într-o misiune de audit de bază există două forme de exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare

care au aceeaşi valoare: ―dau o imagine fidelă‖ sau ―prezintă în mod sincer în toate aspectele lor

semnificative‖. Exiztă 4 tipuri de opinie: - opinia fără rezerve; - opinia cu rezerve; - opinia defavorabilă; - imposibilitatea de a exprima o opinie.

6. Care sunt serviciile (lucrările) pe care le poate efectua expertul contabil? a) tinerea sau supravegherea contabilitatii si intocmirea bilantului contabil: • acordarea asistentei privind organizarea si tinerea contabilitatii, inclusiv in cazul sistemelor

informatice; • elaborarea si punerea in aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unitatii, a

contabilitatii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune si controlului prin buget, in

baza si cu respectarea normelor generale. b) efectuarea de analize economico-financiare: • analiza structurilor financiare; • analiza gestiunii financiare si a rentabilitatii capitalului investit; • tehnici de analiza si de gestiune a fondului de rulment; • sistem de credit leasing, factoring etc.; • elaborarea de tablouri de finantare si planuri de trezorerie; • elaborarea de tablouri de utilizari si resurse; • asistenta in prevenirea si inlaturarea dificultatilor unitatii. c) efectuarea de audit financiar contabil, ca: • diagnostic-financiar – cresterea, rentabilitatea, echilibrul si riscurile financiare; • audit intern - organizarea sau controlul regularitatii si sinceritatii sistemului; • studii, asistenta pentru realizarea de investitii financiare; • audit statutar si certificarea bilantului contabil, cu respectarea reglementarilor specifice; d) efectuarea de evaluari potrivit Standardelor Internationale de Evaluare, ca: • evaluari de bunuri si active patrimoniale; • evaluari de intreprinderi si de valori mobiliare pentru vanzari, succesiuni, partaje, donatii sau la

cererea celor interesati; • evaluari de elemente intangibile. e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane

fizice ori juridice in conditiile prevazute de lege, ca: • expertize amiabile (la cerere); • expertize contabil-judiciare;

Page 16: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

• arbitraje în cauze civile; • expertize de gestiune. f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca: • întocmirea de situaţii periodice; • consolidarea conturilor şi bilanţului; • intocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung. g)executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca: • studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal; • participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale; • asistenţă în probleme de T.V.A. şi impozite; • fiscalitate imobiliară; • asistenţă în aplicarea tarifului vamal; • asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor. • vizarea declaratiilor fiscale anuale ale agentilor economici; h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică; • organigrame, structuri, definiri de funcţii; • legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor; • analiza şi organizarea fluxului informaţional; • formarea profesională continuă; • contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii; • mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor; • alegerea softurilor necesare. i) îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor la

societăţile comerciale; j) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor

comerciale; k) efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale care presupun cunoştinţe

de contabilitate. l) îndeplineşte atributiile prevazute de lege in procedurile de reorganizare judiciara si

faliment, cun ar fi: fuziuni, divizari, dizolvari, retragerea sau excluderea unor asociati etc.;

2. Definiţi conceptul de imagine fidelă în audit. Noţiunea de imagine fidelă în audit nu este clar definită; de o manieră generală, însă, imaginea fidelă

este un concept ce nu poate fi disociat de regularitatea şi sinceritatea contabilităţii. REGULARITATEA presupune conformitate la regulile şi procedurile contabile, deci la

principiile contabile general admise; SINCERITATEA presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi procedurilor

contabile, în funcţie de cunoaşterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea

şi importanţa operaţiilor, evenimentelor şi situaţiilor din întreprindere Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă, auditorul trebuie să se asigure că

următoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborării situaţiilor financiare:

Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt

înregistrate în contabilitate.

Realitatea: criteriul realităţii operaţiilor presupune că toate elementele materiale din

scripte corespund cu cele iden­tificabile fizic şi că toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de

cheltuieli reflectă valori reale şi nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză; altfel spus, toate

informaţiile prezentate prin situaţiile financiare tre­buie să poată fi justificate şi verificate.

Corecta înregistrare în contabilitate si prezentare în si­tuaţiile financiare a

operaţiilor presupune că aceste ope­raţii trebuie:

Page 17: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

- să fie contabilizate în perioada corespunzătoare, urmărindu-se deci respectarea independenţei

exerciţiilor; cri­teriul perioadei corecte: - să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine deter­minate, aritmetic exacte, urmărindu-se

respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile

Criteriul corectei imputari

Criteriul corectei prezentari in conturile anuale

3. Prezentaţi 5 deosebiri fundamentale între auditul intern şi auditul statutar. Audit intern (respectarea procedurilor interne stabilite de conducerea entităţii si alte comenzi

sau solicitări ale conducerii).

Face parte din controlul intern al entităţii.

Se realizează de regulă prin angajaţi (servicii, birouri etc.) independenţi de celelalte

structuri executive.

Nu are obligaţii extra entitate (de regulă).

Independenţa e limitată la nivelul înţelegerii conducerii executive. Auditul statutar (auditarea situaţiilor financiare si alte sarcini sau obiective stabilite de lege)

Se realizează prin persoane fizice sau juridice stabilite de acţionari.

Se respectă normele unui organism profesional.

Asigură credibilitatea necesară pentru terţi asupra situaţiilor financiare ale entităţii.

Independenţa - principiul de bază pentru credibilitate.

4. Ce sunt conturile semnificative în audit? Conturile semnificative sunt acele conturi a căror valoare reprezintă o parte importanta din situaţiile

financiare sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte importantă din acestea şi care pot

ascunde erori sau inexactităţi semnificative a căror im­portanţă relativă e direct legată de regularitatea

contabilităţii, in­fluenţând semnificativ aceste situaţii financiare. Identificarea conturilor semnificative se sprijină în mod esen­ţial pe examenul analitic, un ansamblu de tehnici

care constă în: - efectuarea de comparaţii între datele din conturi cu cele trecute şi ulterioare; - analiza fluctuaţiilor şi tendinţelor; - studiul şi analiza elementelor neobişnuite. Unele conturi care sunt la pruna vedere nesemnificative, pot ascunde o mare probabilitate de erori ca, de

exemplu: - conturi cu solduri mici dar care tranzitează sume impor­tante; - conturi puternic afectate de aprecieri (provizioane); - conturi care presupun tehnici contabile complexe; - conturi cu anomalii aparente (solduri creditoare la casă,de exemplu); - conturi care prin natură sunt purtătoare de riscuri (conturide regularizare).

1. Ce înţelegeţi prin independenţa profesionistului contabil? Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului

ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta. Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil. Componentele independentei:

Page 18: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

1. Independenta de spirit (in gândire): — Stare de gândire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie afectatã

judecata profesionala; — Ea presupune integritate si obiectivitate. 2. Independenta in aparentä: — reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate

sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului

contabil; — este componenta fundamentala a independentei. Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este

incompatibilä cu orice alta activitate curentä. Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalä, cu

deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masurä de a influenta lucrãrile

profesionistului contabil. Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa îsi găsească manifestarea deplina în

exercitarea profesiei si în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor

stabilite de Corp. • Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilitătii

de a actiona în interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv

în a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. Actionând în interes public, un

profesionist contabil ar trebui să respecte si să se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod. •

Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori,

angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se

bazează pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea

corespunzătoare a economiei. Aceasta încredere impune profesiunii contabile o răspundere publica.

Interesul public este definit drept bunăstarea colectiva a comunitătii si a institutiilor deservite de

profesionistul contabil

2. Cum explicaţi rolul expertului contabil pentru dezvoltarea economiei? Nu exista progres uman fara dezvoltarea pietelor, dar pietele nu se pot dezvolta fara

profesionisti contabili, deci profesionistii contabili satisfac un interes general. Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei

intreprinderi iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Trebuie mentionat rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte, prin faptul ca determinarea

si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile importanteale profesionistilor

contabioli, iar pe de alta parte, de calitatea muncii lor depinzand bunastarea salariatilor si a

cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a actionapeste tot in interes public,

iar aceasta misiune trebuie indeplinita indiferent de locul in care isi desfasoara activitatea: in

insititutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera.

3. Ce este CECCAR şi cum este el organizat? C.E.C.C.A.R., Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, este o persoana juridica de utilitate publica si autonoma, din care fac parte expertii contabili si contabilii autorizati, precum si societatile comerciale de expertiza contabila si societatile comerciale de contabilitate, in conditiile prevazute de lege. Sediul central al Corpului este in municipiul Bucuresti. CECCAR are filiale fara personalitate

juridica in fiecare resedinta de judet si municipiul Bucuresti. Este astfel organizat incat sa isi poata

indeplini atributiile de organism de autoreglementare.

Page 19: Aptitudini CECCAR Audit Si Doctrina Deontologie

La nivel central: - Organe de decizie ( alese) :

o Conferinta Nationala

o Consiliul Superior

o Biroul Permament

o Presedintele Corpului

- Organe de executie ( numire sau desemnare):

o Directorul general executive;

o Sectoare ( departamente, servicii). La nivel de filiala: - Organe de decizie (alese) :

o Adunarea generala

o Consiliul filialei

o Biroul Permament

o Presedintele filialei

Organe de executie ( numite sau desemnate) :

o Directorul executiv Sectoare ( departamente , servicii)

4. Care sunt organele de conducere şi de control ale CECCAR? La nivel central: - Organe de decizie ( alese) :

o Conferinta Nationala

o Consiliul Superior

o Biroul Permament

o Presedintele Corpului

- Organe de executie ( numire sau desemnare):

o Directorul general executive;

o Sectoare ( departamente, servicii). La nivel de filiala: - Organe de decizie (alese) :

o Adunarea generala

o Consiliul filialei

o Biroul Permament

o Presedintele filialei Organe de executie ( numite sau desemnate) :

o Directorul executiv Sectoare ( departamente , servicii) Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere sunt: La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei

5. Care sunt comandamentele fundamentale ale profesiei contabile? Comandamentele fundamentale sunt: - educatie: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; - etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;

- calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor,