Operonul (2)

20
Universitatea Academiei de Științe Universitatea Academiei de Științe Facultatea,,Științe ale Naturii,, Facultatea,,Științe ale Naturii,, Specialitatea,,Biologie moleculară,, Specialitatea,,Biologie moleculară,, Operonul Operonul lactozei lactozei si a Triptofanului si a Triptofanului A realizat : Paladi Ana-Maria A realizat : Paladi Ana-Maria Chișinău,2013 Chișinău,2013

Transcript of Operonul (2)

  • Universitatea Academiei de tiineFacultatea,,tiine ale Naturii,,Specialitatea,,Biologie molecular,,

    Operonul lactozei si a Triptofanului

    A realizat : Paladi Ana-Maria

    Chiinu,2013

  • Cuprins1.Definiia de Operon.2.Componentele operonului.a)genele structuraleb)regiunea operatorc)regiunea promotord)gena reglatoare3.Reglarea pozitiv.4.Reglarea negativ.5.Operonul triptofanului.Bibliografie...

  • Operonul este o unitate funcional de reglare, alctuit dintr-un grup de cistroni (A, B, C etc.), care codific o anumit funcie (de exemplu, biosinteza enzimelor unei ci metabolice) i este transcris unitar ntr-o molecul de ARNm policistronic.Cel mai cunoscut este operonullac, care codific i regleaz sinteza enzimelor ce intervin n metabolismul lactozei.

  • Pe bazastudiului operonului lac, Jacob i Monod (l967) au elaborat modelul clasic de structur a operonilor. Un operon este alctuit din:gene structurale; regiuneaoperator(o) format din circa 27 de perechi de baze, ce funcioneaz ca situs de recunoatere i legare a represorului specific;regiuneapromotor(p), cu o lungime de circa 80 de baze, cu rolul de a lega ARN-polimeraza pentru iniierea transcrierii genelor structurale;gena reglatoare, situat adiacent sau la distan de regiunea operatoare, ce ine sub control toate celelate gene ale unui operon.

  • E. coli utilizeaza lactoza ca unica surs de carbon. Enzimele eseniale pentru catabolismul acestui dizaharid sunt -galactozidaza (sub aciunea creia, lactoza este hidrolizat la galactoza i glucoz), galactozid-permeaza (necesar transportului lactozei prin membrana celulei bacteriene) i thiogalactozid-transacetilaza (al crei rol fiziologic este incert).

    Reglarea pozitiv

  • Operonul lac este inductibil: o gen reglatoare produce un represor care se leag de operator blocnd transcrierea unor gene structurale.

  • Prezena alolactozei inactiveaz represorul permind transcrierea genelor structurale ale operonului lac.

  • Celulele deE. colicultivate pe un mediu cu glucoz sau cu glicerol, conin mai puinde l0 molecule deb-galactozidaz/celula, iar numarul lor crete la cateva mii, dup cultivarea celulelor pe mediul cu lactoza. Sintezab-galactozidazei este inductibil. Inductorul fiziologic al sintezeib-galactozidazei estealolactoza(izomerul glucoza-l,6-galactoza), derivat din lactoz, printr-o reacie de transglicozilare. Sinteza alolactozei este catalizat de cele cateva molecule deb-galactozidaz, existente n celul, nainte de inductie. Sintezab-galactozidazei la nivel minim se numetesinteza constitutiv de baz(bazala) i este posibil, deoarece legarea represorului de operator nu este niciodat att de ferm ncat s blocheze complet transcrierea operonului.

  • Inductorul (lactoza) se asociaz cu represorul i l modific, astfel ncat acesta nu mai interactioneaz cu operatorul. n prezena inductorului, operatorul rmane liber i promotorul este disponibil pentru iniierea sintezei ARNm. Genele structurale z, y, a sunt transcrise ntr-o molecul de ARNm, codificatoare pentru toate cele trei proteine. O molecul de ARNm ce codific sinteza a cel puin dou proteine diferite se numete poligenomic sau policistronic .Reglarea operonului necesit ca gena operatoare s fie adiacent genelor structurale ale operonului (lac z, lac y, lac a), dar proximitatea genei lac nu este obligatoriu necesar, deoarece represorul lac I este o protein difuzibil.

  • Genele ARNm lac sunt traduse diferenial. Raportul cantitativ al celor trei proteine (-galactozidaza, permeaza i transacetilaza) este l,0 : 0,5 : 0,2. Sinteza lor difereniata cantitativ este rezultatul reglrii traducerii pe doua ci: l) Gena z este tradus prima, din ARNm policistronic. Dupa sinteza -galactozidazei, jumtate din ribosomi se detaeaza de molecula de ARNm. 2) ARNm bacterian este degradat dupa cteva cicluri de traducere. Degradarea este lent, dar incepe cu o frecvena mai mare la nivelul genei a dect la nivelul genei y, iar degradarea la nivelul genei y este mai frecvent decat la nivelul genei z.

  • Reglarea negativ Proteina represor produsul de sinteza a genei lac I, se leag de secvena operatoare a operonului. Represorul s-a purificat din celulele bacteriene infectate cu fagi transductori ai genei lac. n absena inductorului, represorul se leag cu mare afinitate de regiunea operatoare

  • S-au izolat mutante defective pentru sinteza uneia din cele trei proteine. De exemplu, mutanta z- y+ a+ este defectiv pentru sinteza beta-galactozidazei, dar sintetizeaz permeaza i transacetilaza. Cea mai interesant clasa de mutante este aceea a mutantelor constitutive, care sintetizeaz cantiti mari ale celor trei proteine n absena inductorului.

    Rata sintezei celor trei proteine este, n mod normal, controlat de o gen reglatoare comun (gena i). Bacteriile de tip salbatic sunt inductibile i au genotip i+ z+ y+ a+. Efectul reglator al genei i se realizeaz prin intermediul represorului pe care-l codific.

  • Operonul triptofanului Represia enzimatic reprezint fenomenul scderii ratei de sintez a unui grup de enzime metabolic nrudite, ori chiar de oprire a sintezei lor, ca urmare a prezenei n celul, a unui metabolit cu rol de represor. Enzimele din aceasta categorie se numesc represibile.

    Operonul triptofanului (trp) la E. coli codific sinteza acestui aminoacid . Reglarea operonului se face astfel ncat, cand triptofanul se gasete n mediul de cretere, operonul trp nu este transcris. Cand aprovizionarea celulelor cu triptofan este insuficient, transcrierea operonului este initiat.

  • Triptofanul se sintetizeaz n 5 trepte, fiecare catalizat de o enzim specific. La E. coli, genele codificatoare (A, B, C, D, E) ale enzimelor sunt traduse dintr-o molecul de ARNm policistronic. Prima gen tradus este trp E.

    Diagrama operonului triptofanului la E. coli.

  • Cnd aprovizionarea celulei cu triptofan exogen este diminuat, operatorul este liber i transcrierea ncepe. Acesta este principiul mecanismului reglator on-off. Cile biosintetice sunt controlate nsa, prin mecanisme mai fine, n care concentraia enzimelor unei ci este variabil n funcie de concentraia produsului final al cii. Mecanismul const n terminarea prematur a transcrierii, nainte ca prima gen structural s fie transcris.

  • Pe masur ce triptofanul disponibil scade, ncepe transcrierea, dar aceasta este modulat cantitativ. ntre promotor i operator sunt dou regiuni, denumite leader i atenuator (trp L si trp a). Secvena L, necodificatoare, se gsete la capatul 5 al moleculei de ARNm.

    Moleculele de ARNm Leader au rolul de a recepiona concentraia triptofanului sintetizat de enzimele operonului. Dac nivelul triptofanului este sczut, ARN-polimeraza depete situsul atenuator i transcrie ntregul operon. Invers, creterea concentraiei aminoacidului n celul, blocheaz transcrierea la nivelul secvenei atenuator.

  • Din punct de vedere molecular, mecanismul reglator este condiionat de faptul c la bacterii, transcrierea este cvasi-simultan cu traducerea mesajului. Fenomenul represiei sintezei enzimelor prin feed-back, permite celulei s menin n limite adecvate, concentraiile relative ale enzimelor necesare sintezei aminoacizilor, proteinelor, acizilor nucleici etc.

  • BibliografieGenetica, evolutionism, ecologie. Autor: Lucian GavrilaCercetari de genetica vegetala si animala, Volumul I,www.scrigroup.com/educatie/biologie/Reglarea-activitatii-celulei-b63357.phpwww.happytreeflash.com/triptofanului-ppt.htmlhttp://www.slideshare.net.operonulhttp://bimogeum.ucoz.com/Biologie_moleculara/Rom/Prezentations/Gena_Rom.pdf

    http://www.scrigroup.com/term/structura-operonului_s-28.php

  • V mulumim pentru atenie...

    ***