ffi OMUL DIN CASTELUL INAL|

PHItIPK. DICKW CMUL DIN CASTELUL INALT

Edigia a V-a

Traducere din limba englezdMtncea $reralicu

NTMTFA

1

Timp de o sdptImAntr, R. Childan pXndise cu nerlbdare sosirea

pogtei, dar preliosul transport din Statele Munlilor StAncogi nu

sosise inci. Joi dimineaga, deschizAnd magazinul 9i vizAnd duqu-

meaua plinn de scrisori aruncate prin fanta ugii, se gAndi: azi voiavea de-a face cu un client supirat.

tgi umplu o ceagci de ceai de la automat, cu cinci cenfi, luio mIturtr gi incepu si deretice; curAnd, trotuarul din fala maga-

zinului siu, American Artistic Handcrafts Inc.1, curilit lunl, fugata pentru o noul zi. Umplu sertarul maginii de marcat cu

mlrungig, aranjd o vazd" cu gdlbenele proaspete gi puse radioul insurdinl pe un post care transmitea muzicd instrumentald. Afard,

pe trotuar, oameni de afaceri mergeau gribili, in drum spre

birourile lor de pe Montgomery Street. in depnrtare trecu un

tramvai; Childan se opri si-l priveasci, incnntat. Femei in rochii

lungi, din mitase colorati... le privi gi pe ele. Apoi suni telefonul.

Se risuci si rdspundi.

- Da! zise o voce cunoscuti.

Lui Childan i se strAnse inima.

1 ,Obiecte de and tradifonali americani" (n. tr).

PHILIP K. DICK

- Domnul Tagomi la telefon. A sosit posterul meu cu recru_tarea ln Rdzboiul Civill, domnulel VI rog si vi amintigi; mi l-agiprornis in cursul sdptdmAnii rrecute.

Vorbea pe un ton aferat, repezit, nu foarte politicos 9i abiainteligibil.

- Nu v-am lasat eu, domnule Childan, o surnd ln acest sens?

il voi face cadou, 9ti1i? V-arn mai explicat: un cl.ient.

- Am ficut investigagii exrinse, incepu Childan, pe propriamea chelmiald, domnule Tagonii, cu privire la lucrul prornis, care,vdt dagi seama, nu se gisegte in regiunile astea gi prin u.rmare este...

Tagomi il intrerupse:

- A;adar, n-a sosit? : .

- Nu, domnule Tagomi.O pauzd glaciale.

- Nu rnai por a$repta, spuse Tagomi.

- Nr, domnule.

Childan privi morocinos prin virrina rnagazinului luminastrrlucitoare de afard.qi clndirile penrru birouri: san Francisco"

- Atunci, altceva in loc. Ce-mi recomandali, dornnuleChildren2? ii stAlci Tagomi numele in mod intengionat.

La auzul insultei, urechile lui Childan l'ari foc. tgi smulsescaunul de sub el, fntr-o lnspdimAntitoare rnonificare a sitr,rapiei.Aspiraliile, ternerile 9i chinurile lui Roberr chilclan furd starniteqi ieqirn la iveald, il invadarl, impiedicAndu-l si vorbe*sci. Sebalbai, cu mana urnezid pe recepror. Aerul din magazin mir.seaa gilbenele; muzicase auzea ln conrinuare, dar el se simlea ca gi

cum s-ar fi prdbugit intr-o mare indepdrtatd"

- Pei..., reugi sI mormdie. O centrifugi pentru smAntAni.O magind de fecut inghepatd, de pe la 1900.

IRizboiul civil american (1S61-1365) (n. tr.).

'? Childan se poare pronunta asemdniror cu chiltlren - ,,copii.. (n. tr.).

6

l

I OMUL DIN CASTELUL 1NALT

Mintea ii refuza si gAndeasci. Tocrnai atunci cAnd ui1i, tocmai

atunci cAnd te prostegti de unul singur. Aveatreizeci gi opt de ani

pi-9i amintea de zilele de dinainte de rdzboi, de celelalte vremuri.

Franklin D. Roosevelt gi TArgul Internapional; aha lume, mai buni.* Ag putea aduce la dumneavoastri, la birou, diverse obiecte

rare, sI alegegi? murmuri el.

Fu stabilite o tntAlnire pentru ora 14.00. ,,Va trebui sn inchid

magazlnul", realizd el cAnd puse receptorul in furcI. Nu avea de

ales. Trebuie sI pistreze bundvoinla unor asemenea clienqi;

succesul in afaceri de ei depinde.

Cum stitea, tremurAnd, igi dadu seama ci cineva - un cuplu -intrase in magazin. Un berbat qi o femeie, tineri, amAndoi chipegi,

bine imbrlcali. Ideai. Se linigti qi se indrepti u$or, zAmbindule

profesional. Erau aplecali peste o vitrini gi studiau o scrumierd

incAntltoare. CIsitorili, ghici el. Locuiesc in City of the I7inding

Mists, in noile apartamente de lux de pe Skyline, cu vedere

ctrtre Belmont.

- Buni ziua, zise el, simjindu-se mai bine.+.4r.-h zdmbtd cu amabilitate fdrd pic de superioritate. Vitrinele

lui, care intr-adevir erau cele mai atrdgltoare de acest gen de pe

Coastd, le impusese rd oarecare respect; Childan observi asta gi le

fu recunoscdtor. Ei tnlelesere.

- Piese intr-adevir excelente, domnule, zise tAnirul.

Childan se inclini spontan.

Ochii lor, plini de ingelegere 9i de tncAntare la vederea obiec-

telor de artdpe care el le vindea, pentru gusturile gi satisfacliile lor

cornune, rdmaserl alintili asupra lui; ii mullurneau pentru cdavea

asemenea lucruri pe care sd le priveasci, si le atingd gi si le exa-

mineze,si le intoarci pe toate pd4ile, poate chiar faresecumpere.

,,Da", se gAndi el, "gtiuin ce fel de magazin se afl5; nu-i o du-

gheani cu prostioare pentru turigti: f;r; plecule din lemn de

A PHILIP K. DIGK

sequoia pe care scrie Muir'Woods, Marin County, S.p.A.l, cuzdrdngdnele nostime, cercei penrru fetile sau cdrgi pogtale cu ima-ginea Podului2.' Ochii fetei mai ales, mari, negri. ,Ce ugor., gAndiChildan, ,,m-a$ putea indrigosti de o fatd ca asta.Ce tragici mi_arfiviagaatunci; ca gi cum n-ar fi deja destul de rea.,, ii st,rdie parulnegru, elegant, unghiile ficute, urechile cu gluri pentru cerceiilungi, din alami,lucrali de mAna...

- cerceii dumitale, murmurr el. sunt cumpirali de aici, oare?- Nu, zise ea. De acastr.

childan dadu din cap. Nu-s obiecte deartd,americani conrem-porand; doar trecutul putea fi reprezentat aici, intr_un astfel demagazin ca al lui.

- Stagi mult aici? intrebl. La noi, in San Francisco?- sunt detagat penrru o perioadr nedefiniti, zise b'rbatul.

cu comisia de evaluare a proiectului privind nivelul de viagr inzonele dezavantajate.

Pe {ayd, i se citea mAndria, nicidecum suferinla. inse nu eramAndria rdcanilor neciopliji, care mestecd gumi, cu murrele lorlacome de lirani, fA$indu-se pe Market Srreer3 9i holbAndu-se laspectacolele deocheate, la filmele sexy, clscAnd gura prinpasajele stramte' prin barurile de noapte ieftine c'fotografii d"blonde intre doui varste, care-gi jin sfarcurile intre degetere rorzbircite gi rAnjesc..., la locuinlere mizere, rdsunand de muzicrgihgioasi de jazz, inghesuite Ln zona ferd coline din sanFrancisco - barici gubrede din cutii de conserve gi scanduri, carerisrriseri dintre ruine incr dinainte de a cddeaultima bombe.Nu - omul aparyinea elitei. Cult, instruit, chiar mai mult decAtdomnul Tagomi, care ln definitiv era un inalt demnirar, in in"lt"

1 Statele Pacifice ale Americii (n. tr.).2 Golden Gate Bridge (n. tr.).3 Arteri principah, loc trad{ional de promenadl, in San Francisco (n. tr.).

U OMUL DIN CASTELUL INALT

Misiune Comerciali de pe Coasta Pacificului. Tagorni era in

vArsti. Atitudinile i se formaseri tn timpul Guvernului Militar.

- A1i fi dorit nigte obiecte de artd etnografici american[

tradigionale, pentru cadouri? intrebe Childan. Sau poate ca si vr

decorali noul apartament pentru cAt stali aici?

Daci era vorba de ultima varianti... inima ti zvicni.

- Presupunere exactl, spuse fata. trr."p.* decorarea. Suntern

un pic nehotIrAli. Credeli cd ne puteii ajuta?

- Da, ag putea aranja si vin la dumneavoastrd acasd, zise

Childan. Si iau cu mine cAteva mostre, sd vi pot sugera in con-

text, dupl cum dorili dumneavoastrl. Este, desigur, specialita-

tea noastri.

tqi hsn ochii tn jos, pentru a-gi ascun.de sPeranla. Putea fi vorba

de mii de dolari.

-IJrmeazdsi primesc o masi New England, din a4ar, incheiatX

numai tn lemn, fdre cure, de o imensd frumusele gi valoare. $i

o oglindx din vremea Rizboiului din 1812. De asemenea, arti indi-

geni: cAteva covoare din pir de capri, in culori vegemle.

- Eu unul, zise berbatul, prefer arta citadinl.

- Da, fecu Childan cu entuziasrn. Ascultali, domnule! Am o

picturi murald, din anii'30, pe lemn, patru panouri, infafqAnduJ

pe Horace Greeleyl, o piesi de coleclie de o valoare inestimabilL

- O, zise bnrbatul cu ochi negri.

- $i un fonograf Victrola, dela 192A, rnontat intr-o cornodi

ldcuitd.

-o!- $i, domnule, ascultali aici: o picturi inrimatl, semnatd de

Jean Harlow2.

1 Ziarist Ei lider politic american (lsll-1872) (n. tr).2 Actrild americanddin perioada filmului mut (X911-1937) (n. tr).

9

qc'PHII.IP K. DICK

BSrbatul ficu ochii rnari.

-Facem araniarnenteler intrebe childan, prinzind corectmomenrul psihologic. iqi scoase din buzunarul interior al haineipixul 9i carnegelul.

- Arn sd-mi notez numele qi adresa dumneavoastrd, doamni9i dornnule.

Dupi ce perechea ieqi agale din magazinul lui, Childan rlrnase,cu rnainile la spare, privind in stradd. Bucurie. Daci toate zilelede afaceri ar fi caasta... dar asta era mai murt decat o afacere, erasuccesul rnagazi'ului lui. A lost o qansd si intre intr-o reragiesociala cu o rAndri pereche de japonezi qi si fie acceprat maidegrabl ca om decAt ca yanhew, sau gi mai bine, ca negustor deobiecte de arri. Da, tinerii de azi, din generaEia care se ridiciacurn"', ei, care nu-gi aduc ami'te de vremurire dinainte de rdzboisau chiar de rrzboiul insu9i... erau speranga omenirii. Diferengeledintre pozipiile sociale nu aveau nicio sernnificalie pentru ei.

,,Se va sfArgi", se gAndi Childan. ,,CAndva. tnsd;i ideea de pozigiesociali. Nici guvernangi, nici guvernagi _ oameni.l

$i rotugi rrem{rra de fricr, imaginandu-se cum le va bare la ugd.igi examina insemndrile. Familia Kasoura. odatd ajuns iniuntru,fera lndoialx, i se va oferi ceai. Va {ace oaretotul aga cum secuvine? Va gti ce gest gi ce vorbe sunt potrivite fiecirui momentlOri se va face de ruqine, ca un barbar, prin cine qtie ce gregealinefericitd?

Fe fati o chema Betty. ,,CAtd inEelegere pe chipul ei,,, se gAndi.

"$i ce ochi bl|nzi,plini de simparie.', Desigur, chiar gi t'ti.rrp.rlscurr cxt a srat in rnagazin,ii citise'rzuinqere 9i netmplinirile.

Sperangele lui... se simpi deodatd amegit. Ce aspiragii vecine curiebunia, dac{ nu chiar sinuciga$e, avea el? Dar, se gtia, relaliiledintre japonezi giyankei,in general, erau inrre b;rba1i )aponeziqi {erneiyan'kee. As'a...ideea fi r'dcu sr-qi piardi curajur. $i mai era 9i

W OMUL DIN CASTELUL INALI'

mdritatd. tqi goni din minte procesiunea gAndurilor involuntare

gi incepu sa deschidi preocupat po;ta de dimineal5.

Descoperi cI inci ti tremurau rnAinile' Aperi igi aduse aminte

de intAlnirea de la ora 14.00, cu domnul Tagomi; tn acel xrloment'

mAinile incetari s5-i mai tremure 9i nervozitatea i se transformX

in hotirAre. ,Trebuie si fac o propunere acceptabili", igi spuse"

,,tlnde? Cum? Ce? Un telefon. Ponturi" Abilitate in afaceri." SX

fac5 rost de un Ford !929 perlect recondipionat, inclusiv capota

din material textil (negru). Un avion trimoror de poqt5, c,riginal,

nou-nout, ambalat cu totul, descop,erit tntr-un hangar din Ala-

bama etc. Sd scoati la iveah capul rnurnificat al domnului E. Bill1,

c-u tot cu fire de pin alb, senzalional produs artizanal arnerican"

Sd fac sd circule reput$tia rnea cl.e fin cunosclltor prin tot Pacificui,

nelasAnd deoparte nici Home Islandsz.

Ca si se inspire, igi aprinse o gigari cu marihuana, excelenta

rnar c5. Land-O- Smile s.

tr, ."*.r* lui de pe Hayes Street, Frank Frink stltea intins tn

pat, intrebAndu-se cum sI se scoale. Soarele striiucea prin jaluzetre

peste rnormanul de haine cdzute pe dugumea" Ca 9i ochelarii' Sd

calce pe ele? ,sl incerc sd ajung la baie pe cealaltx rutd", se gAndi.

,,TArAg sau de-a rostogolull" tl drrr.* capui, dar nu era trist. ,,I'{u

te uita niciodati inapo:i", hotlri. Ora? Ceasul de pe ser-v-antdardta

11.30! Doam.ne! De-ar mai putea r5mAne.'"

,Sunt concediat", se gAndi"

Ieri, o frcuse latd la fabricd. Vorbise gura fari el in faqa

domnului Wyndam-Matson, care aveao fa15 turtitd ca o {arfurie

gi un nas ) la Socrate, inel cu diamant 5i ferrnoare din atlr la

1 Buffalo Bill (1S48-1917), figurd legendard americani, lintag redutabil (n. tr).2 laponia (n. tr.).

22 PHILIP K. DICK

pr,:hab. cu alte cuvinre, o purere. (Jn tron. Gandurile lui Frinko luartr razna) amegite.

,,f)a", se g$ndi, ,,acufil mI vor pune pe lista neagrd;cunoqtintrelemele practice n*au nicio valoare - n-am nicio ciutare. cincispre-zece ani de experiengd. Dugi pe apa sAmberei.,,

ia'acum va *ebui si se prezinre la comisia de Arestare afu[e"lncitorii'r pentru a i se revizui fncadrarea. cum el nu fuseseniciodatd in srare si ingeleagd relaliile lui vyndam-Marson cupinacii - guvernul-marioneti de la sacrarnento, format din albi -Iiu-i putea aprecia fostului lui patron puterea de a influengaadevrrata autorirate, pe japonezi. c.A.M.1 era administratr depinoci' .Ar avea de-a face cu parm sau cinci mutre dolofa'e de albiintre d*ud varsre, care se supun ordinelor lui \fyndam-Matson.tr)acd nu reu$ea s[ obgini aresrarea acolo, trebuia si-gi faci drum launa dintre Misiunile comerciale de Imporr-Exporr din Tokyo,care avea ofigeri preturtindeni in california, oregon, \fashington9i tn pnrfile din Nevada incluse in stateie pacifice ale Americii.Iar daci acoio rata cu succes pledoaria...

4-l5i tdcea planuri peste planuri, stAnd intins pe pat gi privind la ve

chea lusr5 din ravan- se purea, de pildx, srrecura dincolo, in statelefuI*nlilor Sdncopi. Dar acesrea erau in relalii destul de bune cu s.p.A.5i ar putea fi extr;dat. I)ar in sud? corpul i se scururd de oroare.i"lh!Asta'u! ca alb, ar avea spaqiu din belgug, chiar mai mult decltare aici, in S.F.A. Dar.." lui nu-i trebuia genul ela de spagiu.

$i, cel mai r1u, Sudul as/ea o sumedenie de legituri economice,ide.logice gi Dumnezeu ptie mai de care, cu Reich-ur. Iar FrankFrink era evrerr.

Frank Frink era nurnele lui original. se ndscuse pe coasta deH,st, tn New Yr:rk, iar in |g4l,imediat dupi colapsul Rusiei, fusese

i Comisia de Atestare a Muncitorilor (n. tr.).

T OI'1UL DIN CASTELUL INALT

inrolat in armata Statelor Unite ale Arnericii. Dupi ce japonezii

luaseri Hawaii, fusese trimis pe Coasta de Vest. CAnd s-a sfArgit

r[zboiul, era acolo, departeajaponezd,a liniei de demarcalie" $i tot

aici se afla gi azi, dupi cincisprezece ani.

in 1947, in Zir,:a Capitulerii, o luase f,azna, mai rnult sau mai

pulin. UrAndu-i pe japonezia$a cum ti ura el, jurase sI se rdzbune;

igi ingropase armele din dotare la trei rnetri sub pimAnt, intr-o

pivnilI, infegurate gi unse bine, pentru ziua c$nd avea si se ridice,

impreuni cu ai lui. Oricum, tirnpul avea darul sd vindece rnulte ,

fapt pe care nu-l pusese la socoteali. Cind se gAndea acum ia

imensa baie de sAnge, la epuririle pinocilor gi ale stdpAnilor inr se

simjea ca gi cum, rlsfoind un album p*tat de tinip, din \rren:rL'a

liceului, ar fr dat peste consemnarea aspiraliilor adr:lescenlei sale.

Frank ,,Pegtigorul de aur" Frink va fi paleontolog;i filg;ir-{uieqte

sI se insoare cu Norma Prout. Norma Frout eraschones A'{dclchent

qi el ficuse legtrmAnt sI se insoare de-adeviratelea cu ea. Toate astea

erau acum al naibii de departe, la fel de departe ca a-l asculta pe

Fred Allen2 sau a vedea un film cu \f. C. Fields3. Din L947 incoace,

probabil ctr vtrzuse sau vorbise cu gase sute de rnii de japonezi,

dar dorinla de a-l lovi pe vreunul dintre ei sau pe toli nu se rnate*

rializase vreodati, dupi primele cAteva luni. Pur;i simplu nu m;ri

avea niciun rost.

,,Darria stai." A fost unul, un oarecare clomn Ornnro, care

oblinuse cu bani controlul asupra unei rnari pdrEi a prr:prietitilolde inchiriat din San Francisco, zanacentrale, qi care fi:sese pentnr

un timp proprietarul locuinlei lui Frank. Era o scArb'x. Un

rechin, care nu ficuse niciodati reparagii, micgorase din ce in ce

1 ,,Feti1i drigu1i", in limba germand in original (n. tr.).2 Actor qi cAnrdrel american (1894-1956), in vogd in anii '30 (n" tr.)"I Actor arnerican (1879-L946) de teatru gi film, c,:nsiderar ali cei rnai,rrare

il3

PHILIP K. DICK

mai mult spaqiile cie locuit, crescuse chiriile... ornuro ii sdrdcise

pe cei sxnnani, rnai ales pe foptii n:.ilitari aproape lefteri, r5rnagi

$omeri in timpul crizei de la incepurul anilor '50. Oricurn, unadintre Misiunile cornerciale laponezeii raiase lui o'ruro capulpentru lficornia lui. Iar acum, nirneni nu rnai indrdzneasd incalceasprele, rigidele, dar justele legi civile japoneze. Era rnAndriainccrrupcibilitelii oficialita$lor de ocupalie laponezd,,in special acelor care veniserd dupd cdderea Guvernului Militar.

EvocAnd cinsrea colFrroasd, plinl de stoicism a Misiuniicomerciale, Frink se simli rnai linigrit. chiar pi \fyndarn-Marsonputea fi inl5turat, ca o m'sci grligi.asd. cat e el de patron laSfl.-L{. Corporationl. Cel pu1in, a$a spera.

"Cred ci am increderein chestia asra cri Alianga co-Frosperitejii pacifice", i9i spuse.ciudat. Privind inapoi cdtre zilele de inceput.". arunci pdruse oplcl'leale sigur:d. Propagandl goah. Acum tnsI...

Se ridiei din pat 9i-9i gdsi, goviitor, drumul spre baie. tn timpce facu cluq ;i se berbieri, ascultd la radio gtirile de la rniezul zilei.

,,Sd nu ne batern joc de efortul {lepus.., zicea radiaul, tocmaicAnd el inchidea apa caldi,.

oNu, nu ne vom bate", se gAndi Frink cu amiriciune. $tia eldespre ce fel de elbrt vorbeau la radio. Torugi, era cevahaz.liu inasta, imaginea nernlilor greoi qi tlfnoqi plimbAndu-se pe hdarte,prin nisipul ro$u pe care nu mai cdlcase picior de am. sepunindu-sepe obraji, Frink incepu sx scandeze o satiri adresati siegi: Gon,t{e,rr Kreisleitff'. kt dies uiell*irht det' ort wa man das Konzmtrations-lager bilden Kann? Das wetter ist so sch6n. Heiss, aber doch schon.."

Radioui spunea: ,,Civilizagia Co-pr*speritagii trebuie sd se

opreasci qi sf, curnpdneascd dacd nu cumva in incercare a naastrdc{e a asigura o echilibrare a indatoririlor 9i 'bligaliilor

reciproce

t Vyndam-Matson Cornorarion /n tr )

M OMUL DIN CASTELL'L iNAtT

cuplate cu remufleratiile..." ,,Limbaj tipic pentru ierarhia conduci-

toareo, observd Frink, ,,.".nu am scSpat din vedere scena viitodui,pe care se vor desfdqura afacerile omului, fie el nordic, japonez,

negroid..." $i o $nu tot a$a.

tmbr;cAndu-se, tgi nrrnegi incintat satira: ,,Vretrnea este schonl,

atAt de schdn. Dar n-am ce respira."

Oricum, era cert faptul ci Pacificul nu flcuse nimic pentnr a

coloniza alte planete. Fusese implicat - sau rnai degrabx tArAt - inAfrica de Sud. tn ti*p ce nernlii ii dadeau zc)r sr enormele sis-

teme robotizate de construclie spa1ial5, japonezirincl mai ardeau

junglele din interiorul Braziliei, inellAnd blocuri de apartarnente,

cu opt niveluri, din cir1midI, pentru fogtii vAnitori de capete.

PAnI sd lanseze japonezii prirna lor navi spafiali" nemlii vor tinein mAni intregul sistem ,ol"r. in vremurile ciudate de demult, din

cn4ile de istorie, nemtii o zbArciserl, in tirnp ce restul Europei iqi

desivArqea imperiile coloniale. ,,Oricum", reflectl Frink, ,,de data

asta nu mai aveau si rlrnAnd de cdrtrql; igi invilaseri lecpia."

Apoi se gAndi la Africa gi la experimentele naziste de acoio. Iar

sAngele i se opri in vene, eirtd, Si,in cele din urrnd, igi reh# curgerea.

Ruina aceea uriagd gi pustie.

Radioul zicea: ,,"..trebuie, oricum, si ne mAndrim cu accentul

pus de noi pe nevoile fundamentale frzice aie popoarelor de pre-

tutindeni, pe aspiraliile lor spirituale care trebuie sd fie..."

Frink inchise raCioui. Apoi, mai calm, il deschise iar.

"Cristos e in bud5", se gAndi. ,,Africa. Pentru spiritele triburilor

moarte. Nimicite pentruafaceun teritoriu tie"." ce] Cine gtial Foate

nici maegtrii arhitectri din Berlin nu qtiau. O adundturl de roboqi,

construind gi tregAnd aiurea clopotele. Construind? DerAmlnd la

plmAnt. Cdpcduni scogi dintr-o expoziqie paleontologicd., avAnd

I E*.*^^.x(r f." 'l:.-L^ -a*ft^-x l- ^*i-i-.1 rr- r- \

16 PHILIP K. DIGK

drept sarcindstrfacddin geasta duqmanului o cupi, din care tntreagafamilie sd scobeasci cu hirnicie conjinutul - creierii crvzi-ca si-lminance. Apoi, unelte folositoare din ciolane. chibzuita treabr, se

te gandegti nu numai si-i minanci pe oamenii care nu !-au pltrcut,ci sd-i mi.nanci chiar din propriile lor cranii. Tehnicieni de frunte!omul preistoric in halat alb, steril, de laborator, in laboratorul uneiuniversitegi din Berlin, experimentlnd la ce ar purea folosi craniul,pielea, urechile, grisimea ahor oameni. Ja, Hen Doktor. O noudutilizare penrru degetul mare de la picior; vezi bine, incheietura se

poare folosi ca mecanism de aclionare rapidi a brichetei. Acum,numai dacd Herr l(rupp ar putea-o produce in cantitatea...,,

GAndul il tngrozi: uriagul canibal din vechime, sub-uman,proliferAnd acum, conducAnd lumea inci o dari. ,,Ne-a luat unrnilion de ani sI scipim de el", se gAndi Frink, ,,ca acum si revind.

$i nu numai ca adversar... ci ca stipln..,,...put€m deplAnge...", spunea radioul - vocea burticilor

galbene din Tokyo. ,,Doamne", se glndi Frink; ,gi noi le spuneamnraimule crevepilor Istora civllizagi, cu picioare strAmbe, care arface aragaze nurnai ca si-gi topeasci nevestele in ceard de sigiliu.,.

"...gi am gi deplans adeseori, in trecut, tnfiordtoarea irosire de vieli

omeneqti in aceasti luptd plinl de fanatism, care pune cea maimare parte a oamenilor complet in a{.ara comunitilii legale.., Ei,japonezii, erau atat de tari in legi. ,...pentnr a cita un sfant apuseancunoscut tuturor: Lacei-ar folosi unui om si caqtige intreaga lumedacd in schimb igi pierde suflerul?.. Radioul se opri; Frink,fecandu-qi nod la cravarr, se opri gi el. Era abluqiunea de dimineajtr.

,,Trebuie si mi impac cu ei azi,igi dldu el seama" .pus sau nupe lista neagrd, si pirisesc teritoriile conrrolare de japonezi gi simd azvarl in sud sau in Europa - oriunde in Reich - pentru minear insemna moarrea. va trebui si ajung la o inlelegere cu brtranulr$fyndam-Matson."