Castelul Medieval

5/12/2018 Castelul Medieval - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castelul-medieval 1/14

Castelul medievalCastelul medieval

ScurtScurt istorie istorie



Castelul feudalCastelul feudal

Pornind din secolul al IX-lea, atacurile barbarilor (vikingi în nord, sarazini in sud) i conflictele întreseniori determin locuitorii s construiasc castele pentru a se putea apara.Primele castele, din lemn, ii fac apariia în statele din Europa.

Aceste castele erau ridicate pe o movil natural de pmânt sau adesea sunt ranii care, cuuneltele lor, ridic movile artificiale.Locul castelelor este ales cu mare grij: trebuie s poat supraveghea împrejurimile i scontroleze rutele strategice (râuri, drumuri).In vârful movilei, seniorul construiete un donjon (un turn) din lemn care îi va servi drept locuini unde se poate depozita alimente i arme.

În partea de jos, o curte i câteva construcii îi gsesec locul lor (fierrie, cuptor). Ansmablul

este din nou înconjurat de o palisad i un an.Seniorul prea protejat dar, în fapt, castelul din lemn este foarte fragil. Atacatorii pot s treac deaprare punând foarte simplu foc.



Cum au evoluat castelele din sec. al XICum au evoluat castelele din sec. al XI--lealea?? Din acest cauz, atunci când seniorii devin mai bogai, ridic construcii mai solide dinpiatr. Pentru a putea construi un castel, trebuie s fie destul de bogat: materialele

(lemnul, piatra,unelte etc.), meterii (dulgheri, zidari, tietori în piatr etc.), i muncitoriicostau foarte mult. Astfel, doar regii i seniorii puteau finana asemenea munci. Fiecareperson important vrea s-i arate puterea printr-un castel frumos.

Un antier putea s in 10 sau chiar 20 de ani. Putea s coste echivalentul a mai multezeci de milioane de dolari de astzi. Trebuia s angajeze zidari i echipe de munictori.Munca se efectua manual. Castelul era ridicat pe punctul cel mai înalt al domeniului.

Cine erau constructorii acestor castele? Zidarii.

Planul construciei unui castel era încredinat la un meter zidar. El angaja ajutoarepentru a taia i sculpta piatra i muncitori pentru a ridica zidurile. Pe un antier se puteaunumra 400 de zidari i 2000 de muncitori.

Fiecare zidar însemna pietrele pe care le tia, gravând o marc, numit ³marcamuncitorului´. Aceste mrci serveau la calcularea salariului. Alte marci numite ³de pozitie´indicau locul unde piatra trebuia s fie aezat.

Dulgherii puteau sa exercite meseria de tietori. Ei uscau, decupau trunchiuri de arbori.Ei le afumau i uscau pentru a rezista mai mult timp. Potriveau grinzile, le modelau apoi,odata lemnul pus pe acoperi, ei instalau ardeziile sau iglele de pmânt ars, în funcie deregiune.

Fierarii fabricau unelte i le reparau pe cele stricate. Ucenicii erau chemai s pzeascfocul aprins. Astfel printr-o munc grea, la care erau angajai o mulime de oameni, castelul prindea,

încet, încet contur.



Castelul medievalCastelul medieval În decursultimpuluicasteleleau devenitansambluri

impuntoarecuprinzând în interior mai multeconstrucii.



Pentru a ptrunde în interior, trebuia s aiaprobarea grzilor. Apoi trebuia s treci o

imens poart care era un grilaj greu dinfier. De acolo trecerea se face peste podulmobil, protejat de dou mari turnuri, dupcare un nou grilaj de fier i o poart imensdin lemn masiv fceau trecerea în interiorulcastelului. Din înlimea zidurilor soldaiisupravegheau împrejurimile. În sfâritajungem în interiorul castelului unde, un nouzid proteja donjonul, locul unde seniorul îiavea locuina.

Donjonul, cel mai adesea rotund,constituia locuina seniorului i cuprindeacamere de dormit, sli comune, bibliotec isala de munc.

Nici un zid nu nu msura mai puin de 2,80m grosime, cele mai masive depind 5 m ichiar 7,50 m.

O mic capel era adesea plasat pelâng camera seniorului. Ea era decorat cu

fresce, vitralii i o cruce de aur pus în altar. În fiecare diminea seniorul i soia luiveneau acolo s se roage i s asiste laslujb. Alte persoane se duceau într-ocapel mai mare situat în curtea castelului.



Aspecte Aspecte ale vieii din castelale vieii din castel

Un loc aparte îl ocupa buctaria, situatla parterul donjonului. În absenaseniorului, buctria era linitit. Ea erao imens camer în care emineulocupa un spaiu important.

Buctarii dispuneau de diferite ustensile:mojar, care servea la zdrobirea ierburilor i a boabelor, agittorul, un bttor decarne, o spumuitoare din metal i diferitecuite pentru a tia carnea i legumele.emineul era singurul mijloc de

înclzire. Buctarul ddea ordineajutoarelor sale care, tiaulegumele,curau psrile i bteaucarnea pentru a o frgezi. Un tânr

ajutor de buctar ³cel ce învârtetefrigarea´, trebuia s învârt tija, pe carese gsea carnea, deasupra focului. Nuera prea comod s stai timp îndelungatlâng vatr, care degaja o cldurinsuportabil. Pentru a coace pâinea, un

cuptor în cupol era amenajat în colulemineului. În mijlocul buctriei se aflao mas mare în jurul creia se agitauajutoarele buctarului pentru a pregticina.



La mas cu senioriiLa mas cu seniorii La etaj se afla o mare sal de luat masa i pentru odihn. În zilele de srbtoare

seniorul organiza mari banchete. Mai multe mese erau instalate în salonul mare, în

form de U, mijlocul rmânea liber astfel încât fiecare mesean putea admirascamatorii, trubadurii sau alte divertismente. Familia seniorului i oaspeii de vazmâncau la masa de onoare, mai înalt decât cele ale altor comeseni. Sosireaservitorilor era anunat totdeauna de sunete de trompet. Invitaii de vaz erauservii în farfurii de aur sau argint, în timp ce alii puneau alimentele pe mari buci depâine uscat. Fiecare poseda un cuit dar, în general, mâncau cu mâinile. Ca i înzilele noastre era ru privit cel ce fcea zgomot în timp ce mânca, dar unii senioriluau în râs acest lucru. Resturile erau distribuite sracilor care ateptau la porilecastelului.



Igiena la curtea unui senior Igiena la curtea unui senior Nu trebuie uitate aspectele legate de igien.

Latrinele(WC) se gseau la fiecare etaj, uneledeasupra celorlalte. Cele mai înalte ddeaudirect în aer liber. Ele erau compuse dintr-unscaun din piatr, acoperit cu o bucat deestur pentru a proteja de frig.Excrementele cdeau fie în an, fie într-ogroap prevzut în acest scop. Senioruldispunea, uneori, de toalete proprii. Benzi de

pânz jucau rolul de hârtie igienic iar, pentrua împiedeca mirosurile urâte, ierburi aromateerau puse pe jos.

Singuri, oamenii cei mai bogai îiputeau oferi plcerea unei bi calde iparfumate, deoarece, aceasta costa destulde mult. Pentru a face o baie, senioruldepea salariul sptmânal al unui muncitor necalificat. Spun, din ulei de mslineparfumat cu ierburi, era utilizat în sudulEuropei din sec. al VIII-lea. În nord unde sefoloseau produse locale fcute pe baz degrsimi animale, rini i sod, spunul nu afost introdus decât mai târziou.

Hainele murdare erau puse într-unvas, în care se punea spun lichid, apoi sebteau cu un bttor de lemn.



Armele Armele î în evul mediun evul mediu SecureaSecurea era la inceput arma pedestrailor i de abia din sec al XII ± lea cavalerii o adopt. La sfâritul sec. al XIII ±lea, pedestraiiadaug un vârf ascuit la captul mânerului pentru a strpunge

armurile. Securea devine o halebard.PumnalulMai mult sau mai puin scurt, aceast arm se purta la centur.Pedestraii îl utilizau pentru a ucide cavalerii czui la pmânt. Elpermite de asemenea sa pareze loviturile.

GhioagaO singur lovitur cu aceast arm era suficient pentru a zdrobicapul unui om. Ea nu este depait decât în sec. al XIV - lea cândarmurile devin mai solide.

ArculEste o arm economica i foarte veche. Pentru a evita ca sgetilelor s fie oprite de scuturile inamice, arcaii le trimeteau în sus,asfel ca ele s cad vertical spre adversari.

TunulErau tuburi groase din fier, puse pe un suport de lemn. Înmomentul tragerii, toat lumea se lsa la pamânt, exceptândtrgtorul chemat s pun focul în gura tunului.

ArbaletaEste mai usor de manevrat decât catapulta pentru c poate s-iregleze tirul ctre toate direciile. Unele puteau lansa o sgeata de5 m lungime la o distan de circa 50 de m.

CatapultaServete la lansarea unor pietre, animale moarte. Se acioneazcu ajutorul a dou roi i necesit oameni pricepui.Berbecele

Grecii i romanii îl utilizau des. Era o grind lung de lemn, avândcaptul din fier i era folosit pentru a distruge porile i zidurile.



Asediul unei ceti Asediul unei ceti

Soldaii inamici daufoc satelor idetermin pe locuitoriilor s fug. Toatlumea se refugiaz în

curtea castelului(curtea de jos) cuanimalele i proviziilelor. Aprtorii astupferestrele, pregtescarmele i îi facrezerve de ap.

Dumanii încep asediulcastelului, îi ridiccorturile i împiedicorice ieire din castel.



Ei folosesc la asediu catapulte (1), turnuri de asalt (2),berbeci (3).Cu ajutorul scrilor i turnurilor de asalt, ei încearcs treac peste zidurile castelului. Pentru a ubrezizidurile ei le bombardau cu ajutorul catapultelor saubalistelor, aruncând pietre, tore aprinse, ghiulele

înclzite, cadavre de animale ( pentru a contamina apacastelului) sau chiar trimeteau prizonierii în zbor directdeasupra zidurilor. În sfârit oamenii încercau sincendieze porile de lemn sau s le sparg cuberbecii. Unii încercau s distrug bazele zidurilor spând gropi, în care puneau praf de puc( aceastadup apariia acestuia în Europa) pe care îl aprindeau.Explozia antrena prbuirea zidurilor. Din înlimeazidurilor soldaii aprtorii resping atacurile,

rspunzând cu arcurile lor i aruncând de pe ziduri,asupra inamicului, tot felul de materiale: plumb topit,smoal, ap clocotit, pietre sau chiar deeuri. Uleiulfiert, contrar ideii susinut de unii, era puin folositdeoarece era foarte scump. De asemenea cu ajutorulunor ciomege încercau s îndeprteze scrile folositede inamic pentru a escalada zidul.`Dac atacul asupra cetii nu ddea rezultateimediate, dumanul rmânea în jurul castelului

împiedecând orice ajutoare s soseasc în ajutorulcelor asediai, pân ce acetia epuizându-i rezervelede hran i ap erau nevoii s se predea.Dac asediul se prelungea pân la venirea iernii,atunci, din cauza condiiilor nefavorabile, dumaniiridic asediul reîntorcându-se la casele lor.Locuitorii încep s-i reconstruiasc casele lor is repare stricciunile fcute castelului.

Castelul Medieval

Documents

Transcript of Castelul Medieval