Muzeul Castelul Corvinilor

20
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR Managementul afacerilor in turism CASTELUL CORVINILOR Lect. Univ. Dr. Pascu Emilia Masterand Olaru Marian-Alexandru

description

Muzeul Castelul Corvinilor

Transcript of Muzeul Castelul Corvinilor

UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIRManagementul afacerilor in turism

CASTELUL CORVINILOR

Lect. Univ. Dr. Pascu EmiliaMasterandOlaru Marian-Alexandru

Bucureti2014CUPRINS

Istoria si povesteaPrezentarea CasteluluiConcluziiBibliografie

Istoria si povesteaCastrul regalPrima fortificatie de piatra de la Hunedoara, a fost datata de majoritatea cercetatorilor n secolul XIV (Gheorghe Anghel), desi exista specialisti care atribuie castrul regal primei jumatati a secolului XV (Elemr Mlyusz, Adrian Andrei Rusu, Radu Lupescu). Aceasta prima fortificatie avea o forma elipsoidala, cu capetele de nord si sud ascutite, marcate de piatra de talie. Zidurile, cu grosimi de pna la 2 m, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic si piatra de ru, direct pe stnca nativa. Cercetarile anterioare primului razboi mondial au aratat faptul ca n zona nordica au existat doua ncaperi de forma triunghiulara, unul dintre acestea fiind probabil un turn donjon, cu analogii n zona franceza si germana a secolelor XIII-XIV.www.reconstituiri.ro

Castelul din secolul XVIoan de Hunedoara initiaza, dupa 1440, constructii de mare amploare viznd transformarea cetatii ntr-un castel, prima etapa cuprinznd ridicarea a doua curtine n jurul vechii cetati, construite din blocuri de calcar dolomitic, prevazute cu creneluri la partea superioara. Aceste ziduri de curtina erau flancate de turnuri circulare si rectangulare, primele constituind o noutate pentru arhitectura militara a Transilvaniei secolului XV. Turnurile circulare (Turnul Capistrano, Turnul Pustiu, Turnul Tobosarilor), cu exceptia turnului pictat (Turnul Buzdugan), erau prevazute cu un parter din zidarie plina, urmat de doua niveluri, cele de la partea inferioara fiind utilizate ca si camere pentru puscasi iar cele de la partea superioara ca si zone de locuit si/sau zone de aparare. De notat faptul ca turnul Capistrano cuprinde singurul semineu gotic (restaurat) din monumentul hunedorean. Turnul pictat (Turnul Buzdugan) are un singur nivel de aparare si este pictat n fresca la exterior cu motive geometrice si guri de tragere, cu corespondente tipologice n spatiul german.Turnurile rectangulare plasate n zonele de nord-vest, respectiv sud-est ale castelului (turnul vechi de poarta, turnul nou de poarta) erau prevazute cu intrari carosabile si niveluri de aparare, gndite att pentru arme cu coarda ct si pentru arme de foc. Intrarile propriu-zise n castel se faceau prin intermediul unor poduri, sustinute de piloni de piatra, ultimele tronsoane ale podurilor fiind mobile.Un punct de interes n castel l reprezinta fntna, sapata n spatiul dintre curtina veche si cea noua.Se admite, n general, faptul ca prima etapa de constructie a castelului se ncheie nainte de 1446, moment la care Ioan de Hunedoara devenit guvernatorul regatului Ungariei, modifica planurile de edificare ale castelului, n sensul cresterii ponderii constructiilor civile.Una dintre cele mai interesante constructii datate n aceasta perioada o reprezinta capela, plasata pe latura estica a castelului. Nava de forma dreptunghiulara, este precedata de un pronaos, deasupra caruia este sprijinita pe stlpi hexagonali o galerie cu tribuna. Particularitatile constructive ale altarului, regasite la alte constructii ecleziastice din zona sunt legate de arhitectura gotica locala.Palatul propriu-zis, amplasat pe latura vestica, este compus din Sala Cavalerilor, Sala Dietei si scara spirala si reprezinta un exemplu unic n spatiul transilvanean de arhitectura civila de un rafinament ridicat. Ambele sali au un plan dreptunghiular, fiind divizate n doua nave cu cinci piloni octogonali din marmura, cu nervuri n cruce si console ornamentate, cu chei de bolta n stil gotic, faza trzie. Functionalitatea acestor sali ne este sugerata de corespondentele tipologice din mediul teuton, respectiv de sala de mese la ocazii festive pentru Sala Cavalerilor si de sala de festivitati pentru Sala Dietei. O nota distincta este data de amplasarea pe partea vestica a salii Dietei a unei galerii cu burdufuri, sprijinita pe console, element unicat pentru arhitectutura civila transilvaneana, cua analogii n spatiul german.O alta constructie unica de factura militara este reprezentata de galeria si turnul Nje Boisia (Nu te teme), denumire impusa probabil sub influenta mercenarilor srbi, aflati n garnizoana castelului. Turnul propriu-zis, alcatuit din 5 niveluri de aparare, este prevazut cu deschideri pentru arme de foc. Legatura cu castelul este asigurata prin intermediul unei galerii suspendate, lunga de peste 33 m, galerie ce se sprijina pe stlpi masivi, din calcar dolomitic.A doua faza de constructie nceteaza o data cu moartea lui Ioan de Hunedoara si cu nceperea luptelor pentru ocuparea tronului regatului maghiar. Probabil ca, dupa 1458, se initiaza lucrari, n zona nordica a castelului, rezultnd asa numita aripa Matia, compusa din logii, pictura cu subiect laic existenta aici fiind un unicat. Se admite, n general, faptul ca finalizarea lucrarilor la castel nceteaza n jurul anului 1480, monumentul fiind comparabil cu castelele din vestul Europei, prin amploare si fast.Castelul n secolul XVIDe aceasta perioada se leaga putine constructii civile, identificate n zona turnului vechi de poarta cu ocazia ultimelor lucrari de restaurare.

Castelul n secolul XVIIn secolul XVII, principele Gabriel Bethlen, modifica n spiritul vremii, parti din castel, modificari dictate att de necesitati civile ct si militare. Se construieste pe latura estica, peste fundatii mai vechi, un corp de cladire, denumit Palatul mare dinspre oras, compus din doua niveluri, respectiv camere de locuit si o sufragerie. Tot n plan civil, Sala Dietei este reamenajata, prin demontarea ntregii arhitecturi gotice de piatra, si compartimentarea ei, rezultnd ncaperi cu functionalitati diverse. De mentionat este faptul ca la primul nivel, rezultat n urma acestei interventii, se pastreaza urmele unei picturi n fresca, ce prezinta nobili si reprezentari de fortificatii ale vremii. Si aspectul interior al capelei a fost modificat substantial n vremea lui Gabriel Bethlen. Astfel, sunt nlaturate boltile gotice, ferestrele sunt trasformate ntr-unele rectangulare prin ngroparea partii lor superioare n molozul de egalizare din pod; de asemenea este deschis un pasaj de legatura ntre aripa Bethlen si aripa Matia. Lucrarile de factura militara sunt reprezentate de construirea Turnului Alb si a Terasei de Artilerie. Turnul mentionat este de forma semicirculara, prevazut cu 3 niveluri de aparare, sprijinite pe brne de lemn si deschideri pentru arme de foc. Terasa de artilerie functiona ca o platforma deschisa pregatita pentru arme grele de foc.Tot n secolul al XVII-lea se construieste curtea exterioara (curtea husarilor), spatiu care adapostea locuintele administatorului, ale functionarilor, casa ogarilor si depozitele pentru hrana si fnat.Castelul n secolul XIXAcest moment coicide cu derularea celor mai importante lucrari de restaurare n castel n paralel cu constructia fatedei palatului mare dinspre oras si a acoperisurilor actuale, acoperite cu tigla glazurata, mult mai nalte decat cele originale. Terasei de artilerie i se adauga un sir de creneluri si un turnulet de supraveghere, cu scopul cresterii gradului de atractivitate a monumentului. Tot acum o serie de elemente decorative din piatra sunt nlaturate si nlocuite cu piese noi, dupa regulile specifice acestei perioade istorice.

Prezentarea Castelului

Castelul Hunedoarei, numit i Castelul Corvinilor, al Corvinetilor sau al Huniazilor, este cetatea medieval a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitectur gotic din Romnia.

LocalizareAccesul la Castelul Corvinilor se poate realiza pe DN7 (E15) pn n dreptul localitii Sntuhalm, dinspre est sau vest, iar de acolo urmnd DJ 687 pn n oraul Hunedoara. Intrarea se face dinspre localitatea Sntuhalm urmnd bulevardele Traian, Republicii i Libertii. Vezi harta: [2] Geografic monumentul este situat n centrul judeului Hunedoara, n partea sud-vestic a Municipiului Hunedoara, pe ultimele ramificaii estice ale munilor Poiana Rusc.Dei este aflat nc n renovare (n septembrie 2010), castelul atrage zeci de mii de turiti anual, avnd 71.000 de vizitatori n prima jumtate din 2010.Arhitectura interioaraMobilierDespre mobilierul originar nu detinem date concludente, n ceea ce priveste calitatea, volumul si stilul acestuia. Banuim ca, avnd n vedere posibilitatile financiare ale familiei Corvin, interioarele castelului erau mobilate cu cle mai rafinate creatii ale epocii. Mobilierul de pna n secolul XVI a fost transferat n Germania, la Anspach de catre Georg de Brandenburg, iar de acolo ajunge n secolul XVIII n mare parte n colectiile imperiale.Mobilierul expus n prezent reuneste piese valoroase, apartinnd unor scoli si curente diverse, ncepnd cu exponate de factura gotica , renascentista , completate de creatii realizate n stil ecclectic.

Instalatii de foc

Instalatiile de foc originare au fost n mare parte distruse ncepnd cu secolul XIX, respectiv cu prima mare lucrare de restaurare. Sursele documentate, dublate de informatia extrasa pe cale arheologica demonstreaza ca monumentul detinea sobe de caramida pentru spatiile comune (bucatarii, camere de dormit, spatii rezervate soldatilor), completate de sobe cu cahle , resturile acestor instalatii fiind identificate n camera de aur si n sacristia capelei. n decursul cercetarilor din secolul al XIX-la n Groapa Ursilor a fost descoperita o cahla smaltuita reprezentnd un cavaler n turnir, acest tip de descoperire atestnd existenta n castel a unor sobe cu cahle de un deosebit rafinament artistic. Unul dintre cele mai frumoase seminee din Transilvania se gaseste n turnul Capistrano, realizat dupa regulile stilului gotic, faza trzie.Obiecte cu destinatie particularaDintre piesele valoroase la acest capitol amintim doua prasele de cutit decorate cu reprezentari de costum nobiliar , tipic cumpenei dintre secolele XVI si XVII, costum care ilustreaza renasterea matura.Elemente decorativeAncadramentePe baza acestor elemente, istorici de arta, arhitecti, arheologi au datat faze de constructie ale monumentului, avnd n vedere reperele de ordin stilistico-istoric pe care ancadramentele le contin. Cele mai vechi ancadramente, de forma semicirculara, cu muchia tesita spre interior, specifice goticului timpuriu, se pot observa pe laturile de sud si est ale monumentului.O alta serie de ancadramente de factura gotica trzie se localizeaza la nivelul superior al palatului mare si al intrarii capelei, unele dintre acestea fiind veritabile opere de arta gotica trzie.Perioada renascentista aduce cu sine simplificarea acestor elemente, importante fiind ancadramentele de fereastra de pe fatada nordica a palatului administrativ.

BlazoaneMarea majoritate a acestor elemente sunt specifice secolului XV si reprezinta blazonul familiei Corvin n diverse ipostaze (blazon civil, blazon militar, blazonul regatului n vremea Corvinilor), la care se adauga cel al familiei Szilagyi, sotia lui Ioan de Hunedoara. Acestora li se adauga blazonul familiei Anjou si cel al lui Pavel Chinezul, comite al Timisoarei.

Chei de boltaCheile de bolta completeaza nervurile de piatra, dispuse n cruce si sprijinite pe stlpi si console, fiind tipice doar marilor sali cu destinatii civile (Sala Cavalerilor, Sala Dietei), a capelei si a turnului Capistrano. Gama tipologica a acestora este diversa: de la elemente florale sau compozitii geometrice la blazoane nobiliare.

FresceFresca pastrata pna n prezent a fost completata pna la nceputul secolului XX de o compozitie picturala, alcatuita dintr-o nsiruire de blazoane (blazoanele Corvinilor si ale prietenilor acestora), completata de scene mitologice sau de vnatoare. Aceasta fresca apartine stilistic secolului XV.Realizari singulare pentru secolul XV ramn fatadele exterioare ale turnurilor buzduganului, tobosarilor si vechi de poarta. Aceste motive decorative dispuse n spirala sau oblic, pictate cu alb si rosu-caramiziu, sunt asemanatoare ca si maniera cu realizari ale santierelor ordinului teuton din Prusia.Fresca pastrata n Sala Dietei, apartine secolului XVII, respectiv modei renascentiste trzii. Ea cuprinde reprezentari de personaje nobiliare, nalti prelati bisericesti, precum si imagini ale celor mai importante fortificatii ale Transilvaniei. Aceasta realizare este completata de o serie de decoruri florale, identificate pe intrarile spre galeria Huniazilor.Pictura n fresca de la etajul aripii nordice (aripa Matei) dateaza din a doua jumatate a secolului al XV-lea si este singura pictura de acest gen, cu caracter laic din spatiul transilvanean. nfatiseaza povestea dobndirii stemei familiei Huniazilor de catre Ioan de Hunedoara fiind compusa din patru scene, dispuse pe peretele cu ferestre al loggiei, deasupra si ntre cele trei deschideri semicirculare.Prima scena, de la dreapta la stnga, prezinta doua figuri umane, una de barbat foarte prost conservata, ce are mna dreapta ridicata n pozitie de chemare si o figura femnina ce reprezinta o fetita ce are n mna dreapta un mar cu o cruce deasupra, are privirea ndreptata spre barbat, aceasta scena sugernd momentul n care cei doi se cunosc, iar marul ce-l poarta femeia indica importanta acestui personaj, deoarece acest mar este considerat ca simbol al regatului maghiar.Pe coloana ce desparte primele doua deschideri se mai poate observa cu greutate o silueta ce poate fi una umana.Cea de-a doua scena nfatiseaza aceleasi doua personaje, barbatul tinnd n mna dreapta un inel, iar mna stnga pe inima. n ceea ce priveste silueta feminina, ea este prezentata acum mai matura, nemaiavnd privirea ndreptata spre barbat si tinnd mna stnga ridicata. Acesta este considerat momentul n care barbatul i jura femeii credinta cu mna pe inima, dndu-i n acelasi timp acesteia un inel cu diamant, aceasta avnd un gest de refuz.Pe cea de-a doua coloana apare reprezentat un corb ce tine n plisc o banda ce probabil purta pe ea o inscriptie.Cele doua personaje apar si n cel de-al treilea cadran, barbatul avnd de aceasta data capul descoperit, cu amndoua minile ndreptate spre femeie rednd gestul de respingere, iar femeia e nfatisata nsarcinata, lucru sugerat de faptul ca poarta pe cap o scufie, iar n mna stnga tine o veriga mare pe care sunt plasate doua inele, simbol al casatoriei promise de catre barbat, care acum refuza sa-si uneasca destinul cu aceasta. Coloana care desparte ultimele doua cadrane ale frescei, poarta pe suprafata sa interioara chipul unui copil ce poarta n mna un mar identic cu cel purtat de personajul feminin n primul cadran si arata cu degetul minii drepte spre personajul masculin din ultimul cadran, indicndu-l pe acesta ca si urmas al celuilalt barbat, ce este considerat a fi Sigismund de Luxemburg. Deasupra capului acestui personaj se afla o banda pe care se considera ca era scris Johannes.Ultimul cadran prezinta o scena de vnatoare de mistreti, unde apare un personaj masculin ce poarta o lance de vnatoare, personaj ce este identificat cu Matia Corvin.Pe peretele dinspre loggie a Camerei de aur se afla o alta fresca ce reprezenta o serie de blazoane ale unor mari demnitari ai regatului maghiar, pictura distrusa n totalitate la sfrsitul secolului XIX si nceputul secolului XX, cnd s-a ncercat decaparea stratului pictural de pe suportul de caramida foarte degradat.

InscriptiiUna dintre cele mai importante inscriptii din castel se afla in sala cavelerilor, mai precis pe capitelul celei de-a doua coloane. Inscriptia, inscrisa intr-o platbanda, este in limba latina, scrisa cu caractere gotice. Continutul ei este: Hoc opus fecit fieri Mag(nifi)c(us) Johannes de Hunyad regni Hung(ar)i(ae) gub(e)r(n)a(t)or A(nn)o D(omin)i MCCCCLII. (Aceasta lucrare a facut-o mandrul si maretul Ioan de Hunedoara, guvernatorul regatului Ungariei, in anul Domnului 1452). Aceasta modalitate a decorarii salilor cu ajutorul unor inscriptii reflecta o atmosfera tipica modei apusene.Faimoasa ramne inscriptia care decoreaza la exterior latura sudica a capelei. Textul este n limba araba veche si multa vreme a fost tradus Apa aveti dar suflet nu. Renumitul turcolog Mihail Guboglu traduce inscriptia astfel: Cel care a scris-o se cheama Hasan, prizoniei la ghiauri n cetatea de lnga biserica. Caracteristicile inscriptiei o plaseaza la jumatatea secolului XV.

Restaurarentr-o prima etapa, lucrarile de restaurare au fost ncredintate arhitectului Schulcz Francisc care, desi a avut la dispozitie desenele si studiile facute de catre Lajos Arnyi, a procedat dupa canoanele specifice ale secolului al XIX-lea, n temeiul carora orice monument trebuia sa fie restaurat ntr-un stil unitar. Schulcz a abordat restaurarea arhitecturii gotice din Sala Cavalerilor (a darmat mai nti toate componentele din interior, a decapat tencuielile distrugnd inclusiv martorii de pictura), a restaurat sculpturile vechi, le-a pastrat, le-a remontat acolo unde a fost posibil, a copiat dupa original multe dintre elementele sculpturale.Dupa moartea lui F. Schulcz lucrarile de restaurare au fost continuate de catre Imre Steindl care, initial a urmat orientarea predecesorului sau, dar ulterior a modificat programul de restaurare bazandu-se pe ipoteza gresita, ca Hunedoara trebuia sa devina Cetate Regala (resedinta de vara pentru curtea imperiala). Steindl a practicat suprainaltari la nivelul Palatului Nordic, a Turnului de Vest, a Palatului Sudic, concepand totodata forma actuala a acoperisurilor, acoperisuri impunatoare, prin aceasta urmarindu-se a se conferi un plus de maretie intregului ansamblu. Steindl a modificat crenelurile bastioanelor descoperite din zona de nord, a demontat toate ancadramentele ferestrelor pe care le-a uniformizat fara a tine seama de cele existente, urmarind in acest fel redecorarea intregului ansamblu cu componente artistice sculptate in stil neogotic (mentionam ca redecorarea s-a limitat doar la fatada interioara a Palatului Bethlen). Tot lui Steindl se datoreaza restaurarea balcoanelor de la nivelul primului etaj al Turnului Vestic, ferestrele de la parterul Loggiei Palatului Matei (in prezent desfiintate in urma lucrarilor de restaurare din perioada anilor 1956-1968) precum si balconul patrat al Camerei de Aur.n anul 1874 Steindl a demisionat deoarece bugetul aprobat pentru monumentul de la Hunedoara era necorespunzator planurilor sale. Astfel, Camera Deputatilor din Budapesta, n baza devizelor ntocmite de arhitectul Wagner a ncredintat continuarea lucrarilor de restaurare fostului antreprenor de constructii a lui F. Schulcz, Piaczek Iuliu care a ncheiat n mod trist lucrarile de restaurare la Hunedoara. Expresia se datoreaza faptului ca acesta a aplicat tencuieli noi pe toate suprafetele din interior sau din exterior, a desfiintat toate decorurile sculpturale vechi, majoritatea acestora fiind aruncate sau transformate n materiale de zidarie (acum sunt recuperate n buna parte deoarece n 1907 s-a considerat ca nlaturarea lor nu a fost justificata, multe dintre ele prezentndu-se si acum ntr-o stare buna de conservare, putnd fi folosite pentru a se reconstitui decorul). Tot n aceasta perioada s-a intervenit si la Galeria Gotica aferenta Salii Dietei care a fost darmata si reconstruita ntr-o modalitate neadecvata.n 1876 s-a considerat ca lucrarile efectuate pna atunci si-au gresit scopul, ele fiind ncredintate arhitectului Khuen Antal, nobil de origine, si cu apetit extraordinar pentru ceea ce nsemna la vremea aceea ideeea de restaurare a monumentelor istorice. El a finalizat restaurarea arhitecturii gotice din Sala Cavalerilor, interiorul etajului superior al Turnului Buzduganelor, balcoanele Camerei de Aur si cele ale Turnului Vestic.n anul 1907 arhitect sef al castelului de la Hunedoara a fost numit Istvan Mler care a continuat restaurarea monumentului pe principii stiintifice practicnd sapaturi arheologice si studii de parament, intentiile sale fiind acelea de a elimina denaturarile predecesorilor sai.O alta etapa importanta n continuarea lucrarilor de restaurare a nceput n anul 1956, cercetarile si proiectul fiind executate n cadrul atelierului de restaurare de la I.C.S.O.R. Aceasta etapa de restaurare a fost ntemeiata pe constatarea foarte importanta ca monumentul de la Hunedoara a fost construit n mai multe etape, fiecareia corespunzndu-i un anumit curent artistic si arhitectonic. Trasaturile caracteristice ale monumentului de la Hunedoara constau n faptul ca aici se reunesc ntr-un ansamblu unitar elementele arhitecturii gotice din toate cele trei faze ale sale, elemente arhitecturale renascentiste, baroce si cele ale neogoticului din secolul al XIX-lea, conceptia de restaurare axndu-se pe ideea de a nu aduce modificari n arhitectura castelului, urmarindu-se conservarea si restaurarea elementelor specifice fiecarei etape de constructie si tinnd seama si de starea de degradare a monumentului. Obiectivele urmarite n aceasta etapa au fost: refacerea arhitecturii gotice din Capela, Sala Dietei, Palatul Nordic si partial interiorul Palatului Bethlen.Cercetarile care au sustinut aceasta ultima etapa de restaurare au fost realizate ntre anii 1955-1957 de catre istoricul Oliver Verescu si de catre colectivul de arhitecti ai Directiei Monumentelor Istorice (arh. V. Bilciurescu, arh. Stefan Bals, arh. Chefanaux).n anul 1997 monumentul de la Hunedoara a fost inclus n Planul National de Restaurare, proiectul fiind realizat de catre SC Remon Proiect SRL, coordonatorul acestuia fiind arh. Constanta Carp. n cadrul proiectului au fost prevazute lucrari de consolidare, revizuire sarpanta, dotari cu elemente de logistica la nivelul instalatiilor electrice, a celor de ncalzire necesare pentru crearea unui microclimat interior stabil, refacere finisaje interioare si exterioare, curatirea si rostuirea paramentului precum si restaurarea si conservarea picturilor n fresca sau a componentelor artistice din piatra.Oportunitatea demararii noului proiect a tinut seama de faptul ca, de la ultima restaurare, nu au mai fost executate nici un fel de reparatii curente, n buna parte monumentul prezentndu-se ntr-o stare deplorabila.CuriozitatiFilme turnate:n parcursul istoriei sale contemporane, castelul a fost gazda si cadrul realizarii mai multor productii cinematografice de prestigiu (filme artistice, documentare sau clipuri publicitare), aici fiind ecranizate momente celebre din istoria romnilor sau din istoria universala (Franois Villon, Vlad Tepes, Mihai Viteazul, Alexandru Lapusneanu, David, Regii blestemati, Vlad, Jacqou le Croquat, Blood Rayne) sau urmeaza a fi realizate productii de acelasi gen (Biografia lui Martin Luther, Henric al VIII-lea, Sageata neagra). Care sunt criteriile pentru care castelul de la Hunedoara este ales de catre producatorii de film? Integralitatea monumentului, generozitatea suprafetelor n incinta si spatiul de protectie a monumentului, arhitectura propriu-zisa si serviciile aferente oferite de catre mediul urban si optional de catre mediul rural, aflat n vecinatatea castelului, mediu care si conseva relativ bine traditiile.Avantajele realizarii unei productii cinematografice la Hunedoara sunt multiple si imediate. Pe de o parte, beneficiile financiare si mediatice, obtinute de catre castel, implica realizarea statutului de autofinantare al muzeului, precum si resurse suplimentare care pot fi dirijate catre lucrarile de restaurare. Beneficiaza, de asemenea, agentii economici din municipiu care pot oferi servicii de calitate pentru solicitarile de cazare si masa aferente prezentei unei echipe mari de filmare.Productia cinematografica reprezinta, pna n prezent, singura modalitate prin care n castel se reediteaza pentru scurta durata atmosfera specifica pe care a avut-o odinioara, sau prin care vizitatorul contemporan, atunci cnd i se permite, traieste momente speciale ntr-o ambianta de curte medievala.Filmari Nostradamus:

Personalitati: Sandor Petoffy poetul national maghiar Aron Densusianu (1864) George Martinuzzi Sebastian Tinody Lantos Nicolae Ceausescu

CONCLUZIIDe ce este un castel unic?Unicitatea monumentului de la Hunedoara consta in gradul inalt de reprezentativitate pentru arhitectura militara din sud-estul Europei secolului XV, el intrununind cele mai dezvoltate elemente de arhitectura civila, Palatul Mare fiind o constructie de inspiratie franceza, unica n spatiul dominat de regatul maghiar n acea perioada, ilustrand maretia unei mari familii, cea a Hunedorestilor, capabila sa imprumute modele arhitecturale dintr-un spatiu care gazduieste una dintre cele mai stralucite civilizatii medievale: Franta.

BIBLIOGRAFIEhttp://www.castelulcorvinilor.rohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Hunedoarei