wv

Om al anului 1995: prof.dr.doc. Viorel Gligore:American Biographical Institut (ABI) şi-a'anunţat, la 4 august £c ., nominalizările pentru ”THE MAN

OF THE VEAR 1995 / OM ÂL ANULUI 1995”. Alături de profesorul bucureştean Ioan Făcăoaru, se află distinsul profesor dr.doc. Viorel Gligore, la 85 de ani cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca. De-a lungul anilor, numai un grup restrîns de personalităţi s-au bucurat de onoarea de a li se fi atribuit titlul de OM AL ANULUI, şi de a le.fi fost înmînată o amintire atît de frumoasă. Şi profesorul Viorel Gligore o merită din plin: şef de catedră Clinica Medicală II (1962-1975), director al Clinicilor Universitare

(1951-1957), fondator al Centrului de diabet Cliij (1963), membru emerit al Academiei de Ştiinţe Medicale, preşedinte de onoare al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă, Filiala Transilvania (1994), nominalizat în ediţia a patra a celebrei lucrări ”Five Tousand Personalities o f the World", editată tot de American Biographical Institut, North Carolina, 1992.

Ne face o deo seb ită p lăce re să facem publică scrisoarea nom inalizării, sem nată de vicepreşedintele executiv, J.M. Evans:

”Sînt încîntat să vă anunţ că'aţi fost nominalizat pentru'a primi prestigiosul titlu "OM AL (co n tin u a re în pag ina a 5-a)

' Demostene SOFRON

mm

♦ Agenda/2ţ Roza vînturUor 13♦ Viaţa politică/4♦ Artă - cultura/5♦ Omul ţi societatea/â♦ Publieitale/7-12 ,♦ Şport/13♦ Economia/14♦ Eveniment/15 ' ,♦ Ultima ora/16 ■ '

2darm ăepm ăm tANUL VII NR. 1459

ISSN 1220-3203SÎMBÂTArLUNI

19-21 AUGUST 1995 16 PAGINI 3 0 0 LEI

La acest sfîrşit de săptămînă vremea va ii in general frumoasă, cn cerul variabil. In cursul după amiezelor, cu deosebire în zona montană, mai sînt posibile ploi cu caracter de aversă. Vîntul va sufla în general slab. Temperaturile minime se vor situa în general intre 13 şi 15 grade, iar cele maxime între 26H9 grade. Ieri la ora 12, la Cluj se înregistrau 21 grade'iar presiunea atmosferică era de 737 mm Hg. Meteorolog de serviciu Octavian Niculescu. .

Cine a cîştigat războiul rece? (II)

Ilie CALIAN

S puneam că războiul rece a fost cîştigat de Germania şi Japo­nia, care au devenit două mari puteri ce aspiră la un fotoliu în Consiliul.de Securitate: După unii analişti, războiul rece

a fost c îş tig a t de bomba atom ică: fo rţa d is tructivă u riaşă a arsenalelor nucleare a menţinut echilibrul terorii timp de 45 de ani pe pămîntul Europei, ferindu-l de război. Dacă e aşa, înseamnă că bomba atomică l-a pierdut, întrucît, din lipsa adversarului, ea şi-a trăit traiul, şi-a mîncat mălaiul. Numai că locul conflictului Est-Vest l-ar putea lua conflictul Nord-Sud, în care bomba atomică şi-ar avea rostu l ei, mai ales că unele ţări în curs de dezvoltare se arată foarte interesate de producerea şi deţinerea ei.

fn ce ne priveşte , nuspaim a de arm am entul nuclear rusesc . îndeamnă fostele ţări socialiste să-şi caute adăpost sub umbrela N.A.T.O. - cum chiar cred unii politicieni crescuţi ca ciupercile după ploaie prin partide şi Parlament, Oricum, Rusia nu ar detona- o bombă la doi paşi de graniţele vest-europenilor- şi de ale sale.In realitate, nevoia de protecţie a N.A.T.O. provine din nevoia de protecţie a uneia faţă de alta: a ţârilor "blînde” faţă de cele revanşarde. Cuprinse toate în acelaşi tratat militar, agresiunile, încălcările (unilaterale) ale suveranităţii, rapturile teritoriale nu ar fi posibile. In schimb, dacă o ţară intră în N.A.T.O. iar adversara ei nu, u şo r se poate pune în operă a rtico lu l 5 al T ra ta tu lu i Atlanticului de.Noid, prin simularea unui atac asupra ţării membră a N.A.T.O. Acesta este motivul pentru care se grăbeşte atît de m u l t '. Ungaria' - i a r România, la feL

Numai că nu se prea grăbeşte N.A.T.O. să se extindă, chiar dacă funcţionarii lui bine plătiţi o doresc. Costurile deplasării structurilor sale logistice de pe linia Oder-Neisse pe linia Vistula-Prut-litoralul vestic a t M ării Negre ar fi uriaş. Şi, mai ales, n-ar fi de folos, deoarece Rusia nu-şi doreşte un atac asupra N. A.T.O. Pentru a- nu mai vorbi de costurile copleşitoare pentru ţările candidate Ia calitatea de membru al N. A.T.O. Parteneriatul pentru pace.- care nu oferă nici o garanţie efectivă de securitate - este tot c e li se poate oferi acestor ţări. ; . • .

Lucrul acesta pare a fi greu de înţeles atît pentru politicienii "istorici" - ce i care sînt fie cu "franco fon ia” , fie cu "V in ' americanii” şi care n-au înţeles nim ic din istoria acestui secol -i cît şi pentru cei fabricaţi în ultim ul moment ca antisovietici pătimaşi. Franţa are armament nuclear, dar e prea slabă economic pentru a conta, astfel că francofonia este o metodă de a se îmbăta cu apă rece. Iar americanii nu "vin” : ei şi englezii ne vînduseră

. Ini Stalin... Politica americană e clară: ei intervin - în forţă! - acolo unde au interese vitale - ca. în zona Golfului, unde au intrat pî-

: nă-n gît în cel mai mare zăcămînt de petrol din lume. Aici, la noi, nu e o zonă de interese vitale pentru S.U.A. '. In fond, tot cc-şi doresc americanii este sâ-i con tre^ pe nemţi fi, «prijinindu-i pe musulmani, sâ arate o "faţă umană” arabilor, musulmani ţ i ci, şi sâ-i atragă pe turci, prea "germanizaţi” .

Noi, românii, înainte de a ne baza pe alianţe, tratate şi organizaţii (cită eficienţă au, am văzut in acest secol ţi vedem chiar acum , tn fosta Iugoslavie), trebuie sâ ne bazăm pe noi înşine: economie, Învăţămînt, ştiinţă, armată...

t n p a g * 8 * ®

Admiterea şi structura pentru m u l

universitar1995/1996. iu Universitatea Tehnici din Cluj-,

I

Av \

O a s p e ţ i c h in e z i la C lu jR o m â n i a - C h i n a , u n p o d

n u p r e a î n d e p ă r t a t•Se intenţionează deschiderea unor consulate la Jinan f i Cluj-Napocam

Una dintre cele mai interesante şi promiţătoare iniţiative economice cu caracter internaţional s-a consumat în această săptămînă la Cluj. Este vorba despre vizita unei delegaţii- din provincia Shandong din China, avîndu-1 . în fru n te . pe viceguvernatorul acestei provincii,

-dl Shen Jianguo. Iniţiativa a avu­t-o prefectul judeţului, d l Grigore Zanc, de la care am p rim it unele amănunte pe care vi le prezentăm în acest număr al ziarului nostru.- - Invitaţia noastră este urmare a

unei m ai vech i co laborări cu ’ guvernatorul provinciei şi cu unele întreprinderi chineze. M ai precis,

- întreprinderea Carbochim întreţine ' o relaţie cu una dintre întreprinderile

din p rov inc ia Shandong, ia r . ambasadorul României în China a

fost foarte activ în domeniul care- acum interesează (cel economic) şi p rin e l ni s -a transm is do rin ţa responsabililor chinezi de a lărgi şi statornici relaţiile cu Clujul.

-D e ce Clujul? -- Ei voiau să colaboreze cu un

judeţ avînd o industrie diversificată, su fic ien t de pu tern ică pen tru a ' prezen ta in teres pen tru în trep rinderile lo r, av înd un- potenţial material şi uman bogat în această idee, la Cluj a m ai fo s t- prezentă, în anul trecut, o delegaţie ch in eză -ca re a partic ip a t la o expoziţie industrială. Am continuat cu un schimb de scrisori, desfăşurat pe parcursul a doi ani, ajungîndu-se 'acum la această v iz ită a unei delegaţii reprezentative. în urma acestei ultime vizite, care a cuprins principalele firme clujene (şi unele obiective culturale şi turistice din judeţ) se vâ încheia, în cursul zilei de astăzi, un protocol,’în care vor fi

r prevăzute acţiunile practice care vor i fi în trep rin se pentru rea lizarea

intenţiilor ambelor părţi.Vaier CHIOREANU

D a to r i t ! s e n z a ţ io n a l e lo r d e z v ă lu ir i d e a c u m t r e i z i l e ,

Lt. col. Sabin Ielceanu este supus... embargoului

' . ' In această săptămînâ, l t col. Sabin Ielceanu a relatat presei întreaga istorie a arestării şi eliberării celui mai mare traficant de cafea din Transilvania. Mai mult, domnul Ielceanu nu a ezitat să amintească şi contribuţia nefastă pe care a avut-o pentru poliţie it.col. Ioan Oţel, omul c ţ se pare câ era în strînse legături cu arabul Anwar Altalwil.

Datorită acestor fapte, It.col. Sabin Ielceanu şi-a întocmit raportul de demisie. Acesta nu a fost luat încă în discuţie, dar. pînă atunci i s-a interzis sâ mai furnizeze presei amănunte. Scandalul mocneşte în poliţia clujeană, dar se pare că nu va izbucni pînă la întoarcerea

(continuare în pag. a 15-a) Mihai HOSSU

Edificii romane fn.Pla|a Unirii

Săpăturile arheologice din u ltim ele săptăm îni au pus în evidenţă, în Piaţa Unirii, urmele unor clădiri aparţin înd epocii rom ane, care prin elem entele descoperite, conduc la concluzia că acestea, aveau un rol public (sedii de instituţii sau edificii de cult) - ne-a declarat dl V ictor Popa, arheolog la M uzeul N aţional • de Is to rie a Transilvaniei. Potrivit domniei sale, destinaţia publică a acestor edificii a fost sugerată şi de lipsa unui inventar arheologic deosebit de Spectaculos (în sensul obiectelor specifice locuinţelor).

Descoperirea unor încăperi prevăzute ! cu instalaţii dc încălzire (hypocaustum), cu podele dotate cu mozaicuri din clemente ceramice probează existenţa unor : clădiri de importanţă majorâ in această zonâ. Dib păcate tnsâ, aceste vestigii au fost afectate de intervenţii tiizii.mcdio-modcrnc, care îngreunează punerea lor în Valoare.' ■

Dl Victor Popa ne-a declarat câ planul şi struţturaedificiilor descoperite nu pot fi precizate In acett moment, doar extinderea Săpăturilor permiţlnd formarea nnej imagini clar« asupra lor.

. Nt. TfKPON

Iert ai Dit. de fotbalIeri s-a d ispu tat în devans trei

partide în cadrul etapei a doua. Iată rezultatele înregistrate: Ceahlăul - D inamo 2-0 (1 -0 ), FC Braşov - Universitatea Craiova 1-1 (0-1 i Steaua - "Poli” Timişoara 5-1 (4-1).

Azi se d ispu tă restu l de şase partide ale etapei.

Scrisoare adresata de prof.dr. Constantin Drăgan congresmenilor americani Christopher H. Smith si A lfonse D'Amato

Ion Antonescu - unic salvator a Jumătate de milion de evrei

Stimaţi domni, . Ion Antonescu le-a adus naţiunilorAm citit traducerea publicată în română şi evreiască, ca unic salvator

ziare a textu lu i in tegral (sper) a l * a jum ătate de milion de evrei dinscriso rii din 18 iu lie 1995 de la Washington către Excelenţa sâ Ion Iliescu, Preşedintele României, şi am fost surprins de d ife rite le fapte relatate în legătură cu reabilitarea şi ridicarea de statui mareşalului Ion Antonescu, calificat "martir şi erou al naţiunii române” Sînt convins de buna dvs intenţie şi de informaţiile greşite pe care le-aţi primit, motiv pentru care vă trimit un text pregătit p a rţia l pen tru pub licare despre povestea reală şi serviciile pe care

România, Ungaria şi Cehoslovacia, ce trăiesc acum fericiţi în Israel.

-"Războiul ob liga to riu” al României îm potriva URSS-uIui a fost dus pentru recuperarea a aproape o treim e din te r ito riile române ocupate de ruşi şi păstrate

Cu deosebită stimă.Al dys prof.dr. Jose Constantin

DrăganPreşedintele UniversităţiiEuropene Drăgan.. . (continuare în pag. a 16-a)

D e s p r e in te n ţia d e a s c h im b a s e d iu l In s p e c t o r a tu lu i ş c o la r

• D e vorbă cu dl prof. Victor Drăgoi, inspector şcolar general •— Domnule inspector, cc M ttiţi

mai aveţi ia legătură cn găsirea nnni nou sediu pentrn Inspectoratul Şcolar, acum, fn pragul începerii nonlni an şcolar, fn plină perioadă dc distribuire a catedrelor vacante, t i p l l i i perioadă de acordarc a orelor dc •■pliniri?

- Noi solicităm un spaţiu propice desfăşurării activităţii noastre. în prezent ne. aflăm . In cursul desfăşurării "tra ta tivelo r” cn Universitatea ' ’Babeş-Bolyal” , întrucît le-am solicitat jumătatea nuni nivel din clădirea cunoscută

. sub numele', dc ; ‘’Ca'sa învăţătorului", situată în P-ţa Ştefu

organizat o întrevedere intre noi şi Universitate, întrevedere care a avut loc tn data de 7 august, dar'care nu a dus la nici un rezultat palpabil, Universitatea motivtndu-şi refuzul prin nevoia acută de spaţiu, In condiţiile creşterii numărului studenţilor ţi ă diversificării secţiilor' facultăţilor carc intră în componenţa . sa. Oricum, noioferim; în schimbul spaţiului solteitat spaţii dc.cazare ţ i . săli de curs şi scminarii; pentru studenţi,. In clădiri ale liceelor clujene. Tratativele continuă Intre; Inspectorat * . .şl ' ■ Rccţoratul Universităţii. . biC j^.ţY;; . !■ ce rd a ţii slnteţi c r Primăria, «kasaakjaspcct.r fe-

' ţe l .Marc nr. r,' clădire aflată ta \-acral?:adm iaistraţia' Universităţii. In / - t n relaţii optim e. Prim ăria,

^ c i tc ic m r t , frcfcctura 4«ocamdatA, na ne presează, no»

urmînd a ne desfăşura tn continuare aici activitatea, pînă cînd vom gâaj un sediu propice desfăşurării unei activităţi cu acest specific pe carc 11 avem.

- Şi ce iatcaţi.aaţi ai h te ţi, ta caznl 1a carc aa veţi reaşi a i ' a jaageţi l a c taţclcgerc ca Universitatea?

- Sâ găsim uti alt sediu adccvat tn ‘care să putem funcţiona. Oricum, nu vom renunţa la actualul scdiu plnâ ctnd nu v o m g ă sic cv s potrivit. Mutatul au Va fi o problemă âtltde mare. Sc va putea rezolv* lntr-an sfîrşit de săptâmlnă, ţa silele de sîmbătă şi dumiaică, pcatru a na perturba desfăşurarea ac tiv ită ţii ' noastre. Oricam, vă vona ţine la cuteal. •.

A D E V Ă R U Le l e AGENDA sîmbătă - luni, 19-21 august 1995

. • Ari:Cflf€rt<Airu/ortodox:S£AodreiStraîiiflt; Sf.Timotei şi Agapie; Calendarul greco-catolic: Ss. Andrei Tribunul şî soldaţii săi; m (+ s III); Calendarul catolic: Sf. Ioan Eudes. pr. .

• Duminici: Calendarul ortodox. Sf.Prooroc Samuel; Sf.Mc.Eliodort Calendarul greco-catolic:

Duminica 10 d Rusalii; Ss Samuel, pf(+10401 Cr) fi Bernard (+1153); Calendarul catolic: Duminica a 20-a de peste an; sf.Dcrnard, abate, înv.; !

• Loni: Calendarul ortodox: Sf.Ap.Tadeu; Sf.Mc.Donat, diaconul. Romul Pr., Silvan diac. ţi Venust; Calendarul greco-catolic: Sf.Iuda Tadeul, ap Ss Gassa fi fiii ei Teogniu, Agâpiu fi Iust, m (s IV); Ss Donatus, Romulus, Sievanus şi Venustus, m daco-romani (+304); Calendarul catolic: Sf.Pius al X-Iea, Pp.

• PREFECT URA,CONSÎIUL '. JUDEŢEAN: 19-64-16 •PRIMĂRIA CLUJ-NAPpCA:19-60-30 •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIMĂRIA CÎMPIATURZII:3 6-80-01 «PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-18 - •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POIJŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şl

11-15-10• POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ- V

NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIADEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 2J-1Î-J8 •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 .•APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:

11-24-71 ;■• SALVAREA: 961 - : •• SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 95*• REGIA AUTONOMĂ DE .• TERMOFICARE• DISPECERAT: 11-87-48 •REGIA AUTONOMĂ DE APĂ

CANAL DISPECERAT: 11-63-02• S.C"SALPREST” Sj V.' ,

DISPECERAT: 19-55-22 \COMENZI SPECIALE PENTRU - TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132 V:!'

lf]TRANSPORT«îGiF.R.PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

principalele direcţii ■; • trenuri accelerate, rapide şi intercity

•BAIAMARE^ATUMAREIpriiiDqJdS^S •BISTRIŢA NĂSĂUD: 15,43 •BRAŞOV (prin Dej): 0,28 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,04; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,42 V.'-'.Y (prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prin Ploieşti-Bozău): 9,33 ’ •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14; , ~ ' •ORADEA: 2,45; 16,43;21,00 •SATU MARE: 4,04 , , ^ \ •SIBIU: 15,30•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIMIŞOARA (prin Alba talia): 5,19; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea): 15,16 •TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 ' •INFORMAŢn GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR UNFORMAŢH: 11-22-12 (intern)

11-24-75 (internaţional)

ORARUL CURSELOR TAROM

P lecări din B ucureşti:7,10; 13,00; 17,00 de luni pînă

vineri inclusiv P lecări din C luj-N apoca:8,45; 14.30;' 18,30 de luni pînă vineri inclusiv"Sîmbătă: .P lecare din B ucureşti: 13.00 P lecare din C luj-Napoca: 14.30 Tariful: 35.000 lei- Telefon TAROM Cluj: 19.49.87

S-C U RS EiltĂUTOCURSE INTERJUDEŢENE

din A utogara II •Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00. i Cluj-Napoca-Tîrgu Mureş: 6,30,14,00. iQuj-Napoca - Baia Mare: 6,30; 17,00 Cluj-Napoca - Abrud: 6,00,14,15. - Ouj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă duminica); 12^0,14,3(ţ 18,30.

•Quj-Napoca - GtcMu - Zalău: 6,40 Quj-Napoca - Jibou: 7,00,14,00 (prin Gîrbou); 16,30 (prin Hida). 1

•Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30,16,00Cluj-Napoca - Aiuil: 12,00. "

•Quj-Napoca - Alba-Iulia:-13,00. ' ' •Quj-Napoca -Bistriţa: 15,30 (circulă

vineri, sîmbătă, duminică, luni), Quj-Napoca - Brad: 16,00. _ , iQuj-Napoca - Qmpeni: 13,15: - iQuj-Napoca - Mediaş: 14,30. * ’ iQuj-Napoca - Reghin: 16,30..", .. ' •

•Quj-Napoca - ITmăvehi: 15,15., •Quj-Napoca - Tîrgu Lăpuş: 15,25.' «Quj-Napoca-Topliţa: 14,15. •Quj-Napoca-Dej: 13,30 (prin Mociu);• 14,00 (prin Tîoc).

•Quj-Napoca - Huedin: 13,15 (prin Căpuş), 14,00 (prin Sutor). v ' • '

•Quj-Napoca - Turda 5,30; 6,30, 6,50; 7,20; 8,15; 9,30,10,30; 1,30,12,30;13,20,14.00.14.10-, 15,00,15,30; 16,00,17,00,18.00.18.3»,19,00,20,00,21,00,22,30.

Cursele judeţene pleacă din Autogara I.

CURSE INTERNAŢIONALE., din Autogara Dt:

9 Cluj-Napoca - Budapesta, cn plecare din Cluj-Napoca tn zilele de lunt,joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta bl zilele de marţi, vineri şi stmbâtt ia ora 11,000 Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca Sn ziua de miercuri ora 7 şi Înapoierea din Miskolc lnzina de joi ora 11. >- ) lIN*OKMA|ll A u to g a ra I: 14-24-36 A u to g a ra I I : 13-44-88

Sîmbâtâ, 19 august ‘8.30 întreruperea emisiei; 12.00

Reluarea emisiei; 12.15 CD Magazin;12.45 Program de week-end; 14.30 Overdose; 18.30 întreruperea emisiei;21.05 Music by requcst; 23.00 Party on the radio. Program informativ BBC Londra: 8; 14; 21. Ştiri Uniplus radio: . 15; 16; 17. Program muzical: 16.05; 17.05.

'Duminica,20 august6.00 Week-end matinal; 8.30

întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea, emisiei; 12.15 CD Magazin;' 12.45 Program'de weck-cnd; 1430 Overdose;18.30 întreniperea emisiei; 21.30 Top slow 1 i+; 23.00 Music by night. Pro­gram Informativ BBC Londra: 8; 14;18; 21. Ştiri Uniplus Radio: 15.16. 17.

* Luni, 21 august5.00 Matinal Uniplus radio; 5.05

Agenda zilei; 5.10 Meteo; 5.15 Horoscop; 5.25 Sport; 5.35 Program TV; 5.55 Piaţa şi economia de piaţi;‘ 6.35 Agenda zilei; 6.40 Agenda mondeni; 7.15 Horoscop; 7.25 Revista presei; 7.30 Calendar; 8.10 Poli(ia municipiului în direct; 8.15 Pompierii îndired; 830 întreruperea emisiei; 12. Reluarea emisiei; 14. Overdose; 15.30 Coke live; 16.05 Coke live; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 Greatest hits; 22.05 Greatest hits; 23.15 Rockmania; OAS Music by night. Pro* gram informativ BBC Londra: 6; 14; tff; 21. Ştiri Uniplus Radio: 7; 8; 12; 13; 15; 16; 17 22; 23. ,,

RETETAZILEI

P U I S P E C I A L

,De ce aveţi nevoie: 1,500 kg carne de pui, 500 g v inete, ustu ro i, -250 m l u lei, piper măcinat.

M od de p rep arare : Puiul se împarte în mai multe bucăţi, se spalâ şi sc prăjeşte în oala de tuci, cu 150 ml ulei. între timp sc coc şi sc toacă vinetele,, sc pisează usturoiul. Puiul se scoate din oala de tuc i, se pune pe un platou. G răsim ea din oală se completează cu restul dc 100 ml ulei. C înd este bine încins, sc introduc v inetele, usturoiul ţi p iperu l, se că le şte pînă sc omogenizează. Pe platoul unde a fost aşeza t pu iu l sc toarnă compozifia de vinete. Sc serveşte ca atare, cald sau rece.

- Sîmbătă, 19 august. P ro g ram u l 1: 7,00 Bună

dimineaţa... de la Iaşi!; 9,00 Şapte note fermecate; 10,00 Film serial: ”Salty - leul mării”; 10,30 Pas cu pas; 11,25 Ecranul; 12,20 Rădăcini- spirale prin timp; 12,40 Cuvinte potrivite; 13,10 Enescu în inima mea; 14,05 A ctualităţi; 14,15 Tumul Babei; 18,45 Mapamond;19,15 Teleenciclopedia; 20,00 A ctualităţi; 20,50 Film serial: 'Inamicul inamicului”; 21,40 Vara pe verandăr..; 22,45 Film serial: ‘■“Perla neagră”; 23,35 Actualităţi;23,50 Tangoul veşnic tînăr; 0,20 ■ Zodiac astro show.

Program ul 2:7,00 Întîlnirea de sîmbătă; 12,00 MTV; 13,00 TVR Tim işoara; 13,30 Est-meridian magazin; 16,00 Desene animate;16.30 Film serial: "Pasiuni se-- crete”; 1-7,00 Spectacolul lumii;17.30 Serata muzicală TV; 20,30 Pariaţi pe campion!; 21,00 TVM. Mesager, 21^0 Memento cultural;

22.00 Film serial: ”Santa Barbara”;22,45 Săptămînă sportivă; 23,15 Intereferente; 0,15 Jazz-magazin.

TVR CLUJ-NAPOCA: Pr.2:7,00 Întîlnirea de sîmbătă. Magazin de sfîrşit de săptămînă; Incursiune în necunoscut - Experimentul Philadel­phia; Telegospodărie; Mugurel de cîntec românesc; Desene animate: “Cocotte Minute”; Umor; Muzică; Film serial: “Perla Neagră”; Rubrica în limba maghiară: O zi de luchi a unui echipaj al Salvării clujene; “Moştenire prin timp” - Krori Emo, legător de cărţi din>Tg.Mureş; Opera rock - Istvan, regele.

Duminică, 20 augustProgram ul 1: 8,00 Bună dim i­

neaţa!; 9,00 Prietenie iară frontiere;10.00 Film serial: ” Salty - leu l mării”; 10,30 Lumină din lumină;

.11,30 . D in album ul ce lo r mai frumoase melodii populare; 12,00 Viaţa satului; 13,30 Atlas; 14,00 Actualităţi; 14,10 Poşta TV; 14,20 Video-magazin; 17,35 Meţropole pe Dunăre; 17,50 F ilm serial: ” Star Trdc”; 18,45 A doua Românie; 19,15 Robingo; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film artistic: "Salvare spectaculoasă”; 22,25 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc; 2 2 ^5 Filme

pe m icul ecran; 22,40 D um inica sportivă; 23,10 Actualităţi; 23,30 MTV; 0,00 Film serial: ”Telefonul de la m iezul nop ţii” ; 0,55 Avanpremiera; 1,10 Nocturna lirică.

P ro g ram u l 2:' 7 ,00 - 5 x 2 "Magazin duminical; 13,00 MTV;

14.00 Film artistic: "Pădureanca” ;15,50 Un zîmbet pentru vîrsta a treia;16,20 Desene animate; 16,30 Film serial: "Pasiuni secrete”; 17,00 Ma­gazin sportiv; 20,00 Maeştrii teatru­lui românesc;21,00 TVM. Mesager,21,30 O raşe şi c iv iliza ţii; 22,00 Ritmuri muzicale; 22,15 La puterea a doua; 23,00 Film serial: "Santa Barbara” ; 23 ,45 Concertul extra­ordinar “Fragil Music Experience”.

- Luni, 21 august ;■■■.- Program ul 1: 13,00 Actualităţi;

13,10 Ecleziast’95; 14,10 TVR lasi;14,45 TVR Cluj-Napoca; 15,20 TVR Timişoara; 16,00 Actualităţi; 16,10 A vanprem ieră; 16,25 N e-am interesat pen tru dum neavoastră;17.00 Emisiune în limba maghiară; 18r30 Desene animate; 19,00 De luni pînă luni; 1930 Film serial: "Fata şi băieţii”; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film seria l: "B ayw atch” ; 21,45 Transfocator, 22,10 Drumuri brita­nice; 23,30 Actualităţi; 23,45 Cultura

în lum e; 0,15 Concert ex­traordinar “Marlboro Music Tour ’95".' Programul 2:13,00 Actualităţi;13.10 Pohtica între ideal şi real;13,40 Videoteca melomanului;14.10 Autori americani;' 14,45 At­las; 15,15 .Film serial: “Perla Nea­gră”; 16,00 Desene animate; 1630 Film serial: ”Pasiuni secrete”;17.00 Măseaua de minte; 17,40 Film serial: ”Iubiri amăgitoare”;

; 18,30 în faţa dumneavoastră;20.00 Arte vizuale; 2030 Tribuna non-conform iştilor; 21,00

. TVM.Mesager; 2130 Formula 3;22.00 Film serial "Santa Barbara";

, 22,45 Repriza a treia; 0,30 JazzAlive în concert.

TVR CLUJ-NAPOCA: 14,45 ’ Jurnal în retrospectivă,- cronica even im entelor , transilvane; A vanprem iera . emisiunilor S tudioului TV Cluj-Napoca; întrebări pentru o funcţie: Starea telecomunicaţiilor - dialog cu dl ing. V iorel C ristea, director RomTelecom Cluj. - ^ ■ ..

Redacţia nu îşi asumi responsabilitatea în legătură cu eventualele modificări intervenite în programul anunţat

Program ul te Ie v iz îu n îld r p rin lcă

P O R IA LEXPORT - IMPORT S.R.L.

Sîm bătă, 19 august 1995 PORTAL 1

‘7^45 B uletin in form ativ ; 8,00 Desene animate - Cartoon Network;9.30 Buletin informativ;- 9,45 A l - T)ivertism ent matinal; 11,00 A l - D ocum entare - reportaje; 11,50 B uletin inform ativ; 12,05 F ilm - Poliţaii din Miarni - SAT1; 13,55 Â l- Seriale; 14,55 Film - Doar iubirea mă va salva - C5; 17,00 Observator -Â l; 18,15 Buletin informativ; 1830 A l - Divertisment/muzical; 19,10'

.Documentar-Cousteau:.Aventuri în ocean - PR 07; 20,05 Documentar Worldnet; 21,15 Buletin informativ;21.30 Film - Fata din metrou - RT4;23,40 Film - R evelaţii m orbide ITA1.

PORTAL29,45 Buletin informativ; 10,00 A l

- Film; 11,45 B uletin inform ativ ;.12,00 A l - Film ; 13,45 B uletin informativ; 14,00 ProgramTele 7abc- documentare, seriale, postmeridian, reportaje, film, top muzical; 21,00 Buletin informativ, 21,15 Film - Scan­dal în B everly H iils - RTL; 23,15 Film - Îngerul negru - PR07.

- Duminică, 20 august 1995 . PORTAL 1

r7,45 Buletin informativ; 8,00 A l D ivertism ent matinal; 9,00 Â l -

Film;110,30 Film - întoarcerea lui; Black Stallion - C5; 12,45 Buletin informativ; 13,00 Â l - Film; 14,45 B uletin inform ativ; 15,00 Film - Fulger - Armăsarul alb - C5; 17,00 Film - Jandarmul şi extraterestrii - PR07; 1830 Observator - Ştiri A l;19,45 B uletin inform ativ; 20,00 Documentar Worldnet; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Film - Vinovatul nevinovat- SAT1; 23,15 Film-M an O utside- RTL2. 1

PORTAL!9,45 Buletin informativ; 10,00 Al

- Film; 11,45 Buletin informativ;12,20 A l - Seriale; 13,00 A l - R eporta je ,'docum entare ; 13,45 Buletin informativ; 14,00 Program

18 - 24 august 1995Cluj-Napoca: Republica - Richie

Rich - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19; 21) • Victoria - Numele de cod: Răzbunare - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; 19) • Arta - RENOVARE • Mărăşti - sala A - Hăituit în insula răzbunării - SUA (13*, 15; 17; 19); sala B - Masca - SUA(14; 16; 18) • Favorit - Gloanţe şi cenuşi la Osalca - SUA (11; 13,30;’

Tele 7abc - documentare, seriale, postmeridian, reportaje, film , top muzical; 21,00 Buletin informativ;21,15 Film - Mississippi în flăcări - P R 0 7 ;23,40A l-F ilm . " -

Luni, 21 august 1995 -PORTAL 1

; 7,45 B uletin in form ativ ; 8.00 . Desene animate - Cartoon Network; 9 3 0 Buletin informativ; 9,45 A l - Divertisment matinal; 11,15 Buletin

‘ informativ; T 1,30 Film - Iadul din M acao - P R 07 ; 13,15 B uletin

' informativ; 1330 A l - Film; 15,00 A l - Serial; 15,45 Buletin informativ;16,00 Serial - D an şi R oşie - C5;

.16,30 Serial - D ădacă - C5; 17,00 Desene animate - Cartoon Network; 1830 O bservator- Ştiri A l; 19,50 Buletin informativ; 20,10 Explosiv m agazin - RTL; 20,40 Â l - Top muzical; 21,15 Buletin informativ;

,21 ,30 Film seria l - Perla neagră - RT4; 23,40 Film - Mingi pe plajă - ITA1. 7 . .

PORTAL2 . 9,45 Buletin informativ; iu,u0 A l - Film; l l ,4 5 B uletin informativ;

,12 ,00 A l - Film ; 13,45 B uletin informativ;' 14,00 Program Tele 7abc

i - documentare, seriale, postmeridian/ reportaje, film, top muzical; 21,15 Buletin inform ativ; 21 ,40 Film -

• Cadillac Man - C5; 23,45 A l- Film.

îm b ă ta , ' 19 august 1995 8,00Desene animate; 8,40 Seriale

-R T 4;11 ,15 S eria le-R T 4; 14,45 Seriale C5 şi RT4; 16,00 De la

. Apenini la Anzi - Film - RT4; 18,00 Diverse - Sport M ediaPro; 20,05 Kung-Fu - Film - P R 0 7 ; 21,15 Aladin - Film - PR07; 23,15 îngerul negai - Film - PR07; 00^0 începutul

! - Film - PR07;02,10 Seltron Music Land - dedicaţii muzicale. .

' ( CANAL ANTENA 1 ' - :17,00 Ştiri - reportaje; 17,10

V ideo tonom at;. 17,30 Lumina I călăuzitoare - Serial; 1830 Invitaţi la Antena 1; 19,00 Din lumea afacerilor- Magazin; 19,15 Desene animate;

16:1830)In judeţ ■

\ T urda - Fox - Masca - SUA - premieră; Tineretului - Mal iute ca moartea - SUA - premieră;. Cîmpia Turzii - 'Muncitoresc - Profu’ de engleză - SUA - premieră^ Coşmarul - SUA - premieră;

Dej - Aria - A lerta - SUA - premieri; Prindeţi şi arestaţi această maimuţă - SUA - premieră;

Gherla - Pacea - Noaptea în care nu ne-am întîlnit - SUA - premieră; Alerta - SUA - premieră.

19,30 înch iderea em isiei; 20,30 : Capcană periculoasă - Serial; 2130■ Observator; 22,35 A doua şansă - Film; 2335 Familia W ebber- Film ;;0.15 Atracţie Sexuală - Film.

Duminică, 20 august 1995,8.00 Desene animate - C5; 10,00

întoarcerea lui Black Stalion - Film- C5; 12,45 Cele mai frum oase momente de Ia o căsătorie - Show - C5; 1330 Călătorie pe fundul mării- Film - P R 07 ; 14,25 Lum ea

.anim alelor - Docum entar - Film - PR07; 15,15 Soarele negru - Film - P R 07 ; 17,00 Jandarm ul ţ i extraterestrii - Film - PR 07; 1830. Diverse - Preluat MediaPro; 20,20

, Hypno- Show- PR07; 21,15 Atacul dinozaurilor - Film - PR 07; 22,50H.E.AT. - DivertisrtKnt - DW; 23,40 Palm B eăch Duo - Film - ‘PR 07;.. 0035 îţigenil mortal - Filin - PR07.: CANAL ANTENA 1 •; 17,00 The Album Show; 18,00 Veşnic verde - Film; 19,00 Agenda culturală;19,15 Desene animate; 1930 închiderea emisiei; 2030 Pribeagul'- Ultimul episod; 2130 Observator, 22,35 încearcă încă o dată - Film; 23,55 Moarte în casa dragostei - FlImT;

Luni, 21 august 1995 , 8,00 Desene animate; 830 Seriale -R T 4; 11,15 Seriale - RT4; 14,45

îSerialeC5 şi RT4; 16,00 Explores- - ITA1; 18,05 Revanşa Episodul 109- Serial MediaPro; 18,55 Diverse - Prehiat MediaPro; 21,15 Violul - Film- PR07; 23,10 Magazinul de luni - PR07; 0035 Războiul lumilor- Film -P R 07 .

' CANAL ANTENA 1.17.00 Viaţa ultrasecretă a lui Edgar

Brigs - Serial; 1730 America’s Top. Ten; 18,00 Fotbal mondial; 18,30

("f) FARMACIIFarmacii de serviciu: sîmbătă, 19

august: Farmacia nr.5 Clematis, P-ţa Unirii nr.10, telefon 11-13-63, orar 8- 20; Farmacia n r.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 11-10-49, orar 9-15; Farmacia nr.31- ”Balsamum”, Cart. Mărăşti BI.R3, telefon 11-71-83, orar 8-13; Farmacia nr.32, Cart. M ănăştur I Complex Flora, telefon 16-18-88, orar 8-13; Farmacia SC "Vadocom”, str.Marinescu nr.7. telefon 19-64-62, orar 7-22; dum inică, 20 august: Farmacia nr.5 Clematis, P-ţa Unirii nr.10, telefon 11-13-63, orar 8-20; Farmacia n r .l j P-ţa Unirii nr.37, telefon 11-1049, orar 9-15; Farmacia SC "Vadocom", str.Marinescu nr.7. telefonl9-64-62, orar 7-22,

Farmacii cu serviciu permanent: Farmaciai “Corafarm", str. Ion Meşter nr.4, telefon 17-51-05.

G arda de noapte: Farmacia nr.5 Clematis, P-ţa Unirii nr.10, telefon 11-13-63, orar 20-8. _____ . ■'•

D ivertism ent la Antena 1; 19,00 Agenda culturală; 19,15 Desene sti­mate; 1930 închiderea emisiei; 20,30 în g e ru l oraşu lu i - Serial; 21,30 O bservator; 22,35 Draga mea secretară - Film; 0,10 Preşedintek clubului de fotbal - Film. ■.

S.C.TV CABLU si; Sîm bătă, 19 august 1995

: 9,00 Sub curcubeu - SAT 1; 11,45 Africă, mare iubire - RTL2; 1330 De neuitat - StarFilrn; 15,00 Seriale- RT4; 17,00 Teletext; 18,00 Femei periculoase - RT4; 19,10 Coustean-• Aventuri - PR07; 20,05 Kung-Fu- PR07; 21,15 Teletext; 213015at2-

. JTA1; 23,15 îngerul negru: '. D um inică,M august 1995

• 10,45 Week-end-ul-SAT1; 12 5 Texanul - SAT1; 14,00 Majestate sa.. - SAT1; 15,15 Soarele negra- P R 0 7 ; 16,00 Jandarmul şi extratereştrii-- PR07; 1830Tektesi;

, 19^9 Magazinul călătoriilor - VOX . 21,40 Delicii sub soare - ITA1; 23,40 , Film artistic -R T 4; . '

Luni,'21 august 1995- 1130 Iadul din Macao - PR07,

"13,15 Program de vacanţă - Super RTL; 15,00 Seriale - RT4; 17,00 Teletext; 17,10 Femeia mistenibi- RT4; 18,00 Femei periculoase - RT4,19.00 Desene animate - Super R it20 .00 T eletext; 20 ,f0 Explosh magazin-RTL; 20,45 Teletext; 21,40 Cadillac Man - C5; 23,40 Film artistic- ITA1.

POLICLINICA I N T E R S E R V I S A N

fijr. Pflsealy nr^i, cart. €heor^ien

INTERNE • CARDIOLOGIE NEUROLOGIE • PSIHIATRU ENDOCRINOIXXîIE • REUMATOLOGIE • _ ECOGRAFIE» AUÎRG<X06IÎ DERMATOLOGIE '• CHIRURGIE • ORTOPEDIEO.R.L. • OFTALMOLOGIE GINECOLOGIE* ONCOLOGII PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR(Biochimic - Bacteriologic Im unologic - ParaatologieT este SIDA)ZILNIC, inclusiv DVMBOCi orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21-7

Rezervare, consultaţii la t»193.939 ___

ALIANŢA AKTISUîCfl»- sufletul nostru la diipoiip1 dum neavoastră. Telefoml^* noapte, telefonul de nfl**

S19.39.39 - între orele 21-01-J

stabilă - luni, 19-21 august 1995 ROZA VINTURILOR A D E V A R U Ld e C l u i I

Conferinţa pentru ■ dezarmare condamnă ultima explozie nucleară

efectuata «le China(Reuter) C hina a fo s t ţin ta

muritor Conferinţei internaţionale, pentru dezarmare joi, la'Geneva, din jauza ultimei sale explozii nucleare subterane, dar ea a prom is că va respecta in terd ic ţia asupra experienţelor nucleare aflată în cura de negociere la organismul din Geneva Saste nenucleare, conduse de Japonia, ‘ ti reacţionat cu minie la expiozie. cea

doua efectuată de Beijing anul usta, susţinînd că acest lucru relevă necesitatea adoptării c ît mai curînd posibil a unui Tratat Atotcuprinzător de Interzicere a Testelor Nucleare (CTBT). Conferinţa, ce reuneşte reprezentanţii a 38 de state, lucrează în prezent pentru a definitiva untratat' ploaia sfîrşitul anului 1996 şi a fost impulsionată de recentele angajamente ia partea Parisului şi Washingtonului de a interzice chiar şi exploziile de mică amploare. A m basadoarea Japoniei Kumi Kurokochi, a exprimat “profundul regret” faţă de explozia efectuată de China. “Japonia acordă o mare im portanţă in te rz icerii experienţelor nucleare ca una din ele mai importante sarcini în domeniul dezarmării nucleare şi îndeamnă cu femitate China să nu mai repete testele ncleare” .C riticile fo rm u la te de

^Noia au fost reluate de delegaţi din ^jtralia, Noua Zeelenadă, Canada;

U ndaşi Germania. Australia şi Noua Zeelandă s-au situat în fruntea luptei menite a evita o reluare a experienţelor mcleare în Pacificul de sud» D ar potedle nucleare au păstrat tăcerea. în declaraţiile, p rezen ta te în fa ţa conferinţei în sprijinul interzicerii acestor experienţe, Marea Britanie şi Statele Unite nici nu au menţionat măcar explozia efectuată de China

Luînd cuvîntul pentru a răspunde criticilor, ambasadorul Sha Zukang a spus că China “înţelege preocupările mi mare număr de state nenucleare” privind experienţele nucleare, dar ea adat întotdeauna dovadă de o ‘deţinere extremă”. Ambasadorul a spus că China posedă doar un număr mic de mne nucleare pentru autoapărare şi că ea nu a constitu it n ic iodată o nsniiiţare nucleară la adresa nici unui ilt stat. “De îndată ce T ra ta tu l Atotcuprinzător de In terzicere a Testelor Nucleare va intra în vigoare, China îl va respecta şi va opri pentru totdeauna experienţelenucleare”, a

încă - , o mulţime de detalii trebuie clarificate înainte ca un text final să poată fi încheiat

Printre.chestiunile ce nu au fost încă soluţionate se află modul în care s-ar

. putea verifica dacă interdicţia este respectată şi ce gen de clauză opţională ar trebui inserată în pact pentru a

: permite statelor nucleare să reia testele în împrejurări extreme. Statele care insistă cel mai mult pentru realizarea unui tratat, între care se numără cele din Pacific, afirmă câ tratatul trebuie finalizat la mijlocul anului 1996, astfel îneît el să poată fi aprobat de cea de- a 5 l-a sesiune a Adunării Generale a ONU şi setfinat în luna septembrie a aceluiaşi an.

Doi oameni politici de renume ai vieţii internaţionale: Hosni Mubarak şi Yasser Arafat. ______ |

Delegaţiile la conferinţă susţin că; iar dacă cele cinci puteri nucleare

accepta toate în m od c la r o ^terdicţie absolută asupra

sperienţelor şi a a lto r explozii mcleare - Rusia si China au făcut-o

Ţă rile nordice au decis crearea unui Consiliu A rc tic(Reuter) Liderii ţărilor nordice^ prezenţi la reuniunea de trei zile de la Ilulissat,

în Groenlanda, încheiată la 16 august, au convenit să adere la proiectatul Consiliul Arctic împreună cu Rusia, Canada şi Staitele Unite. Primul ministru danez, Poul Nyrup Rasmussen, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că se aşteaptă ca preconizatul Consiliul Arctic, organism ce va avea numai puteri consultative, să ia fiinţă în mod oficial la reuniunea ce va avea loc în Canada în martie anul viitor. “Am convenit ■ în mod oficial să participăm. Este vital să dobîndim o coordonare artică în domeniul protecţiei mediului, al comerţului, turismului, transporturilor şi comunicaţiilor”, a decimat Rasmussen. Premierul danez a făcut oficiul de gazdă pentru prima reuniune desfăşurată în Groenlanda, insulă situată în Oceanul Atlantic, ai cărei 55 000 de locuitori au dobîndit autonomie internă faţă de coroana daneză în 1979. La lucrările reuniunii au participat primul ministrul suedez, Ingvar Carlsson, omologul său norvegian, Gro Harlem Brundtland, cît şi ministrul finlandez pentru Europa Ole Norrback. Datorită unei indispoziţii temporare, primul ministru islandez, David Oddsson, nu a putut lua parte la reuniune fiind înlocuit, în ultimul moment, de

subsecretarul Olafur Davidsson. - —' Premierul danez a promis că va face dezvăluiri complete în legătură cu activităţile

nucleare secrete desfăşurate de Statele Unite în Groenlanda în epoca războiului rece. “Vom merge pînă la capăt. , Vom rescrie istoria şi le vom dezvălui locuitorilor Danemarcei şi Groenlandei întregul adevăr”, a declart el.Celelalte chestiuni, inclusiv cea a relaţiilor cu Uniunea Europeană (UE), au fost umbrite de agitaţia provocată de referirile la activităţile nucleare americane de la baza aeriană Thule, din nord- vestul Groenlandei. Un bombardier american B-52 încărcat cu bombe cu hidrogen s-a prăbuşit în 1968, în apropierea bazei americane din Groenlanda, împrăştiind deşeuri radioactive pe o rază extinsăRecenţ guvernul danez şi administraţia americană au dat publicităţii documente secrete, fapt ce a dus la redeschiderea afacerii în această vară după ani întregi de tăcere. Guvernul danez a recunoscut că fostul prim ministru

, a acceptat în mod tacit ca Statele Unite să depoziteze bombe nucleare la Thule, în perioada anilor 1958-1965, şi să survoleze teritoriul Groenlandei cu avioane încărcate cu bombe atomice în perioada anilor ’60. -

D E P A R T A M E N T D E C CI N T R A C A R A R E Ac o m u n i s m u l u i î n M a r e a b r i t a n i e

. (R e u te r ) M area B ritan ie i-a considera t pe un ii m em bri ai guvernului său laburist postbelic ca - avînd prea m ari sim patii fa ţă de Uniunea Sovietică, pentru ca să aibă acces la producţia unui departament organizat în vederea contracarării' , propagandei staliniste, relevă o serie de documente date publicităţii la 17 august. Departamentul de Cercetări în dom eniul Inform aţiei (D CI) a e labo ra t o .serie de docum ente despre U niunea S ovietică a lu i S ta lin , în tr-o încercare de a îm pied ica M o sco v asă convingă popoarele din ţările necomuniste că viaţa din URSS este mai bună decît în V est. în tre 1945-1951, M area : Britanie a fost condusă de Partidul L aburist, cu orien tare de stînga, avîndu-1 câ p rem ier pe C lem ent

A tlee, într-o perioadă de reforme sociale şi naţionalizări atotcuprinză­toare din industrie. Potrivit docu­mentelor puse la dispoziţia istorici­lor şi ziariştilor de către Biroul de D ocum ente P ublice , la început, departamentul, creat în 1948, şi-a concen trat e fo rtu rile pentru a preveni căderea Franţei şi Italiei sub influenta comuniştilor!^ Guvernul considera că o M are ; B ritan ie condusă de un partid militant, pentru echitate socială era într-o poziţie m ai. bună să îndeplinească această misiune decît SUA, angajate faţă de capitalism ul dezvoltat. D ar docu­m entele dem onstrează că H ector MacNeil de la Ministerul de Externe a insistat ca anumiţi miniştri să nu aibă acces la docum entele DCI. “Documentele nu trebuie să aibă o

c ircu la ţie generală pentru to ţi miniştrii. Faceţi o selecţie a miniş­trilor noştri şi trimiteţi-le documen­tele personal, pentru că o circulaţie generală ar fi deoseb it de periculoasă”, scria MacNeil. Produc­ţia activităţii DCI era trimisă Depar­tamentului internaţional al Partidului Laburist, care aranja “o circulaţie foarte lim itată” , precum şi misiu­nilor diplomatice britanice care o oferea ziariştilor din ţările respective

-cu specificaţia de a nu-i dezvălui provenienţa. Documentele demons­trează că miniştrii susţineau “nece­sitatea de a proteja o campanie de propagandă anticomunistă inspirată oficial şi de a se asigura ca ea să nu ajungă-la cunoştinţa publicului”. Se menţinea şi caracterul confidenţial prin plata anuală a sumei de 100 000'

lire sterline (pe atunci 480 000 de dolari) drept costuri operaţionale ale departam en tu lu i, d in bugetu l S erv iciilo r Secrete.

“Franţa şi Italia au fost im ediat identificate drept obiective priori­tare, mai ales ţinînd cont de un suc­ces po sib il a l com un iştilo r în alegerile din Italia din 1948”, se ara­tă într-un rezumat al documentelor, elaborat de M inisterul britanic de Externe. D ar, se p rec izează to t acolo, ambasadorului britanic de la Roma i ş-a permis să facă cunoscută guvernului italian campania dusă de DCI. Ziarul “The Times” scrie că prin tre prim ii angaja ţi ai DCI se aflau filozo fu l B ertrand R ussel, poetu l Stephen Spender şi diplomatul Guy Burgess, care mai

. tîrziu a fugit în Rusia.

comunitara si tarile est-europene

■ (T he E conom ist” d in 29 iulie 1995)

“Obiectivul extinderii spre Est nu poate avea ca rezultat desfiinţarea Politicii Agricole Comunitare (PAQ”. . Această afirmaţie îi aparţine lui Franz F is c h le r , ' co m isa ru l. UE pen tru agricifttură, invitîndu-1 implicit pe cancelarul german, Helmut Kohl, să-şi revizuiască promisiunea recentă ,de a primi pînă în anul 2000 Polonia (şi Vecinele ei) în Uniunea Europeană.

-Sprijinirea fostelor ţări comuniste din Europa centrală şi de est care doresc aderarea a fost politica oficială a UE în ultimii doi ani (cu toate că H.Kohl a fost primul conducător care a oferit o dată precisă pentru aceasta), în decem brie, şefii de guvern au menţionat că “agricultura reprezintă elementul-cheie al acestei strategii” şi au dat dispoziţii Comisiei Europene să studieze, problema. Rezultatul este o analiză prezentată în iulie de Fischler şi experţii lui. Este o lectură foarte' pesimistă. Agricultura oferă 27 la sută din locurile de muncă din ţările.est- europene, în comparaţie cu mai puţin de 6 la su tă în UE. în p lus m ulte gospodării est-europene sînt mici şi ineficiente şi produc alimente care intră în competiţie cu cele ale fermierilor din nordul Europei, cum ar fi laptele, cerealele şi carnea Polonia, Ungaria şi Republica Cehă produc deja 25 la sută din cerealele şi carnea de porc ale UE. Dacă preţurile ridicate ale PAC vor fi in troduse şi în aceste ţări, fermierii vor dispune de un stimulent imens pentru a produce şi mai m ult

C ît de m ult şi cît de repede vor reacţiona fermierii? Unele studii au apreciat că vor reacţiona imediat şi din abundenţă. Estimările pentru costurile suplimentare ale PAC se cifrează la 37 miliarde E Q J (49,2 miliarde de dolari) în cadrul bugetului. Deoarece PAC costă de-acum aproximativ to t atît, implicaţia este : fie această politică va fi diminuată şi viitorii membri din Est vor fi acceptaţi, fie se menţine această politică şi va fi redus numărul celor care vor fi primiţi. Franz Fischler respinge acest argument, considerîn- du-1 p rea sim plist ş i “adesea părtinitor”. E l afirmă că astfel de evaluări constituie exagerări deoarece, • pretinde el, chiar înainte ca ţările re­spective să adere la UE, relansarea economică va stimula cererea pentru p rodusele a lim entare, ducînd la majorarea preţurilor agricole pînă aproape de preţurile practicate de UE Aceasta înseamnă că atunci cînd noii veniţi vor pune în aplicare politica agricolă a UE, diferenţa dintre preţurile din Est şi din Vest va fi mai uşor de echilibrat. în concluzie, costurile suplimentare ale PAC vor fi mai mici.

Relaţiile între grupurile de opoziţie irakiene sînt nai tensionate ca oricînd

(Reuter) Grupurile irakiene de opoziţie aflate în exil s-au grăbit să Moşească prilejul evadării celor doi influenţi gineri ai preşedintelui Saddam Huieio în Iordania pentru a-şi intensifica campania vizînd schimbarea kkmlai de la Bagdad. , ,

Du în timp ce cotidianele din întreaga lume se grăbeau să ofere detalii “Plifflentare asupra surprinzătoarei iniţiative a dezertorilor de rang înalt, P'pwile de opoziţie nu au dovedit în nici un fel că sînt o forţă unită şi “ trenti, capabilă să îl înlăture pe Saddam Hussein.

Diplomaţii arabi şi cei occidentali declară că, de fapt, grupurile de lînt unite de un singur lucru - ura faţă de Saddam Hussein.

dqa evident că între.diferitele grupuri există cânflicte în privinţa ‘kptăni anei poziţii faţă de general-locotenentul Hussein Kamel Hassan,

Mit i pus bazele armatei irakiene, precum şi faţă de fratele acestuia, ®ioKlal Saddam Kamel Hassan. îm preună cu soţiile lor, fiicele lui “ *k®Hnsiein, aceştia au primit azil’politic în Amman. .

facţiunile disidente includ grupuri ale fundamentaliştilor musulmani, \ Siliţilor, pro-iirienilor, pro-iranienilor, com uniştilor, liberalilor,

e®°cr>til°r şi a adepţilor laicizării, scindaţi etnic şi religios: kurzi, şiiţi, creţtini de origine siriană şi o populaţie de origine turcică. Dc la

persoanelor de rang înalt, principala lor arm ă este faxul, în *tcrclre* de a face cunoscută ceea ce ei declară a fl relatarea completă J ’wimentelor de la Bagdad/ Unele grupuri îşi declară disponibilitatea

**•* iii unele în{elegeri cu Saddam Kamel, care s-a pronunţat pentru

îndepărtarea lui Saddam Hussein; alte grupuri precizează că nu ar colabora niciodată cu o persoană care timp de patru ani a fost unul din membrii marcanţi ai guvernului lui Saddam Hussein şi ale cărui mîini sînt pătate de sîng^. Există opinii contradictorii chiar în cadrul diferitelor grupuri, oficialităţile exprimîndu-şi la început dorinţa de a colabora cu dezertorii, pentru ca mai apoi să-şi schimbe poziţia. ** -

Aceste grupuri sînt de acord în privinţa unei singure chestiuni. Recenta lovitură suferită de Saddam este rezultatul unei dezbinări apărute în interiorul familiei, determinată de creşterea influenţei fiilor săi, Udai şi Qusai, care fac eforturi pentru a succeda la putere înaintea fraţilor vitregi şi a verilor preşedintelui. . . -

Opiniile grupurilor diferă aproape în toate celelalte privinţe: ideologie,- aspiraţii şi religie. Iar fiecare îşi are opinia proprie - şi foarte diferită - asupra viitorului Irakului dupâ înlăturarea lui Saddam Hussein.

Diplomaţii nu iau în general în consideraţie activitatea grupurilor de opoziţie, deoarece ele sînt atît de divizate. Ei consideră că o schimbare' Ia Bagdad trebui să vină din partea forţelor armate aflate în capitală sau din partea membrilor din cercul apropiat lui Saddam Hussein:

Înainte de războiul din G olf din 1991, cînd, sub conducerea Statelor Unite, foiţele aliate au îndepărtat trupele irakiene din Kuweit, existau deja 20 de grupuri de opoziţie. în lunile ce au urmat, numărul acestora s-a ridicat la aproape 100, odată cu dezertarea unor oficialităţi politice şi militare, incluzînd ofiţeri de rang înalt şi ambasadori. De atunci, grupurile au format coaliţii şi alianţe, în încercarea de a limita fragmentarea în numeroase fracţiuni. Alături de gruparea de opoziţie a kurzilor, există patru grupuri principale: Consiliul National Irakian, Consiliul Irakian Independent, Consiliul Suprem al Revoluţiei Islamice a Irakului, Partidul Iilamic Dawa.

Consiliul National Irakian (CNI) s-a format la jumătatea anului 1992,- cuprinzînd peste 30 de grupuri de opoziţie care includeau democraţi,

liberali, adepţi ai laicizării şi kurzi. Este condus de Ahmed Chalabi, fostul director al băncii falimentare Petra Bank din Iordania. CNI, cu Sediul la Londra, a înfiinţat o adunare naţională care cuprinde 174 de membri, un organism executiv şi un consiliu prezindenţial, formate din reprezentanţi a i principalelor grupări de opoziţie, în încercarea de a acoperi vidul de putere în cazul înlăturării lui Saddam Hussein. Dar grupurile şiite cu sediul în Iran au rupt legăturile cu membrii CNl la începutul lui 1993, în urma unor Neînţelegeri p riv ind com ponenţa etnică şi sectară a consiliului prezidenţial şi a celui executiv. După cîteva săptămîni, Saad Jabr, fiul primului premier şiit din anii ’60 şi 200 de membri aflaţi în exil, printre care se aflau politicieni şi ofiţeri, au format Consiliul Irakian Independent

Principalul grup de opoziţie din Iran este Consiliul Suprem al Revoluţiei Islamice a Irakului (CSRIl), o coaliţie de şase grupuri fundamentaliste şiite. Sediul său se află la Teheran, acesta menţinînd o armată de cîteva mii.de soldaţi, desfăşurată la graniţa iraniană cu sudul Irakului. Iia este condusă de un înalt cleric ş iit irakian, Ayatollahul Mohammed Bakir Hakim. CSRII, care se pronunţă pentru un regim de guvernare irakian asemănător celui al Iranului, a jucat un'rol hotărîtor în declanşarea revoltei din 1991 în sudul Irakului şi, după cum declară unii diplomaţi, pare să fie singurul grup capabil să întreprindă o acţiune militară.

Partidul Islamic Dawa este unul dintre cele mai vechi grupuri. El â fost cel mai mare grup şiit înainte ca o mare parte din membrii săi sâ părăsească această formaţiune, pentru a se alătura unor grupuri mai radicale, după revoluţia islamică din Iran. Acest grup doreşte instaurarea unui guvern islamic la Bagdad, dar este considerat mai puţin militant decît CSRIl: _

Cele două fracţiuni principale kurde sînt Partidul Democratic Kurd (PDK), al lui Massound Barzani, şi Uniunea Patriotică a Kurdistanului (UPK), a lui Jalal Talabani, care s-a desprins din PDK în urmă cu 25 do ani. E l îşi dispută puterea în Irakul de.noM.

f p ţ D E V S K R U I .d e O f l a j B VIATA POLITICĂ sîmbătă-luni, 19-21 august 1995 (4

în numărul de jo i, 10 august pe care i 1-anj.arătat întotdeauna 1995, al cotidianului "Adevărul aproapelui maghiar, fără a sesiza de Cluj", dl prof. dr. Petru Prunea vreodată barierele etnice, înţele-(îşi) pune întrebarea, foarte fireas­că şi oportună de altfel: "Vatra Românească, unde eşti?". Răzbate, din întreg materialul dorinţa dom­niei sale de regăsire a unei organi­zaţii curajoase şi active, patriotice şi de anvergură - prima formă de organizare a societăţii civile ro­mâneşti de după totalitarisir^- care şi-a asumat responsabilitatea iden­tificării şi apărării unor valori eterne,ale naţiunii române, care păreau fie pierdute în m ocirla*

gîndu-i dreptul la limbă; la religie, la cultura proprie, adică o toleranţă înnăscută în noi şi cultivată de vea­curi din partea noastră, acum rănită? Convingerea că organizarea.socie­tăţii civile în această direcţie a salvă-

arareori dramatice pentru destinul nosiru naţional, dacă a răspuns prin poziţii ce reabilitau demnitatea ro­mânească, adeseori lezată şi încăl­cată de forţe extremiste şi irespon­sabile, dacă a "corectat" cît de cît drumul societăţii româneşti pe făga­şul normalităţii, democraţiei, realei libertăţi şi respectului pentru valorile

în cine mai ştie ce duşman al lui. Dar toţi aceştia trebuie sâ ştie că s-au înşelat amarnic. "Vatra Româ­nească" nu a adoptat nici extremis- me, nici partizanatul politic, nici alte pante periculoase, menţinîndu-se pe linia echilibrului Firesc şi a dezidera­telor pe care şi le-a propus iniţial. Şi cîte nu sînt de făcut? S-au făcut

la vreo sărbătorire etc. Pînă şi aceste nobile gesturi sînt poate "extremiste" pentru unii domni, cînd este vorba de "Vatra Românească".

Dar iată că tăcerea programată în jurul organizaţiei noastre mai este spartă de către o conştiinţă care pare să regrete acest nedrept complot, ciim este cazul dlui prof. dr. Prunea.

s

rii valorilor naţionale este oportună şi necesară? Dacă răspunsul este

nihilism ului posteom unist, f ie ' afirmativ în conştiinţa oricărui omameninţată în mod grosolan de nostalgicii unor privilegii istorice care au ţinut în încorsetarea lor secole la rînd nu numai un popor majoritar ci şi civilizaţia umană însăşi. Clarviziune? Mînie legiti­mă şi curaj? Sentimentul demni­tăţii proprii şi a naţiunii, rănit? Punerea mai presus de orice a valorilor naţionale ameninţate în chiar perspectiva uluitoare ce ni se deschidea spre o Europă în care să ne putem afirm acu de­mnitate şi în liberta te? S enti­mentul de prietenie, acum rănit,

de bună credinţă, atunci poate ori­cine înţelege cum şi în ce împreju­rări concrete a apărut "Vatra Româ­nească". Dl prof. dr. Petru Prunea de altfel nici nu pune la îndoială astfel de motivaţii care au dat acestei orga­nizaţii o largă aderenţă la public şi a perm is să concentreze în ju ru l dezideratelor ei o serie de persona­lităţi importante ale vieţii cultural- ştijnţifice ale societăţii noastre.

Dacă prin poziţia realistă şi ade­sea tranşantă-pe care Uniunea "Vatra Românească" a adoptat-o în nume­roasele momente de criză reală si nu /

Umanităţii, Creştinismului, Civiliza­ţie i şi T oleranţei, atunci "Vatra Românească" îşi poate legitima cu satisfacţie drumul parcurs.

La început, mulţi s-au apropiat de această organizaţie, dar din păcate pe drum s-au îndepărtat mai mult sau mai puţin ştiut unii chiar trecînd îa tabăra celor care’ critică... din exterior, lăsînd pe cei "vinovaţi" să fie tot mai stigmatizaţi de~"prietenii" românismului. Unii au crezut că vor / i mai democraţi părăsind organi­zaţia de suflet a societăţii civile. Alţii au crezut că prin părăsjrea "Vetrei Româneşti" o pot împinge spre ex- trem ism e şi spre greşeli politice pentru a lovi astfel în "bolşevici" sau

transporturi cu ajutoare în Basarabia, r-au ajutat financiar românii din Cernăuţi' şi Chişinău, cei de la sud de Dunăre, pentru a-şi edita o presă românească atît de necesară şi aştep­tată etc. între timp unii s-au tot distanţat de UVR. De la unii din

- conducerea treburilor ţării la cei din conducerea Radioului.şi Televiziu­nii, de la profesori universitari Ia simpli muncitori şi funcţionari. La Televiziune, urmărindu-se scopuri vădit politice, nu se mai pomeneşte de "Vatra Românească" şi o trece la etc sau în cel mai bun caz la a lte organizaţii obşteşti, cînd este ne­voită să amintească şi de prezenţa uniunii noastre la vreo comemorare,

E drept că ne dă sfaturi din exterior, în loc să vină să-i identifice pe cei

_ ce-i crede demagogi şi ar avea gîn- diiri ascunse de "a sări tot mai sus pe plan politic", urcaţi "pe umerii" V etrei Rom âneştii Şi, credem că sîntem în asentimentul dlui prof. dr. Prunea sînd spunem că şi membri ai "Vetrei Româneşti" pot fî puşi, după competenţă, în funcţii importante în societate, ceea ce nu este de loc de condamnat. Uniunea noastră nu-şi propune să tragă în jos valorile, să păstreze un egalitarism de falanster. Şi cu cît sînt mai multe voci care apără valorile în faţa celor care ar voi să "sară în sus" prin demagogie, cu a tît sansa evolu ţie i unei

o rgan iza ţii este mai marc ij calificarea ei pe nedrept cu t01 felul de etichete negative îşjv, p ierde audito rii. Şi se parecj sîntem pe dfumul cel bun, orbire patimilor politice a unora începe sti slăbească, întrezărind şi (1

n c îteva adevăruri şi rămînîjj imuni la noi denaturări şi falsuri

"V atra Românească" jj., asum at şi ro lu l de pavjjj îm potriva detractorilor care negau, după revoluţia dia decembrie 1989, orice realizări j valori naţionale, sub stindard«| unui europenism de faţadă.

Dacă avem un cadru organiza de peste cinci ani, dacă socotim oportune acţiunile în spiritul ci adevărat naţional trasat de înaij. taşii noştri, regenerarea spiritului organizatoric al UVR nu sepoatt

-face decît din interior, considerind că societatea civilă româneasca are m ulte de spus în viitoarea dem ocraţie, deschisă unormari perspective de stabilitate şi pros­peritate- în patria noastră ţi Europa.

UNIUNEA "VATRA - ROMANEASCĂ*-

- ; - - CLUJ

Râsplatâ ungureasca (I). Urmărind cu o oarecare atenţie, pe o durată mai mare de tim p,

; evenimentele social-politice din Ungaria vecină, nu poţi sâ nu-ţi exprimi surprinderea, dar şi admiraţia, faţă de politica abilă, de multe ori lipsită de scrupule, promovată de autorităţile acestei ţări în raport cu minorităţile etnice. Chiar dacă mă voi referi exclusiv la cea română, nici situaţia celorlaţi m inoritari din Ungaria nu e d iferită sau mai bună. După dezgheţul din ’89, de ochii lumii şi din nevoi propagandistice, Ungâria a mimat cîteva gesturi - rapid infirmate de viaţa de zi cu zi - de înţelegere şi sprijin faţă de minoritari. A acceptat activizarea, pe aşa-zise baze noi, a uniunilor şi altor organisme specific naţionale, dar cu atribuţii exclusive în sfera culturii.Şi aceasta, controlată strict şi angajată în susţinerea teoriilor care explică în mod mincinos şi aberant prezenţa acestor minorităţi pe teritoriul ungar. în cazul românilor, majoritatea studiilor, articolelor şi lucrărilor, indiferent de conţinut, continuă să afirme teza maghiară privind pătrunderea, abia în secolele XVI-XVII, a românilor în aşezările unde în prezent le sînt cu furie maghiarizate pînă şi pietrele de mormînt. Iată că încurajaţi, încă o dată, de tăcerea inexplicabilă şj păguboasă a istoriografiei şi diplomaţiei româneşti; acum ungurii au extins aceste teorii, susţinînd, pe plan internaţional, că toţi românii, inclusiv cei din arcul carpatic, ar fi sosit aici abia prin secolul al XVII- lea. Pînă mai ieri, mercenari ai aceleiaşi mincinoase istorii ungureşti afirmau că românii, au venit pe aceste teritorii în secolele IX-X. "Dintr- un condef şi fără temei ştiinţific s-a făcut din nou "corectura":, nu secolul X, ci secolul XVII. Mai e puţin, domnilor. Poate, dacă vă gîndiţi bine,

• noi românii, abia acum la finele secolului al XX-lea, sosim pe aceste meleaguri! De pe Lună! Ce contează vestigiile istorice, lingvistice,

' etnoculturale etc. Pentru iredentismul unguresc dintotdeauna esenţial este ca, indiferent de mijloacele la care recurge, să demonstreze c-au fost primii care au ocupat aceste teritorii în secolul IX. Ce mai contează o nouă siluire a istoriei şi adevărului. Este în tradiţia de 1100 de ani a acesteinnaţii.

Spuneam, deci, că autorităţile ungureşti au,sprijinit~de ochii lumii,- uniunile minoritare. Inclusiv prin cadre verificate, de nădejde, bine răsplătite

pentru slugărnicia lor. îl au în vedere, în ce priveşte partea română, în grimUl rînd pe prof. dr. Gheorghe Petruşan; actualul preşedinte al Uniunii Românilor din Ungaria. în sprijinul afirmaţiei de mai sus aduc drept cea mai proaspătă dovadă de servilism lucrarea "în căutarea identităţii noastre" a acestuia, prin care autorul se face portavocea celui mai oripilant iredentism unguresc. Nu negăm unele merite culturale sau didactice ale lui Gheorghe Petruşan. Dar ori de cîte ori l-am ascultat sau citit (în ţară, ca şi în Ungaria)

- - 'în ciuda elogiilor ce i-au fost aduse de la Cotroceni - mi-am dat seama nu numai de faptul că el nu cunoaşte istoria poporului român, dar parcă îi este ruşine de ea. De aici rătăcirile sale, exploatate neîntîrziat de puterea ungurească. - /

Cu sau fără contribuţia lui Gh. Petruşan, în ultimii ani s-au apropiat de Uniune destul de mulţi români, mai ales intelectualitatea de aici. Unii în căutarea sinceră - nu trucată - a adevăratei-lor identităţi şi matrici etnice şi spirituale. Şi trecînd peste frecuşuri şi adversităţi, au repus pe picioare activităţi cultural-artistice şi ştiinţifice diverse, cu bun ecou în rîndul conaţionalilor lor. Nouă înşine aceste începuturi ne-au dat speranţe şi certitudinea că şi astfel românii din Ungaria pot contracara adversităţile şi se pot afirma ca partener egal înzestrat în. planul creativităţii cu restul

populaţiei din Ungaria. Dar se vede că o asemenea trezire nu este deloc pe placul autorităţilor. Le încurcă socotelile vizînd asimilarea lor totali

visul.multisecular şi constant al şovinismului unguresc.Şi atunci a apărut o diversiune. Exploatată prompt pe plan propa­

gandistic. Deşi-, după cum se ştie, pînă în prezent, autorităţile na au creat cadrul legal de participare şi afirmare concretă a minorităţilor în actul de conducere efectivă a ţă rii (absenţa minoritarilor din Parlam ent, din G uvern, condiţionarea o cu p ă rii 'd e posturi în îadministraţie - ba chiar în sfera producţiei materiale şi serviciilof.publict- de maghiarizarea numelor de familie etc), Ungariei, marele trişor al Europei centrale şi de sud-est, i s-a făcut subit şi inexplicabil, rnilăde minoritari. Aşa că, spre deliciul unei Europe Occidentale naive dar intrigante (sau poate la "indicaţiile" acesteia, ca premisă a promovării politicji de Neue O rdnung vizînd această parte a continentului)a anunţat, cu m ult tam -tam , marea găseln iţă : autoguvernămintele minoritare. De fapt, un nou prilej de-a boicota (şi ulterior desfiinţa) Uniunile prea preocupate oricum de componenta exclusiv culturali a vieţii minoritare. Căci, spre deosebire de Uniuni, autoguvernămintele sînt chemate să se ocupe (în principiu, căci, cel puţin pînă acum,îi practică totul e nebulos şi vag) de probleme administrative. Cu limite, desigur. Dar o şansă în plus de a-i menţine sub control, de a-i şantaja, prin pîrghii administrative şi financiare, ori de cîte ori s-ar manifesta conform statutului aprobat pe plan internaţional al unor asemenu organisme autonome. - _

(Va urma) - .

' D. ARDELEANU

.A ’Iţt judeţulCovasna '

Spre o ghetto-izare culturală/

Avînd în vedele situaţia actuală reală, se poate afirma că în judeţul" Covasna (ca şi în Harghita, de altfel), nu se niai poate vorbi de o stare de normalitate a raporturilor interetnice, că se acţionează fără încetare pentru izolarea şi marginalizarea populaţiei româneşti. Lipsa de fermitate şi coerenţă a reprezentanţilor administraţiei, poziţiile ambigui sau jumătăţile de măsuri, nesancţionarea, indiferent de gradul de gravi-' tate a acestora, a încălcărilor sistematice a actelor normative şi a legilor ţării (inclusiv a Constituţiei) au încurajat şi încurajează separatismul etnic de sorginte ungurească. Practic, atît la nivel judeţean, cît şi, mai ales, al localităţilor urbane şi rurale componente, autorităţile româneşti sînt neputincioase. După 1990 ele nu au fost în stare să limiteze, ca efcct şi extensie, măsurile segregaţioniste implementate de UDMR (Ca dovadă, n-au putut fi asigurate locuinţe din fondul de stat pentru o scrie de ofiţeri români, unii în funcţii de comandă). Practic, aici conducc efectiv, nestingherită, accastă formaţiune politică a Opoziţiei. Deciziile, hotărîrjlc, indicaţiile Puterii (Guvern, Parlament, Justiţie)sînt încălcate sau tratate cu indiferenţă de agenţii UDMR-işti din teritoriu. Astfel spre exemplu, nimeni nu îndrăzneşte să aplice o hotărîre judccătorcască prin carc sc interzicc folosirea inscripţiilor bilingve care pot fi întîlnitc la tot pasul. Sc spune că pînă şi poliţia a înlăturat firma proprie în ungureşte doar la adăpostul nopţii.

Cel mai puternic sc simt acţiunilc de ghctto-izare în domeniul cul­tural. Sc depun eforturi pentru scoatcrea Teatrului “’A.Mureşanu” din Sf. Gheorghe din actualul său sediu, cu intenţia clară ca, ulterior,

.pc motive dc cflcicnţă financiară, accsta să fie desfiinţat. Aşa cum a fost desfiinţat şi Muzeul Judeţean, mai precis sccţia română a accstuia. A apărut, în schimb, Muzeul Naţional Secuiesc. Deşi, la rcccnsămîntul din 1992, în judeţ erau... 61 de secui. Toate exponatele româneşti au dispărut. Inclusiv o scrie de mărturii arheologice culcsc

de pe şantierele romane de la Breţcu de cercetătorii conduşi de dr. Szekely, astăzi repudiat şi marginalizat de - 'secuii” neaoşi.,Ce-a făcut, în acest paz, Ministerul Culturii? Nimic. Ba, printr-o fals obiectivă politică, a încurajat, inclusiv financiar, după 1990, dezvoltarea Muzeului secuiesc al breslelor (Tg. Secuiesc), a Muzeului secuiesc sătesc (Cemat), a Casei memoriale Benedek Elek (Băţani) şi a Casei memoriale Mikes Kelemen (Zagon). Aceasta; în vreme

“ce, cu excepţia Muzeului spiritualităţii româneşti “Andrei Şaguna” , ce funcţionează pe lîngă Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe, din iniţiativa şi pe banii Episcopiei Covasnei şi Harghitei, în tot judeţul nu există nici o instituţie muzeală oficială care să tezaurizeze valorile etnoculturale şi istorice româneşti. Aici, în Carpaţii de curbură unde, printre altele, s-a zămislit capodopera spiritualităţii româneşti - Mioriţa, pc unde s-au întreţinut legături multiple - de veacuri, cu românii din Moldova şi Ţara Românească, s-ar putea, în orice moment, organiza un Muzeu al oieritului (Covasna), un Muzeu al trecătorilor (Breţcu), un Muzeu Etnografic (pe Buzaie), un Muzeu . de istorie al sud-estului Transilvaniei (Sf. Gheorghe). Dar cine s-o facă? Ministerul Culturii ezită. Iar de la UDMR slabă nădejde.

Puterea politică nu a ajuns încă să înţeleagă că permanenta cunoaştere reală şi riguroasă a realităţilor economice, sociale, politice, şi cultural-spirituale ale românilor din Covasna şi Harghita, cît mai

. ales sprijinirea lor pentru păstrarea identităţii lor lingvistice, etnice şi spirituale constituie un fond de probleme şi priorităţi cu care nu 6c poate glumi. în anii ’30 protopopul Aurel Nistor spunea că acest fond trebuie să devină o chestiune de stat, aceeaşi pentru orice ocîrmuirc.

Indiferenţa şi superficialitatea au deja efecte dezastruoase asupra învăţămîntului şi culturii covăşncnc. Promovarea, în continuare, a unei asemenea politici va fi în folosul forţelor ircdcntisf-rcvizionistc carc rcclamă autonomia pe criterii etnice - în fond, o politică segregaţionistâ şi dc ghetto-izare - ca etapă intermediară a procesului dc federalizare a ţării. Doar impunerea cu fermitate, fără ezitare, a respectării tuturor legilor şi sancţionarea exemplară a cclor cc Ie încalcă mai poate evita accst proces de destrămare naţional-stataiă.

D. ARDELEANU

Am primit Ia redacţie

amu is & n mB8B18i -

(Premisele reconcilierii istorice româno-maghiart]Dacă este vorba într-adevăr decît o situaţie lăsată neclari fio*

despre o contradicţie istorică între Toate problemele care în o4-maghiari şi rom âni, dacă în tr- mentul de faţă stau în calea rtcor adevăr reconcilierea istorică este c il je r ii- is to r ic e trebuie «Wcalea cea mai facilă şi cea mai . găsească rezolvarea prin aceasstutilă pentru dezamorsarea contra- Părţile trebuie să fiede«c°rfdicţiilor, dacă într-adevăr există în ceea ce priveşte elementele*deja condiţiile pentru reconcilie- conţinut ale reconcilierii isteriarea istorică, reconcilierea istorică înainte şi după realizarea tcc#

' nu se poate realiza prin constrîn- cilierii istorice părţile inter»**gere (exterioară). A pelarea la trebuie să aplice un asepe*flreconcilierea istorică cît şi eficaci- sistem de valori etice atît în rel»?'tatea ei depind exclusiv de voinţa ile dintre ele, cît şi faţă dc >**•părţilor, realizarea în fapt a aces- încît acesta - respectînd ade »,,,teia depinde de consultarea prea- istoric - sâ ţină cont de sensiW"labilă şi consensul unanim al tatea naţională a părţilor în c»2*tu turor părţilo r in teresa te a le -> . Reconcilierea istorică tre^*naţiunilor respective. să fie garantată de principi

Părţile trebuie să-şi clariQee organizaţii europene (Unin#e*sieşi fără echivoc interesele speci- Europeană, Consiliul Europafice şi fundamentale proprii. pSC E ).• Reconcilierea istorică - inclusiv Reconcilierea istoricăformele ei dc m anifestare - nu n^ilă în cazul în care cele de poate fi un act unilateral, nu poate sus ar fi încălcate dc oricare servi doar interesele unei singure părţi. - ■părţi. Ambele părţi trebuie să fie Partidul Creştin - Demotf*convinse de faptul că reconcilie- Maghiar din Roffl®'*"rea prezintă mai multe avantaje, Comitetul jud6ţB3fl

5 ) sîmbătă-luni, 19-21 august 1995l ' - -

ARTA - CULTURAA D E V Ă R U Ld e G B u j

li Cluj-Napoca, în perioada 10-17 august ■■

Festivaluri internaţionale de folclor: "Păunul de aur" si

"Serbările latinităţii"Municipiul Cluj-Napoca şi alte localităţi din judeţ au găzduit, în

pjoada 10-17 august, manifestările artistice din cadrul Festivalului ^naţional de folclor: "Păunul de aur” - pentru grupurile de copii, b"Serbările latinităţii” - pentru adulţi. Amănunte despre aceasta a j,Sea ediţie ne o feră prof. Aurel Bulbuc, preşedintele Asociaţiei folclorice ”Avram Iancu” şi al festivalului.•La ediţia a şasea au fost prezente grupuri de interpreţi din Bulgaria,

(jjna, El Salvador, Franţa, Lituania, Grecia, Macedonia, Republica Moldova, Polonia, Rusia, Serbia, Spania, Ucraina, iar din România ■usambluri folclorice din Alba'Iulia, Izvoarele (Prahova), Şimleul Silvaniei, precum şi ansamblul Avram Iancu” al Asociaţiei noastre.• Cum s-a ajuns la o participare atît de largă?■ La prima ediţie, din 1990, au participat două grupuri folclorice

itrâine (Republica Moldova şi Grecia), alături de cele din România. Socă de la început ne-am propus să ajungem la un număr cît mai mare ((participanţi. De aceea, am purtat o corespondenţă intensă răspîndită nîntreaga lume, prin intermediul secţiilor naţionale ale CIOFF, din («Asociaţia clujeană face parte. Normal, nu toate ţările invitate au pirticipat. La actuala ediţie am invitat 20 de ţări şi au participat 13 •Franţa fiind prezentă cu două ansambluri. în total, Ia Cluj au venit ISO de interpreţi tineri şi adulţi din Asia, Europa şi America. - '• Cum s-a desfăşurat festivalul? •■ In 11 august a avut loc primirea delegaţiilor la primărie, apoi o

padape străzile municipiului, iar seara, ceremonialul de deschidere,V\ispectacolul folcloric al tuturor formaţiilor artistice, încheiat cu jocuri

artificii. în continuare; au fost prezentate spectacole, zilnic, la Cluj- sau în localităţile Turda, Iclod, Aluniş, Mintiul Gherlei, Baia

StArieş, Zlatna, Cugir. în majoritatea localităţilor, întîlnirea cu artiştii ifosi impresionantă. S-au legat prietenii şi s-au perfectat viitoare iililniri, nu numai cu ocazia festivalului.-Organizarea unui asemenea festival presupune o energie deosebită

«cleltuieli mari.■Organizarea aparţine Asociaţiei folclorice ”Avram Iancu”, familiile

mirilor asociaţiei punîndu-şi locuinţele la dispoziţia oaspeţilor pilot timpul desfăşurării festivalului. Ne-au a ju tat foarte m ult Inspectoratul de cultură, Centrul de îndrumare a creaţiei populare, himâria municipiului, Prefectura şi Consiliul judeţean. Fondurile ufostalocate de M inisterul culturii, Inspectoratul pentru cultură, maria, precum şi firma Coca-Cola, care ne-a ajutat şi la desfăşurarea pactică a festivalului. Mai amintim şi SC Mucart în această categorie 4susţinători. La închiderea festivalului,- am prezentat, de asemenea,■ spectacol cu participarea tuturor formaţiilor artistice, şi s-au înmînat trofeele şi diplom ele festivalului. Să mai amintim că au avut loc iscoteci, excursii în îmrejurimi, au fost sărbătorite zilele de naştere iltacelor interpreţi care au împlinit în această perioadă un număr de ui. în totul, o manifestare foarte reuşită, chiar dacă organizarea ei «dovedeşte a fi o întreprindere foarte grea.

Vaier CHIOREANU »

a

“Dor T ransilvan” este un ansam blu de dansatori, dar eu aş spune şi de cîntăreţi. Privesc pliantul vostru în care aţi făcut o foarte bună expunere.

Ştiu că aţi parcurs pînă aici un drum foarte lung şi obositor şi nu pot decît să vă admir pe toţi pentru felul cum aţi dansat şi pentru impactul pe care l-aţi avut asupra locuitorilor oraşului. Aş vrea să fi putut lua mai m ult m aterial film at cu grupul vostru şi poate că într-o zi o să fie posibil să vizitez România. Pare un loc fermecător , judecînd după felul cum aţi dansat, după dansuri şi muzica cîntată de orchestră care a fost fantastică. A fost o săptămînă p lină, îneîntătoare în care mi-am făcut mulţi prieteni, aşa cum am spus la ceremonia de deschidere despre prietenie, mă rog la Dumnezeu ca într-o zi să fie o lume ca o parohie.

Mulţumesc pentru tot ce aţi făcut şi ştim că “ şi locu ito rii din Middlesbrough vă doresc asemenea numai bine, fericire şi bucuraţi-vă de muzică.”

(M esajul d-lui Judith Jam es, p rim aru l m unicipiuluiM ilddlesbrough, A ng lia , către ansamblul folcloric Dor Transilvan, la festiva lu l .de fo lclor- de la Milddlesbrough, 26 iulie - 11 august 1995) ' ' —

Dtor Transilvan este ansamblul RATUC, a cărui existenţă datează de cca un an de zile, fiind condus de dl Florin Ciobanu, profesor la Liceul de coregrafie şi conducător, pe ' vremuri, a mai multor ansambluri devenite celebre:Mărţişorul, Mioriţa, Românaşul, Unirea.

— Domnule Ciobanu, faceţi-ne o - scurtă prezentare a ansam blului d-voastră. .: . ;.

- A m .început, anu l.trecu t, cu cinci perechi şi fără nici un muzicant.' Acum avem 12 perechi (aici ne vom şi opri), avem cinci garnituri de costume, toate autentice, avem o. confirmare notabilă în străinătate (Anglia). în repertoriu avem şapre dansuri şi silite: joc de la Chintău, jo c din B ihor, jo c din codru, Căluşarul, fetele de la Crihalma, joc

■ din Oaş, joc de pe Tîrnave. Numărul jo cu rilo r ş f a l su ite lor vrem să^l creştem la 10-11. ' 1

-în afară de A nglia, v-aţi consacrat în ţară?

- Da,’ am luat parte la numeroase manifestări culturale, am participat la “CERBUL DE AUR” ediţia 1994, am făcut deplasări în comuna Avram Iancu, am fost la B istriţa , la inaugurarea statuii lui Avram Iancu, am dansat la B eliş, am încheiat festivalu l Z ilele la tin ită ţii. De asemenea am organizat propriile noastre spectacole pentru familiile* salariaţilor RATUC, unde am invitat artişti renumiţi ca: Stela Popescu, Alexandru Arşinel, fraţii Petreuş, Luca N ovac, M aria Dan, A urel Ciceiian, Aurel Tămaş şi alţii.

- Nu aţi pom enit nim ic de orchestră... • ' .

- Avem o orchestră condusă de

As 1 frjş*

|V ‘ ":

“ Dor Transilvan” , un ansamblu folcloric care

i-a impresionat pe englezi

‘de la Radio Cluj, ambii consultanţi artistici. ;

- A ţi deconta t dep lasarea în Anglia?

- încă nu. înainte de a pleca am avut o promisiune de la Ministerul Culturii, de cca 8 milioane de lei. Contăm pe onestitatea şi seriozitatea m inisterului pentru a încheia aşa

(/■\ ■: f'' 1.4 ■

m m m m- î s

ÎS!..* *

TRIPTIC pictură de Carmen Poenaru Găină. Foto: Ion PETCU

0 certitudine: Carmen Poenaru-Găină/Mase ani de la absolvirea Ins titu tu lu i de arte r “ct "Ion Andreescu” din Cluj-Napoca Carmen .^-Gainâ şi-a asumat riscul de a-şi răsfrînge creaţia

spaţiu al Complexului expoziţional aparţinînd ^Cluj a Uniunii Artiştilor Plastici. De o asemenea ' sînt capabili doar cei cu un mai vechi statut j 0'?* o operă extinsă în timp, în măsură să scoată

Wenţj coerenţa şj particularitatea unui solid şi . ''c program estetic.

cu pictura artistei statornicită la Bacău avea îi nu numai amploarea unei generoase revărsări

cît măi ales unitatea de stil a unei viziuni I Uneşte şi ordonează elanurile. Cu discernămînt jjlilate a asimilat dc la maeştrii consacraţi acele ^ 'c ţi modalităţi aflate în concordanţă cu spiritul

^Pcrament dezinvolt, căruia îi plac desfăşurările

tsŞiri.

solaritatca gamelor. Se sim te în to t ce ^ 'cazio lejeritate şiarden ţă a gestului, fapt ce ''*5 imaginii sentim entul unei tensionate

!llic Carmen Poenaru-Găină operează cu natura- ^•avoare în spaţiul abstracţiei lirice, cu dese

i câtre registrul fov sau expresionist. Particulari* 'plendoarea demersului său artistic au ca temei

O r * miŞrare pe ”tărîrauri paralele” , vizînd ^ fl incurilor . Imaginile'se animă de obicei cu ^'Purtătoare de simboluri, preluate din recuzita

"tute vremi (U upcstrq I-III, U nivers m it ic , .

M otive a rh a ic e I - I I I , N ăluc i, V itra lii ş .a .) saureprezintă exteriorizări ale unor .învăpăiate trăiri şi n e lin iş ti (In te rio r anim at,Gfcneză,Nuduri,Capriciu,Obsesii I-III ş.a.).

Carmen Poenaru-Găină se refugiază nu de puţine ori către universul copilăriei, încărcată de amintiri, fixate adînc şi tainic în străfundurile fiinţei sale. Şi-atunci, d intr-o ardentă nevoie de com unicare ne restitu ie crîmpeie din acele fluxuri existenţiale care se tranşformă în ciudaţi spiriduşi, răsfiraţi pe întregul pînzei. în fiecare imagine se întrezăreşte vag strania apariţie ă unui chip, redus la o ideogramă sau acele sinuoase învolburări de forme ce rezumă dansul graţios al unui gest ori atitudini. Umanitatea în viziunea artistei stă sub semnul uimirii şi revelaţiei. E acea stare ingenuă şi pură, caotonată sub zodia paradisiacului. Există la Carmen Poenaru-Găină o atît de revelatoare forţă a confesiunii şi o remarcabilă capacitate de configurare în consonanţă cu freamătul unor acute combustii interioare îneît plăsmuirile sale incită şi stim ulează nevoia noastră de peregrinări, confruntări şi certitudini. Euforie şi vis, nostalgii şi obsesii, preum blări prin spaţii m irifice inundate de puritate şi candoare, de iluminări ori stranii descoperiri şi aluzii, ni se com unică prin arm onizări îndelung exersate, stăpînite şi diversificate, în care rigoarea se îmbină fertil cu subtilitatea, recomandînd o prezenţă originală şi viguroasă în cîmpul realită ţii artistice româneşti. Negoiţă LĂPTOIU

Nucu Ardelean, student în primul an la Academia de Muzică Gheorghe Dim a, fost elev al L iceului de 1 Muzică. Are, acum, opt membri şi i- a im presionat pe englezi, ca şi pe români.

Este costisitoare existenţa unor ansam bluri neprofesioniste folclorice? ■ - .

-întrebaţi-1 pe domnul Tiberiu Groza, lideru l sindical de la RATUC, ce l care s-a străduit să relanseze ansamblul folcloric.

- D om nule G roza, spune ţi-m it dumneavoastră cît este de costisitor un ansamblu folcloric?

- Este foarte costisitor, chiar şi cînd ai avantajul pe care l-am avut noi, acela de a avea costume de la ansamblurile desfiinţate. Am găsit, însă, înţelegere la oamenii de care a depiins existenţa ansamblului.■ - Cum aţi ajuns în Anglia? -

- Noi am făcut tot posibilul c i să plecăm. Cred că partea cea mai grfca a conbstitu it-o organizarea şi obţinerea formelor de plecare. Era cît pe ce să nu plecăm nici noi în Anglia. P robabil că nici n-am fi plecat dacă nu ne-ar fi aju tat dl Dican de la Primăria Cluj-napoca, dl viceprefect Medrea şi dl Ioan Gavră.

U!

«Mi , j *

-Presupun că deplasarea a fost şi ea foarte costisitoare?

-Desigur, costul total se ridică la cca 2o de milioane lei. Am apelat şi am găsit sprijin la sponsori: Banca Comercială, Primăria Cluj-Napoca, Institutul de Cercetare şi Proiectare Minieră. De un mare ajutor ne-a fost

■firma proprie, RATUC. Mai trebuie să amintesc ajutorul domnilor Victor Bereta, director al casei de Cultură Studenţeşti şi Gelii Furdui, îndrăgitul realizator al emisiunilor folclorice'

cum trebuie socotelile..- Aţi fost singurii reprezentanţi ai

folclorului românesc?- Da, şi putem spune că am avut

succes. Am fost singurii care, pentru Căluşar, am primit în repetate rînduri aplauze Ia scenă deschisă, am realizat înregistrări la radio, aţi citit şi d-voastră cum ne-a vorbit primarul. Po t să spun că am avut m ulte sa tisfac ţii d e .la publicul englez. ■ .

Maria SÂNGEORZAN

însemnare a călătoriei mele (VjCît ai zice peşte pescuit în golful cu acelaşi nume,

apare Trieste, oraş vechi roman (TargeSte), fondat în anul 52 înainte de Cristos, aflat sub oblăduirea Veneţiei în evul mediu şi sub Habsburgi între 1382 şi 1719.

Istoria nu este numai ”magistra vitae”, ci şi un magnet cu o mare putere de atracţie. Dacă.te laşi momit de el, nu mai adm iri panoram a triestină , p re a m b u l'a l frum useţilor Italiei. încerc să mă eliberez deci din braţele is to rie i şi sâ mă bucur de to t ce văd, cînd pe-o parte, cînd pe alta. însă, la un moment dat, simt cum mă copleşeşte propria mea istorie. Uite şoseaua şi hăul de-alături, unde acum patru ani şi-o ciozvîrtâ eram să dau ortul popii. Nu singur, ci împreună cu Ştefan Damian, scriitorul şi îngerul păzitor de la volan. Era a opta cumpănă din viaţa mea, ocazie sigură de a trece pe celălalt tărîm, în eternitate (nu în nefiinţă, cum zicea un academician în avîntul unui panegiric şi cum scriu unii creştini cu numele în anunţurile mortuare).

Urcînd cu maşina'pe spinarea şoselei ce ne scotea din Trieste, am ajuns pe o mică porţiune de gheaţă, netedă ca oglinda. Ne-am învîrtit de vreo două ori ca la roata norocului şi apoi, de drag, maşina s-a îmbrăţişat şi pupat cu o surată, care venea din sens invers. A fost minunea lui Dumnezeu, căci altfel săream pîrleazul în fundul p răpastie i. Ştefan era.convins de trag icu l deznodămînt, fiindcă, cu o clipă înainte, mi-a zis cu voce cutremurătoare: "Părinte, e gata!” N-a fost să fie

... Ne aştepta şi ne mai aşteaptă încă Opera Luminii, în miezul ei.

După pupatul afectuos între cele două vebicole, am coborît senin şi m-am îndreptat spre fratele nostru de la cîrma maşinii care ne-a salvat fără să vrea: era un laic catolic, cu soţia; el liniştit, ea agitată. Veneau de la o operă de caritate. Ne-am îmbrăţişat, cu emoţie. în locul unei admonestări, mi-a cerut binecuvîntarea. Ce mare e puterea adevăratei credinţe!

Acum, retroactiv, mă gîndesc ce s-ar fi întîmplat cu ţîru l meu trup, dacă ajungeam în fundul prăpastiei. Desigur, ar fi dat multora multă bătaie de cap. Nu înşir

’ peripeţiile pînă Ia întoarcerea acasă, ci de-aici încolo. Mai întîi locul de odihnă pînă la înviere: pe marginea Someşului, la Crucea Albastră, unde ”am şezut şi am plîns” . D esigur, Chestiunea a r fi provocat discuţii aprinse, pro şi mai ales contra. Apoi, ar fi determinat organizarea rapidă a unei expediţii pe Nil pentru a aduce lacrimi de crocodil sau, în neputinţa primirii vizei cît ai bate din palme, cumpărarea unei sacoşe de ceapă, care, curăţată şi dată pe la ochi, produce un izvor de lacrimi sincere. Umor negru, bine că sufletul e alb ca helgea, după vorba mamei şi-a lui SadoyeanU.

Expresul intră triumfal în gară ca totdeauna, fie câ i se dă sau nu importanţă. Lume destdl de puţină. Cobor pentru un popas la părinţii capucini, cei cu rasă şi cu multe bărbi.cafenii, la care am fost dus de Providenţă după ce-am jucat hora morţii trupeşti pe oglinda de gheaţă. 'v'

•P. Vasile MARIA UNGUREANU

O m a l a n u lu i 1 9 9 5 : p r o f .d r .c lo c .

V io r e l G l ig o r e(u rm are din pagina 1)

ANULUI 1995”, acordat de Comi­tetul Institutului Internaţional de Cercetare, care a decurs nominali­zarea dvs. avînd în vedere realizările şi contribuţiile dvs în dezvoltarea societăţii. N ai ayem plăcerea să

trecem în revistă eforturile oameni­lor din întreaga lume, pe baza listei noastre cu titlu rile W ho’s Who. Selectarea unui num ăr lim itat de personalităţi cărora sâ le fie atribuite titlurile de OM AL ANULUI a fost într-adevăr dificilă. S-a deliberat

îndelung pentru a-i alege pe aceia ale căror realizări şi dăruire în îndeplinirea exemplară a scopurilor propuse au fost cele mai demne dc reţinut. Vă adresez felicitările mele pentru nom inalizarea dvs. prof. Gligore, documentul alăturat descrie premiul pe care l-am ales pentru a m arca nom inalizarea. Vă doresc succes în continuare şi aştept cu nerăbdare să primesc veşti de la dvs, cu p riv ire la nom inalizarea dvs pentru 1995 ca OM AL ANULUI”.

Magistrului felicitările noastre.

A D E V A R U Ld e O lu jj OMUL SI SOCIETATEA s-mbâS-Iuhi, 19-21 august 1995 (V

( a j u t o r s o c i a i T)A C T E N E C E S A R E P E N T R U

A C O R D A R E A A J U T O R U L U I SOCIAL, CONFORMLEGnNR.67/1995 ‘

Aşteptare cu ...bucluc, în faţa Primăriei Foto: Ion PETCU

f 11 t.i

! ' *

• La depunerea cererii se prezintă următoarele acte (copii sau originale, după caz) din care rezultă datele de identificare ale titularului, numărul membrilor din familie care .se vor lua în considerare la stabilirea dreptului lă ajutor social,

-precum şi veniturile nete realizate de membrii familiei

• Buletinul de identitate al titularului (carnetul de identitate, legitimaţia

şi orice alte drepturi băneşti sau în natură) realizate de persoanele încadrate în muncă;

• Adeverinţă de salariu net, din luna curentă, după caz, din luna anterioară depunerii cererii, eliberată de Inspectoratul de stat teritorial pentru handicapaţi, pentru persoana care are în îngrijire permanentă o persoană handicapată; . '

Taloane sau adeverinţe deprovizorie pentru cetăţenii pensie, de ajutor social în străini sau apatrizi care au condiţiile Legii Pensiilor şi

Asigurărilor sociale, precum şi pentru alte indemnizaţii sau sporuri din ,ultima lună plătită; se iau în calculul veniturile şi pensiile

reşedinţa în România);• Actul din care să rezulte

calitatea titularului detutore sau curator, dacă este cazul, copie legalizată sau copiexerox, însoţită de original, suplimentare;care se restituie după certificarea conformităţii; .

• Certificatele de naştere ale membrilor de familie (copii certificate);

* Certificatul de căsătorie (copie certificată);, • Adeverinţe de elev sau student eliberate în luna curentă sau luna anterioară depunerii cererii pentru acordarea ajutorului social; în adeverinţa de elev sau stu­dent se va menţiona dacă

Adeverinţe eliberate de organdefinanciare teritoriale din -care să rezulte veniturile realizate de membru familiei, - din surse proprii sau din prestarea unor activităţi autorizate în condiţii prevăzute de lege, eliberate cu cel m ult două săptămîni înaintea prezentării acestora la primar;

• Procesul verbal de impunere ‘ ’şi/sau' ’ Declaraţiade impunereprivind impozituh

beneficiază de bursă, tipul şi pe venitul agricol conform cuantumul acesteia; ■ Legii nr. 34/1994pentru anul

• Hotărîrea de curent; încredinţare, adopţie şi orice • Alte acte doveditoare hotărîre privind obligaţia privind veniturile realizate;

•Dosar plic.•Toate actele vor f i cu

necesitate prezente în dosare, în funcţie de caz.

legală de întreţinere (copie certificată); V

• Adeverinţe de la oficiul forţei de muncă, pentru persoanele apte de muncă din fantiţie, cu excepţiile stabilite de lege, eliberate în luna depunerii cererii sau în luna anterioară;persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj, de ajutor de integrare> profesională sau alocaţie de sprijin, vor prezenta talonul de plată din luna curentă sau din luna anterioară, -după caz;

• Adeverinţe din care să rezulte ultimul venit brut şi net (salarii, sporuri, premii

-

Ora 9,10 d im ineaţă. Oameni ag ita ţi, pe trep tele prim ăriei, vociferînd indignaţi. Se îm part numere de ordine pentru a doua zi, pentru a sta la încă o coadă spre a-şi depune actele pentru ajutorul social. Întîi stau la o coadă infinită pentru a obţine lista actelor necesare pentru completarea dosarului (15 la număr). Apoi, la o altă coadă, pentru obţinerea numărului de ordine şi, în sfîrşit, în cea de-a treia zi (asemeni basmelor, unde toate marile realizări se obţin tot după trei încercări) stau din nou la coadă, aştep tînd ca cerberul în uniformă să-i strige în ordinea numerelor de ordine pentru a se putea prezenta în faţa unicului ghişeu care îi deserveşte pe aceşti disperaţi ai soartei şi a-şi depune dosarul. A cărui soluţionare îl vor aştepta;

Dar, să vedem ce spun oamenii. Z am anţ Ana: Eu am doar pensie de urm aş, la v îrs tă m ea nu m ai pot spera să-mi găsesc vreun loc de muncă, şi, dacă voi avea noroc, voi

primi diferenţa pînă la 45.000 de lei regulamentari. Oare cei care au dat legea, pot trăi din atîta? Şi poate nici nu-mi acceptă dosarul...” Anonim, 46 de ani. ‘’Eu am 5 copii de ţinut, şi nu-i corect ce fac ăştia. Şi banii ăştia nenorociţi ni-i dau doar păntru ei, pentru campania lor electorală nenorocită. D a’ ar fi bine sâ se deştepte oamenii şi să nu-i voteze pă 'nici unu’. Prea îşi bat joc dă noi! Eu vin a treia oară, şi tot n-am isprăvit nimic. Stăm la porţile lo r ca nişte cerşetori, pentru O'pită. Cică, azi intră numa’ ăi de-o căpătat număr ieri. Şi pentru luni, numa’ luni mai

. dă num ăruD acă om ajunge şi la ăla!” •'

Da, este o procedură greoaie, într- adevăr, deservirea se face la un

' singur ghişeu. Pentru a vă veni în aju tor, a tît c ît putem , publicăm alăturat lista actelor necesare pentru a depune dosarul pentru obţinerea ajutorului social.

Diana ANDRASONI

NEDUMERIRERenovată, str. Napoca

arată aşa cum stă bine unei artere intens circulată: haină asfaltică nouă, fără denivelări

Felicitări edililor pentru realizare. _

Am, totuşi, o nedumerire: ca martor cotidian la desfăşurarea lucrărilor m-a surprins efectuarea lor în două etape: prima de realizare a infrastructurii peste care, imediat, a fost aşternut asfaltul; a doua, spargerea din nou a unor porţiuni pentru clădirea orificiilor diferitelor canale.

Nu era mai simplu şi economicos să se f i executat ambele etape deodată?

(v.m.)

fitelierul de proiectare al fipelor Române este evacuat din sediul Primăriei

Obiectele de inventar (mobilierul) stăteau , ie ri, 18 august 1995 în m ijlocul străz ii, în faţa i'ntrării. Primăriei, aşteptînd camionul, pentru a fi transportate la sediul central al A pelor Rom âne, situa t pe str.. Vînătorului nr. 17, în cartierul Gruia, după ce, timp de peste 20 de ani au fost " c a z a te ” în sediul actualei Primării, la etajul II. Angajaţii sînt

indignaţi. Şi fiecare are cîte ceva de spus. ,

St&m de vorbă cu d l Seliceanu, angajat al Apelor Române de peste 20 de ani. Dînsul crede că această decizie a fost luată de dl primar în urma vizitei de lucru efectuată re­cent de domnia şa în Franţa, unde a avut prilejul să constatecxistenţa unui efectiv m ult mai m are în

subordinea prim ărie i (aceasta incluzînd şi trei viceprim ari). Dl Seliceanu este ferm convins câ evacuarea treptată a tuturor celorlalte in stitu ţii care îş i desfăşoară activitatea în clădirea Primăriei este datorată dorinţei de a spori numărul angajaţilor primăriei. ~ "

Diana ANDRASONI

Apele Române se "revarsă”în stradă. Foto: N. Petcu

Primim de la Inspectoratul Şcolar Judeţean dlufîn temeiul ordinului Ministerului Învăţămîntului nr. 10211 şi nr.îffi

1995 cu privire la încadrarea personalului didactic în unităţile de invalâc; preuniversitar începînd cu 1 septembrie 1995- facem următoarele precizr

\I. în 22 august a.c. se desfăşoară CONCURSUL pentru ocuput posturilor şi catedrelor vacante prin numire sau transferare. Cbncm se va desfăşura la Grupul Şcolar Transporfuri C.F. Cluj -Napoca, C Bistriţei nr. 21 (C artierulG heorgheni).; - / .

S-au publicat 781 posturi şi catedre vacante.Sînt înscrişi un număr de 854 candidaţi....Subiectele pentru concurs sîn t e laborate de către Minista

Învăţămîntului.Lucrările se corectează de către comisiile de specialişti din alic rar

universitare.Media minimă de promovare a concursului este 7 (şapte). Orapc

posturilor (catedrelor) de către candidaţii adm işi se face îs or& descrescătoare a mediilor obţinute la lucrarea scrisă. Alegerea poştei (catedrelor) se face în plenul comisiei de concurs. '

II. Pentru ocuparea posturilor (catedrelor) rezervate şi a celorrins vacante după concursul din 22 august a.c. au fost depuse la Inspectas Şcolar Judeţean Cluj un număr de 2750 cereri însoţite de acte dovedite

Soluţionarea acestor cereri se va face în perioada 29 august- septembrie ax . de către o comisie constituită la nivelul Inspectorii Şcolar. ■

Posturile (catedrele) vor fi ocupate în ordinea următoare:- 29 august - 1 septembrie a.c. - rezolvarea cererilor de DETAŞA

în interesul învăţămîntului sau la cerere;- 2 - 7 septembrie a.c. - rezolvarea cererilor CADRELOR DIDACTfc\

CALIFICATE pentru suplinire în anul şcolar 1995-1996, în umi&f ordine de priorităţi:

a) cadrele didactice care au participat la concursul din 22 augastŞ1 obţinut medie de promovare;. b) cadrele didactice care au funcţionat în anul şcolar precedent, pe principiului continuităţii, pot opta pentru postul pe care l-au ocupai acesta a rămas vacant, cu acordul scris al Consiliului de Admisă din unitatea respectivă. ‘

c) cadrele didactice care au funcţionat în anul şcolar precedent pe în specialitate, cu recomandarea (avizul) conducerilor şcolilor o*1 funcţionat, ale căror posturi s-au ocupat.

d) cadre didactice care nu au funcţionat în anul şcolar precedent, i*** absolvenţii promoţiei 1995. Daca un post este solicitat de mai mute3’ d idactice , pentru departajare , se va susţine un tes t de ev»!*1' cunoştinţelor de specialitate şi metodică;

e) cadre didactice pensionare, numai pe catedre în specialitate.® persoana în cauză este aptă să continue activitatea în învăţimîrt

f) cadre didactice care optează pentru catedre înrudite cu specii sa. ' . • • ■ ■ ■ ■ -

-7 - 1 1 septembrie a.c. num irea ca suplinitori a PERS0NAUv NECALIFICAT pentru învăţăm înt, cu studii superioare mi încadrarea lor se realizează numai în urma testării cunoştinţelor în postului (catedrei) şi metodica predării, media minimă de promo»®7 (şapte).

Pentru a diminua deplasarea la Inspectoratul Şcolar a unui oui*fi*de cadre didactice, comisia judeţeană a Inspectoratului Şcolar se în centrcle: Dej, Gherla, Cîmpia Turzii,-Turda, Huedin şi centrii^ Napoca şi va solu ţiona cererile depuse pentru ocuparea po'1 (catedrelor) la unităţile de învăţămînt din zona respectivă. numire vor fi distribuite de către Inspectoratul Şcolar prin directorii l®"

Măsurile preconizate de către conducerea Inspectoratului privire la încadrarea unităţilor şcolare vor asigura deschidere»» condiţii a cursurilor la 15 septembrie în toate şcolile.

%

INSPECTOR ŞCOLAR GENERj;Prof. Victor DRAG

INSPECTOR EVIDENTA PERSONALUL Prof. Maria MĂCELAR

(?) sîmbătă-luni, 19-21 august 1995 ADEV ARULde Cluj

s*: ASTRAL TVangajează TRADUCĂTOR Ib. ENGLEZĂ

Informaţii la tel. 1 9 9 8 6 9 , 1 9 3 7 8 5 . [2 4 0 2 1 5 ]

Brutărie Germano-Română. anaaiează în condiţii de salarizare de excepţie

maistru brutarbun cunoscător de reţete de pâine şi specialităţi. Informaţii la telefon 16^236, str. Calea Mănăştur, nr. 107-109. :

[241246)

S u n te ţi u n b u n p r o fe s io n is t ?BRINEL str. luliu Maniu nr. 2, et. Iorganizează selecţie peritru ocuparea următoarelor posturi :

• inginer hardware - departamentul comercial• secretară/secretar - buna cunoaştere a limbii

engleze este obligatorie• gestionar

D o r iţi s ă m u n c iţi în tr-u n c o le c tiv p e r fo r m a n t ?

Depuneţi un curriculum vitae la sediul firmei noastre, începând de miercuri, 23 august, între orele 1 7 - 1 9 “ [242466.7)

B U L E T IN E L E D E S C H IM B V A L U T A R ieşite c â ş tig ă to a re la to m b o la o rg a n iz a ta , de S .C ID M E X C H A N G E p e n t r u lu n a iu l ie sunt u rm ă to a re le :

Suma câştigată Nume client■IMâuter&n£N7l Nn I772 ki*:N71 Nn 1577 Soit- N40 Nn 6323 Soit N36 Nn 3168 Seria:’N16Nn 16 &na:N70Nn2l98 W»:N78Nn 10 S^N îO N n 6 Soi* N09 Nn 9640 Sena:N78Nn 57 Ser>a:N71 Nn 1893 S*râN37Nn2491 ^ N i l Nn 2088 ' ^ N09 Nr 9996

N67 Nn 1891 Nn 5802

Seria: N57 Nr.2174j»ia:K40Nn5610

. 142.000 lei203.000 lei 154.660 lei 156200 lei143.000 lei 173.550 lei209.000 lei143.000 lei200.000 lei 155.250 lei, 170.400 lei 155.100 lei 179.335 lei160.000 lei165.000 lei 202.050 lei 142.500 lei 160.872 lei

ABOULTEF GHASSAN BARABAS FRANCISC BEGANU STELIAN CH1R1LA DANIEL DINTTA IOANA 1CA LUCIAN IGNAT ELISABETA I0RDACHE NICOLAE I0SCA EUGENIA KOLOSSY ELISABETA LAZAR LUDMILA MICUL1TICORINA . MIRA DANIELA NUCA CORNELIU POP DANIEL DUMITRU POPAOCTAVIAN SCHUMACHER ROBERT VELICTJ MARIA

f iii" ]A NG AJEA ZĂ cu c o n t r a c t d e m u n că p e . - ® d u r a tă n e d e te r m in a tă t in e r i s e r io ş i , cu !p u te r e d e m u n c ă ş i d o r in ţă d e p e r fe c ţio n a re 1 p e n t ru p ro fe s ia d e 1

A G E N T C O M E R C I A L 0D o rito rii s î n t r u g a ţ i s ă d e p u n ă o c e r e r e ş i @ cu rricu lu m v i ta e la sed iu l firm ei din s t r . |B r a te ş n r .2 A / 1 9 Cluj-IMapoca, p în ă la d a t a g d e 2 6 a u g u s t a .c ., 1

m A lte in fo rm a ţii la te le fo n n r .4 2 5 0 1 <1242463; ra B l ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ EH

COMPLEX COMERCIAL "M IHAI VITEAZUL", ET. I DlESCHIS ZILNIC: ORELE 10 - 18.

S . C . A G R O C O M S . A . S U C U R S A L A Ţ A G A

tel. 241571. V 'anunţă acţionarii că IU perioada 23 aug.- 75 sept. 1995, se eliberează drepturile cuvenite pentru 1995.(241256) ,

R e g i a  M i m t o m ă

POŞTA ROMÂNĂe m i t e c e r e r e d c o f e r t ă pentrutip ă rirea de c ă rţi poştale ilustrate . Ofertele trebuie să conţină minim 20 modele d iferite, cantita tea ce se va t ip ă ri urm înd să f ie de minim 5 .000 buc. pentru fie c a re model, pe carton «le ca lita te superioarăf la dimensiunile de 10,&/14t,5 cm. Predarea oferte lor se va face în 15 x ile de la a p a riţia anunţului, la sediul DECT. - Rom presfilatelia, Calea G riv iţe i sector 1r Bucureşti (telefon 050.22 .^3). .

( 2 * 1 2 5 * )

OFERTA SPECIALĂ

E X IM T U RTRAVEL A G E N C Y

"LITORALUL MĂRII EGEE - STAŢIUNEA TURISTICĂ KUŞADASÎ

* V a c a n ţe p e n t r u individuali în ex c e p ţio n a le co n d iţii d e c d n f o r t ş i d e p r e ţ , cu s a u f ă r ă t r a n s p o r t inclus!* C irc u it t u r i s t i c c u a u to c a ru l , cu p le c a re din Cluj, în 2 8 . 0 8 . ” [242475)

Vînd clădire cu:

• MAGAZIN ALIMENTAR• DEPOZIT

o ATELIER AUTO

pe Calea Turzii nr.134.Tel. 41-41-62

- ’ (241253)

Societate de construcţii italianăcaută IHGIMEB cu tem einice

în u tilizareacunoştinţeprogramului AUT0-ACADInformaţii latei. 190766, 190767.

[242459]

I

UNITATEA MILITARĂ 0827

cu sediul în Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr.23, tel. 195512 int. 240 . 242 organizează

’ în data de 06 .09 .1995 ora 9

VÎNZAREA prin licita ţie a:

3 AUTOCAMIOANE S R 11 41 AUTOŞASIU S R 1 1 4 şi2 AUTOCAMIONETE TVD1SC

la care pot participa persoanele fizice şi juridice interesate. Lista bunurilor materiale respective precum

şi instrucţiunile licitaţiei se pot consulta la‘ unitatea \ organizatoare. (242480) \ '

SG

SA

Cluj-Napoca B-dul 21 Decembrie, nr. 95 -97 , organizează concurs în d a ta de 4 .0 9 .1 9 9 5 ora 10 la Fabrica de Produse lactate din Calea Baciului nr.2 p en tru o c u p a r e a u n u i p o s t d e

instalator şudorCererile se vor depune la sediul S.C. NAPOLACT S.A. pînă în data de 1 .09.1995.Relaţii suplimentare la telefon 145088 int. 22 sau 37. Y (762836)

SC DELROTI SRL ■i ■ 9 I I I I J

A n g a j e a z ă .. D i r e c t o r c o m e r c i a l ' .

D i r e c t o r m a r k e t i n g P r o m o t o r c o m e r c i a l

S e c r e t a r a( c u n o ş t i n ţ e l b . e n g l e z ă ş l o p e r a r e p e c a lc u la to r )

! Relaţii: teii 1 9 6 5 6 0 ? 1 9 4 3 6 2 .■ ■ * ■/ s (241233)

M A F C O M S R Ll/a oferă: Toată gama de SDV, şuruburi, piuliţe, echipamente de protecţie, clingherit, vopsele, grund etc. ;Depozit str.Plevnei nr.61, tel. 14-23-42. \

ADEVĂRULdo Cluj PUBLICITATEsîmbătă-luni, 19-21 august 1995 { jj

ADMITEREA si STRUCTURA peiutbu ANUL UNIVERSITAR 1935/1996 la UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

ADMITEREA ÎN SESIUNEA SEP. 1995ÎNSCRIEREA

La toate profilurile pentru învăţămîntul superior de lungă şi scurtă durată înscrierea candidaţilor se face în perioada 2 9 a u g u s t • 3 sep tem brie 1 9 9 5 la sediile facultăţilor

Candidaţii vor menţiona pe fişa de înscriere profilul ales şi, îh ordinea opţiunilor, alte profiluri la care ar dori să fie repartizaţi 1h cazul în care media obţinută la admitere nu le asigură repartizarea la primul profil din lista" opţiunilor.

A c te l e n e c e s a r e p e n t r u în s c r ie r e :- cerere de înscriere, pe un formular tip ce poate fi procurat direct de la comisîe în

perioada înscrierilor; .- diploma de bacalaureat în original; s- certificatul de naştere, în copie legalizată;- adeverinţă medicală tip; ' '- patru fotografii tip buletin de identitate;- chitanţa de achitare a taxei de înscriere sau după caz, acte doveditoare privind

scutirea de taxă; , .- -dosar plic.

DATELE Şl PROBELE DE CONCURSARHITECTURĂ

B sept. 1.995: Algebră, Elemente de analiză matematică. Geometrie plană şiîn spaţiu şi Trigonometrie - scris.

7 sept. 1995: desen tehnic şi desen liber - practic [grafic].

TOATE CELELALTE PROFILE l a î n v ă ţ ă m î n t u l d e l u n g ă b u r a t ă

6 sept. 1995: Algebră. Elemente de analiză matematică. Geometrie plană şiîn spaţiu şi Trigonometrie- scris. v

7 sept. 1995: .Fizică (mecanică, fizică moleculară şi căldură, electricitate] sau Economie [numai pentru profilul Inginerie Economică] - scris. :

ÎMrĂŢĂMÎNT DE SCURTA D U RATA , (COLEGII UNIVERSITARE)

v 6 sept. 1995: Algebră şi elemente de analiză matematică - scris. „7 sept. 1995: Fizică [mecanică, fizică moleculară şi căldură, electricitate] respectiv

Geografia României sau Economie [pentru profilul economic] - scris.

INFORMAŢII SUPLIMENTARELa proba "Algebră, Elemente de analiză matematică. Geometrie plană şi îh spaţiu şi

Trigonometrie" din cinci subiecte, patru vor fi din Algebră şi Elemente de analiză matematică şi unul din Geometrie planS şi în spaţiu şi Trigonometrie.

Pe perioada înscrierilor şi a desfăşurării probelor de concurs se asigură cazarea contra cost îh căminele Universităţii Tehnice.

BAZA MATERIALĂ* 9 clădiri cu peste 25 .000 mp spaţii pentru învăţămînt (cursuri, seminarii şi laboratoare).* Laboratoare dotate cu echipamente din ultima generaţie [sisteme complexe, staţii grafice, sisteme robotizate etc.)* 36 de reţele de calculatoare de tip IBM.şi alte calculatoare performante cu accespentru activitatea didactică şi de cercetare.* Bibliotecă centrală şi biblioteci de facultăţi cu un total de peste 750 .000 de volume.* 7 cămine cu peste 3.000 locuri şi 2 cantine cu capacitatea totală de peste 3.500 mese/zi.* Club cultural, 2 săli de sport, acces la toate facilităţile centrului universitar (Biblioteca Centrală "Lucian Blaga", Parcul sportiv "luliu Haţieganu", Casa de Cultură, Spitalul studentesc etc.] „ ./ -

CORPUL PROFESORAL* B15 cadre didactice, din care 145 profesori titulari. • . :

- * 78 conducători de doctorat în 46 de specializări.PERSPECTIVE

* Participarea la schimburi internaţionale în cadrul programelor de cooperare susţinute de Comunitatea Europeană (TEMPUS, CQSt etc.], state dezvoltate (DAAD- Germania, Consiliul Britanic - Anglia etc.) sau în cadrul unor relaţii directe cu universităţi în alte ţări [Elveţia. Germania, Ungaria etc.]

* Continuarea studiilor în programe de studii aprofundate [Masţerat] şi doctorat la marea majoritate a profilurilor. V

* Posibilitatea de încadrare în activitatea de cercetare ştiinţifică retribuită [în anul1994 valoarea contractelor de cercetare pe universitate a depăşit 700 .000 .000 lei) şi posibilitatea de angajare a studentilor din ultimii doi ani ca asistent stagiar de cercetare.

ALTE INFORMAŢII** Universitatea Tehnică asigură cazarea în cămine a tuturor studenţilor care nu sînt

din Cluj şi oferă posibilitatea servirii mesei la cantinele Universităţii.rr * Universitatea Tehnică organizează, împreună cu organizaţiile studenţeşti JOBSHOP-

uri pentru oferirea de locuri de muncă atiţ pentru absolvenţi cit şi pentru studenţi. -

STRUCTURA PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL UNIVERSITAR ÎN ANUL 1995/1996A jn v ă ţă m în t de lungă d u ra tă . ‘ „ , - „ „ . , . „ . . . - - ' Facultatea P ro f ilu l , t ip u l d c in v a ţa m in t şi S p e c ia liz ă r ile L ocuri 9 5 / 9 6

d u r a ta s tu d ii lo r -Facultatea de Construcţii Str.C.Daicoviciu nr.15, tel: 064-194816, int.135

Construcţii/ingincri - zi, 5 ani

y î'; '■' : . - l" .

- Construcţii civile, industrialc şi agricole- Căi ferate, drumuri şi poduri

Construcţii civile (cu predare în Lengleză)100

Instalaţii/ingineri - zi, 5 ani

- Instalaţii pentru construcţii- Instalaţii şi echipamente pentru protecţia atmosferei . '

4 0 ‘

Arhitectură/arhitect - • ' - zi, 6 ani ;

- Arhitectură ~ 2 5■•■■■■■■% ",

Facultatea de Electrotehnică Str.G.Bariţiu nr.26, tel: 064-194816, int.188 -

Electric/ingineri - zi, 5 ani

- Electrotehnică generală i- Electrotehnică generală (cu predare în Lengleză) ,/, ^- Acţionări electrice " ' ■ , .- Metrologie şi sisteme de măsurare ,

1 00

Electromecanic/ingineri - zi, 5 ani

-Electromecanică - ' 2 5 ^

Energetic/ingineri- zi, 5 ani *.

' - Energetică industrială • 25

Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Str.G.Bariţiu nr.26, tel: 064-194816, int.188

Electronic/ingineri - zi, 5 ani

- Electronică aplicată * -Comunicaţii 170

Facultatea de automatică şi Calculatoare Str.G.Bariţiu nr.26, tel: 064-194816, int.188

Ştiinţa sistemelor şi a calculatoarelor/ingineri - zi, 5 ani ’ .

■ - Auwinatlcă şl informatica industrială 1 1 "-Calculatoare- Automatică şi informatică industrială (cu predare în Lengleză)- Calculatoare (cu n re da re în l.engleză)

150

Facultatea de Mecanică - - Bd.Munciinr.10S, tel: 064-415051, int.105 1

Mecanic/ingineri ' *■ zi, 5 ani -

- Autovehicule rutiere- Mecanică fină- Mecanică agricolă (maşini şi instalaţii agricole)-- Maşini şi echipamente termice , - ? . ‘

100

Facultatea de Construcţii de Maşini BdMuncii nr.105, tel: 064-415051, int.121

Inginerie managerială şi tehnologică/ingineri - zi, 5 ani

- Tehnologia construcţiilor de maşini- Maşini-unelte 5 0

Inginerie economică/ingineri - zi, 5 ani , - Ingineria şi managementul sistemelor de producţie 5 0Mecatronică/ingineri - zi, 5 ani ■ • Roboţi industriali . 5 0

, <Ştiinţe apiicatc/mgincn - zi, i am - inginerie matematica '

r Inginerie fizică - ‘ 1 25

Mecanic/ingineri - zi, 5 ani

- Mecanică şi inginerie mecanică- Mecanică şi inginerie mecanică (în Lengleză şi franceză) 25

Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Bd-Muncii nr.105, tel: 064-415051, int.122

Materiale/ingineri - zi, 5 ani

- Ingineria şi managementul procesării materialelor- Ştiinţa şi ingineria materialelor 4 0

Mecanic/ingineri - zi, ,5 ani - Ingineria şi managementul fabricării maşinilor şi utilajelor 1[Continuare îh pag.9)

25

sîmbătă-luni, 19-21 august 1995 PUBLICITATE liiim adevărulda Cluj

fi din pag. 8) b . În v ă ţ ă m în t de scurtă durată (colegiul u n iver s ita r )

ujiil U niversitar T eh n ic• ij-Napoca

jjjjicoviciu nr.15, teL 065-194816, int. 135

Profilul, tipul de învăţămînt şi durata studiilor Specializările - L o cu ri 9 5 / 9 6

Electroni ecanic/subing.- zi, 3 ani -

- Exploatare maşini şi utilaje 25

Klectronic/subing. _ . - z i,3 ani '

- Comunicaţii şi exploatare poştală- Electronică - . c 50

Mecanic/subing.- zi, 3 ani . r

• ✓ 1- Automobile • .- Tehnologii de mecanică fină- Tehnologia prelucrării metalelor '

' . 75

Ştiinţa sistemelor şi a calculatoarelor/subing. - zi, 3 ani

- Tehnică de calcul 25

Bconomic-modulul Management/tehnician eco­nomist - zi, 3 ani .

< - Fabricaţie şi management în industria mică şi:, ‘ mijlocie

• '. . . . . . 25 V ■

Construcţii/subing.- zi, 3 ani ■ ;

- Tehnologia construcţiilor- Drumuri şi poduri- Căi ferate şi lucrări de artă- Organizarea şi economia construcţiilor

\ v « ■ ■ . : 1 CD

Instalaţii/subing. ' ■ ' - zi, 3 ani

-Instalaţii • 25 . ..

Pentru cursurile care se predau în limbi străine nu se organizează separat concurs de admitere. Selecţia studenţilor se face dintre candidaţii reuşiţi la concursul.de admitere din 1995, la . ) aceleaşi profiluri, pe baza unui-test eliminatoriu de limbă străină şi a mediei obţinute la concursul de admitere. -'1 / : Repartizarea pe specializări se face la sfîrşitul anului II de studii conform opţiunii individuale şi rezultatelor din anii de studii I şi II.

Incă este DREHER 9 este to t 10 *

îpHmentare: de la agenţii com erciali sau la depozitul local lu j N apoca, B-dul M uncii, N r,1 4 i Tel.: 064-415463

O fe r ta s ă p tă m â n ii : -K A N TZSA I VTLA GOS 1 OOOlci+TVA (24124748) ; * ^ O ^ O N A ■ ' - 1 IOO lei+TV A .

Societate ComercialăFINANCIARĂ PE

ACŢIUNI,1' oferă posibilitatea

' persoanelor fizice să investească pe bază de

C O N TR A C T Î N A F A C E R I

S IG U R E Se oferă 1 0 % dobîndă pe

lună la investiţiile Tn lei. Investiţie minimă'

5 milioane lei. ' Relaţii la tel. 1 4 6 2 9 0 .

S.C. TRANSGEX Ş.A.Cluj-Napoca, str. Buftea nr.7

anunţă organizarea unui concurs, în data de 30.08.1995 ora 10 la sediul societăţii

pentru ocuparea următoarelor posturi:* economişti9

* c o n ta b i l i cu studii de specialitate şi cunoştinţe de operare pe calculator.

Informaţii tel. 153095 int. 130.• ' •’ (240213)

S.C.

ARTA CULINARĂCluj

str: iuliu Maniu nr.34

S.A.

lâ licitaţie în vederea asocierii pentru desfăşurare în activităţi în comun, în spaţiile:

it69 "MODERN" - ştr. Fabricii nr.4 în suprafaţă de 185 mp.

fl.20 "PASAJ" - str. Fabricii nr.13 în suprafaţă de 980 mp.

apa se va desfăşura în data de 24.08.1995, ora 10, sediul societăţii din str. Iuliu Maniu nr.34. .

Informaţii suplimentare la tel. 197275/24. (241251)

s c P A N E G R A N O s a Cluj

a n g a j e a z ă p r in c o n c u r s

P R O G R A M A T O R ( b ă r b a t )

C e r in ţ e : - s t u d i i d e s p e c i a l i t a t e- v î r s t ă m a x . 3 5 a n i

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e la s e d i u l s o c i e t ă ţ i i » s e r v ic iu l P .I .S . t e l e f o n 1 8 2 2 1 5 , 1 8 6 6 1 6 .

( 2 4 1 2 4 9 )

IN llTCNŢin flOCNŢILOflCCONOMICir

D o r iţ i c a p ro d u se le u n i tă ţ i i d -v o a s tră s ă f ie p r e z e n ta te în re c la m e e x e c u ta te 'c o m p u te r iz a t? A d resa ţi-vă , c u în cred ere , s e c to r u lu i PU B L IC IT A T E a l z ia r u lu i n o s tr u ş i v e ţ i f i s e r v i t irep ro şa b il. • C A L IT A T E , P R O M P T IT U D IN E ş i R A P ID IT A T E în e x e c u ţia c o m e n z ilo r s î n t a tr ib u te le s e rv ic ii lo r . . n o a s tr e !Vă aşteptăm ZILNIC, începînd de LUNI şi pînă VINERI, între orele 8-16 la sediul redacţiei, str. Napoca nr. 16.

Important!Pentru deplasarea agenţilor publicitari nu-se percepe comision !

SERVAGROMECS.A. Cluj

str. Tineretului nr.59 Cluj

( r i ţ l t e ţ l c iv u te t fr e tttn u ,

tn a c fo u tlu ţ 7

sept. 1995 începe un nou cura de şcolarizare.

Plata se poate face şi îh două rate.»"formaţii la telefon 146548; 142748.

^ „ (241252)

Cluj-Napoca. B-dul Muncii nr.10. vinde din stoc:

piese de schimb pentru tractoare de 6 5 CP, tractoare pe şenile3 1 5 0 0 ,3 1 8 0 0 , piese de . schimb pentru combinele C 12, CP 12 şi C 14, unelte agricole, pluguri PP 3-30, PP 2, grape cu discuri GD 3 ,2 şi GD 2 ,2 ; adăpătoripentru bovine şi păsări, pătule def porumb, remorci monoax de uz general RM 4 de 4 tone, instaiaţiidedistilat cu două blaze, ventilatoare pentru jtscatfîn . . __ [242481] . y

/ CONSILIUL LOCALA L M U N I C I P I U L U I C l u j - N a p o c a .

anunţă vacant

PORTARun post de

Interviul va avea loc în data de 2 4 august 1995. C o n d iţ i i :

- bărbat- domiciliul în Cluj

Cei interesaţi vor depune dosarul la Serviciul personal, salarizare pînă la'data de 23 august 1995. D o s a r u l v a c u p r in d e :

- cerere de înscriere;- copie după actul de studii;

i declaraţie scrisă din care să rezulte că nu a suferit condamnări şi nu este în cercetare penală;

- adeverinţă medicală.•Informaţii suplimentare la telefon nr. 196030

int. 174.[762837]

de Clujsîmbătă-funl, 19-21 august 1995

MGOfRiS

Sc.EXPO A CO RD S r l Z o n a C lu ja n aCluj, P-ţa 1848, nr. 1, Tel. 4 3 7 4 2 9 - 4 3 7 4 3 0

Vinde în RATE din stoc şi pe comandă toate’tipurile de fhobilă: biblioteci, dormitoare, camere de tineret, m ese pliante, ' N comode TV., mobilă de bucătărie, parchet, toate tipurile de tapiţerii, la cele mai avantajoase preţuri.

o Societatea noastri mai comerdalizsari: produsa chimics lac, diluant aracet, prenadez, palux, antigel, săpun pt. protecţia munci, dero etc,J

PROGRAM ZILNIC 8 00 • 18°° SÎMBĂTĂ 9 00 - 1 3 “

Uinzări-cumpârj, apartamente,^

terenuri, prin PRINlOţslr. Braşov nr.44, tei.

orele 10-17 (24 .

- • V în d apartauşcam ere, finisatînZoijTel 16-86-36. (4316

• V în d 2 caT G heorgehni parter 21 m ilioane. Tel 15-};, (431698)

S.C. VALE AN PRIGOANĂ SNC angajează • M E C A N I C A U T O

> C O N D U C Ă T O R A U T O cat cRelaţii: str. Cîmpului 124.

' ■■■■ (242485] ,

■ ; RECLAME d e p re z e n ta r e a no ilo r p ro d u s e ,

re a liz a te s a u a c h iz iţio n a te din e x p o r t■ LICITAŢII

■ CONCURSURI p e n t r u 'o c u p a re a u n o r, p o s tu r i v a c a n te

■ INTERMEDIERI

■ VÎNZĂRI - CUMPĂRĂRI

■. EXECUŢIE LUCRĂRI DE SPECIALITATE

■ OFERTE DIVERSE SERVICII

V ă a ş t e p t ă m Z IL N IC , î n c e p î n d d e L U N I ş i p î n ă V I N E R I , î n t r e o r e l e 8 - I i i , l a ,

s e d iu l r e d a c ţ i e i , s t r . N a p o c a 1 6 . I n f o r m a ţ i i l a T E L E F O N U L 1 1 7 3 0 4

P R O M P T IT U D IN E , C A L I T A T E ş i R A P I D I T A T E s î n t a t r i b u t e l e

s e r v i c i i l o r n o a s t r e .V Ă A Ş T E P T Ă M !

M A T R IM O N IA L E • ’ V înd m o to are de b a rcă d iferite capacităţi. Tel. 18-66-22. (428384)• Licenţiat, prezentabil,

serios, 34 ani, 1, 83/76 caut domnişoară titrată, drăguţă, fizic agreabil, d istinsă, pentru căsătorie. OP. 1 CP 1176. (427494)

• V în d c h io ş c a lim en tar s itu a t în P ia ţa Z o rilo r . T e l. 12-03-22. (428490)

V ÎN Z Ă R I C U M P Ă R Ă R I

• V înd a p a rtam en t 4 cam crc, g a ra j , te lefon , e ta j 7 , P lo p i lo r , 40 m ilioane. T el. 12-37-64, d u p ă o ra 20. (427997)

• V înd a p a rtam en t 2 cam crc, boxă, telefon, etaj 4 , G r ig o r c s c u , 20- m ilioanc. T el. 12-57-64, d u p ă o ra 20. (427999)

stradale Italia puţin rulate. Preţ 3500 DM. T6l. 13-76-06. (433428).

• Vînd spaţiu comercial str; Mică nr. 13. Tel. 19-89-00. (433457)

• Vînd maşină de îngheţată cu două capcte marcă germană 3000 DM negociabil. Tel.-42- 06-62. (433483)

• Vînd societate comercială profil încălţăm inte, cedare spaţiu ultra central. Tel. 16-68- 00; 18-26-11.(433487)

• Vînd maşini de îngheţată stradală import Germania, două capete. Tel. 16-90-04.(428393)

• Vînd combină de secerat John Deere masa 2 ,30m în stare de funcţionare perfectă şi agregat pentru balotat adaptat la combină. Informaţii tel. 13- 30-63 sau 15-97-45 orele 15- 22. (428455) ' '

' • Vînd Urgent fermă zootehnică în comuna Braniştea (lîngă Beclean) 14. 740 mp, cu dotări, 2 grajduri, magazie şi silozuri, pod basculă; întăbulate. Tel. 064/19-42-99 interior 15. (428502)

• Vînd SRL 1994. Tel 18- 99-02. (431658) ~

• Vînd SRL capital străin, bicicletă Monte Beîlo, maşină dc cusut electrică. Tel 12-36-47 ora 16-20 (431720)

• Vînd 1 Ha teren în Făget. Ţel. 17-92-09 sau str. Cîmpului nr. 63. (433281)

•' V în d ap a rtam en t cu 1 cam eră su p ra fin isată cu m o b ilă s a u f ă r ă , su p ra fa ţă 42 m p. în tre o re le 1120 C a le a M ăn ăştu r n r. 91 bl. D9 ap, 66 et. 6. (433459)

• • V înd ap a rtam en t 3 ca m c rc c o n fo rt m ă r it , finisat, bloc BCA, p arţia l m obilat, cu îm b u n ă tă ţiri d e o s e b ite . S tr .O bservato ru lu i n r. 1 ap. 19 In fo rm aţii la tel. 12- 7 9 -34 d u p ă , o ra 16. (428212).

• Vînd 10 ari teren pentru cabană în zona Mărişel-colonie, preţ negociabil. Tel. 17-72-71. (433464)

' •" Vînd teren intravilan de 2 ha situat la vestul Huedinului, lîngă şoseaua Cluj-Oradea, bun pentru construcţii, staţie de benzină, hoteluri. Tel 060/61- 27-13.(431436)

• V înd casă 3 cam ere, b a ie , p o s ib i l i t ă ţ i g a z , L u n a d e S u s n r . 619. (433490)

V în d u r g e n t a:partam ent4 cam ere. T el. 15-22-44.(428489)

n • V în d ca să 3+1 cam ere, depen dinţe, teren 500 m p, g a ra j, tv cablu, telefon, zonă excepţională ş i p e n tru sediu firm ă. P- ţa 14 Iu lie (G rigorescu). Tel. 18-46-90. (428496)

* C u m p ăr a p a rtam en t 2 cam ere nefin isa t zona P a t a - C i p a r iu , e x c lu s p a r te r . Tel 19-96-26 orele 16-21.(431510)

• V înd u rg e n t 2 cam ere co n fo rt I I , e ta j ’4, fă ră ba lco n , zo n a M ă n ă ş tu r o c u p a b i l im e d ia t . In fo rm aţii s tr . Bucegi n r . 10, ap . 53 sau telefon 16- 9 8 -2 4 d u p ă o r a 16. (431593)

• V înd a p a rtam en t 2 c a m e re G h e r la s t r . V ictoriei n r . 5, Bl. C6, ap . 22. (431622)

• / V în d c a s ă cu g r ă d in ă . S t r .C o le c t iv iş t i lo r n r . 3 Som eşeni. (431675)

• V înd a p a rtam en t 4 cam ere co n fo rt u n ic în G rigorescu . T el 18-71-39 (431677) r

• V înd a p a rtam en t 4 cam ere con fo rt etaj I I str. A u re l V laicu n r . 44, Bl. V16, sc. I, ap. 9* In form aţii s îm b ă tă o r e le 1 8 -2 2 , dum in ică 9-22. (431683)

• V în d u r g e n t a p a r ta m e n t , 3 c a m c rc u ltra fin isa t, telefon, T V cablu, p a rca re au torizată , p ivn iţă . Vizibil în tre orele 14-20 s tr. F în tîn c len r. 57, B l. B 7, sc. I , ap . 16. (431688)

• Vînd 4 camere cojf1 M ărăşti. Tel. 14.J. (433301) -

• Vînd foarte i apartament 2 camere a-, intrări separate la et Xpc pretenţioşi. Tel. 16-15. (433335)

• Vînd apartameuj camere cartier Grigoraş 18-87-01. (433341)

^•Cumpăr două cana 13-13-06 (433363)

- • Vînd casă. Tel. 134 (433364)

• Vînd garsonii Cojocnei nr. 23 bl. C9 tţ (433367)

• Vîndapartament2a (BCA) 52 mp str. Cehosfcţ2 ap. 15. (433444)

• Vîndapartamentît! confort 1, preţ avantajul 12-48-81.(433454)

Vînd garsonieră cui Tel. 16-55-06. (433455)

• Vînd casă curte {ii: camere Str. Ciocîrliei 1 (433456)

•: De vînzare în Grip pe str. Donath aparte două cam ere două Ic telefon, tv cablu. TeL 1!-’ după ora 13. (433458)

; • Vînd casă 4* bucătărie, baie, curte, p Baciu. Telefon 13! (433467) \ -

*. Cumpăr apartauB camere, Zorilor etaj 1!| 12-40-19. (433473)

• Vînd garsonieră str.h> cu telefon individual. Oo? im ediat. Tel. 13'!(433474)

• Vîndapartament2tfInform aţii tel. 4M'(433475)’

• Vînd gheretă 241? 16-23-18. (433478)

• Vînd apartament^ confort 1 e t 1 str.Me^ ap. 22. (433485)

• Cumpăr urgent3 cam ere. Tel. (433486)

■ • Vînd aparii® cam ere str. Tulcea nr.^1 sc; IV ap . 44.(433493)

• Vînd garsonieră mobilată str. Pasteur 'r de Grădina Botanici^ 63-39. (433495)

• Vînd 3 d e c o m a n d a te conM,, Plopilor. T el. 13-67-25(

( • Vînd 4 cam#, paechetate 2'1‘. negociabil. Tel. ^ (428277)

Bariţiu nr 22. Info^ familia Simon. (428$

sîmbătă-luni, 19-21 august 1995 PUBLICITATE AOEVARULde Cluj___

, Vînd apartament 3 camere ortl str. Bucureşti nr. 79 bl.

jQlip.25 zilnic întreorele 10-

, vîndapartament 4 camere^ Unirii nr. 3 etaj 2 ap. 31.

[i

, Vînd apartament două 0$ confort 1 Tel. 16-06- 1(428420) - / V .V , Vînd garsonieră str. Cemei

f 7 confort I ap. 117 etaj 4. $422) - :• Vînd urgent apartament 4

0$ confort I str. Dîmboviţei f 43 bl. D9 et. 1 ap. 4, preţ jjvenabil (428426)• Vtad(schimb)apartament

;amere confort str. Oltului nr.VI ap. 26. Relaţii tel. 19-

^2.(428433) V Dau în chirie apartament

(Mat cu telefon. Tel. 15-52- 1(428454) .. .• Vînd casă neterminată,

mp, parter 100 mp,mp. Str. A.

20 seara. (428494)Vmd garsonieră confort I

1.Dîmboviţei nr. 79 sc. 1 ap.1 Informaţii tel. 13-06-22 cu i Vali între o re le 9-21.

495) ■ :VMd apartament 3 camere!

rter înalt, finisat + garaj + sci+tv Portal. Str. Nirajului

1.12 după orele 16, preţ iformativ 31 m ilioane . 0505)

De vînzare casă mare cu lină în Someşeni. Str.

inr. 11 (428512)Vînd garsonieră confort I.

str. Cemei nr. 2 ap. ac. (428515)Vmd 2 apartamente a 3 confort I. Tel. 14-73-

>1(428519) 'Vîndapartament 3 cameră

ii finisat str. Iugoslaviei nr. MB1 sc. 3 ap. 25 paralel cu «•(428521)> ■ Vînd apartam ent şi fluieră în Turda. Informaţii

113-53-10. (428524)• Vînd apartament 3 camere

mărit, cartier Zorilor, Tell2-10-23.

*5527) ,’ ind apartament 3 camere

21 Decembrie nr. 137 *M4 sc 2 et. 4 ap. 56 sau

cu 2 camere Mărăşti ^ diferenţă. (428529)_' apartament 2 camere ‘Mănăştur. Tel 16-08-09. % 1)

' apartament 2 camere 5] fcgă Cinema Mănăştur.

18-83-90. (431503) . 'Vind casă veche cii 800 mp ^ str. Maxim Gorkî nr. Wonnaţii la tel 18-67-72 1504)

casă 3 camere confort, ^ cwtc, grădină (500 mp), ^oformativ 70. 000 DM.. ■ Maşiniştilor nr. 14, după *"*•(431521)

’ Cumpăr apartament 2

• Vînd sau închiriez casa •mare costrucţie nouă. Tel 13- 18-81 în tre orele 15-21. (431595)

• Vînd apartament 3 camere confort I, etaj I Gheorgheni. Tel 14-61-26(431601) ,

• Vînd apartament 4 .camere confort I. Str. Mogoşoaia nr..3, sc. 9, et. II, ap. 86. (431602)

• Vînd casă + grădină. Tel18-26-12(431609)

• Vînd urgent garsonieră confort 2 Str. Mehedinţi nr. 13, Bl. O l, ap. 57. (431624)

• Vînd garsonieră confort I. Str: Muncitorilor nr. 14, ap. 24., (431650)

• Cumpăr garsonieră confortl,sau2,prefernefînisată. Relaţii sîmbătă, duminică şi luni la tel 42-03-78, între orele 17-22. (431657) -

• Vînd apartament 3 camere' confort I. T el 17-72-46. (431664)

• Vînd apartament3 camere, preţ informativ 28 milioane. Str. Aurel Vlaicu nr. 60, sc. I, e t 7, ap. 25. (431666)

• Vînd apartament 3 camere str. Dorobanţilor nr. 90, Bl. 20A, sc. II, ap. 39 parter. (431674)

• Vînd apartament 4 camere Zona Pata, 25. 000 dolari. Tel14-94-60 (431687)

• Vînd apartament 2 camere finisat şi garaj. Tel 16-94-48.(431691)

• Vînd apartament 4 camere confort 1. Tel 17-32-68.(431692) ': ' • Vînd apartament 4 camere Grădini Mănăştur. Str. Firiza nr. 4, ap. 35. (431696)

• Vînd garaj Mărăşti. Tel15-06-69 (431699)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 mobilat, telefon indi­vidual, TV cablu, pivniţă, str. Mehedinţi nr. 65-67, Bl. C7, sc. n , et. DI,.ap. 87. Tel 16-62-38 orele 17-20. (431703) .

•V înd apartament 4 camere în Z orilo r. Tel 12-12-74. (431704)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 parterGheorgheni. Tel19-88-70 (431708)

• Vînd apartament 2 camere. Str. Ţulcea nr. 29, Bl. K6, sc. I, ap. 12 (431710)

• Vînd apartament 2 camere finisat etaj I, zona Pata. Tel 14-17-97.(431716)

• Vînd Seredak. Informaţii la tel ,064/21- 51-17.(431638)

• Vînd Nissan Sunny, an fabricaţie 1984, preţ 1200 DM. Inform aţii seara Ia tel 15-29-78. (431676)

• Vînd Fiat Panda 1985, 3.000. 000 lei. Tel17-17-29. (431701)

’ rc’ con fo rt I , z o n a !,ur. exc lu s p a r te r ş i

% 2)Ctaj ' T e l 16 ' 8 5 ’41

^ n<l 2 cam ere p a rte r;scu-Tcl 18-90-07 orele (431573)

• Cumpăr Dacia 1300 sau 1310. Pret avantajos. Tel. 13-51-64.’(433392)

• Vînd microbuz mod­el TV, 16 locuri (posibil transporter), an fabricaţie 1990 pentru export, viz ib il în Piaţa Universităţii. Informaţii tel 19-72-13. (431497) ’

• Vînd VW Golf GT; 1988, vama plătită. Tel 19-97-32.(431514)

• Vînd Opel Senator30, din 1982. Tel 15-85-80 (431604)

• Vînd jeep Suzuki Samurai Cabrio an 88, preţ 6300 DM. Tel 18-76- 83 (431634)

• Vînd frigider auto, plăci PVC 2x1 cort4persoane, motor 220/2,2 KWFiat 600 demontat. Tel. 18-67-37. (433312)

• Vînd Renault 20. Tel. 14- 23-08. (433379)

• Vînd BMW 316 87 înmatriculabil stare bună 4 uşi 5 viteze alb 6200 DM plus vamă. Tel. 12-39-79.(433423)

• Vînd Mitsubishi tip teren 1988 preţ 20000 DM: Tel. 065/ 16r92-45 dupăora 19. (433429)

• Vînd Renault 16 pentru piese de schimb. Tel. 16-09-68.(433468)

• Vînd Mercedes 280 SE accidentat, cu carte de identitate, 1600 DM. Tel. 11-29-34.(433481)

• V înd C itroen neînmatriculabil cu talon, pătuţ de copii, cărucior sport. Tel. 14- 09-22. (433489)

•; Cumpăr talon Mercedes Cobra 300D 240D, 200D cU carte de identitate Tel. 16-55-' 67 sau 14-94-09. (428427)

•. Vînd Fiat Ducat model 1992 turbo diesel stare excelentă. Tel. 1285-29 după­ora 15preţ 14.000DM(428431)

• Vînd motociclete Yamaha DT 250,1980; Suzuki TS 125. Tel. 15-70-74(428437)

•V înd rulotă. Tel. 18-46-12 (428452)

'• Vînd camion Mercedes 13, 5 to înmatriculat 1995, din alum iniu, oblon hidraulic. Informaţii tel. 059/47-03-46 sau 059/11-86-37. (428466) -

• Vînd Citroen 2500 D mo­tor electric 7, 5 kw şi 11 kw la 3000 rotaţii/minut. Tel. 15-55- 28. (428509) ; ,

• Cumpăr Dacia 93-94. Tel16-01-92. (431361)

• Cumpăr Dacia papuc, rem orcă. Tel 19-06-47. (431517)

• Vînd autodubă Kia Besta diesel, 5 viteze, 72 CP, an 1994, excepţională, rulată, 5000 km, consum 6,71/ lOOkm, preţ 18000 DM. Tel 42-01-02 (431591)

• Vînd piese Audi 100 diesel şi diferite elemente caroserie. Tel 16-94-94. (431630)

• Vînd 2 Audi 80, unul omologat stare foarte bună. Tel12-35-10. (431656) "

• V înd Skoda S i 00 dem ontată. Tel 12-74-21. (431659)

• Vînd Dacia an fabricaţie 1991. Tel 17-27-60 după ora 18. (431686)

• Vînd Mercedes 230 Co­bra; talon Mercedes 200D Co­bră. Tel 14-25-15 (431706)

v Vînd maşină automatică spălat nemţească garantat. Tel.13-08-04.(433232).

• Vînd aspirator Panasounic Japannou. Tel. 14-68-73 seara. (433383)

• Vînd IBM 386 SX. Tel.-18-75-43. (433394)

• Vînd maşină de cusut Monica şi dulăpior import Franţa. Tel. 18-09-03.(433451)

• Vînd convenabil dischete Maxell şi 3M, 2HD, formatate. Tel. 14-07-05 sau 14-96-87. (433492)

• Cumpăr video palyer-re- corder. Ofer 150-200 mii lei. Tel. 41-4215 orele 19-22. (428282) •

• Vînd tractor U650 1,8 ani 13 milioane. Tel. 18-51-30. (428371)

• Vînd maşină spălat, haine blană, încălzitor sandwici. Tel.19-19-57 (428500)

• Vînd televizor Spoit allv negru preţ avantajos. Tel. 12- 92-09. (428522)' • Vînd camion Ifa 50 W, an

fabricaţie 1988. Tel 064/25-12- 08. (431569)

• Vînd televizor color Elcrom, frigoder Minsk şi aparat inox distilat ţuică 35 1. Tel 13-11-24. (431660)

• Vînd combină cu compact disc, 2 boxe K. T. V. Flower discotecă, negociabil. Cîmpia Turzii, str. Oţelerilor nr. 8, BL F17, ap. 25. (431671)

« Vînd strung şi maşină de spălat automată. Tel 15-67-87. (431694) .

• Vînd computer 386 şi 286, cu monitoare color VGA şi respretiv EGA. Tel 15-66-20 sau 15-14-40. (431705)

• Medic, vînd Set “National Medical Series’pentru examen echivalare USMLE. Tel. 13-06- 94. (428372)

• Vînd 2 combine de recoltat cereale, Claas şi Ferguson, stare perfectă. Bistriţa, tel 063/22- 31-50; (431543)

• De vînzare borhot de corcoduşe. T el 18-24-00. 431678)’ ■

• Vînd pui pisică birmaneză rasă pură. T e l 17-28-90. (431652)

• Vînd pisici siameze. Tel14-09-58(431712)

S C H IM B U R I DE L O C U IN Ţ A

• Schimb apartament patru cam ere, garaj, telefon, etaj 7, Plopilor, şi sau apartam ent două camere, boxă telefon, etaj 4, Grigorescu, cu casă, teren, variante. TeL 12- 37-64, dupâ ora 20. (427993)

• Schimb apartament2 camere Tg. Mureş, cen­tral, cu apartament 2 camere Cluj-Napoca. T d16-57-40. (431587)

• Vînd maşină cusut Singer şi vană fontă 1,50 m, puţin folosită. Informaţii tel 18-82-56. (431369)

• Vînd rochie mireasă 200.000 lei. Tel 17-17-29. (431700)

• Vînd cazan baie; Tel. 17-07-79.(433304) •

• Vînd mobilă veche. Tel.12-89-47. (433390)

• Vînd tablă aluminiu 1000x750x0,7 mm, cărucior şi pătuţ copil. Tel. 15-04-74. (433408) • -

• Vînd dormitor “Drobeta”. Telefon 19-35-02. (433472)

• Vînd pui ciobănesc german. Părinţi excepţionali. Tel. 13-87-77 sau 13-.29-16. (428488)

• Cumpăr dulap 2 sau 3 uşi, preţ rezonabil. Tel. 18-49-47. (428493)

• Vînd pui dalmaţian. Tel.18-76-78. (428498)

• Vînd bicicletă cursierâ germanămarca“Mam”. Tel 14- 42-23. (431605)

• Schimb locuinţă de ICRAL. Aştept oferte, eventual ofer diferenţă. Tel. 15-55-74 după ora 17. (433214)

• Schimb 2 camere Mănăştur cu 3 camere Gheorgheni. Tel.17-74-87. (433465)

■ Schimb două locuinţe contra o locuinţă centrală cu (fără) grădină. Tel. 11-45-20.(433469)

• Schimb apartament trei camere ICRAL cu una sau două camere + diferenţă. Tel. 11-61- 80.(428421)

• Schimb locuinţă ICRAL în centru, cameră, bucătărie, pivniţă, pod cu 2-3 camere. Tel.18-58-35. (428485) _ .

• Schimb cu Timişoara 2 camere parter Grigorescu. Tel18-90-07 orele 18-20. (431572)

• Schimb, apartament 3 camere Pata cu casă particulară. Tel 11-83-81 (431641)

• Schimb apartament 1cameră Alba Iulia cu garsonieră sauapartamentînCluj. Tel058/ 82-38-86. (431673) V

• Schimb 3 camere confortI cu 2 camere confort I plus d iferen ţă . T el 17-80-24. (431679)

Închirieri ,• Caut de închiriat locuinţă

şi spaţiu comercial. Tel. 42-00- 24(428335)

• Dau în chirie locuinţă şi spaţiu comercial. Tel. 19-03- 84.(428336)

• Intermedicm chirii. Tel19-09-28(431647) /

• Caut vilă de închiriat ta spaţiu comercial şi locuit. Tel.17-00-46(433398)

• închiriez jocuri electronice. Tel 16-55-67. (428192)'

• închiriez ultracentral garsonieră confort I, mobilată, telefon, tv cablu. Plata anticipat Tel. 19-56-55.(433284)

• C au t de în ch iria t garsonieră. Tel 18-93-64 numai între orele 10-12 (428449)

• Dau în chirie apartament 1 câmcră 40 mp, Iară telefon, cartier Gruia plata anticipat Informaţii tel. 15-27-57, even­tual şi garaj. (428506)

• închiriem apartament 2 camere nemobilat, în valută, vizibil marţi şi vineri orele 18- 20 str. Dorobanţilor 97 sc. 3 ap. 59 Cluj. (428507) -

• Primesc 2 fete în chirie. Str. Buşteni nr. 15, e t I, ap. 8. (431384)

• Dau în chirie garaj str. L. Rebreanu nr. 4. Tel 18-46-68. (431635)

• Dau în chirie 1 camera, plata anticipat 3 luni. Tel 15- 36-09. (431668)

• Dau în chirie garsonieră central nemobilată. Tel 14-32- 31. (431709)

• Dau în chirie cameră, bucătărie, baie, cu TV cablu, frigider, telefon. Plata în valută. Tel 19-92-72 (431718) v ..

• închiriez pe termoi lung apartam ent 12-3 camere, zonă centrală, cu telefon. Tel. 18-66-22. (428383)

• Caut chirie. T d 19- 09-28 (9-17). (431427)

• Caut pentru închiriat apartament două -camere cu telefon, mobilat + covor în cartiemlZorilorsauObservator, cu 70 dolari pe termen lung, plata pe un an. TeL 1^80-36. (433353)

• C ăutăm casă sau apartament pentruînchiriatTel. 11-29-34.(433480)

• Caut pentru închiriat locuinţă cu telefon. TeL 13-06- 46.(428245)

• Caut de închiriat garsonieră sau apartam ent 2 cam ere, telefon, zonaPata, Gheorgheni Tel. 15-52-00. (428487)

• Caut de închiriat garsonieră pe durata unui an, plata anticipat Inform aţii te l. 13-14-82. (428508)’

• Caut chirie 2 camere. TeL 1,9-08-23 între orele 18-20. (428514)

• Caut garsonieră de închiriat. T el 15-82-12. (428523)

• C aut de în ch iria t garsonieră. Tel 17-99-12 între orele 8-18. (428525)

• Caut pentru închiriere casă sau apartament 1-2 camere cen­tral. Tel 19-06-47. (431516)

• Studenţi, căutăm de închiriat apartament 2 cam ere.. Tel 16-07-18. (431667)

• Ingineră, caut de închiriat apartament 2 camere. Tel 14- 58-56.(431719)

D IV ERSE

• Nou! Vindem vopsea auto şi poliurctanică, preparată la culoare 400 nuanţe: -culori normale 20900 lei/kg, -culori metalizate 29800 lei/kg. Str. Croitorilor nr. 6. TcL 19-06-47. (433326)

. • Firmă angajează fete pentru dans în Italia. R elaţii tel. 13-01-83.(433482) ~

ADEVĂRUL de Cluj PUBLICITATE sîmbătă-iuni, 19-21 august 1995 jg

.. . -------------;------ 1 1 —----------------• Firmă particulară

caută agenţi comerciali cu experienţă posesori auto şi garanţii materiale. Tel 15-85-01 orele 10-13.(428491)

• Execut jaluzele din lemn de tei. Tel 11-79-30 sau 12-02-47. (431533)

• Executăm firme luminoase, neluminoase, unicate. Tel064/18-71-16 (431536) . ;

• Angajăm economist(ă) specialitatea finanţe contabilitate; cu cunoştinţe operare PC, pentru . funcţia şef C o m p , a r t i m e n t Fin an ciar-contabil. Tel 19-04-16; 19-04-17. (431560)

• Societate comercială angaj ează director eco­nomic. Relaţii tel 13-57- 71.(431715)’

• Caut şofer cu viză Germania. .Tel 42-05-15. (431693)

• Caut femeie pentru îngrijire copil deunan. Tel 11-71-90 sau19-72-00 după ora 20. (431689)' • Doamna Pavel Corina (Ina) este rugată să sune după ora 21 la Horia. Tel. 14-87-56. (433295)

PIER D ER I

• Pierdutcîine cocker negru zona Calea Turzii-A. M ureşanu.Recompensă. Tel 41-40-31. (431649)

• Executăm la termen scurt jaluzele din lem n de tei.

- Garanţie. Tel. 059/15-39-93. (432648) ' ' ' ;

, • SC Trahit SRL angajăm muncitori pentru meseria de preluciătormarmură. Informaţii t e l .1 4-36-93 după ora 21. (433328) • '

• Execut împlîntări de bolţuri în beton. Tel. 15-05-66. (433414) - ': • Dorim ofeile de preţ pentru 600 mp lucrări hidroizolaţii la adresa Primăria Comeşi judeţul Cluj, termen 1 septembrie 1995. (433430) ' : \' • Sunteţi tînăr dinamic, cu

putere de convingere! Sunaţi luni şi marţi la tel. 19-55-82 ora8-16.(428451) ^

• SC Libertatea. SA Cluj, anunţă că începînd cu data de 1 septembrie'1995 va aplica un adaos comercial de la 0-75% (428504)

•. Firm ă particulară angajează desenatoare în instalaţii. Tel. 17-04:37. (428513) '

• Atlassib transportă zilnic persoane şi colete în Germania

—. şi de 3 ori pe săptămînă înFranţa.: Informaţii şi înscrieri în P-ţa Mihai Viteazul nr. 30, telefon19-42-10. (431082)

• Achiziţionez sticle de sifon de la domiciliul clientului. Telefon 17-89-15. (431612)

• SC Corvinul angajează vînzători calificaţi (băieţi şi fete). P-ţa Unirii nr. 12. (431669)

• Caut persoană interesată■ de spaţiu depozit central. Tel

11-17-20(431697)_______ •

• ‘ Pierdut ştampilă SC Panegrano SA magazie 247- O declar nulă. (433365)

• Potra.Gheorghe pierdut legitimaţie transport gratuit, eliberată de A sociaţia Nevăzători. O declar nulă. (428486) ^ •

• SC-Lazuri Iza pierdut autorizaţie sanitară veterinară de funcţionare nr. 7759.0 declar nulă. (428511) ,

• SC Panegrano SA pierdut ştam pilă m agazin 246. Se declară nulă. (431665)

. • Codi scont SRL anunţă pierderea autorizaţiei sanitare nr. 9103 din 27. 05. 94. Se declară nulă. (431672)

DECESE C O M E M O R Ă R I

• Cooperativa Supcrconf pune în vînzare spaţiu dc producţic în Complexul Mincrva, cu suprafaţă dc 71 mp. Licitaţia va avea Ioc în data dc 31 august 1995, ora 12, la sediul Coop. Tel. 18-67-70 (428501)

• Ofer împrumut; solicit urgent viză State Schengen. Tel.15-53-36. (428516)

în primăvara vieţii, la numai 16 ani, s-a stins din viaţă, ducînd cu ea vise, speranţe şi-o parte din sufletele noastre, scumpa noastră nepoată, CARMEN ELENA MALIŢA, din Ineu . Inimioara ei curată s-a oprit brusc; Dumnezeu a luat-o s-o aşeze între îngerii săi. Scumpa noastră nepoată, vei rămîne mereu cu noi, în: sufletele noastre. Nicolae şi Stela Petcu. (431648)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă în ziua de 16 august 1995 a scumpului nostru soţ tată, frate, cumnat şi bunic MĂLAIU ANATOLing. pensionar în vîrstă dc 69 ani. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 19 august1995 ora 12 din Capela centrală a Cimitirului central. Familia îndurerată. (433400)

• Cu adîncă durere în. suflet anu nţăm în cctarea din viaţă după o scurtă dar grea suferinţă a scumpei noastre soţii, mame, soacrc şi bunică TOADER FLOARE 71 ani din "Floreşti. Nu tc vom uita niciodată. Soţul, copiii şi nepoţii. (433460)

• Nu te vom uita niciodată scumpa noastră soră, cumnată şi mătuşă ,• TOADER FLOARE din Floreşti. Fratele Gheorghe Roba, cumnata şi copii(433461)

• Cu regret ne despărţim de scumpa şi draga noastră soră şi mătuşă NEGRUŞA MARIA care a plecat prea tim puriu dintrenoi, la vîrsta de 60 de ani. Înmormîntarea va avea loc duminică, ora 13, în Someşeni str. Bărc i i nr. 41 îndureraţi. Fraţii nepoţii şi' strănepotii. (428499)

• Cu adîncă durere, anunţăm stingerea fulgerătoare din viaţă a m inunatei v noastre mame, soacre şi bunici, LIVIA TINIŞ.dumnezeu să primească

în ceruri sufletul ei uminos. Înmormîntarea

va avea loc în ziua de 21 august, orele 13, în C im itirul Central. 428526)Cu nemărginită tristeţe

anunţăm încetarea din viaţă a celui mai drag sot, tată, socru şi bunic CAMPIAN AUREL în vîrstă de 76 ani. Înmormîntarea va avea loc luni, 2]. august, orele 13, de la Capela nouă a Cimitirului Mănăştur. Familia îndurerată —

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a iubitului nostru soţ, tată, socru, bunic şi străbunic, CRIŞAN AUGUSTIN în vîrstă de 80 ani. Înmormîntarea va avea loc în 19 august 1995, ora 13, de la Capela Veche a C im itrului dinMănăştur. Odihnească- se în pace!Soţia Ana, fiicele Ana şi Maria, fiul Aurel, nepoţii Marinele, Marin şi Călin cu familiile. (431651)

• Cu durere îri suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă, FELECAN MARIA, în vîrstă de 97 ani. Înmormîntarea va avea loc luni, 21 august 1995, ora 12, la Cimitirul Central. Familia îndoliată. (431684)• Călin, Bogdan suntem

alături dc voi la marca durere prin pierderea mamei dragi. Dumnezeu să-i odihncască sufletul bun. Familia Petruţ. (433441)

. * Sîntcm alături dc colegul nostru Mălaiu An atol la greaua pierdere suferită priji dcccsul părintelui său. Sinccrc condoleanţe. Colegii dc la “A pele Române” . (433452)

Cu adîrică durere ne despărţim de bunica noastră dragăFELECAN MARIA. Odihnească-se în pace.' An emi şi Tete cu familiile.(433462)

• Suntem alături de colega noastră Abrudan Maria în marca durere pricinuită dc pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe fam iliei îndoliate. Colectivul Policlinicii Stomatologie Infantilă. (433463)

• Sincere condoleanţe colegilor noştri Stela şi Nicu Petcu, la decesul nepoatei lor dragi CARMEN ELENA MALIŢA. Rodi, Dana şi Neli. (433476)

• Cu sufletele îndureratele despărţim de dragul nostru unchi GĂVAŞU VICTOR. Fic- i ţărîn a uşoară. Familiile Irimieş şi Pop. (433479)

• Ne alăturăm familiei greu îndurerate la plecarea în veşnicie a celui care a fost ing. MĂLAIU ANATOL. Un pios omagiu şi sincere condoleanţe fam iliei. Familia dr. 'Mihălţan Traian. (433484) „•

• Aducem un ultim omagiu, cu dragoste şi respect, iubitei noastre fiice şi mame, dr. MART A MARIA LIZETA. Călin, Bogdan şi Nona. (428478)

• Pios omagiu dragei mele colege dr. MARTA MARIA LIZETA, med­ic pr. ped. la Dispensarul Zorilor. Sincere condoleanţe fam iliei îndoliate, dragilor ei băieţi Călin şi Bogdan. Dr. Georgetâ Dcmian.(428492)• Dragă Emile, suntem

alături dc tine,în marca durere pricinuită de pierdere tatălui. Cornel şi Sia. (428510) .

• Sinccrc condolcanţc fam iliilor Ana şi Ghcdrghc Fclecan la dispariţia mamei dragi. Vecinii. (428517)

• Un ultim omagiu cclci care a fost VASILE MARIA, dispărută fulgerător, după o lungă şi grea suferinţă. Sincere condolcanţc fam iliei îndurerate. Locatarii blocurilor A, B, C, D str. Pietroasa nr. 42. (428528)

ce a fost dr. MĂRTA MARIA LIZETA. Odihnească-se în pace! Colegii regretatului Emil de la I. C. E. (431639)

• Asociaţia de locatari str. Gh. Dima nr. 10 aduce un ultim omagiu locatarului CRIŞAN AUGUSTIN. Sincere condoleanţe fam iliei. (431655)

• Dragă BUNA, amintirea ta va rămîne vie în sufletele noastre. Tete, Doru şi Andrei.(431662)

• Sincere condoelanţe îndureratei fam ilii Felecan la despărţirea de BUNA. Fam iliile Protopopescu şi Ren d.(431663)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei dr. MARTA. Dispensarul de Adulţi Zorilor. (431714)

• Sîntcm alături de fam ilia Seliceanu în durerea pricinuită de moartea soţului şi tatălui. Asociaţia de locatari str. Meteor nr. 8. (431717)• Pioasă adu cere amin te

la şase ani de la trecerea la viaţa veşnică a scumpei mele mame OLGA ELENA LUPU. Smaranda şi familia. (433389)• Aducem la cunoştinţa

rudelor, prietenilor, colegilor că se împlineşte un an de cînd scumpul nostru soţ şi tată CIURTIN ŞTEFAN nc- a părăsit pentru totdeauna. Amintirea lui va răm îne veşnic în sufletele noastre. Parastasul de pomenire va avea loc duminică 20 august 1995, ora 12, la Capela veche, Biserica Mănăştur. Soţia Maria şi fiica Carmen. (433466)• Dorul este nestins faţă

dc cel care a fost bunul nostru soţ, tată, socru şi bunic TOTHEZAN PANTILIMON, căruia acum cînd sc împlinesc 6 săptămîni dc la plecarea în lumea veşnică, îi purtăm vie amintirea sufletului bun cu carcnc- a înconjurat. Parastasul va avea loc duminică 20 august la Biserica din str. Prim ăverii cartier Mănăştur. Soţia şi cei 7 copii cu fam iliile. (433491)

---«u vmare durere de 4

iubita noastră soft mamă, fică, sori 1

cum nată, jj[( BOTEZAN ne-a părăsi Parastasul va avea fc duminică; 2 0 august, \ Turda. Dumnezeu si) odihnească în pacesoft nobil şi curat Cu aceeiţ durere în suflete soţi Nclu, copiii Floria ţ Claudiu, mama, surorii fratele, cumnata cumnaţii. (428497)

• Familia profesor di Ioan < Mânzatu dii 'Bucureşti anunţi 1

parastasul de 40 zQedi Ia trecerea în eternitate scumpului şi iubitule L A U R E N ] II MÂNZAT, fraţi cumnat, unchi şi 1

va avea Ioc duminica,;! august, ora 12, la Bisai “Sfîntul Dumitru”, st Borhanci, cartien G heorgheni, Cluj N apoca. Cei ce.k cunoscut' iubit ş i; sunt invitaţi la pomenii (431610)

• Se împlinesc 6 anii la dureroasa despart de iubita noastră mani OLGA-ELENA LUPI F iicele Olga şi Im (431640);

• Au trecut 6 Ionii cînd inima celei cărei fost ŞUTEU ANA, mari şi bunică, aîncetatsă® bată, lăsîndu-ncsuHete pe veci nemîngîW Chipul ei drag, nc gen etos va dăinui în in im ile noastri Parastasul va avea 1* luni, 2 1 augusl, ora9,f str. Moţilor nr. 26. F® Zoe. (431682)

• Se împlinesc1

săptămîni de cînd sf1

părăsit ptnCItotdeauna, plecîndpt* drum fără întoarcere care a fost cel mai t soţ, tată, bunic, soc* PÎGLEŞAN ANDRf din Gădălin. Ace»' durereo păstrăm în dc la dispariţia cetoi a fost un om de1

deosebită omenie f cinstc. Amintire* dragostea vor fi veşnic inimile noastre flori * lacrimi cevorflmcf® ! 1

mormîntul tău şi 1

vom uita niciodată,s®»* bun. Dumnezeu odihncască în P,c! Fam ilia îndo!i*w (431711) _

sîmbătă - luni, 19-21 august 1995 SPORT A D G E V & f f B O & Ld i & C f l m j j _

l a i n i c a , startf t i z i a " B " deW tnth

scurtă convorbire jfftj cu dl Mircea JBălăş, yitlele A.S. CFR Cluj-

ţtapoca-O

fotbal

mie Bălaş, aţi avut destule ;ţj această perioadă care

.jjijitsă fie una liniştită, de si acumulări. Au plecat o5'1 ş t i« (

jjjicâton, cu a lţii au existat rezolvate tn cele din Urmă

şuieră mai m u lt sau m ai )Cltgantă. Care e s te la o ra plotul echipei CFR pe care îl (deplasa la Zalău în vederea

Armătura?T,ftu! că au existat conflicte .jjjiicerea clubului şi o serie (jjjinua fost din vina noastră,; florilor implicaţi direct în jimţelegeri. Trebuia în să să jdjtde interesele clubului în

tn altă ordine de idei, •iii asupra cărora s-au oprit „nii Ciocan şi A lbu sînt: j Piglişan - portari; B aci, ni,Cazan, Sim on, V elţan,

Marian, T r»şcă, C orbi, .jjircii, David Sergiu, Benke, ait-jucători de cîmp. v (•im auzit de Minteoan. : ■ titeoan va fi prezent la meci, mva putea evolua din cauza upendâri de trei etape pentru Li unui cartonaş ro şu ..

1 jnicumetaţi la un pronostic. Mic niciodată pronosticuri, in insă un moral foarte bun, aeclaţi la joc. Urmează să „jpe teren care este realitatea, fimltumesc si vă dorescaMlumesc.

dirfi să judecăm după ara lotului de anu l trecut,

_ ita ar părea o pradă uşoară «fotbaliştii clujeni. Ce s-a i|litcu echipa din Zalău în âtirănu ştim. Se pare însă că alura a devenit o' prşb lem ă şui, alocîndu-se echipei (se ;,;ai mult de un miliard de lei ai pentru această ed iţie de şut. Pe cînd un aşa interes Echipele clujene din partea

piStaţi? ;Cristian BARA:

hoăgM wn

1 clujeni m înălţime

"■trecută s-a desfăşurat, la •“i, seria A asem ifinalei pe l*c«r8 a Cam pionatului individual al nevăzătorilor.

.Wicipat 24 de concurenţi din ®iile ale nevăzătorilor, ^«d 19 judeţe. Miza a fost ^ unuia din primeie-cinci ^'«e oferă dreptul de a ^ k finala de Ia Călimăneşti, "•disputa în luna noiembrieV ;^'initea şi m eritul lor, ^«ţii filialei interjudeţene* ®'!lriţa-Nâsăud, Sălaj -

Petre Predescu, Dumitru liToader P.opa au reuşit

a califica în finală. / ' ‘Pionul anului trecut este /^MibaUrimia, cu drept de

litlul, rezultă că finala din Z*** avea 4 participanţi din''<1 nostru, perfo rm an ţă

y'^ria filialei.„ neglijat nici aportul 'ginerea acestui rezultat al

Ilie Furtună, sufletull i l * \ ,por,ive din rîndul

Felicitări şi succes în , Nninn nou titlu naţional,

11 v *18' ,eî pentru nevăzâtorii ^piul nostru.

. Eugen HANG.«J

i P î l l .

1waKmmm

O secvenţă mai veche, de la un meci ”U” - Steaua. în imagine (de la stînga la dreapta): Ion Crăciunescu (arbitru), Iosif Cavai, Cristi Pojar, ”Didi” Neamţu şi Victor Piţurcă.

. / / Fotograf: P.NAGY ,

Civilizaţie şi sport

DUPă im ondialele de atletism

Cel m ai im p o rtan t evenim ent sportiv al anului 1995 s-a derulat pe

■ stad ionul’d in G oteborg (pe care suedezii îl citesc Iotebori) care poar­tă num ele unui zeu din m itologia scandinavă iscusit în în treceri şi exerciţii fizice. Deşi eram acolo nu mi-am pu tu t perm ite să asist ”pe viu” la vreo reuniune pentru motivul simplu că un bilet (la negru) se ridi­ca la suma de 1000-1500 de coroane ( o coroană suedeză= 280-300 lei). Aşa că am priv it stadionul din ex­terior şi-am urm ărit competiţia pe micul ecran.

Prim a concluz ie este aceea că s-au cam clătinat ierarhiile tradiţio­nale. Italienii, spaniolii, portughezii, jamaicanii, bieloruşii sau ukrainienii

' s-a c lasat îna in tea marilor, puteri atletice, Germania, Marea Britanie, Rusia, F inlanda. E de ajuns să ai unul sau doi atleţi mari, ca Algeria

A so c ia ţia sportivă "ASTRA” la în cep u t de drum• De vorbă cu dl Radu Şerban, preşedintele Asociaţiei • ■

- Cîte secţii a re noua asociaţie spo rtivă?

- N e-am g înd it să oferim c lu jean u lu i şi nu numai, posib ilita tea de a-şi m enţine sănătatea şi vigoarea trupului şi să aibă_ acces şi la sportul de performanţă. Avem secţii de arte m arţiale, culturism , gim nastică Sportivă, şi gim nastică aerobică. A rtele m arţiale funcţionează cu două cluburi : unul la Liceul Avram lancu, ce lă la lt la L iceul Traian Vuia. Secţia de culturism activează la Baza sportivă "Unirea”, urmînd să mai deschidem o secţiede între­ţinere la Baza Sportivă "Record”. Este un club de în tre ţinere in exclusivitate pentru femei.

- Am aflat deja că secţiile sînt conduse de p ro fe s io n iş ti de m arcă .' . r / ■■

- La arte marţiale am.desemnat pe m ultipla campioană mondială ' şi europeană Eva K erekes, iar secţia de culturism va fi coordonată de către Călin Şipoş. Aşadar, clubul ”Zan Sbin” nu mai . există; există secţia de karate a Asociaţiei ”Astra”, practicînd ceea ce se numeşte ”karate-do”. Sigur,

sîntem afiliaţi la Federaţia Română de Arte M arţiale şi prin dînşii la FMK. Vreau să vă mai spun că noua

.secţie (ce se deschide săptămînă viitoare) la Baza sportivă "Record” este concepută ■ Iar param etri internaţionali, toate dotările sînt de ultim ă oră. E xistă saună, m asaj, du şu ri,. y e sti are - toate -condiţiile- pentru ca femeile să arate cît mai bine, să-şi menţină un tonus muscu­

lar cît mai sănătos. Avantajul e că vom avea deschis de la ora 8 la 22, iar sîmbătă de la 8 la 12.

- Ş tiu că la a r te m a r ţia le vă a ş te p tă u n . b o g a t sezon com petiţional.

- După Cupa Mondială de la Nisa, unde la prima apariţie în această ram ură karate-do, Eva Kerekes a ocupat locul 13 din 400 de karateka. In 20 august se" va pleca lîngă

Trieste (Italia) pentru o pregătire la nivel internaţional, stagiul fiind şi un prilej pentru un "amical” cu echipa Italiei, iar în 30 septembriea.c. la A rad va avea loc campionatul naţional la kumite şi kata. -

-N e alăturăm ţ i noi celor care urează noii asociaţii sportive un d ru m c ît m ai lu n g ş i p lin dc izbînzi. . .

-M u lţu m im şi sperăm să nu dezam ăgim , p rin to t ce facem încerc înd să dăm un plus de frumuseţe vieţii noastre. '

'Radu VIDA

TENIS

Iată câ Circuitul satelit de tenis al României, cu premii I.T.F. în valoa­re de 25.000 de dolari, care a debutat luni cii meciurile de pe tabloul de 32, a ajuns în faza semifinalelor. La simplu, dintre români a mai rămas în competiţie doar George Cosac, Ia dublu, posibilă fiind'însă o finală românească, Florin Segărceanu cu Răzvan Itu fiind calificaţi deja în această fază, iar cuplul G eorge

Cosac, Ciprian Porumb urmînd sâ joace azi sem ifinala cu cehii M .V opicka, T .Z ib . D ar iată rezultatele complete din "sferturi” : simplu: G .Cosac - M .Piekos (Polonia) 6-4,6-2; T.Zib - C.Reti 6- '1, 6-0; M .S joqvist (Suedia) - ' P.Zurăw iecki (Polonia) 6-0, 6-0; B .D abrow ski (Polonia) ’ - P.Baranowscki (Polonia) 6-3, 6-2; dublu: Cosac, Porum bA ntonescu,

Ivaşcu 6 -4 , 6 -0; M .V opicka, T.Zib - S joqvist, P.W enneberg (Suedia) 7-5, 6-2; Segărceanu, Itu- M.Leysek (Slovacia), C.Reti 6- 2,6-2; Călugăru j Nistor - C.Bibza (Ungaria), L.Niţă 3-6, 7-6(5), 7- 6(5). în prima semifinală, jucată jo i seara , S egărceanu , Itu - Câlugăru, N istor 6-1, 6 - 2 . ^■ ' ' ' -

(M.I.R.)

Campionatul Diviziei C de Fotbal, ediţia 1995-1996La actuala ediţie a Diviziei Cparticipă un număr de 16 echipe, după cum urmează: CONSAVR Quj-Napoca,

Cimentul Turda, Oujarn Quj-Napoca, CFR II Quj-Napoca, Romhills Motorul Quj-Napoca, Constructorul Quj-Napoca, Turdeana Turda, Arieşul Cimpia Turui, Condor Quj-Napoca, ASA Victoria Someşeni, Olimpia Gherla, DROMEX Quj-Napoca, Minerul Aghireş, Minerul Ocna Dej, Metalurgistul Quj-Napoca şi ASA Electroceramica Turda. Ordinea, de mai sus, este dală de tragerea la sorţi. -ETAPA 1, 18 august: .CONSAUR - Electroceram ica Cimentul - M etalurgistul \ v r Clujana - M inerul Ocna Dej CFR II - M inerul Aghireş Romhills M otorul - DROMEX Constructorul - Olimpia Gherla Turdeana - ASA Victoria Som. Arieşul - Condor :ETAPA A 2-A, 25 august: M etalurgistul - CONSAUR Minerul O.Dej - Cimentul Minerul A. - Clujana D R O M E X -C FR II •Olimpia - Romhills Motorul ASA Victoria - Constructorul Condor - Turdeana ASA Electroceramica - Arieşul ETAPA A S-A, 1 septembrie: CONSAUR.- M inerul O.Dej . - Cimentul - M inerul A.Clujana - DROMEX CFR II - Olimpia Romhills Motorul - ASA Victoria Constructorul - Condor Turdeana - Arieşul M etalurgistul - Electroceramica ETAPA A 4-A, 8 septembrie: Minerul A, - CONSAUR D RO M EX -'C im entul Olimpia - Clujana ■ .ASA V ic to ria -C F R II Condor - Romhills M otorul Arieşul - Constructorul

E lectroceram ica- Turdeana Minerul O.Dej - M etalurgistul ETAPA A 5-A, 15 septembrie: CONSAUR - DROMEX C im entu l- Olimpia

-Clujana - ASA Victoria CFR II - Condor Remhills Motorul - Arieşul C onstructorul- Turdeana Minerul O.Dej - Electroceramica M etalurgistul - Minerul A. ETAPA A 6-A, 22 septembrie: Oljmpia - CONSAUR ASA V ic to ria - Cimentul Condor - Clujana -Arieşul - CFR II Turdeana - Romhills’Motorul' Electroceram ica- Constructorul 1 DROMEX - M etalurgistul . Minerul A. - Minerul O.Dej • ETAPA A 7-A, 29 septembrie: CONSAUR - ASA Victoria Cimentul - Condor Clujana - Arieşul CFR II - Turdeana Romhills Motorul - Constructorul Minerul A .- Electroceramica M etalurgistul - Olimpia ' M inerul O.Dej - DROMEX ETAPA A 8-A, 6 octombrie: Condor - CONSAUR Arieşul - Cimentul Turdeana - Clujana Constructorul - CFR II

: Electroceramica - Romhills Motorul ASA Victoria - M etalurgistul Olimpia - Minerul O.Dej DROMEX - M inerul A. ' ETAPA A 9-A, 13 octombrie: CONSAUR - Arieşul Cimentul - Turdeana 'Clujana - Constructorul CFJl II - Romhills Motorul D RO M EX- Electroceramica M etalurgistul - Condor Minerul O.Dej - ASA Victoria Minerul A. - Olimpia ETAPA A 10-A, 20 octombrie: Turdeana - CONSAUR ■

' Constructorul - Cimentul Romhills Motorul - Clujana Electroceramica - CFR II Arieşul - M etalurgistul Condor - M inerul O.Dej AŞA Victoria - Minerul A. Olimpia - DROMEX ETAPĂ A li-A , 27 octombrie: CONSAUR - Constructorul .

■- Cimentul - Romhills Motorul Clujana - CFR II ' (Metalurgistul - Turdeana Minerul O.Dej - Arieşul Olimpia - Electroccramica Minerul A. - Condor DROMEX - ASA Victoria

, ETAPA A 12-A, 3 noiembrie: Romhills M otorul - CONSAUR CFR II - Cimentul

Electroceramica - Clujana Constructorul - M etalurgistul Turdeana - M inerul O.Dej Arieşul - M inerul A.

’ Condor - DROMEX- ASA V ictoria - Olimpia ETAPĂ A 13-A)10 noiembrie: CONSAUR - CFR II Cimentul - C lujana ; > ‘ M etalurgistul - Romhills Motorul Minerul O.Dej - Constructorul Minerul A. - Turdeana DROMEX - A rieşul ASA Victoria - Electroceramica Olimpia - Condor ETAPA A 14-A, 17 noiembrie:' Clujana - CONSAUR Cimentu] - Electroceram ica CFR II - M etalurgistul Romhills Motorul - Minerul O.Dej Constructorul - M inerul A. Turdeana - DROMEX Arieşul - Olimpia Condor - ASA V ictoria ETAPA A 15-A, 24 noiembrie: CONSAUR - C im entul M etalurgistul’-C lu jana Minerul O.Dej - CFR II Minerul A. - Rom hills Motorul DROMEX - C onstructorul Olimpia - T urîeana • • ; ASA Victoria - Arieşul Electroceram ica - Condor V

O rele de d ispu tare a jo cu rilo r de seniori sîn t: august - 17,00; septem brie - 17,00; oc tom brie .-15,00 şi noiembrie - 14,00. Partidele d in tre ech ip e le de ju n io ri se desfaşoară cu 2 ore înaintea celor de seniori.

Eugen HANG

şi Marocul,' ca Portugalia şi Cuba, ca Ukrâina şi Bulgaria, pentru a te c lasa în faţă datorită m edaliilor cucerite.

Doi au fost marii învinşi ai mon­dialelor suedeze: cubanezul Sotoma- yor şi americanul Mike Powel; pri­mul a fost învins de un quasinecu- noscut săritor din Bahamas iar cel de al doilea de cubanezul cu nume de rus - Ivan - pe care americanii nu-1 pot înghiţi. Dar referindir-ne la cei doi săritori, încă recbrdmeni mondiali, ca totul în această viaţă, şi gloria este trecătoare. Cel mai aplaudat, mai iubit şi mai apreciat atlet a fosfenglezul cu alură de elev, Edward, care sărind cu o uimitoare uşurinţă, degajat şi relaxat, a stabilit în 20 de minute două recorduri mon­diale fiind primul triplusaltist care zdrobeşte o barieră care - pînă mai ieri - părea de netrecut - 18 metri în proba; celor trei sărituri înlănţuite. Ceva cam bate la ochi în legătură cu concurenţii şi cu ţările pe care le reprezintă. Americanii au cucerit toate medaliile (exceptînd-o pe cea de la aruncarea greutăţii bărbaţi) prin' atleţi de culoare, canadienii medalia­ţi au avut aceeaşi nuanţă a pielii, francezii la fel, englezii idem (cu excepţia lui Edward). Ba chiar şi

.italienii au început să importe atleţi 'cu tenul bronzat, chiar şi danezii; să nu mai vorbim de alţi jnegri cum ar fi "au stra lian ca” ' Costan sau "germanca” Astafei.

E un mare curaj, un risc asumat şi o dovadă de tărie de caracter să te mai antrenezi astăzi sau să concurezi în compania alergătoylor de fond sau semifond din Africa, în special a kenyenilo r cei fără splină. De aceea îl admir pe alergătorul nostru de 3000 metri obstacole care n-a fost ridiculizat în final, ba chiar a termi­nat pe un onorabil loc şase. Şi mă bucură că îl chemă Ionescu, pe afri­cani, cît or.fi ei de valoroşi, nu-i pot ţine minte. ■ '- Atleţii şi atletele din marea Chină au cam stat ascunşi. Ori s-aii temut

•de controlul anti-doping ori pregă­tesc ceva licoare miraculoasă - ulti­ma a fost din sînge de'broască ţes­toasă - peqtru viitoarele întreceri. Gazdele n-au cucerit nici o medalie. D ar şi-au susţinut pe tot parcursul concurenţii. Şi i-au cam fluierat pe- atleţii francezi de parcă ei ar fi fost de vină pentru experienţele atomice din Pacific. ~ .

Dorin ALMÂŞAN

D e j e n i i s e

p r e g ă t e s c i n t e n s

După noul sistem competiţional, echipa masculină de volei Victoria LAPI Dej activează în Divizia B, dar asta nu înseamnă că formaţia antre­nată de cuplul Mureşan-Tămaş nu aspiră la prom ovarea în eşalonul superior. După un cantonam ent desfăşurat la Mamaia, unde s-a pus un accent deosebit pe pregătirea fizică a jucătorilor, LAPI Dej s-a deplasat în staţiunea montană Stîna de Vale unde continuă de fapt pre­gătirile declanşate pe malul Mării Negre. L otul ac tua l cuprinde pe urm ătorii ju că to ri: fra ţii Ion, Schubert, D inu, D udescu, Bal, Matieş, Cotuţiu, la care se adaugă noii veniţi: Onac (Explorări Baia Mare), Lazăr -• un ridicător talentat de la Rapid Bucureşti, Hudea (Poli T im işoara) şi o m are speranţă a voleiu lu i m aram ureşean, tînărul Vcrdeş, venit de la CSS Baia Mare. Sub.conducerea antrenorilor Ale­xandru Mureşan şi Ovidiu Tămaş, cei 2 jucători dejeni participă la cîte două antrenamente zilnice, la reve­nirea la Dej continuînd Scria meciu­rilor amicale cu formaţii divizionare^ din C luj-N apoca, Zalău şi Baia Mare.

După cum ne spunea zilele trecute preşedintele sccţici dc volei Victoria LAPI D ej’domnul ing. Cornel Itu, pregătirile voleibaliştilor dejeni sedesfăşoară în cele mai bune condiţii,_sponsorul principal al grupării spor­tive fiind SC "Someş” SA. .

SZEKELY Csaba

A D E V Ă R U L . d e C lu j ECONOMIA sîmbătă-luni, 19-21 august 1995

O bogăţie insufîcîent pusă în valoare

SUBSTANTELE MINERALE NEMETALIFERESîntem o ţară deosebit de bogată

în substanţe minerale nemetalifere; bogată atît sub aspectul cantităţii cît si al diversităţii lor. C hiar şi d in . punct de vedere calitativ, în multe cazuri'stăm bine pe plan mondial. Din păcate, pînă în prezent cerceta­rea şi valorificarea superioară a acestora a fost mult neglijată. De aceea s-a apelat la importuri masive, mai ales dupâ decem brie 1 9 8 9 - Importul în sine nu deranjează, dar dacă ai acasă, dacă poţi realiza marfă mai bună şi mai ieftină, de ce să nu o faci?

Substanţele nemetalifere nu în­seamnă numai ceea ce în mod curent cunoaştem, adică nisipuri, calcare, argile, bentonită, caolin, mică, ala­bastru, ci mult mai mult. Şi nu în­seamnă numai utilizarea acestora în , formele clasice. Ştiinţa şi tehnologia modernă oferă o gamă foarte mare de utilizări ale acestor substanţe, nu' doar în fabricarea, hîrtiei, coloran­ţilor, în industria alimentară şi far­maceutică, în turnătorii, la furnale

. etc. 1 .Am c itit recent în Program ul-

strategie de dezvoltare a judeţului Cluj referiri foarte ex ac te ' l a ; perspectivele pe care le au unităţile. aparţinătoare de-SC "COMINEX NEMETALIFERE" SA. E vorba de cele din judeţul nostru, societatea avînd o rază de activitate mult mai întinsă. C itind pro iec te le de

concretizat prin găsirea unor noi utilizări a substanţelor respective, prelucrate după tehnologii proprii, care asigură o înaltă eficienţă atît la producător cît şi la utilizator. Datele ne-au fost o ferite de dl inginer Nicolae Nistor, managerul general al societăţii/ Tufurile vulcanice, p re lucrate după o tehnologie specială, pot fi utilizate, între‘altele, în fabricarea de filtre folosite Ia staţiile de epurare a apelor uzate. Faptul este insuficient cunoscut de către cei ce realizează astfel de staţii / instalaţii. Deosebit de interesant este faptul că tufurile filtrelor se regenerează, iar după o anum ită perioadă deutilizare pot fi folosite ca îngrăşămînt în agricultură. Deci, nimic nu se pierde, nu se aruncă. S- ar putea ca producţia acestora să cunoască o largă expansiune după ce vor apare constrîngerile pe care orice lege a mediului le impun. Dar, cum o astfel de lege nu ştim să fi fost votată... Clasicul calcar, "piatra” albă pe care o găseşti în multe zone

'a le ţării este chemat, precum tufu­rile, să ajute la protejarea mediului. Cercetările şi rezultatele practice au demânstrat că utilizat în sistemul de filtrare a coşurilor- termocentralelor poate reţine ieşirea sulfului în atmo­sferă, prevenind astfel ploile acide.

Cercetătorii societăţii menţionate au atacat perlitele, pentru a le da noi întrebuinţări. Prin încălzire, acestea

dezvoltare, investiţiile m asive şi au o calita te deosebită: volum ul eficienţa scontată m-am bucurat, creşte de aproxim ativ 10 ori. Cadeoarece oamenii aceştia, cu toate - greutăţile din ultimii ani nu au stat cn mîinile încrucişate, au muncit din greu pentru a deschide o mai mare

- perspectivă exploatării, preparării şi u tilizării pe scară largă a substanţelor minerale nemetalifere. Un intens program pYopriu s-a

volum com parabil cu penele de găină, perlitele expandate sînt doar puţin mai grele. Gama de utilizări este mare: de la filtrele folosite în industria alimentară, la realizarea de m ateria le pentru industria construcţiilo r, pentru izo larea conductelor de transportat agent

P ia fa c e a d e to a te z ile leA glomeraţia de m ărfuri (ş i

cumpărători!) vineri dimineaţa, în piaţa Mihai Viteazul. Cumpără­torilor cu sacoşele mari şi care cer cantităţi mai importante, li se mai lasă din preţ. La produse cum sînt vinetele, ardeii, ceapa, unii'cum- pără cu zecile de kilograme reali* zînd, vorba reclamei, economii, decît dacă le-ar lua cu ţîrîita. tn consecinţă, un joc foarte elastic al preţurilor. Roşii 700-1500 lei kg, ardei 600-1000, vinete 650-800, ceapă 650-800, cartofi 500-800, castraveţi cornişon în medie 750 şi castraveţi de consum imediat 600, conopidă 800-1000, gogo- şari roşii 1500-2500 şi gogoşari verzi în medie 1500, varză 250- 400, fasole verde - pe trecute -

1200-1500, faso le boabe nouă 500-700 le i borcanul, dovlecei 200-300 bucata, ţelină 500-1000 bucata, porumb 100-200 şthiletele, pătrunjel-morcovi rădăcină 4p0 legătura sau 800-1000. lei kg, pă- trunjel-ţelină frunze 100 lei legă­tura, hrean 400-800 legătura, ouă 170 bucata. Sortim ent bogat la fructe: piersici 1200-2500, pepene galben 500-800, lubeniţă 250-300, pere 500-800, pere pergam ute 1000-1500,mere 400-500 şi mere greceşti 1600-1700, banane 1400- 1500, portocale 3500, grepfruit 3500, lămîi 2800,'strugurei - pe terminate - 1500. Bani să fie, că de produse agroalim entare şi de fructe nu ne putem plînge.

SPERANŢĂ

q * . , FONDUL MUTUAL AL O A M OAMENILOR DE AFACERIFondul Mutual al Oamenilor de Afaceri administrat de

SAR s.a . comunică următoarele date privind funcţiona­rea Fondului, valabile de luni, 21 august 1995:A. TRANZACTil REALIZATE INTRE 09 SI « AUGUST 1895:

-Număr C.I. vândute: •Număr C.l. Tn circulaţie:

-Total încasări:-Total plăti:-P lasam ente efectuate:

B. VALOAREA ACTIVULUI NET:C. VALOAREA LA ZI A C.I.:

108.604 tip C179.465 tip A 294.926 tip B

1.882.309 tip C7.454,7 milioane lei 1.398,2 milioane Iei

11.404,5 milioane lei 251.940,0 milioane lei TIPA: 915.760 LEI TIP B: 128.940 LO TIPC : 64.470 LEI

D.CRESTEREA VALORII C.l.-Fată d e 01.01.1995: 73,70%-Fată d e săp tăm âna anterioară: 1,24%-In ultima lună: 5,81%

‘ -Anuală (estimată): 110%

termic. S-a pornit la drum într-o nouă activ ita te , şi anume cea de extracţie ă unor calcare colorate pentru construcţii (placări). Resurse sînt, tehnologia de extracţie şi tăiere a b locurilo r de asem enea, şi ne bucurăm ca nu departe de Cluj- Napoca asemenea rezerve există.

Acestea ar fi cîteva noutăţi din domeniu. Pe lîngă acestea, la princi­palele exploatări - din Aghireş şi Căpuş - se luptă pe brînci pentru modernizarea tehnologiilor, diversi­ficarea producţiei1 şi ridicarea para­metrilor calitativi. M-am bucurat, la Căpuş fiind, cînd am aflat că exploa­tarea are frumoase perspective pen­tru a ieşi la export, de a face faţă cu brio, pe piaţa internă, la produsele similare care acum se importă.

lonGOIAE. M. Căpuş. Fotografia: Nicolae PETCU

ECONOMIA JUDEŢULUI CLUJ LA 31 IULIE 1995Realizările la principalii indicatori .economico-sociali pe luna iulie şi

primele şapte luni din acest an sînt elocvente pentru evidenţierea tendinţei de redresare ce se manifestă în.economia judeţului.

în INDUSTRIE, în luna iulie, s-a realizat o producţie în valoare de 119 m iliarde Iei, ceea ce a determinat ca pe şapte luni, nivelul producţiei industria le să fie mai mare cu 6,5% faţă de cel rea liza t în perioada corespunzătoare, din anul trecut (în preţuri comparabile). ,

D intre produsele fizice la care s-au realizat creşteri pe primele şapte luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut menţionăm: minereu de fier; oţel brut, clorură de sodiu, laminate fin ite pline din oţel, sîrmă lam inată pentru trăgătorii, piese turnate din fontă, corpuri abrazive, antidăunători, u tilaje pentru prelucrarea lem nului, fibre artificiale, medicamente, produse prelucrate din mase plastice, ciment, plăci de faianţă pentru pereţi, cherestea, mobilier din lemn, celuloză, hîrtie, ceramică pentru’ m enaj, carne, lapte de consum, unt» produse lactate proaspete, legume conservate, bere. ’

in acelaşi timp, există unele produse la care s-au înregistrat descreşteri, cum sînt: utilaj energetic, maşini şi utilaje pentru industria uşoară^ cazane de apă fierbinte pentru termoficare, produse cosmetice şi de parfumerie, placaje din lemn, prefabricate .din beton armat, furnire estetice, confecţii textile, ţesături, tricotaje, încălţăminte, sticlărie, preparate din carne, fructe conservate, brînzeturi, făină de grîu şi secară, pîine şi produse zaharoase.

De la începutul anului, agenţii economici au livrat şi facturat produse, sem ifabricate şi servicii cu caracter industrial în valoare de aproape 708 m iliardelei, din care pentru export în valoare de 193 miliarde lei, adică 27,2 % din totalul producţiei livrate. Stocul de produse finite existente la producători, la sfîrşitul lunii iulie reprezenta 97,6 miliarde lei, în creştere cu 6,9 miliarde Iei faţă de începutul lunii.

Valoarea contractelor încheiate şi a comenzilor obţinute de la diverşi beneficiari, de la începutul anului, a fost de-878,5 miliarde lei, din care

286,2 miliarde lei pentru export (32,6% din volumul total al contracta valoarea contractelor restante la finele lunii iulie a reprezentat l,4nfc! lei, din care 0,3 miliarde lei erau codtracte pentru export.

La 31 iulie, num ărul salaria ţilo r din societăţile comerciale cicţ; majoritar de stat şi regiile autonome din industria judeţului a fost de SSJE persoane, înregistrîndujse acelaşi nivel ca şi în luna precedenţi

Indicele de u tilizare a tim pulu i disponibil de lucru al petsouhl înregistrat pe şapte luni a fost de 85,8%, mai mare cu 2,8 % faţă de iota perioadă din anul 1994. •

Productivitatea o ra ra a muncii pe luna iulie a fost de 10.997 leii salariat, nivel superior celui realizat în aceeaşi lună a anului trecut cu 22,'

Volumul investiţiilor realizat pe semestrul I a. c. reprezintă 74,7 nib lei, din care construcţii montaj 48,6 miliarde lei, înregistrîndu-se importe creşteri faţă de primul semestru al anului trecut. De la începutului

' nu s-a dat tn folosinţă nici un apartament.în AGRICULTURĂ, din datele operative furnizate de Direcţia gem

pentru agricultură şi alimentaţie, rezultă că la 14 august a.c. s-aîack recoltarea orzului de toamnă de pe întreaga suprafaţă cultivată, obţimi se o producţie medie la hectar de 3392 kg; la grîu s-a realizat recofc pe 98% din suprafaţa cultivaţi, iar producţia medie la hectar oblinitip în prezent este de aproape 3200 kg, orzoaica de primăvară s-aiecoltS pe 87% din suprafaţă, iar orzul de pe 50% din suprafaţa cultivaţi

în semestrul 1 a.c. rata medie lunară a inflaţiei a fost de 1,4% comp: cu 5,4% cît s-a înregistrat în pirimul semestru al anului trecut

Cîştigul sa la ria t m ediu nom inativ net realizat în luna iulie s fot 222.758 lei, mai mare cu 15.368 (7,4%) faţă de luna iunie 1995.

N u m ăru l şo m e rilo r la 10 august 1995 â fost de 35.184, iarn şomajului calculată faţă de populaţia activă reprezintă 8,8%. Dii total a l şomerilor 88,7% sînt muncitori şi 67,2% reprezintă femei

D irec ţia j u d e ţ e a n ă d e sta tistică Ckţ

PE PIEŢELE EST-EUROPENE APARE UN NOU TIP DE INVESTITORI(REUTER) Coşmarul de a fi

nevoit să călătoreşti pînă în Siberia Sau pînă la Minsk cu avionul, trenul sau cu un taxi pentru a te asigura că investiţia ta există cu adevărat, i-a ţinut departe mulţi’ ani pe investitorii străini de firmele din Europa de est. Dar acum cînd un nou tip de investitori aspiră la - aceste pieţe - aşa numitele fonduri mutuale de pensii de provenienţă americană - ău fost stabilite orien­tări privind domeniile în care li se permite să investească. "Adminis­tratorilor fondurilor mutuale şi de pensii americane le place într- adevăr să viziteze Praga şi Buda­pesta, dar nu locuri mai îndepăr­tate unde aii început deja să aibă necazuri”, afirmă un coordonator al unui fond destinat Europei dc

est. Rusia, în special, a început să pară tot mai atractivă pe măsură ce economia ei confruntată cu dificultăţi a început să dea semne de redresare. Totuşi pînă şi viata la o societate se poate dovedi o adevărată aventură aşa cum a relevat un alt administrator de fonduri care a călătorit cu avionul spre un oraş din Siberia: "M-am trezit brusc din somn cam pe la miezul nopţii în timp ce avionul ateriza, se pare, pe un cîmp. Apoi, pilotul a intrat în cabina pasagerilor şi ne-a urat "Noapte bună” după care a plecat. Anj petrecut o noapte îngrozitoare, îngheţaţi şi ne-am reluat călătoria abia în dimineaţa următoare după ce pilotul a petrecut noaptea confortabil la nişte rude sau la

prietena sa", explică el. Numeroşi administratori de fonduri americane nu doresc să deţină acţiuni în Europa de est din cauza legilor menite să-i protejeze pe in­vestitori de duplicitatea unora dintre întreprinderi. Referitor la Rusia există tot felul de legende, care, relatează despre emiterea frauduloasă de acţiuni şi despre deciderea prin vot asupra viito­rului unor întreprinderi, decizii la care investitorii occidentali nu au fost invitaţi. Pentru a depăşi aceste probleme cît şi altele, "interna­ţionale Nederlanden Groep" (ING) împreună cu filiala Băncii Barings şi "Credit Suissc Financial Products" (CSFP) de la Londra au pus la punct începînd de anul tre­cut un sistem de certificate pentru

acţiunile ruseşti. "Certifici, depozitelor ruseşti permit*^ companii care nu potenţi

. acţiunile respective să află*3 pe piaţa rusească prin intaoâ sistemului "Eurodearabk’,4S ră Paul van den Boogaardi* ING, firmă care elibereaac* ficate de acţiuni pentru şnţte'0 prinderi ruseşti. Atît certific® emise de ING d t şi cele o»*1 CSFP sînt transmisibile prii £* cleiar şi Cedel, principale nisme de clearing şi reglau®* pentru bonuri de valoare e**?5 şi au fost iniţial introduse p3" a face ordine în sistenml k*®1 înregistrare şi reglement*£ Rusia. Acţiunile rnscştinf5 transmise prin aceste cil

(ROMPf^

Cea mat bună bancă româneascăCuriosqita revista EUROMONEY, publicaţie cu impact în lumea

financiar bancari, stabileşte anual cca mai bună bancă în funcţie dc performanţele obţinute, specificul activităţii, zona geografică şi ţara în care îşi desfăşoară activitatea. Aceasta constituie un ghid - AWARDS FOR EXCELLENCE - pentru cunoaşterea celor mai bune bănci. Desemnarea, se realizează pe baza opiniilor unor analişti financiari de prestigiu, a sondajelor efectuate derevistă şi sc aprobi în final «le o comisie formaţi din principalii redactori ai publicaţiei. Se acordi o

deosebită atenţie.capacităţii băncilor de a desfăşura activităţi dc abilităţi dc adaptare şi poziţiei de piaţă deţinute. ■

în numărul din luna iulie 1995, revista EUROMONEY Banca Română pentru Dezvoltare ca cea mai bună banei "ROMÂNIA - ...Cea mai bună bancă este BANCA R0H PENTRU DEZVOLTARE care, pregătindu-se pentrn pri"®^ este bine poziţionată şi şi-a clădit o reputaţie solida pe pkfj' prin calitatea managementului cît şi prin serviciile oferit* •

1$ sîmbătă-luni, 19-2* august 1995

¥C a r t e a A l b ă a S e c u r i t ă t i i '

iuta informativă nr. 21 7 1 0 S^ o r a l u l R e g i o n a l d e S i g u r a n ţ ă , O r a d e a , 7

arie 1 9 4 8 P r o b l e m a : “ R e a c ţ i i / n e a r o m â n ă ”tfî .. ....^iifonnaţi câ Nunţiatura j j . Bucureşti a cerut tuturor ^greco-catolici din ţară un janiisîdespre toţi preoţii care ţasUii de către organele de" 4li,î» seara zilei de 30/31 jţnt J947, în cadrul măsurilor ,Sul la acea dată. Episcopatul •aiolic de Oradea a raportat ffâ Papale despre arestarea

: <sţi din judeţul Bihor. în baza labele Nunţiul Papal 0-Hara antal în audienţă la dna Ana .ministrul afacerilor externe tooâniei, pentru a face «ttlic în scopul-eliberării ai.:: ■’.priîejal acestei aud ien ţe ,

Nunţiul Papal 0-Hara ar fi primit răspuns din partea dnei ministru Ana Pauker că se va interesa de această ;ctiestiune la organele siguranţei; Oradea, deoarece regimul actual, “nu poate ares ta oam eni fără nici o

; bază’VTot în legătură cu arestarea -preoţilor, Nunţiul Papal 0 Hara ar fi fosl în audienţă şi la dl; ministru A.Bunaciu,care, la învinuirile aduse siguranţei din Oradea, ar fi afirmat' că cunoaşte foarte bine oamenii din siguranţa Oradea, care au un singur defect, şi anume că, cîteodată, “sar peste cal’’. De asemenea, că d-sa va Inspector General, ■ v Birtaş Gavril

x A .S .R .I., Fond “D

cerceta cazul, fiindcă Se întîmplă ca oamenii să fie ridicaţi cîteodată fără alegere... Audierea Nunţiului Papal 0-Hara lâ dl ministru A.Bunaciu a

. avut loc în ziua de luni, 11 ianuarie 1948 şi a fostprezent şi preotul dr. Ily ţiu Petre, de la Academia T eo lo g ică . din O radea, care a intervenit pentru eliberarea preotului M orna .Gheorghe d in .Ş im leu l Silvaniei, arestat în cadrul ordinului dvs nr.52 743 S/30 decembrie i 947. Cele de mai sus au fost povestite de preotul dr. Iluţiu Petre, informatorul nostru. Întrucît informatonil nostru din obiectiv , care ne-a liv rat informaţiunea prezentă, este plătit de noi cu bani grei, rugăm să binevoiţi a dispune ca rezultatul verificării celor de mai sus să ne fie

- comunicat şi nouă pentru a putea aprecia asupra valorii informatorului şi a muncii lui. r’ Şeful biroului Chestor,

5 Ion Olteanu”, dosar nr.2541. f. 188

Violată în cosu I de c iu p e rc i!

tkle trecute’ în codrii. Mărgăului, minora R.B. a fost victima ariol bestial în timp ce strîhgea ciuperci pentru bunica ei.

pitind de ploile din ultimul timp, R.B. (12 ani) îşi umpluse cu ciuperci, îndreptîndu-se spre casă. înainte de a ieşi din

tăie, fata s-a întîlnit cu consăteanul ei Rostaş Mitică, de 20 de li Acesta se afla în zonă tot pentru a‘ culege ciuperci, dar s-a Sşaditrepede atunci cînd şi-a văzut vecina singură. Posesor al :a imaginaţii bolnave, Mitică şi-a dezbrăcat victima şi pentru liarba era udă a aşezat-o în coşul cu ciuperci, violînd-o fără milă. * lascurt timp a fost arestat s\urm ează a fi deferit justitiei.

M.HOSSU -

] u i r e i s t i c l e d e v o t c ă

p e n t r i i p r e s ălidul Liberal-Democrat din funcţii regionale. 'i işi continuă campania? - A scultînd cu atenţie d iscursu l a i Aflat în regiunea Omsk, 'reprezentantului PLDR, gazdele lui

jştşedintele fo rm aţiun ii, V engherovski ;s-au abţinut de la *iJi Vengherovski, a o fe r it , decizii imediate, acceptînd,' totuşi, -ritoriloradministraţiei locale, “darul m odest” ’ al oaspetelu i, Iade din celebra, de-acum , menţionează ITAR-TASS.

Jirinovski, sugerîndu-le • itIîAR-TASS, “vajnicilor

fa de stat”,' să asigure o :'«e “amplă” a cam paniei '■‘ie a PLDR în presa zonală.*sit, de asemenea, să se

că eforturile vor fi serios ţ^ensate financiar. Plin de

Vengherovski a -udit, . to todată ,tarilor săi, sâ pregătească,

lista “oamenilor PLDR” fi numiţi în importante

C o n f u n d m d u - I

c u u n f a z a n -

Lupaş Dan ş i-a îm p u şcat

cu m n a tu l!Miercuri noaptea, Bota Ioan de 46

de ani, mecanic la Staţia de filtrare a apei a fost împuşcat de cumnatul său în timp ce îşi păzea tarlaua de porumb. ' ' ‘ V

-Lupaş Dan, 35 de ani, agricultor din zona G ilăului; obişnuia să braconeze noaptea. Nici. miercuri nu s-a abătut de lă regulă. Âjungînd lîngă tarlaua de porum b 'a cum natului său, vînătorului i s-a părut că un fazan îi taie calea. A ochit, a tras, dar...surpriză. Fazanul era chiar cumnatul său ! “Vînatul” a luat călea spitalului, unde medicii încearcă în prezent.. să-l repună pe picioare.

De menţionat că relaţiile dintre cei doi fuseseră întotdeauna’ excelente. ■ > ■ 1

M.HOSSU ;

Peniru b orfaşijfflj amicul Radu Vida ■’nani-i încondeiază, ' ■tcutate se îndreaptă, . k®itate... sucombează.

Gabi P. ROZE

Datorită senzaţionalelor dezvăluiri de acum trei zile,

Lt. coL Sabin Ielceânu este supus ... embargoului

(urmare din pag. 1)concediu a m ărilo r şefi. Pînă-

atunci, ziariştii sînt escortaţi prin sediu pînă la biroul de presă pentru a nu se abate pe la uşi interzise. în aceste cond iţii, e foarte puţin probabil ca alte noutăţi să apară în următoarele zile. ^, A rticolele apărute în presă au s tîrn it m înia unor înalte ”feţe poliţieneşti” , dar au dat satisfacţie subalternilor neobişnuiţi să-şi vadă conducătorii "pictaţi” în ziare.

în altă ordine ' de ^idei, v icepreşed in tele T ribunalului Judeţean Cluj, domnul Ioan Giurgiu; ne-a făcut în cursul zilei de jo i o largă : expunere pe m arginea sistemului nostru juridic, spunînd că au trecut vremurile în care poliţia îşi efectua cercetările cu suspecţii în stare de a re s t. '” Pînă la proba contrarie, oricine este considerat nevinovat”, a mai spus domnul Ioan G iurg iu .. ' ■/'

, S t î l p u l i n f a m i e i

înşelătorie legalăDomnul Pop Eugen din Ciucea -

e patronul firmei “Moria Lisa”, ia Cluj-Napoca. Cc loc ocupă domnia sa în

ţ^tfacetilot cinstite e greu de spus. La afaceri t îm j campion. Şi încă ce cam pion! plata unor taxe vamale urgente, în 18 iulie. solicitat un împrumut de 15.000 mărci, pe

^*&0lunâ, unui vecin. Om cumsecade, acesta olanii Şi daţi au fost! După expirarea scadenţei,

»â recupereze suma împrumutata, păgubaşul ^Ulat câ nu a fost vorba de nici un fel de taxe A pretextul invocat fiind o modalitate a lui Pop ; * *®otge bani de la creduli; Citat în faţa justiţiei ^KsoteaU, el nu s-a prezentat decît la a şaptea

chemare, aducînd un ■ act, potrivit căruia nu

ar fi chipurile, în toate facu ltă ţile m entale.

Vecinul la care ne-am referit nu a fost însă singură victimă a lui Pop. Recurgînd la aceleaşi şiretlicuri, el l-a mai ciupit de 7.000.000 lei pe domnul Deac Vasile, şi de 650 dolari americani pe familia Bâlc. Se presupune însă că lista celor păcăliţi e mult mai mare. , ; j , ; ...

Amploarea matrapazlîcurilor persoanei în discuţie nu e desigur întîmplătoare. Scontînd pe faptul că certificatul eliberat îl va scuti de consecinţe, insul şi-a permis să lucreze pe picior mare. Şi îşf continuă activitatea. Deci, dacă vreţi să nu fiţi următoarea victimă pe lista acestuia,'eVitaţi să faceţi *afaceri“ '' cu el, fiindcă,,avînd acte justificative, vă înşeală legal. Incredibil, dar adevăra t! : '

lori CONSTANTINESCU

La ediţia din 1995 a raliului Kenia Safari au participat111 autoturisme, concurînd în condiţii foarte grele, printre competitoare ajlîndu-se mărci de renume din întreaga lume: Toyota, Ford, Mazda. 90 de maşini au părăsit competiţia, datorită condiţiilor dificile. CIELO

, a participat lă grupă N - grupa maşinilor de serie, nemodificate - şi a cîştigat locul I. Astfel, Cielo îşi demonstrează calităţile sale de autoturism de clasă mondială. Puterea motorului, calitatea ansamblului, robusteţea autoturismului - adevărată forţă a tehnologiei.

I C E N Y Â , 1 9 S 5 -

i/

s t

(SSII*

S u b c a r o s e r i e - o b i j u t e r i eMotorul are 4 cilindri aşezaţi transversal în faţă. Vă stau la dispoziţie 80 de cai putere, la

o cilindree de 1498 cmc. Raportul de compresie este de 8,6:1. Există 2 supape pe cilindru, sistem de alimentare cu injecţie multipunct, sistem de aprindere cartografic. Distribuţia are arbore cu came în chiulasă. în ceea ce priveşte trenul de rulare este de reţinutcă suspensia pe faţă adoptată e McPherson, cu arcuri elicoidale şi amortizoare hidraulice. Sistemul de direcţie este servoasistat, fiind dotatcu cremalieră. în rezervor vă încap 50.1 combustibil, iar , consumul a fost calculat după cum urmează: 6,11/100 km (90 km/oră) şi 7,81/100 km (120 km /h).: ;V “ : , "/-rî > ;-~r \ ‘ : ■ v :'

Vr r s •

/ ' . . * v • — * ............ .........s .

—

Nivel r id ic a t a l v în zărilo r d e a u to m o b i le DAEWO• modelul CIELO -

lider detaşat ••Lansarea pe piaţă a automobilelor

DAEW OO,a fost un evenim ent. Foărte puţini (fie vorba între noi, la festivitatea de lansare, dl. primar Gheorghe; Funar a fost foarte scep­tic) se aşteptau ca aceste autoturisme să se şi vîndă, momentul Caritas fiind ceva de domeniul trecutului. Dar, contrar tuturor aşteptărilor, m odelele C ielo, Espero, Tico şi N exia • au avut un im pact extraordinar, aruneînd în aer toate previziunile. Prin Dacia Service SA Cluj -Feleac1 s-au ’vîndu t în j udeţele C luj, B ihor, H unedoara, M ureş, Sibiu peste 1000 de autom objle DAEWOO, iar prin 1ATSA Dacia 2 - în ju r de 200 automobile.

Gîndiţi-vă că într-o familie e nevoie şi de o a doua maşină ”TICO” satisface acest deziderat al vremurilor moderne.

ESPER O 2.0 CD*•>

.... A

■ 3

1 ‘ ' .i'.i * '*■* v .7' - >

, Bubrică realizată d e Radu VIDA şi Cristian BARA

E V A RC iu iU L

m m m ULTIMA ORĂ sîmbătă-luni 19-2 f august 1995 (1{

în perioada 21 -22 august:

Simpozionul de petrometalogenie

Este organizat de Catedra de mineralogie - petrometalogenie din cadrul Universităţii "Babeş Bolyai” C luj-N apocaDeschiderea lucrărilo r simpozionului are loc luni, 21 august, ora 9 , în A ula M agna Universităţii clujene.

Simpozionul are o motivaţie obiectivă şi profesională: Îm plinirea celor 65 de ani ai prof. !dr. Ioan M îrza şi introducerea în ' literatu ra geologică' de specialita te a termenului de petrometalogenie. tn comiteţul de organizare: prof. dr. Andrei Marga - rector, conf. dr. Vasile Cristea - decan, prof. dr. Ioan Bedelean - prodecan, prof. dr. Lucreţia Ghergari - şef al Catedrei de m ineralogie - petrometalogenie, prof. dr. Octav Clichici - şef al Catedrei de geologie - paleontologie, lector Robert Strusievicz.

Temele majore a le simpozionului, sînt "Petrometalo- genia magmatică”, "Petrometalo- genia m etam orficâ” şi "Petrometalogenia sedimentelor şi a sedim entelor de natură vulcanică”.

Dem.ŞOFRON

A n u l 1995 - un an agricol de o se bit...Cu prileju l îm plinirii unui an de la numirea noii

conduceri a Ministerului agriculturii şi alimentaţiei au fost prezentate, la conferinţa de presă, vineri 18 august, rezu lta te le "deoseb ite” obţinute în acest sector, apreciindu-se că producţiile 1995 sînt net supeioare anilor precedenţi.

Anul 1995, a afirm at Valeriu Tabără, m inistrul agriculturii şi alimentaţiei, a fost un an agricol deosebit în care nu s-a pierdut nimic din ceea ce s-a investit în toamna anului 1994. Producţia medie de grîu realizată în acest an este cu 604 kg/ba mai mare decît anul pre­cedent iar producţia totală este de 7,803 milioane tone,, o producţie record a apreciat ministrul.

Referindu-se la situa|ia actuală a preluării producţiei de grîu^ ministrul a menţionat faptul că la ora actuală 'există jude{e unde cantităţi mari de grîu sînt neplătite,

resp ec tiv 17 m ii tone în A rg eş, 12,2 m ii to n e în Dâmbovija şi 14,5 mii tone în Neamţ- Cu toate acestea nu avem motive de îngrijorare, a spus ministrul, pentru că la ora actuală avem un sold de 211,6 m iliarde lei.

Cantitatea de grîu preconizată a fi exportată este de 1 milion tone din care 330.000 tone prin ROMCEREAL şi 660.000 tone prin firm e private , o cantitate considerabilă a apreciat ministrul avînd în yedere faptul că în perioada cînd România era considerată marele grînaf al Europei se exporta circa 450.000 tone de grîu.

în ceea ce priveşte aplicarea Legii fondului funciar ministrul a precizat că într-un an de zile procentul de acordare a titlurilor de proprietate a crescut de la 22 la sută la 49,5 la sută ceea ce duce la aprecierea că pînă la sfîrşitu l anului aceste titlu ri vor fi e liberate în proporţie de 60 la sută.

Conferin)a de presă Adrian PăunescuSenatoru l A drian Păunescu a

declarat, jo i seara, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Cluj-Napoca: "Confuzia PSM-PCR este voită. Nu va mai fi voită în perspectiva a tot ce s-a făcut. Cu cît vom face noi mai m ulte lucruri proaste în perioada asta, cu atît mai mult PCR va fi mai legendar”.

R eferindu-se ^la aşa-num itu l proces al comunismului, senatorul Adrian Păunescu a opinat: ”Eu cred că nu pentru că a fost com unist a fost împuşcat Nicolae C eţuşescuşi a trebuit el să devină un personaj ' odios în presa perioadei de după el, ci pentru că a fost român. '

’Se dovedeşte că, în graba în care s-a lucrat, s-a dorit exterm inarea rapidă, ştergerea urmelor, preluarea

inventarelor, a ceea ce conţineau acestea şi facerea altor inventare. Pentru că s-a furat infernal, de la bijuterii pînă la cadourile de prej prim ite de fostul preşedinte, al României”.

Eroarea cea mai greu de iertat făcută de preşedintele Iliescu - a declarat senatorul Adrian Păunescu este că a încred in ţat în 1990, guvernul României unei caricaturi ieşite din paginile PCUS - bolşevic ce a um blat liberă pe stradă cu pulovăr. în al doilea rînd, nu a avut suficientă tă rie în problem a naţională, a făcut greşeli dînd nas lui Tokes şi altora. Tot atît de corect - a mai precizat senatorul - este să spunem că Domnia sa a reuşit să respingă iugoslavizarea României” .

Precjzărl ale Băncii Internaţionale a ReligiilorReferitor la ştirile apărute în piesă privind preluarea de către Banca

Internaţională a R elig iilo r (B IR ) de la C red it Bank a tu tu ro r operaţiunilor bancare ale Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române (SNCFR) şi clienţilor s ii facem următoarele precizări:

1. Avînd în vedere, că SNCFR este m em bru fondator a l B IR , Consiliile de A dm inistraţie a le ce lo r două institu ţii au aprobat contractul de prestări de servicii prin care SNCFR va pune la dispoziţia băncii spatiile necesare derulării activităţii bancare pe tot cuprinsul tării, iar BIR se oblig i sâ preia activitatea bancară a SNCFR. V

2. BIR va.prelua de la C red it B ank ce le 9 sucursale ca re îş i desfăşoară activitatea în spatiile SNCFR, respectiv Bucureşti, Constan­ta, Galaţi, Adjud, la ţi, Craiova, Braşov, Timişoara, Cluj-Napoca; .

3. Răspunzînd dorin ţelor sind ica te lo r d in C alea F e ra tă , BIR împreună cu SNCFR va organiza un sistem suplimentar de protecţie socială şi se vor înfiinţa economate pentru personalul CFR.

Simularea unui

accident ^nuclear

Vineri 18 august a.c., la Centrala N ucleară de la Cernavodă a fost simulat un exerciţiu de răspuns în caz de urgenţă radiologică. Intr-un comunicat al RENEL-ului, semnat de doam na C arm en Stancu, p u rtâ to ru f de cuv în t a l F ilia lei Electrice Cernavodă, se precizează că sistemele de securitate nucleară au funcţionat bine, iar personalul a răspuns eficient la toate solicitările..

Sorin Roşea Stănescu

şi Cristina Ardeleanu trimişi9 ■

înjudecată

Prin rech iz ito riu l Parchetului General de pe lîngă Curtea Supremă de Justifie, Secţia de urmărire penală şi crim inalistică , s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Sorin Roşea Stănescu şi Cristina A rdeleanu . pentru săvîrşirea in frac ţiun ii de ofensă contra autorităţii. .

Potrivit Serviciului pentru relaţii cu mass-media şi colaborare externă din cadrul Parchetului General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie, în perioada 9 mai - 30 mai 1995, Sorin Roşea Stănescu, d irectorul co tid ianulu i ”Z iua” , şi C ristina Ardeleanu, reporter la acelaşi ziar, au adus insu lte grave institu ţiei prezidenţiale, plăsm uind acte cu caracter mincinos. :

Din probatoriile administrate a rezu lta t că A rdeleanu nu a făcut deplasări la M oscova, aşa zisele scrisori ale unui fost instructor KGB fiind întocmite la Bucureşti, iar prin articolele publicate de Sorin Roşea Stănescu, op in ia publică a fost dezinformată, cu intenţia directă de a denigra pe preşedintele României.

Dosarul a fost trimis Judecătoriei Sectorului 1 B ucureşti, instanţa competentă în soluţionarea cauzei.'

T e l e x - "V elM inistru l spaniol de externe,

Jav ier Solana, a scăpat ca prin urechile acului, a doua oară, jo i în Bosnia. Potrivit afirm aţiilor unui p u rtă to r de cuvînt a l N aţiun ilo r U nite la Saraievo, M yriam Souchaki, două obuze au căzut Ia o distanţă'de aproximativ 500 de metri de aeroportu l din M ostar, cu 15 m inute în a in te de aterizarea elicopterului în care se afla Javier Solana. A eroportu l din M ostar, precizează Reuter, este în bătaia artileriei m usulm anilor bosniaci, c roaţilo r şi a forţe lo r sîrb ilo r separatişti.

' O raşul sîrb T rebinie este o "fortăreaţă inexpugnabilă”, "apărat precum Stalingradul” - a declarat primarul localităţii din Herţegovina (sudul Bosniei) Bozidar Vucurevici, c ita t de agenţia independentă FONET din B elgrad. P o triv it a firm a ţiilo r lu i V ukurevizi, concentrarea de trupe croate în îm prejurim ile D ubrovnikului. ”nu-l îngrijo rează şi că " lin iile frontului nu se pot deplasa decît spre Dubrovnik” . -O’; .

France Presse, care preia ştirea agenţiei FONET, precizează că lupte violente au avut loc jo i în regiunea Trebinie în tre forţele sîrb ilo r bosniaci şi trupele croate , la- aproximativ 20 de km de Dubrovnik (sudul Croaţiei). ; -

G uvernul U ngariei . "este îngrijorat” de instalarea sîrbilor din Kraina (C roaţia) în V oivodina o, provincie din nordul Serbiei unde tră ieşte o putern ică m in o rita te ’ maghiară. După cum inform ează presa ungară, c ita tă -d e France. P resse, în tr-un com unicat dat- publicităţii la Budapesta, "guvernul ungar condam nă orice(form ă de epurare etn ică şi orice in iţia tiv ă , v izînd m odificarea structu rilo r etnice formate de-a lungul istoriei” şi cere guvernului Serbiei "să ia neîntîiziat măsuri pentru a-i proteja pe ungurii care t r ă ie s c - în

______Voivodina”. AFP amintejy20 la şută din populaţia Y>respectiv 600.000 de pen*de descendenţi ungari.

Liderul sîrbilor bontiti Karadjici a afirmat ci V S îrbă” ("RS” autoproclj. B osnia), în , cursul vj* negocieri privind rejltfe crizei iugoslave, va pwef accesului la Marea Afc, "republicii” sale. Intr-o fcj postu l de radio din Gin nord-vestul Bosniei, fon afirmat că "unul din rarele în privinţa cărora "a foit *

„ acord de principiu cn Cn* un loc deschis la marepeaj sîrbă bosniacă, transmite1 Presse. Acest "acord de fn

' ar prevedea, conform afin* Karadjici, ca întreagazonii de la Konavle (la sud dens Dubrovnik), sâ revină \ Sîrbe” , precum şi "cel pr. sută din litoralul de Ir Bosnia-Herţegovina, pis AFP, are ieşire la Adrialial (sudul litoralului), îosţ croat, pe o lungime de «to Karadjici şi-a'exprimat tei nu cumva preşedintele era Tudjman, să nu se ţină4 "Am văzut câ el concentn importante în regiunea Di ceea ce înseamnă că. are ic se bată pentru Konavle",i Karadjici. ' : .

Iordania şi ĂrabiaSc pronunţă pentru ; iute teritorială a Irakului şi sms acestei ţări, relatează agem Presse.-La încheierea undi

rjeddah, capitală AfaWeî m in is tru l iordanian det Abdel Rărim Kabariti, i c e le d o u ă guverne " necesară menţinerea U| teritoriale şi a suveranităţii şi consideră că această (o să-şi asigure rolul ei inf‘ scena arabă”.

Fondul Român de In v e s tiţii Dacia Ii adm inistrat de Pro' Invest S.A. anunţăm* performanţe financiare: • Valoarea la zi a titlului de particip» lei • Creşterea fa|ă de 1 ianuarie 1995 corespunde unei dobînii anuale de 89 %.

Scrisoare «dresata de prof.dr. Constantin Drăgan congresmenilor americani Christopher H. Smith si Alfonse D'Amato

Ion A nţonescu - u n ic sa lva tor a jum ătate d e m ilion d e evrei

(urmare din pag. 1)- şi azi de aceştia împreună cu alte

teritorii ale Poloniei, S tatelor Baltice, Finlandei, considerate încă "pradă dc război” de către Federaţia Rusă ţ i U craina, te rito rii ce corespund unei suprafeţe de 55 m ii- km p itra fi mai m arc decît cea a Fraa{ei; accste te rito rii trebu ie restituite prin tratativele diplomatice

, stabilite b Convenţia dc la Helsinki fi au prin război. Din aceste motive'

. de "război obligatoriu”, to|i, chiar fi Statele Unite ar fl putut realiza aliaa |e temporare an numai cu - Germania dar fi c i Diavolul. In accst ultim cumplit război, pc frontul

; cel mai greu din Polonia, România,. Ucraina fi p în i la Staliagrad au- murit milioane dc oameni printre carc fi ’*ccti|e«i ruşi de origine mciască”; efeiar fo acca zonă a» foit

concentraţi cele 5 mii. de aşa numiţi "evrei ruşi”, legendarii ”kazari” de origine turcă, cei care au devenit "evrei"- prin adoptarea relig iei îri anul 1740. Din acea zonă au emigrat în Israel cei mai buni politicieni ai lor (G olda M eir, Manhem Begin, Ben Gurion etc.). Chiar fi astăzi cel m ai m are num ăr de "ev re i" din lume, mai mult de 80%, au această origine (Vezi cartea "A l 13-lea trib evreu, kazarii" de Arthur Koestler, tn mai multe limbi,- bine cunoscută f i s tu d ia ti în- un iversită ţile Israe lu lu i). D esigur c i pentru aceasta a d ip iru t f i o parte a populaţiei evreieşti, tn general buni patrioţi sovietici..

La cel de-al doilea Congres mondial al Istoricilor (Stuttgart - 1985), |inut din 5 tn 5 ani, am expus fi discutat tn cadrul Comisiei de

Is to ric i Evrei şi am am intit de mulţumirile necesare pentru salvarea um anitară şi tran sfe ru l.tu tu ro r ev re ilo r din R om ânia, evrei ce trăiesc acum în Israel, şi de istoria glorioasă a kazarilor, evrei turci. In terven ţia şi d iscu ţia mea este publicată în dezbaterile Congresului de Ia Stuttgart din 1985.- Românii au sacrificat sute de mii,

aproape un m ilion de soldaţi îm potriva Rusiei şi în alianţe cu Statele Unite, iar dvs i-aţi asociat URSS-ului pentru eliberarea T ransilvaniei, . U ngariei ' şi C ehoslovac ie i-de sub nazişti.'. Rom ânii ştiu ce a însemnat Guvernul Anţonescu pentru poporul

.rom ân şi R om ânia şi au m otive întem eiate să-i ridice statui, să-l reabiliteze fi să anuleze sentinţa comunişti.

Trebuie s i citi|i această carte logic f i cu to a ti bunivoinfa pentru a cunoafte mai b ine faptele fi motivele politice fi stnt'sigur c i veţi renunţa s i mai cereţi "declararea p u b lic i" de c iţ re Guvern si-1 num easci "crim inal de război!" C ontez pe buna dvs c red in ţi şi sincerita te cînd tl veţi saluta pe.

Preşedintele României. ■tn a doua chestiune din scrisoarea

dvs, care p riveşte profanarea criminală a cimitirului evreiesc, e ciudată coincidenţa temporală dintre aceste fapte şi scrisoarea dvs şi mă întreb cine ar fi interesat şi cine ar putea fi autorul unui astfel de act de a atinge şi m uta monum ente şi morminte ale morţilor printre care au existat şi prieteni de-ai mei. Nu doresc să-mi im aginez repetarea vizuală a sem nelor scrise şi zvasticile pe sinagogi, semne care au fost poate făcute chiar de evrei, mai cu seamă ai celui de-al treilea trib (kazarii), care sîn t foarte "întreprinzători” cînd trebuie să facă manifestaţii şi s i creeze atmosferă. Consider mai plauzibili ipoteza ca aceşti au tori s i fi fost oameni ai RGB-ului (aţi înţeles ce înseamni: comandant Gorbaciov Vasilievici) care doresc s i menţini România sub influenţi ruscasci tn c i din timpul revoluţiei (lovitura de stat din. 1989) fi si ia iniţiativa de a evita instalarea NATO tn România, la Constanta, tn fata Insulei Şerpilor, carc se situeazi înaintea Deltei D unirii fi unde sc 'a f l i flo ta a tom ic i fi de rizb o i a

Ucrainei şi Federaţiei Ruse, chiar acum în discuţii de a-i fi transferatăo parte din Sevastopol. Românii sînt un popor decent-, .in te resa t de m enţinerea re la ţiilo r ' bune de prietenie cu Statele Unite, care au primit de-a lungul timpului mai mult de 1 milion de români printre care şi pe generalu l Pom uţ, lup tă to r pentru independenţa SUA. Ruşii, nemulţumiţi de eşecul planului d e . dezmembrare a României în 1989 sînt preocupaţi acum de încercarea de pătrundere a NATO în M area -Neagră, în cea mai potrivită ţară. România. "Poporul ca lif ic a t” e interesat de acte similare. Jurnalişti şi oameni de rea credinţă amestecă şi asociază fapte false în prezentări false.

Se adaugă la aceasta ce le mai bune in iţia tive . -trecute - a le duşmanului |irii, fostul şef rabin, din fericire chemat de Jahve fi înlocuit de oameni noi, seriofi, incluzînd noul p re fed in te a l Federa ţie i C om unitijii E vreieşti fi actualul ambasador al SUA, chiar cu acelaf i nume, dar cu o minte mai lo g ic i, care 'poate mai u şo r .s i în ţeleagă iniţiativele KGB-iilui. ,

In universitatea mei,’ ’91 sub, numele mei,/ profesorii de drept esteţi evreu, dr. Hary Fogelcw1 vremea Guvernului Art# spector oficial a 42 de li»' care au funcţionat non^1 celu i de ăl II-lea război> Soţia lui a fost "furată" ** Moses Rosen. Iar în «K®1 nu ce l de pe «rol in teligentul şi cinstitul

'rab in în România aceleif Shafran , care acum la1 G eneva.în Elveţia, * splendidă declaraţie^ postul naţional de tele»# presa română, privind A nţonescu Jn Rob1>'1 să-i acordaţi încrederi

■. D u p i aceasti infom* domnule Preşedinte sl & de Securitate Enropeui 'sen a to r Chriitopkef s tim a te domnule victf

- A lfonse. D 'A aito . reff ■ accste fapte şi modifiest*”

p riv in d Româsi* I**" discuţie pe care o v*ţi K de 26 septembrie w K

. Iliescu. ' - l

A ttraM * pnn S.C. n r.128 /1991 . judacMoria ^a. înrnatricjati la Oficiul Ftogiatniui

iudatului Oui. aub nr. J /1 2 /3 0 B / I din g a c o . 1091 cod «iacal 2 0 4 4 6 9

ILIE CALXAN (redactorşef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct); .

VALER CHIOREANU (redactor şfef adjunct).1 "i. , . "" ■ i

Scontat 4t ndacţfe urrtdm Victor MOMEA

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Public itate : tel-fâx; 197.304; C ontabilitate: -197.30 SearetarlatH rcdactorşcI^redactorifcfi ad ju n c ţi,: 1 9 1 .6 8 1 ;^ ^ Secretariat d e redacţie: 197.418; R edactori: 197.490,192.1“ '

7 T IP A R U L E X E C U TA T L A S .€ . "G eorgetd. 199642,193097