oligopolul
3
7/21/2019 oligopolul http://slidepdf.com/reader/full/oligopolul-56da5fa83b3f8 1/3 OLIGOPOLUL De ce am ales oligopolul? Priviti in jur! Priviti la automobilele dumneavoastra, la echipamentele electrocasnice pe care le folositi, la noul aspirator sau noua masina de spalat, de ce nu si la noul televizor sau la noul calculator cu procesor de ultima generatie chiar si la produsele pe care le achizitionati cand iesiti cu prietenii in oras ( sucuri, fast-food etc.) e au toate aceste lucruri in comun? va voi intreba. a prima vedere chiar nimic. Daca va mai ganditi putin va dati seama ca sunt bineinteles marcile dumneavoastra preferate. "unt sigur ca inainte de a face alegerea ati analizat mai multe variante astfel incat sa obtineti cel mai bun raport calitate # pret nu-i asa? "a va mai intreb ceva$ %legand &ecare produs, cate variante ati mai analizat? 'ajoritatea dintre dumneavoastra sunt sigur ca-mi veti raspunde ca patru sau cinci. ata ce inseamna oligopolul. Pe scurt, el este o forma a concurentei imperfecte ce se caracterizeaza prin eistenta unui numar restrans de producatori care, detinand un segment important de piata o pot in*uenta in scopul maimizarii pro&tului, bunurile oferite &ind solicitate de numerosi consumatori. Din punct de vedere etimologic, termenul provine din limba greaca$ oligos + putini, cativa polein + vanzare. u se poate a&rma cu precizie cat este, sau intervalul in care ar trebui sa se a*e numarul producatorilor dintr-o structura de oligopol, pentru ca acesta nu eista. u se poate spune, de eemplu, ca daca pe piata eista intre si / &rme este cazul unui oligopol sau daca sunt peste /, deja ne confruntam cu o concurenta monopolistica. Prin oligopol si numar redus de ofertanti se intelege o situatie in care &rmele sunt constiente de interdependenta reciproca dintre ele in ceea ce priveste vanzarile, productia, investitiile si planurile de publicitate. n plus, &ecare &rma detine o cota de piata su&cient de mare pentru a putea in*uenta intr-o oarecare masura pretul produselor sale. %ctionarea de catre o singura &rma a variabilelor a*ate sub controlul ei poate duce la represalii din partea &rmelor concurente. %ceste trasaturi se aplica de obicei pietelor in care numarul de vanzatori este mic. 'arile &rme sau gigantii industriali care actioneaza in economiile de piata si intra in concurenta in cadrul aceluiasi produs omogen ( otel, aluminiu etc. ), &e in cadrul produselor strans substituibile ( automobile, televizoare etc. ) formeaza oligopoluri. n multe ramuri ele joaca un rol dominant in ceea ce priveste volumul productiei. 0n numar mic de &rme detine majoritatea sau intreaga productie ( servicii ) oferita pe piata. 1ligopolurile constituie formele tipice de concentrare a productiei si a capitalurilor in &rme mari. u toata tendinta generala eistenta in lume de concentrare a productiei, de regula, insa, oligopolurile reprezinta forme stabile de organizare a pietei, in sensul ca ele nu se transforma in monopol. Principala eplicatie a formarii si pastrarii oligopolurilor in multitudinea de structuri economice asemanatoare unui mozaic o constituie nivelul costurilor totale medii in functie de volumul productiei. 1ligopolurile isi bazeaza eistenta pe realizarea unor costuri joase. and costurile &rmelor individuale scad in mod substantial si pe termen lung, in asa fel incat un numar restrans de &rme poate produce cantitatea totala la costurile medii cele mai joase, in asemenea cazuri avem de-a face cu un oligopol natural. 1 crestere in continuare a volumului productiei nu mai asigura o scadere a costurilor si, deci, &rma oligopolista nu este stimulata sa treaca pe pozitia de monopolist, in sensul de a deveni singurul producator si vanzator al unui produs. nsa eistenta si persistenta oligopolurilor nu poate & eplicata numai prin conditia costurilor minime. 'ai sunt si alti factori care favorizeaza concentrarea productiei in oligopoluri. Printre acestea se numara, de eemplu, puterea de piata a oligopolurilor. u cat &rmele oligopoliste devin mai mari si mai puternice, iar &rmele mici concurente devin mai slabe, cu atat oligopolurile capata o putere mai mare de a in*uenta pretul de vanzare, de a in*uenta consumatorul prin reclame.
description
teorie economica, microeconomie
Transcript of oligopolul
7/21/2019 oligopolul
http://slidepdf.com/reader/full/oligopolul-56da5fa83b3f8 1/3
OLIGOPOLUL
De ce am ales oligopolul? Priviti in jur! Priviti la automobilele dumneavoastra, la echipamenteleelectrocasnice pe care le folositi, la noul aspirator sau noua masina de spalat, de ce nu si la noultelevizor sau la noul calculator cu procesor de ultima generatie chiar si la produsele pe care le
achizitionati cand iesiti cu prietenii in oras ( sucuri, fast-food etc.) e au toate aceste lucruri in comun?va voi intreba. a prima vedere chiar nimic. Daca va mai ganditi putin va dati seama ca suntbineinteles marcile dumneavoastra preferate. "unt sigur ca inainte de a face alegerea ati analizat maimulte variante astfel incat sa obtineti cel mai bun raport calitate # pret nu-i asa? "a va mai intreb ceva$
%legand &ecare produs, cate variante ati mai analizat? 'ajoritatea dintre dumneavoastra suntsigur ca-mi veti raspunde ca patru sau cinci.
ata ce inseamna oligopolul. Pe scurt, el este o forma a concurentei imperfecte ce secaracterizeaza prin eistenta unui numar restrans de producatori care, detinand un segment importantde piata o pot in*uenta in scopul maimizarii pro&tului, bunurile oferite &ind solicitate de numerosiconsumatori. Din punct de vedere etimologic, termenul provine din limba greaca$
oligos + putini, cativa polein + vanzare.
u se poate a&rma cu precizie cat este, sau intervalul in care ar trebui sa se a*e numarulproducatorilor dintr-o structura de oligopol, pentru ca acesta nu eista. u se poate spune, deeemplu, ca daca pe piata eista intre si / &rme este cazul unui oligopol sau daca sunt peste /, dejane confruntam cu o concurenta monopolistica. Prin oligopol si numar redus de ofertanti se intelege osituatie in care &rmele sunt constiente de interdependenta reciproca dintre ele in ceea ce privestevanzarile, productia, investitiile si planurile de publicitate. n plus, &ecare &rma detine o cota de piatasu&cient de mare pentru a putea in*uenta intr-o oarecare masura pretul produselor sale. %ctionarea decatre o singura &rma a variabilelor a*ate sub controlul ei poate duce la represalii din partea &rmelorconcurente. %ceste trasaturi se aplica de obicei pietelor in care numarul de vanzatori este mic.
'arile &rme sau gigantii industriali care actioneaza in economiile de piata si intra in concurentain cadrul aceluiasi produs omogen ( otel, aluminiu etc. ), &e in cadrul produselor strans substituibile( automobile, televizoare etc. ) formeaza oligopoluri. n multe ramuri ele joaca un rol dominant in ceea
ce priveste volumul productiei. 0n numar mic de &rme detine majoritatea sau intreaga productie( servicii ) oferita pe piata. 1ligopolurile constituie formele tipice de concentrare a productiei si acapitalurilor in &rme mari.
u toata tendinta generala eistenta in lume de concentrare a productiei, de regula, insa,oligopolurile reprezinta forme stabile de organizare a pietei, in sensul ca ele nu se transforma inmonopol.
Principala eplicatie a formarii si pastrarii oligopolurilor in multitudinea de structuri economiceasemanatoare unui mozaic o constituie nivelul costurilor totale medii in functie de volumul productiei.1ligopolurile isi bazeaza eistenta pe realizarea unor costuri joase. and costurile &rmelor individualescad in mod substantial si pe termen lung, in asa fel incat un numar restrans de &rme poate producecantitatea totala la costurile medii cele mai joase, in asemenea cazuri avem de-a face cu un oligopolnatural. 1 crestere in continuare a volumului productiei nu mai asigura o scadere a costurilor si, deci,
&rma oligopolista nu este stimulata sa treaca pe pozitia de monopolist, in sensul de a deveni singurulproducator si vanzator al unui produs.
nsa eistenta si persistenta oligopolurilor nu poate & eplicata numai prin conditia costurilorminime. 'ai sunt si alti factori care favorizeaza concentrarea productiei in oligopoluri. Printre acestease numara, de eemplu, puterea de piata a oligopolurilor. u cat &rmele oligopoliste devin mai mari simai puternice, iar &rmele mici concurente devin mai slabe, cu atat oligopolurile capata o putere maimare de a in*uenta pretul de vanzare, de a in*uenta consumatorul prin reclame.
7/21/2019 oligopolul
http://slidepdf.com/reader/full/oligopolul-56da5fa83b3f8 2/3
TIPURI DE OLIGOPOL
1ligopolurile sunt caracterizate printr-o mare eterogenitate si o clasi&care a lor devineabsolut necesara. lasi&carea lor se poate face pe baza a doua criterii importante$
A. Dupa obiectul de activitate sau caracteristicile principale ale productiei si serviciilor in careactioneaza, oligopolurile sunt de doua tipuri.
Primul tip cuprinde acele &rme mari care domina piata in cadrul unor produse omogene sau aproapeomogene cum sunt otelul, aluminiul, unele produse chimice de baza. 2iecare dintre cele cateva &rmeoligopoliste pot in*uenta piata ( pretul sau volumul productiei ) prin deciziile pe care le iau.
%l doilea tip de oligopol cuprinde acele &rme mari ( putine la numar ) care stapanesc piata unui produseterogen. 2iecare dintre aceste &rme produce si vinde tipuri diferentiate din punct de vedere alcalitatii, formei, noutatii conceptuale s.a. n domeniul automobilelor, intr-o tara cu o piata de desfacere
foarte mare ( de eemplu 2ranta sau talia ) sunt putine &rme producatoare. nsa nici una din &rme nu
produce acelasi tip. 2iecare produce automobile care se deosebesc de celelalte eistente pe piata .%celasi lucru este posibil in toate domeniile unde actioneaza &rme oligopoliste.
B. Dupa gradul de coordonare la care convin oligopolurile, conform diferitelor politici si in acord cupermisiunea legislatiilor in vigoare.
3radul de coordonare in care sunt implicate oligopolurile sa a*a in raport invers cu gradul deconcurenta. Din punct de vedere al gradului de coordonare sau de concurenta, oligopolurile se clasi&caastfel$
Oligopoluri fara coordonare ( nici formala nici tacita ), la care apar trei tipuri de relatii concurentialeintre oligopoluri$
a) 4elatii de concurenta agresive in domeniul stabilirii preturilor ( razboiul preturilor ), in cel alaprovizionarii etc. ce au loc mai ales in oligopolurile unor produse omogene
b) 4elatii hiperconcurentiale cu accent pe calitate, noutatea produsului si reclama, mai ales inoligopolurile cu produse si servicii usor diferentiate
c) 4elatii concurentiale legate ( inlantuite ) in cadrul industriilor cu multe &rme, in care unvanzator % este oligopol in raport cu 5 si , este oligopol in raport cu D si 6 etc.
Oligopoluri cu coordonare partiala ( fara vreun acord formal ) la care apar doua tipuri de relatiiconcurentiale$
a) 4elatii de concurenta in cadrul carora apare o &rma lider a carei in*uenta este dominanta,aceasta dominare datorandu-se mai multor cauze cum sunt$ dimensiunea &rmei si ponderea inramura in raport cu toate celelalte &rme oligopoliste, increderea pe care o inspira etc.
b) ooperarea voluntara ( fara organizatie, acord sau &rma lider ) formata intre &rmeleoligopoliste realizata pe baza unor interese comune, pe etica afacerilor si toleranta reciproca.
7/21/2019 oligopolul
http://slidepdf.com/reader/full/oligopolul-56da5fa83b3f8 3/3
Oligopoluri complet coordonate prin intelegeri scrise sau secrete intre &rmele oligopoliste la nivelnational sau international cu sau fara acordul guvernelor ( sau chiar
sub coordonari interguvernamentale )
%semenea intelegeri ( o&ciale sau secrete ) iau forma unor carteluri si sindicate, prin care se convineasupra unor cote de productie si de vanzare, asupra impartirii unor piete de desfacere, asupra niveluluiminim al pretului de desfacere in functie de care se regleaza volumul desfacerilor si cotele deproductie. 2irmele participante isi pastreaza individualitatea.
CARTELUL – ntelegere formala de cooperare intre mai multe companii, pe o piataoligopolista, prin care se convin procedurile in privinta unor variabile cum ar & pretulsau cantitatea produsa. onsecinta incheierii de carteluri este o micsorare aconcurentei si o intensi&care a cooperarii pentru indeplinirea anumitor obiective,cum ar &, maimizarea pro&tului sau impiedicarea intrarii pe piata a unor noi &rme.%naliza economica a cartelurilor s-a concentrat asupra conditiilor care pot induceinstabilitatea acestor organizatii. 1 atentie considerabila a fost acordata problemeiincalcarii acordurilor incheiate intre membrii cartelului.
TRUSTUL - spre deosebire de cartel, reprezinta o concentrare de capitaluri grupatesub aceeasi conducere. a sfarsitul secolului al -lea, forma de trust a fostutilizata in "0% ca mijloc de stabilire a monopolului in anumite industrii, astfel incattermenul de trust a capatat, atat in "0% cat si in alte parti, o semni&catie de cevadaunator, &ind asociat cu practicile monopoliste ( ca in legile 7antitrust8 din "0% ).
CONCURENTA SI PRETUL DE ECHILIBRU PE PIATA DE OLIGOPOL
ntre diferite tipuri de oligopoluri apar deosebiri sensibile in ceea ce priveste modul de stabilire sinivelul pretului de echilibru. %cest lucru, in fond, reprezinta epresia diferentelor dintre diversele tipuride oligopoluri, unele avand o doza de monopol mai mare decat altele sau, altfel spus, dispun de
forta necesara de a eercita un control mai puternic decat altele asupra pretului si cantitatii de
productie.
PRETUL SI MAXIMIZAREA PROFITULUI IN CAZUL CARTELURILOR ( coordonarecom!e"a )
n acest caz, mecanismul de functionare se aproprie foarte mult de cel al monopolului, insa eistaanumite deosebiri.
1biectivul principal al cartelului este e a maimiza pro&turile combinate ale tuturor membriloraderenti la intelegere. 6ista si intelegeri intre &rme oligopoliste pentru a practica acelasi pret sipentru a imparti piata &e in mod conventional pe anumite zone, &e dupa preferintele cumparatorilor. nasemenea cazuri, pro&tul este in functie de cifra de afaceri si de nivelul costurilor unitare. n generalcosturile medii si cele marginale ale &rmelor componente sunt diferite.
alculele se fac la nivelul organizatiei coordonatoare, pe baza datelor derivate de la &rmelemembre. %sa cum veti deduce din gra&cul de mai jos, curba costului marginal, a venitului marginal sivolumul productiei la nivelul organizatiei deriva din curbele si datele unitatilor componente. De
eemplu, curba costurilor marginale la nivelul cartelului este data de formula 9 cmg = cmg1 +cmg2+cmg3 iar productia vanduta de cartel este o suma a productiilor efectuate de &rmele membre$:+;<=;>=;.
