OLANDA

Scurt istoric

Olanda este membru fondator al Uniunii Europene, al OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi

Dezvoltare Economică) OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului) şi a fost una dintre ţările ce au facut

parte din primul val al U.E. care au adopt moneda euro la 1 ianuarie 1999.

Bancnotele şi monedele euro au fost introduse la 1 ianuarie 2002, înlocuind guldenul olandez,

după o perioadă de tranziţie de trei ani, atunci când euro a fost moneda oficială, dar exista doar ca "book

money". Perioada de dublă circulaţie - atunci când atât guldeni cat şi euro au avut statut de mijloc legal - sa

încheiat la 28 ianuarie 2002.

Imediat după introducerea monedei euro, olandezii au putut să se obişnuiască cu noua monedă,

preţurile s-au dat atât de euro, cat si in moneda veche, guldeni.

DNB, Banca Naţională a Olandei a schimbat monedele de guldeni până la 1 ianuarie 2007 şi va

continua să schimbe bancnotele de guldeni până la 1 ianuarie 2032.

Guldenul a fost moneda naţionala folosită în Olanda din 1279 până la 28 ianuarie 2002, când a

fost înlocuit de euro (€). Codul monetar folosit pentru Gulden a fost NLG iar paritatea pentru un euro a fost

de 2,20371 guldeni. Primul Gulden a fost numit florin.

Economia Olandei

Cu o suprafata de 41,543 km2 si o populatie de 16,8 milioane de locuitori, Olanda este clasata pe

locul 3 in topul Indicelui Dezvoltarii Umane, dupa Norvegia (primul loc) si Australia (locul 2).

În Indicele libertăţii economice, economia Olandei ocupă locul al 15-lea din 157 de ţări studiate

si locul 16 in topul celor mai mari economii ale lumii.

Între 1998 şi 2000, creşterea economică anuală (PIB) a crescut cu aproape 4%, mult peste media

europeană. Creşterea a încetinit considerabil între 2001 şi 2005, ca parte a încetinirii creşterii economice

globale. In 2006 cu toate acestea, a aratat o crestere promitatoare de 2,9%. Cresterea anuala s-a accelerat

până la 4,2% în al treilea trimestru al anului 2007. Fiind una dintre cele mai deschise economii din Europa,

Olanda este deosebit de vulnerabilă la evoluţiile economiei globale. Ca atare, nu a putut scăpa

neatinsă de criza mondială care a început în 2008. Activitatea economică a cunoscut o contracţie severă de

1

4% în 2009. Finanţelor publice ale guvernului olandez s-au deteriorat brusc, de la excedent în 2008 la un

deficit de 5,4% în 2010.

Cu toate acestea, se aşteaptă ca deficitul să scadă la 2,3% în 2012. În ciuda crizei economice

severe, rata şomajului a crescut la numai 4,5% în 2010 şi rămâne unul dintre cele mai scăzute din UE.

Reculul în creşterea economică in cea de-a doua jumătate a anului 2009 a fost în principal un

rezultat al cererii globale îmbunătăţite.

Decaderea ulterioară a zonei euro şi creşterea economică globală au provocat, de asemenea o

încetinire în Olanda.

Aderarea la Euro

Când cele 11 ţări printre care si Olanda au aderat la Uniunea Economica si Monetara in 1999,

cursurile de schimb ale monedelor participante au fost fixate permanent şi Banca Centrală Europeană (BCE)

a reluat conducerea politicii monetare.

Întreprinderile olandeze, cunoscute în general pentru orientarea lor ridicata către export, au

sprijinit întotdeauna euro. Cel mai important beneficiu pentru întreprinderile olandeze, a fost faptul că euro

a legat piaţa internă, mai ferm completând această piaţă cu politicile monetare şi bugetare stabile.

Euro a eliminat, în special incertitudinea din afaceri şi tensiunile politice generate de turbulenţele

cursului de schimb în cadrul pieţei interne.

Fluctuaţiile bruşte şi accentuate ale ratelor de schimb în trecut au fost cauzate nu doar prin

politici monetare divergente, dar şi datorita schimbărilor percepţiei pe pieţele financiare, aşa-numitele şocuri

asimetrice financiare.

Crearea UEM a fost benefica pentru întreprinderile olandeze care, se confruntau cu o depreciere

a diferitelor valute europene între 20 şi 25% vis-à-vis de gulden olandez, şi mai târziu cu o apreciere intre 25

si 35% pentru gulden.

Aceste fluctuaţii au afectat companii olandeze în trei moduri:

În primul rând, problemele concurenţiale din cauza deprecieri.

Nimeni nu a putut prezice modul în care ratele de schimb ale monedelor europene s-au dezvoltat

în ceea ce priveşte legatura cu guldenul olandez. Cand lira italiană s-a devalorizat cu aproape 20% în 1992,

companiile olandeze care exportau mărfuri pe piaţa italiană si-au pierdut avantajul competitiv peste noapte.

2

În al doilea rând, riscurile de tranzacţie şi costurile implicate.

Companiile olandeze au plătit în jurul valorii de un miliard de guldeni anual pentru costurile de conversie

valută.

Perioadele lungi de timp între plasarea de ordine şi data plăţii au cauzat companiilor olandeze

costuri considerabile, uneori o mare parte din marja de profit a trebuit să fie folosita pentru a acoperi astfel

de costuri.

Reducerea numărului de valute din Europa a condus la o simplificare a managementului

trezoreriei pentru companiile olandeze. De exemplu, nu mai era necesar să se revizuiască soldurile de zi cu

zi în mai multe valute.

Trecerea la euro a redus volumul de muncă, a condus la reducerea nevoilor de capital de lucru, a

redus costurile de tranzacţie.

În al treilea rând, riscurile traducerii.

Unul dintre avantajele pieţei comune este faptul că societăţile sunt în măsură să realoce

operaţiunile lor la locul unde acestea sunt cel mai eficient executate.

Incertitudinile cu privire la viitoarele rate de schimb ale monedelor europene au frustrat mult

timp planurile de investiţii, deoarece exista riscul tranzacţiei.

De exemplu, în 1992, când lira italiană s-a depreciat, activele fabricilor olandeze în Italia,

consolidate în guldeni, s-au devalorizat cu milioane de guldeni. Aceste fluctuaţii bruşte ale valorii activelor

au fost greu de explicat actionarilor.

Unii economişti olandezi mai sceptici au susţinut că pierderea instrumentului cursului de schimb

ar fi în detrimentul economiei, pentru că guvernul nu ar mai fi fost în măsură să recupereze economia lor,

prin intermediul devalorizări.

Cu toate acestea, in cazul unor tari din Europa, o devalorizare a monedei are efecte pozitive doar

pe termen scurt.

Era un medicament care uşura semnele evidente de boală, în timp ce pacientul devenea din ce in

ce mai bolnav.

Folosita din ce in ce mai des ca un instrument pentru a regla economia, rata de schimb, devenea

din ce in ce mai puţin eficientă, în special în economiile deschise, cum ar fi cele din UE.

Altfel spus, detinerea de catre cele 11 state europene (printre care si Olanda) a statutului de

membru al UME este exact ceea ce „medicul” a recomandat pentru a vindeca maladiile economiei europene.

3

Potrivit sectorului de afaceri olandez, trecerea la euro a dus la beneficii indirecte de aproximativ

6 miliarde de guldeni (0,8% din PIB) anual. Acestea sunt beneficii care au rezultat din cheltuielile cu

dobânzile mai mici, oportunităţi sporite de finanţare, transparenţa mai mare a preţurilor.

Sectorul de afaceri a trebuit să suporte costurile pentru punerea în aplicare a Euro în ceea ce

priveste administrarea afacerilor. Costurile totale pentru companiile non-financiare erau estimate la data

adoptarii euro la aproximativ 4.5 miliarde de guldeni (aprox. 2 miliarde euro sau 0,6% din PIB).

Sectorul serviciilor si anume comerţul cu amănuntul şi sectorul comercial s-au numărat printre

industriile care s-au confruntat cu cele mai mari costuri. Un alt sector care s-a confruntat cu costuri ridicate

de conversie a fost sectorul financiar. Costurile totale pentru instituţiile financiare au ajuns la aproximativ

1.5 miliarde de guldeni.

4

Principalii Indicatori in Olanda1

1 http://www.tradingeconomics.com http://www.cbs.nl http://www.gfmag.com http://epp.eurostat.ec.europa.eu http://www.indexmundi.com http://www.oecd-ilibrary.org https://www.cia.gov

E.A.E. AN 2 BUTARI MIHAI VLAD

STOICESCU MARILENA

ANUL

INDICATOR2008 2009 2010 2011

Curs valutar (ƒ= gulden) 1 € = 2,20ƒ 1 € = 2,20ƒ 1 € = 2,20ƒ 1 € = 2,20ƒ

PIB/loc € 39,105 € 35,317 € 34,569 € 36,604 €

Inflatia 2,6% 1,2% 1,3% 2,6%

Datoria publica

Ca % din PIB46% 58,1% 62,7% 64,5%

Curs de schimb valutar

€ pentru $1,48 1,39 1,43 1,38

Rata dobanzii 4% 2,5% 1,5% 1,25%

Deficitul Bugetar +0,4% -5% -6% -5,1%

5