OFTALMOLOGIE CURS 1Construcia ochiului

Ochiul poate fi numit un aparatoptic complicat. Sarcina luiprincipal este de a "transmite"imaginea corect nervului optic.

Funciile principale ale ochiului:sistemuloptic,care proiecteaz imaginea;

sistemul de primire i "codare" a informaiei primite pentru creier;

sistemul de "deservire" aasigurrii necesitii vitale.

Corneeaeste o membran transparent care acoper partea anterioar aochiului. Ea nu are vase sangvine, ns posedo putere mare de refracie.Intr nsistemul optic al ochiului. Corneea are hotar comun cumembrana exterioarenetransparent a ochiului sclera.

Camera anterioare a ochiului reprezint un spaiu ntre cornee i iris.Aceasta este umplut cu lichid intraocular.

Irisulreprezint dup form un cerc cu o gaur n mijloc (pupila). Irisul este constituitdin muchi, datorit crora mrimea pupilei seschimb. Ea intr n sistemul vascularalmembranei ochiului. Irisul este responsabil pentru culoarea ochior (daca estede culoarealbastr nseamn c sunt puine celule depigment, iar dac sunt cprui atunci suntmulte). Efectueaz aceeai funcie ca idiafragma n aparatul de fotografiat, regleazfluxul de lumin.

Pupilareprezint o gaur n iris.Mrimile acesteia depind de obicei de niveluliluminrii. Cu ct este mai multlumin cu att pupila este mai mic.

Cristalinuleste o "lentil natural" a ochiului. Este transparent, elastic poate s-ischimbe forma, aproape instantaneu "reglnd focalizarea", datorit cruia omul vedebine att aproape ct ideparte. Este amplasat n capsul i se menine cu ajutorul zoneiciliare. Cristalinul, la fel ca icorneea, intr n sistemul optic alochiului.

Corpul vitroseste o substan transparent gelatinoas, amplasat n partea posterioara ochiului. Corpul vitros menine forma globului ocular, particip la schimbuldesubstane intraocular. Intr n sistemul optic al ochiului.

Retinaeste constituit din fotoreceptori (acetia sunt sensibili la lumin) icelulenervoase. Celulele-receptori amplasai n retin se mpart ndou tipuri: conuri ibaghete. n aceste celule, care produc fermentul de rodopsin,are loc transformareaenergiei luminii (fotoni) n energie electric a esutului nervos, adicreaciafotochimic.Baghetele posed o fotosensibilitate nalt i ne permit s vedemla lumin proast, deasemeni ele sunt responsabile pentru vederea periferic. Conurile dimpotriv, necesitmult lumin pentru activitatea sa, ns tocmai acestea nepermit s observm detaliilemici (sunt responsabile pentru vederea central), oferposibilitatea de a difereniaculorile. Aglomerrile cele mai mari aleconurilor se afl n gropia central (macul),rspunztoare pentru cea mai nalt acuitate a vederii. Retina adereazpe membranavascular, ns nu uniform pe toat suprafaa.Anume n aceste poriuni are tendina s sesecioneze n cazul diferitor afeciuni ale retinei.

Scleraeste o membran exterioar netransparent aglobului ocular, care trece n parteaanterioar a globului ocular n cornee transparent. 6 muchi oculomotori sefixeaz descler. n ea se gsesc o cantitate mic terminaii nervoase i capilare.

Membrana vascular acoper seciunea posterioar a sclerei decare ader retina, cu care este strns legat. Membranavascular este responsabil pentru alimentaiasangvin a structurilor intraoculare. n cazul afeciunilor retinei membrana vascular deseori este implicat n procesul patologic. n membrana vascularnu sunt terminaiinervoase, de aceea n cazul afeciunii acesteia nu apardureri, care semnaleaz de obiceianumite neregulariti.

Nervul optic cu ajutorul acestuia semnalele de laterminaiile nervoase sunt transmisecreierului.

Structura corneeiCunoaterea structurii corneei va prinde bine acelor persoane, carevor s neleag cumare loc corecia cu laser-eximer i de ce ea decurge anume astfel, i celor care vorsuporta o intervenie chirurgical la cornee.

Stratul epiteliului- este suprafaa de protecie a stratului, n cazul lezrii serestabilete. Deoarece cornee este un strat fr capilare, pentru "livrarea oxigenului"rspunde epiteliul, care l extrage din membrana lacrimal, careacoper suprafaaochiului. Epiteliul de asemeni regleazintrarea lichidului n interiorul ochiului.

Membrana lui Bowman este amplasat imediat sub epiteliu, este responsabil pentruprotecie i particip la alimentarea corneei. n cazul lezriinu poate fi restabilit.

Stroma partea cai mai voluminoas acorneei. Partea principal a acesteia fibre decolagen, amplasate n straturi orizontale. De asemeni conine celule caresuntresponsabile pentru restabilire.

Membrana Descemetov desparte stroma de endoteliu. Posed o elasticitate sporit,este rezistent n cazul lezrilor.

Endoteliul este responsabil pentru transparena corneei i particip laalimentareaacesteia. Se restabilete foarte greu. Execut ofuncie foarte important a "sondeiactive", care este responsabil pentru faptul ca surplusulde lichid s nu se adun ncornee (de altfel va avealoc edemaierea). Astfel endoteliul menine transparenacorneei.Cantitatea celulelor endoteliale scade n timpul vieii de la 3500 celule pe mm2lanatere pn la 1500-2000 celule pe mm2 lavrsta naintat. Scderea desnitii acestorcelule poate fi cauzat de diverse afeciuni, traume, intervenii chirurgicale, etc.n cazul densitii mai mici de 800 de celule pemm2, corneea devine edemaiat i ipierdetransparena. Al aselea strat al corneei deseorieste numit membran lacrimal de pesuprafaa epiteliuluiSemnele si simptomele prezente la pacientul cuafectiuni oftalmologice1.Scaderea acuitatii vizuale. Acuitateavizuala constituiefacultatearegiuniimacularearetineideapercepeobiectededimensiunimici.Limitainferioaralacareunobiectpoatefiperceput constituie minimum perceptibile Capacitatea de separare a doua imaginiizolate pe retina constituieminimum separabile.Defectele vederiiSpredeosebiredeochiulnormal(emetrop),laochiicudeficiente( ametropi), formarea imaginii nu se poare realiza pe pata galbena.I.Ametropiaeste determinata de mai multi factori :a) Modificarea lungimii axei ochiului sau variatia indicelui de refractie:* ax mai lung sau refractie succesiva, cu formarea imaginii clare inaintearetinei, in cazul miopiei;* axmai scurt sau refractie slaba cuformarea imaginii clare inapoia retinei,in cazul hipermetropiei.b) Scadereaelasticitatii cristalinului siacontractilitatii muschilor ciliari, carereduc limitele de acomodare. Boala se numeste presbitism si este caracteristicapersoanelorvarstnice.c) Defecte ale suprafetei corneei si a cristalinului. Afectiunea poarta numelede astigmatism si se corecteaza cu lentile cilindrice.d) Absenta partiala sau totala a pigmentilor fotosensibili din celulele cuconuri, care determina perturbari in perceperea culorilor (pierderea totala saupartialaa perceperiiculorilor -exemplu,daltonismul).II. Ambliopia este definita ca scaderea uni sau bilaterala a vederii, fara o cauza organica decelabila, in care un tratament precoce si corect instituit poateaduce vindecarea.Vederea normala se dezvolta odata cu utilizarea obisnuita, inegala masura, a ambilor ochi. Ambliopia, numita si"ochiul lenes", debuteaza deobicei cand un ochi nu este folosit suficient pentru ca sistemul vizual din creiersa se dezvolte corespunzator. De obicei este afectat doar un ochi, dar poateaparea si binocular. In functie de gradul de scadere a acuitatii vizuale ambliopia poate sa fie usoara, moderata sau severa. Debutul ambliopiei poate sa fie de la nastere pinain jurul varstei de 7-8 ani si este cu atat mai severa cu cat debutul a fost maiprecoce si tratamentul mai tardivDeterminareaacuitatiivizualesefacecuajutorul optotipilor. Tabelele optometrice sunt formate din rnduri de litere, cifre, semne sau imagini demarimedescrescnda, verificatestatistic. Lnga fiecarernd estespecificata distanta de la care dimensiunile respective pot fi perceputedeunochiemetrop(normal).Examinarea seface delaodistanta fixade5 metri, separat pentru fiecare ochi . Test deacuitate vizuala=Examen destinatmasurariiacuitatii vizuale.Desfasurare -Probele fac apel la diferite scari care se adreseaza unui adult, unui copil sau unui subiect analfabet.-La adult scara de acuitate cea mai utilizata pentru vederea de departe este ceacare prezinta litere de dimensiuni descrescatoare. Subiectul fiind plasat la 5metri de scala, este pus sa citeasca testul cu fiecare ochi pe rand, fara lentilecorectoare, apoi cu lentile corectoare care par cele mai adecvate pentru vedereasa. Literele cele mai mari cores pund unei acuitati de 1/10, iar cele mai mici uneiacuitati de 10/10. Pentru masurareaacuitatii vizuale de aproape, testul cel maiutilizat este cel al lui Parinaud. Citit la o distantade 33 centimetri, el faceapel lalectura fragmentelor unui text scris cu litere din ce in ce mai mici- La copiii inaintea varstei scolare si la subiectii analfabeti, masurarea acuitatii vizuale este identica cu cea aadultului, dar se utilizeaza cifre, desenesau litera E orientata in diferite sensuri si a caror orientare subiectul trebuie s-o indice.2.Durerea ocularaDescriere: Durerile oculare pot fi cauzate atat de traumatisme cat si deafectiuni ale unor elemente intraoculare sau extraoculare: corneea, irisul, pupila,cristalinul, retina, macula, nervul optic, coroida. Traumatismele oculare de orice fel dau perturbari uneori grave ale functiei oculare. Astfel pot saapara hemoragii,crestereatensiuniiintraoculare,rupturialemembraneloroculare(dezlipirea de retina) si chiar plagi. Aceste socuri traumatice de orice natura (lovitura cu mingea, pumn, obiecte dure)determinasintezaunorsubstanteinochi,numiteprostaglandine.Prostaglandineletulburafunctiileoculare, creind extravazari, exsudate, edem cu intreruperea functiilor celulare,insuficienta oxigenarii, care duc la scaderea vederii.Cauzele:Sindromul Sjogren Prezenta unui corp strain in ochi (nisip, lentile de contact, etc.) Blefarita (inflamatia pleoapelor) Traumatism (lovitura, interventie chirurgicala) Glaucom Infectii cu herpes, fungi 3. Reactie pupilara.Irisulindeplinesteroluldediafragmacareregleazaprinvariatia diametrului pupilar cantitatea de lumina proiectata pe retina. Aceste procesese realizeaza reflex.Reflexulfotomotorcorespundecontractieipupileisubefectulluminii.Reflexuldeacomodare-convergenta-miozaeste contractia sa in timpulvederii de aproape.Aceste reactii reflexe sunt posibile datorita a doi muschi: sfincterian sidilatator ai irisului.Muschiul sfincterian alirisuluipermitecontractia pupilei (mioza) pentruamicsoracantitateadeluminacareintrainochisaupentruvedereadeaproape. Muschiul dilatator al irisului, mai putin activ decat cel sfincterian,permite dilatatia pupilei (midriaza)cu scopulde aface saajunga maimultalumina pe retina atunci cand se intuneca sau in cursul vederii de departe

4. Fotofobia Termenul medical fotofobie poate fi explicat literalmente ca frica delumina. Dar daca pacientului isi ocroteste tot timpul ochii de razele soarelui,foloseste tot mai frecvent ochelarii de soare si este sensibil la lumina deinterior, fotofobia semnaleaza riscul ridicat almai multor afectiuni.Sensibilitatea laluminase manifesta maiales lapersoanele careau ochiide culoare albastra si in cazul pacientilor cu migrene.5.Diplopie. Diplopia este termenul medical care defineste vederea dubla (perceptia imaginiiduble a unui obiect).Exista 2 tipuri de diplopie:1.monooculara -vedereadubla afecteaza unsingur ochi; daca unochi esteacoperit, vederea dubla persista2.binoculara- vedereadubla afecteazaambii ochi; daca unul dintre ochieste acoperit, vederea dubla inceteazaDiplopia poate fi, de asemenea, verticala sau orizontala. Persoanele cu diplopieverticala vadimaginile suprapuse, iarcele cudiplopie orizontalavad imaginileuna langa alta.