Modul OFERTA DE MRFURI

1.Analiza ofertei de mrfuri

Structura ofertei de marfuri

Oferta de mrfuri este o categorie a pieei, strns legat de cererea de mrfuri.

Def. Oferta de mrfuri cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin

intermediul circulaiei, respectiv, att bunuri i servicii destinate consumului intermediar

sau formrii brute a capitalului fix, ct i bunuri sau servicii care asigur consumul final al

populaiei.

In cadrul ofertei, se disting dou elemente principale:

- fondurile de mrfuri aflate n reeaua de distribuie n cursul unei perioade spre a fi

realizate, respectiv oferta real sau efectiv.

- stocurile de mrfuri existente n diferite verigi ale circuitului economic, respectiv

oferta pasiv.

Def. Fondul de marfa reprezint cantitatea negociat i primit de comer. De aceea,

oferta total este compus din:

- fondul de mrfuri negociat i primit de comer;

- stocurile rmase din perioadele anterioare.

1.1. Clasificarea ofertei de mrfuri

In funcie de mai multe criterii, oferta de mrfuri poate fi clasificat astfel:

1. Dup destinaia produselor n procesul de consum, oferta de mrfuri prezint

urmtoarea structur:

a) produse destinate consumului final (bunuri i servicii de consum"), care

reprezint ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate pentru

satisfacerea direct a nevoilor umane;

b) bunuri i servicii destinate consumului intermediar (bunuri i servicii

productive"), care reprezint ansamblul bunurilor i serviciilor oferite

agenilor economici antrenai n aciuni lucrative, pentru a se consuma n

procesul de producie, n vederea realizrii altor bunuri sau servicii;

c) produse de echipament cuprinde bunurile utilizate n organizarea i

desfurarea unui proces de producie i a crui durat de via este de cel

puin un an (utilaje, maini, cldiri).

2. Dup durata de via a diferitelor categorii de produse, avem:

a) bunuri nedurabile, care se refer la articole de uz curent, de mare difuziune,

n general standardizate;

b) bunuri durabile, adic produse de folosin ndelungat, caracterizate printr-

o perioad relativ mare de utilizare i printr-un anumit grad de finisaj i

tehnicitate.

3. n funcie de criteriul merceologic, avem urmtoarele grupe de produse:

a) grupa produselor alimentare;

b) grupa produselor nealimentare.

4. n funcie de locul produselor n consumul populaiei i modul de solicitare a

acestora de ctre consumatori oferta se grupeaz n:

a) bunuri primare de consum, destinate satisfaceri nevoilor fiziologice ale

populaiei: hran, mbrcminte, nclminte, locuin etc;

b) bunuri de necesitate medie, destinate satisfacerii nevoilor de confort,

ntreinerea sntii, petrecerea timpului liber etc;

c) bunuri de prisos sau de lux, n majoritatea lor sunt produse cu o semnificaie

mai mult social, posesia sau cumprarea lor producnd o satisfacie episodic

sau mai puin practic, potenialul de consum devenind astfel nelimitat.

5. Clasificarea ofertei de mrfuri n cadrul pieei bunurilor de utilizare

productiv n:

a) materii prime, cuprind bunurile ce vor intra ca parte integrat n structura

viitoarelor produse;

b) semifabricate, sunt acele produse ce vor deveni o parte a produsului finit;

c) echipament industrial grupeaz acele produse ce nu devin parte a

produsului finit, dar prin folosirea lor asigur desfurarea procesului de

producie;

d) furnituri, bunuri de utilizare productiv, sunt consumate continuu:

carburani, materiale pentru curenie etc.

1.1.1. Diversificarea ofertei de mrfuri

Procesul de diversificare a ofertei de mrfuri mbrac dou importante aspecte:

- lrgirea continu a gamei sortimentale prin apariia produselor noi, care se

adaug celor existente i schimbarea structurii sortimentale, prin nlocuirea unora

dintre ele cu produse noi;

- diferenierea i individualizarea ofertei n procesul concurenial.

Noiunea de produs nou are n vedere un bun material ce prezint elemente

constructive, funcionale, fiabilitate, valene estetice, ergonomice, comerciale, precum i

componente acorporale deosebite, realizat n vederea satisfacerii superioare a cerinelor

de consum sau a acoperirii unui spectru mai larg de nevoi.

Diferenierea i individualizarea ofertei n procesul concurenial se realizeaz

prin intermediul: procesului de realizare a produselor; produselor i serviciilor comerciale

ataate produsului; personalului comercial, imaginii de produs, marc sau ntreprindere.

Ca elemente de individualizare i difereniere a ofertei pot fi amintite:

funcionalitatea produsului;

performana prin nivelul rezultatelor obinute n procesul de utilizare potrivit

funcionalitii specifice fiecrui produs;

durabilitatea, prin perioada ce caracterizeaz durata de via sau procesul de

utilizare a fiecrui produs;

reparabilitatea;

conformitatea, gradul de respectare de ctre produs a specificaiilor stabilite;

stilul produsului, prin aparena sa exterioar generatoare de reacii emotive

din partea consumatorilor;

design-ul produsului;

sistemul serviciilor comerciale;

termenele de livrarea sau realizare;

formarea personalului de exploatare;

instalarea produsului, ca ansamblul de operaiuni necesare punerii n funciune a unui produs;

consilierea cumprtorilor;

reparaiile etc.

n prezent, principala strategie de construire a ofertei este aceea de inovare i

difereniere. Orice comerciant trebuie s-i conceap oferta astfel nct s fie perceput de

ctre consumatori ca fiind unic.

1.1.2. Caracteristicile ofertei de marfuri

Oferta de marfuri, evoluand sub influenta unei multitudini de factori de ordin tehnologic, economic, social sau de alta natura, prezinta o serie de tendinte, care se contureaza cu caracter de legitate pentru intreaga economie, in aceiasi timp, respectivii factori genereaza frecvente modificari in componenta si formele de manifestare a ofertei, reclamand preocupari continue cu privire la adaptarea acesteia la specificul cererii de consum.

Dat fiind faptul ca se adreseaza unei mase mari de consumatori, cu structuri deosebite atat in ceea ce priveste consumul propriu-zis, constituind segmente bine definite in cadrul pietei totale (piata bunurilor de consum individual si piata bunurilor de consum productiv), cat si in ceea ce priveste modul de adjudecare a diverselor produse, unele caracteristici sunt comune pentru ambele segmente ale ofertei, altele sunt proprii unuia sau altuia dintre acestea.

Ca o caracteristica comuna aparetendinta de crestere continua si in ritm intens a volumului de marfuri oferit pieteideterminata de:

sporirea permanenta a capacitatii de productie si a productivitatii munciigenerate de frecventa ridicata a descoperirilor stiintifice si cresterea gradului de aplicabilitate a acestora, aplicabilitate care are drept rezultat sporirea continua a volumului de produse pus la dispozitia populatiei si a consumatorilor productivi.

mondializarea pieteicare contribuie la accentuarea gradului de penetrare in cadrul fiecarei piete interne a unor produse realizate pe terte piete externe. Asa cum a fost subliniat anterior, comertul mondial a crescut, in ultimele decenii, mai puternic decat productia, creand interdependente productive si sporind gradul de penetrare pe diverse piete. Or, acest element are o dubla influenta asupra ofertei ca stimulent de crestere continua si puternica a productiei urmare a existentei unor piete de desfacere relativ deschise; ca sursa de alimentare si sporire neintrerupta a ofertei din cadrul diferitelor piete interne nationale.

Dezvoltarea productiei interne, si cresterea continua a gradului de penetrare pe diversele piete nationale a produselor straine are ca urmare:

diversificarea continua a ofertei de marfuriprin:

largirea puternica a gamei sortimentale de produse,

crearea de noi produse care inlocuiesc pe cele existente,

perfectionarile tehnice si ale functionalitatii aduse produselor,

crearea unor ramuri si subramuri care furnizeaza produse noi, cum sunt: inlocuitorii din piele, fibrele si firele sintetice, aparatura electronica, informatica, ansamblurile cibernetice si robotii etc.

Legatura stransa a bunurilor cu serviciilein procesul de satisfacere a nevoilor si cresterea considerabila a ponderii serviciilor ca element constitutiv al ofertei. Peste tot in lume serviciile se implementeaza functional in consum datorita gradului ridicat de adaptabilitate la nevoile de consum si, in special, ca urmare a dezvoltarii puternice, din a doua jumatate a secolului XX, a tehnicilor si tehnologiilor care au contribuit la adaptabilitatea bazei tehnico-materiale a acestora, usurand astfel procesul de organizare si accentuand capacitatea de penetrare in sistemul de satisfacere a nevoilor de consum. Fenomenul prezinta importanta pentru oferta de bunuri, cel putin din doua puncte de vedere. Primul se refera la faptul ca dezvoltarea ofertei de servicii genereaza o puternica concurenta cu oferta de marfuri, fortand-o la preocupari de perfectionare, diversificare sortimentala, imbunatatiri calitative si politici adecvate de preturi. Cel de al doilea priveste asigurarea unui proces superior de utilizare a insesi bunurilor din structura ofertei, multe dintre servicii fiind legate de sporirea gradului de satisfactie a consumatorilor in ceea ce priveste realizarea actului de cumparare si a sistemului de garantie, utilizare si intretinere a multor bunuri din structura ofertei.

Cresterea calitatii bunurilor care alcatuiesc oferta- generata de perfectionarea continua a productiei si a tehnologiilor utilizate, precum si de existenta unor piete deosebit de exigente, sporirea nivelului calitativ al produselor constituie, in actuala etapa de dezvoltare a economiilor nationale, mobilul tuturor actiunilor lucrative. Cresterea calitatii ofertei se materializeaza in:

diversificarea productiei,prin aparitia produselor noi, superioare calitativ; imbunatatirea parametrilor de calitate la produsele existente, pe baza valorificarii superioare a materiilor prime si a perfectionarii tehnologiilor de fabricatie. Elementul esential inaprecierea calitatiitrebuie sa-1 constituiegradul de utilitate, nivelul la care produsul isi indeplineste functiile sale in consum.Aceasta inseamna ca desi parametrii tehnologici indica aspecte importante ale calitatii, ei nu sunt suficienti pentru o apreciere completa, trebuind sa fie intregiti cu elemente economice, precum si cu o serie de aspecte psihosociale si estetice.

innoirea produselor- reprezinta o reflectare a modificarilor profunde care intervin in nevoile consumatorilor, in mecanismul formarii si satisfacerii cererii. La aceasta se adauga faptul ca deprecierea fizica, scaderea utilitatii unui produs este amplificata continuu de deprecierea functionala, in special prin aparitia de noi produse. Drept urmare, procesul de diversificare a ofertei de marfuri imbraca doua importante aspecte:

1. largirea gamei sortimentaleprin aparitia produselor noi, care se adauga celor existente si schimbarea structurii sortimentelor prin inlocuirea unora dintre acestea cu produse noi. Notiunea deprodus nouare in vedere un bun material ce prezinta elemente constructive, functionale, fiabilitate, valente estetice, ergonomice, comerciale, precum si componente acorporale deosebite, realizat in vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum sau acoperirii unui spectru mai larg de nevoi. Clasificare: produse absolut noi, care apar pentru prima data pe piata, asa cum a fost, de pilda, la vremea sa, televizorul; produse noi cu caracteristici functionale superioare, diferite de cele existente pe piata, contribuind la satisfacerea unor necesitati satisfacute si anterior cu alte marfuri similare, cazul televizorului color; produse ameliorate, care au parametri functionali, estetici si comerciali superiori celor ai bunurilor existente, cum ar fi de exemplu cazul televizoarelor ameliorate fie in directia multiplicarii canalelor de receptie sau adaugarea unor noi functionalitati; produse ce largesc gama sortimentala existenta prin crearea de varietati noi ale aceluiasi bun, cazul televizoarelor diversificate in functie de marimea ecranului pentru a contribui la satisfacerea tot mai deplina si intr-un grad mai ridicat a exigentelor consumatorilor.

2. Durata ciclului de viata a produselor.Un alt aspect, care trebuie avut in vedere in legatura cu innoirea produselor si diversificarea ofertei se refera la faptul ca produsele care apar, formand oferta din cadrul pietei, pot avea o 'viata' mai lunga sau mai scurta, fiecare conturandu-si propriul sau 'ciclu de viata'. Notiunea 'ciclu de viata al unui produs' desemneaza perioada in cadrul careia bunul respectiv exista pe o anumita piata, respectiv intervalul cuprins intre finalizarea produsului de catre producator si vanzarea sa prin intermediul unui vanzator catre consumatorul final sau intermediar.Ciclul de viata al produselornu trebuie confundat cu durata de viata fizica sau ciclul de utilizarea acestuia, care are in vedere timpul scurs intre faza finala a fabricatiei unui exemplar dintr-un produs si distrugerea sau casarea sa de catre consumator.

Fazele parcurse de un bun in timpul de la aparitia sa in cadrul pietei si pana la disparitia de pe piata au urmatoarea succesiune:

a. aparitia pe piata a produsului;

b. cresterea cererii si respectiv a ofertei pe piata pentru produsul in cauza;

c. maturitatea, care corespunde etapei in care produsul a atins limitele de saturatie ale pietei;

d. declinul, faza in care produsul este mai putin cerut de consumatori si care se incheie cu disparitia lui de pe piata.

Ciclul de viata fiind specific fiecarui produs, durata de ansamblu a acestui ciclu de viata, cat si a fiecarei faze care il compun poate sa difere in functie de tipul produsului, de ritmul in care apar pe piata alte produse care il inlocuiesc total sau partial pe cele existente, precum si de alte fenomene generate de evolutia societatii moderne.

Astfel, pentru producatori, cat si pentru comert, cunoasterea fazelor ce compun ciclul de viata al produselor, precum si a factorilor de influenta ai acestuia prezinta o insemnatate practica deosebita, servind la fundamentarea masurilor menite sa asigure posibilitatile ca orice produs nou sa supravietuiasca un timp mai indelungat alaturi de celelalte, in conditiile unei eficiente economice corespunzatoare atat pentru activitatea de productie, cat si pentru cea de comercializare. Pornind de la o asemenea premisa, sunt necesare doua aspecte importante de retinut in legatura cu innoirea si diversificarea ofertei. Primul se refera la faptul ca progresul rapid al stiintei - si tehnicii determina extinderea ofertei, imbogatirea ei permanenta cu produse noi. Cel de al doilea aspect are in vedere ca acelasi fenomen genereaza si altfel de consecinte asupra activitatii comerciale, in masura in care provoaca reducerea duratei ciclului de viata al produselor. Or, pentru comert, intrarea produsului intr-un timp scurt in perioada de declin inseamna uzarea lui morala prematura, fenomen insotit, de regula, de crearea unor stocuri peste limitele normale, greu vandabile. Prin urmare, pentru prevenirea unor asemenea consecinte, cercetarea economica asupra lansarii produselor si directionarea actiunilor de diversificare trebuie sa se faca atat de catre producatori, cat si de catre intreprinderile comerciale, colaborare care este necesar sa aiba in vedere cercetarea pietei pentru asigurarea cunoasterii amanuntite a cererii de marfuri, precum si previzionarea evolutiei in timp a produsului, deoarece riscul de a nu fi pe deplin acceptate de catre consumatori se manifesta la toate produsele. Cercetarile trebuie continuate si dupa lansarea produselor, pentru a se putea asigura comertului elementele pe baza carora sa se actioneze in directia prelungirii duratei de viata a produsului pe piata si asigurarii unei eficiente economice corespunzatoare.

O problema care apare legata exclusiv de diversificarea ofertei se refera la modalitatile de actiune prin care societatile comerciale sa sustina derularea procesului respectiv. Schimbarea structurii sortimentelor ce formeaza structura ofertei prin inlocuirea unora dintre acestea cu produse noi, ameliorate sau produse ce largesc gama sortimentala existenta poate fi realizata in mod eficient pentru ofertant si benefic pentru consumator, printr-unprogram deliberat de diferentiere continua a produselor realizate initial. O asemenea diferentiere poate avea loc dupa lansare, in faza de crestere sau de maturitate a produsului, in asa fel incat cresterea sa pe piata sa se realizeze prin aportul diferit al variantelor sub care produsul a evoluat in cadrul ciclului sau de viata. Solutionarea unei asemenea probleme poate avea in vedere:

activizarea procesului de utilizare de catre consumatorii obisnuiti;

largirea posibilitatilor de folosire a produsului de catre consumatori;

cautarea de noi consumatori;

punerea la punct a unor noi variante de produs.

1.1.3. Factorii de influenta asupra ofertei de marfuri

Pretul de comercializare a produselorinfluenteaza direct cantitatea si structura ofertei pe piata.

Legea generala a ofertei:daca pretul creste oferta creste;

daca pretul scade oferta scade.

Nivelul si dinamica costului de productieinfluenteaza direct cantitatea de bunuri produse si oferite pe piata. Cunoasterea costurilor de productie este baza oricarui calcul economic. Daca costul productiei scade, oferta pentru bunurile respective va creste si invers, cresterea costului va duce la scaderea ofertei.

Tehnologia procesului de productie. Introducerea tehnologiei noi, are ca efect cresterea productivitatii muncii, si implicit, reducerea costului de productie determinand cresterea cantitatii oferite.Avansul tehnologic consta in realizarea unor schimbari care sa duca la scaderea cantitatii de resurse folosite pentru producerea aceleiasi cantitati de bunuri. Termenul de avans tehnologic are multiple semnificatii, incepand cu descoperirile stiintifice, continuand cu mai buna aplicare a tehnologiilor existente si terminand cu simpla reorganizare a muncii. Introducerea tehnicilor de productie mai eficiente vor reduce deci, costurile si vor creste limita profitului pentru fiecare unitate vanduta. De aceea, oferta totala e de asteptat sa creasca.

Pretul factorilor de productie.Daca pretul factorilor de productie scade, ofertantii unui anumit produs sunt dispusi sa produca o cantitate mai mare din produsele care au la baza factorii mai ieftini.

Modificarile de pret ale altor bunuri substituibile sau complementare.Oferta din bunurile substituibile este direct influentata de pretul produselor similare. Daca de exemplu scade pretul unui produs substituibil, atunci oferta bunului substituit va scadea.In schimb in cazul bunurilor complementare, cresterea pretului produsului de baza poate determina cresterea ofertei acestuia si implicit si cresterea ofertei bunului complementar.

Numarul firmelor care aduc acelasi bun pe piata pe masura intrarii intr-un anumit domeniu de activitate a unui numar din ce in ce mai mare de intreprinzatori oferta este influentata in sensul cresterii din punct de vedere cantitativ si calitativ.Taxele si impozitele majorarea taxelor si impozitelor are ca efect, in general, reducerea ofertei de bunuri si servicii. Pe de alta parte acordarea de subventii de la bugetul de stat determina cresterea ofertei.

Conditiile climaticepot influenta hotarator cantitatea de produse oferita pe piata.Succesiunea unor ani secetosi, sau din potriva a unor ani bogati in precipitatii influenteaza direct oferta de produse agricole.

Evenimentele social politiceinfluenteaza la randul lor productia. Daca productia se desfasoara intr-un cadru caracterizat de stabilitate politica, sociala, juridica etc. aceasta va inregistra o tendinta de crestere.

Previziunile privind evolutia preturilorinfluenteaza oferta in sensul ca asteptarea unui pret ridicat in viitor are ca efect reducerea ofertei prezente, in schimb, previziunea unor scaderi de pret in viitor va determina cresterea ofertei prezente.

Elasticitatea ofertei

Elasticitatea oferteiexprima sensibilitatea ofertei la variatiile diferitilor factori, indeosebi la modificarile preturilor. Aceasta se masoara prin intermediul coeficientului de elasticitate al ofertei fata de pret, in functie de care avem:

Oferta elastica pentru care o modificare a pretului determina o modificare mai mare a cantitatii oferite in acelasi sens (Eop>1). De exemplu o crestere de pret de 10% determina cresterea ofertei cu 15%.

Oferta unitara- pentru care o modificare de pret atrage dupa sine o modificare egala a cantitatii oferite (Eop=1). De exemplu o crestere a pretului cu 10% determina cresterea ofertei tot cu 10%.

Oferta inelastica(Eop