7/25/2019 obiectivele turistice

1/3

Palatul comunal

Palatul comunal, edificiu monumental construit intre 1899-1903,

dupa planurile arh. Al. Savulescu, in a carui plastica decorativa regasim

loggia brancoveneasca.

n fata cladirii care ga!duieste acum Primaria municipiului "u!au se

afla #onumentul 190$, opera a sculptorului %orneliu #edrea, care evocamarea rascoala taraneasca.

%ladirea seminarului teologic

%ladirea seminarului teologic face parte din comple&ul epscopal. Avand un stil neoclasic,

cladirea a fost construita 183'-1838, de catre episcopul %hesarie. (oarte aproape de aceasta se

gaseste o construictie care adaposteste o colectie mu!eala de arta veche romaneasca cu obiecte de

cult, tiparituri si icoane.

#u!eul )udetean "u!au

n anul 1891, "asil orgulescu cerea #inisterului %ultelor si nstructiunii Publice permisiuneade a constitui la "u!au o colectie de piese arheologice si istorice, care fusesera adunate de acesta in

cei peste 10 ani de cautari in *udet. %a urmare, in 189+ se constituie prima colectie publica de piese

arheologice, antropologice si istorice la "u!au, e&pusa in una din salile liceului "ogdan Petriceicu

asdeu.

Prima e&po!itie permanenta a mu!eului cu sediul in strada /nirii 1+ datea!a din anul 19++,

cand patrimoniul a fost constituit din piese preluate din colectiile scolare si din materiale provenite din

sapaturile arheologice de la Sarata #onteoru si Aldeni.

2in februarie 19'8, #u!eul orasenesc devine #u!eu *udetean. 2in 19$1 se elaborea!a o

noua tematica, valorificand mai ales patrimoniul mu!eal de arheologie si istorie. ot atunci se

organi!ea!a primele depo!ite mu!eale, dupa criterii stiintifice.

n anul 1980 e&po!itia a fost mutata in actualul sediu, fiind inaugurata la $ iulie 1981. A suferit

transformari si reactuali!ari in 198' si 1990.

Sectia de arheologie si istorie detine valoroase piese apartinand aspectului cultural Stoicani-Aldeni, culturii #onteoru, plastica geto-dacica de tip %arlomanesti, replica te!aurului de la Pietroasele

- %losca cu puii de aur - piese apartinand epocii romano-bi!antine, culturilor Santana de #ures,

potesti-%andesti, 2ridu.

Sunt repre!entate vestigiile rupestre din #untii "u!aului, inventare arheologice din sapaturile

efectuate la cetati feudale 4intila 4oda, "erca, "radu, elemente arhitectonice medievale.

%olectia numismatica cuprinde 10 te!aure monetare din aur, argint si metal comun.

#omentele mari ale istoriei moderne si contemporane in care a fost implicata !ona "u!aului sunt

infatisate cu piese repre!entative mobilier, documente si obiecte personale apartinand lui 5icolae

6eonard, 4ladimir #a&imilian, Ale&andru #arghiloman.

Parcul %rang

%el mai mare loc de rela&are din orasul "u!au, Parcul %rang poseda o

suprafata de apro&imativ 10 hectare. Aceasta suprafata repre!inta o parte dintr-o

padure de 189 ha, numita padurea %rang, un rest din %odrii 4lasiei. Padurea

este formata in special din plante foioase, cu putine conifere, si este cunoscuta in

primul rand pentru ste*ari si teii batrani care o compun.

n !ona parcului au fost plantate si unele e&emplare din specii de copaci provenind din alte

regiuni.

n parc se afla un lac artificial, denumit elesteul. 6acul a fost amena*at la constructia parcului,

pentru plimbari cu barca. Apa este adusa din raul "u!au printr-un canal care ocoleste orasul. Pe lac

e&ista trei insule de dimensiuni apro&imativ egale, pe una dintre ele fiind legata de mal printr-un pod,

celelalte doua fiind accesibile doar cu barca.

n 19$', in parc a fost construit un obelisc, pentru aniversarea a 1.'00 de ani de la prima

atestare documentara a "u!aului.

http://www.turistik.ro/uploadpoze/atr4282.jpghttp://www.turistik.ro/uploadpoze/atr4766.jpg

7/25/2019 obiectivele turistice

2/3

Printre atractiile %rangului se numara discoteci, locuri de *oaca pentru copii, un colt al

*ucatorilor de sah si table, precum si plimbari cu barca pe lac.

%olectia de 7tnografie si Arta Populara %asa 4ergu - #anaila

#onumentul de arhitectura casa 4ergu-#anaila din secolul al 4-lea ga!duieste colectia deetnografie. Structura tematica a e&po!itiei permanente pre!inta ocupatiile fundamentale agricultura si

cresterea animalelor, ocupatii secundare viticultura, sericicultura, pescuit, vanatoare, ocupatiilecasnice alimentatie, prelucrarea fibrelor te&tile, confectionarea imbracamintei, precum simestesugurile populare traditionale finisarea tesaturilor, olarit, prelucrarea lemnului, pietrarit.

Spatiul e&po!itional mai cuprinde o incapere in care se reconstituie interiorul unei case maricasa curata, din !ona "isoca si doua sali in care se pre!inta portul popular, atat structural croi,ornamentica, cromatica, pe tipuri categoriale, cat si costumul barbatesc si femeiesc specificesub!onelor etnografice ale "u!aului.

Sculptura :ugaciune

:ugaciunea este un monument funerar, e&ecutat la comanda de "rancusi laParis in atelierul sau din #ontparnasse. nitial a concepuse un ansamblu, sub forma

unei platforme cu trei trepte pe care, o femeie acoperita cu un voal, plange incovoiata dedurere.

Avea in minte monumentele funerare pe care le va!use recent princimintirele Parisului. 2ar, femeia care plange i s-a parut mai mult ca s-ar !gribuli de frigsi la scurt timp se revolta impotriva conventionalismului acesteia si distruge machetacare se pastrea!a intr-o fotografie. 4a reface lucrarea in alt spirit, chiar cu riscul de a nu respectae&act clau!ele contractului. 2e aceasta data, femeia ingenunhiata nu mai plange, ci doar se roaga cu un aer de smerenie. 6ucrarea, este in primul rand o creatie de stare. Ase!at in fata ei, esti pus fata-n fata cu ometafora a smereniei si puritatii. #isterul care invaluie aceasta lucrare este dat in egala masura deatitudinea calma si ganditoare pe care o transmite, cat si de amputatea voita a bratului. Pe langaechilibrul pe care scluptorul a vrut sa-l obtina prin aceasta amputare ; pe care a reusit sa-l cree!e ;lipsa manii *ustifica intr-un fel rolul initial de monument funerar.

6acul 4ulturilor

6acul 4ulturilor sau 6acul fara (und sunt cele doua nume atribuiteacestui loc magnific. /na dintre legende spune ca aici veneau primavaravulturii pentru a bea apa ca sa intinereasca si tot aici isi invatau puii sa !boare.A doua legenda spune ca un cioban si-a aruncat bata in apa lacului si a plecat.2upa un an de peregrinari isi regaseste bata in 2unare si, mistuit de dorulmioarelor si a locurilor natale, se intoarce acasa.

Acest lac se afla in #untii Siriului, pe versantul #alaia, la o altitudinede 1.

7/25/2019 obiectivele turistice

3/3

%abana este inchisa pentru turisti, insa e&ista o camera fara soba in care va puteti adaposti in ca! devreme nefavorabila. 6a +0 metri de cabana se afla un i!vor cu apa potabila.