UNIVERSITATEA BUCURESTIFACULTATEA DE GEOGRAFIE Specializarea: Managementul resurselor si activitatilor turistice

Proiect DESTINATII TURISTICE

STUDENT, Ticu Camelia, gr.410, an I BUCURESTI 2011

1

Caracterizarea geografica si geopolitica a statului CIPRU

Cap. I 1.Denumirea rii: Denumirea oficial este Republica Cipru iar denumirea convenional scurt este Cipru. Not: Regiunea de nord a Ciprului este cunoscut sub numele de Republica Turc a Ciprului de Nord, regiune recunoscut numai de Turcia. 2.Poziia geografic: Statul Cipru este o insul din Marea Mediteran, situat n sud-estul Europei, avnd coordonatele geografice: 35 00 N, 33 00 E. 3.Suprafa: Suprafaa total a Ciprului este de 9.251 km2 din care 9.240 km2 formeaz uscatul iar 10 km2 apa. Insula are o lungime maxim de aproximativ 225 km, de la Cape Andreas, situat n nord-estul insulei, la extremitatea vestic a insulei. Limea maxim, de la Cape Gata, situat n sud, la Cape Kormakiti, situat n nord, este de aproximativ 97 km. Lungimea liniei de coast este de 648 km. 2 Not:- 3.355 km reprezint suprafaa cipriot turc 4.Vecini: Ciprul este situat la aproximativ 70 km sud de Turcia ,100 km vest de Siria i 270 km vest fa de Kastellorizon(extremitatea sud-estic a Greciei).

Cap. II

2

1.Caracterizarea condiiilor naturale: Insula are o form neregulat, partea de nord-est avnd o form ascuit spre direcia coastei de vest a Siriei, formnd Peninsula Karpas. Activitatea seismic este moderat. 2.Relieful: Majoritatea uscatului este neted.Aceast parte neted a uscatului este situat n interiorul insulei, purtnd numele de Mesaoria (greac- ntre muni).Mesaoria se ntinde de pe coasta de vest pn pe coasta de est fiind ncadrat de lanuri muntoase; la nord lanul de muni Kyrenia, paralel cu linia de coast, lan muntos ce se ntinde pn n Peninsula Karpas;punctul cel mai nalt al acestui lan muntos atinge cota de 1.019 m. La sud se afl Munii Troodos, care acoper majoritatea poriunii sudvestice a insulei.rmul din aceast parte a insulei este abrupt i stncos.Vrful cel mai nalt al acestui lan muntos este Olympus cu o altitudine de 1.953m. 3. Condiii climatice: Ciprul are o clim temperat-mediteraneean, cu veri arztoare i uscate dar i un sezon rcoros i ploios care ncepe din luna octombrie i dureaz pn n luna martie. Temperatura medie anual este de 20,6 grade Celsius (avnd temperatura medie de 140 150 n ianuarie i 300 370 n iulie ).Precipitaiile cad ndeosebit iarna i sunt mai bogate pe pantele de vest ale munilor Trodos (Trikoukkia, 875 mm/an ) i pe litoralul de Nord (Kirnia, 552 mm/an ) i mai sczute n Mesoreea (Nicosia, 335 mm/an ). Volumul mediu de precipitaii anual nu depete 500 mm.

Temperaturile medii anuale Maxima Minima pe Media zilnica Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August (C) 16 17 18 22 26 30 32 33 8 8 9 12 16 18 21 22 (ore) 5 6 7 9 10 12 12 123

Temperatura Umiditatea Zile ploioase

noapte (C) solara a zileimarii

17 17 18 20 21 24 26 27

70 69 65 67 68 64 60 61

9 7 5 3 3 1 1 1

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

31 27 22 18

10 16 13 9

11 9 6 6

26 24 21 19

59 64 68 70

1 3 4 8

4. Hidrologia: Ciprul nu are cursuri de ap permanente; doar cteva albii inund cmpia Mesaoria pe timpul primverii, datorit ploilor czute pe timpul iernii, dar pe o perioad scurt din an. Insula mai are cteva lacuri cu ap dulce i dou lacuri cu ap srat. Astfel, insula are resurse de ap limitate, ceea ce a intensificat preocuparea locuitorilor cu problema Lipsa apei pe pmnt . n perioada dezvoltrii industriale intense aceste rezerve acvatice au fost supuse polurii rezultate din canalizri i deversri industriale. Acum, statul cipriot realizeaz un proiect naional, care include aspecte practice i teoretice privind soluionarea acestei probleme de ordin economic, i nu n ultimul rnd de ordin ecologic. Cu privire la resursele de ap potabil, proiectul vizeaz ncercarea de a reduce folosirea surselor de ap, care se alimenteaz de la ploi, un plan permanent de desalinizare, proiectat pe asimilarea a 40,000 m de ap marin, deci srat, i convertirea acesteia n ap potabil.Acest proiect funcioneaz cu succes din anul 1997. La acesta au mai fost adiionate prin anumite intervenii articole de proiect direcionate, de asemenea, pe desalinizarea apei. 5. Vegetaia i fauna: Vegetaia natural, n mare parte nlocuit de culturi agricole i puni, este etajat altitudinal : n Mesoreea este step, iar n zonele nalte sunt pduri de pin de Alep i stejar (1000 m ) i pduri de pin negru 8PESTE 1000 M ). Pe versantul vestic al munilor Trodos se dezvolt pduri de cedru cipriot.Padurile de pin, cedru si chiparos acopera aproximativ 1/7 din suprafata totala a Ciprului, in principal in zonele muntoase. Printre alti arbori indigeni putem mentiona ienuparul, stejarul, maslinul, roscovul. Eucaliptul a fost plantat extensiv in scopul forestificarii insulei, masura impunatoare, in special, in urma defrisarii unor fisii enorme de padure. In trecut, imensele paduri cipriote realizau un areal de vietuire pentru o diversitate considerabila de pasari migratoare si animale, fapt pentru care erau recunoscute adevarate paradisuri naturale, dar pe parcursul secolelor, fisia forestiera care acoperea cindva partea centrala a insulei a fost utilizata de oameni in scopuri economice, dar nu a mai fost restituita complet. Anumite eforturi in acest sens au fost efectuate de Marea Britanie in timpul colonizarii insulei din sec.18 si 19. O dauna considerabila i-a fost adusa invelisului forestier prin incendii, in timpul conflictelor armate a partizanilor greci si turci din 1974.

4

Ciprul are putine animale salbatice, in schimb, insula este vizitata de o mare varietate de pasari migratoare. Printre alte specii intalnite pe insula putem aminti becatele, pitpalacul, sitarul. Un animal care este ocrotit, aici, de lege este muflonul. Cu scopul de a asigura protectia biodiversitatii teritoriului sau, in cadrul proiectului mentionat mai sus, in Cipru s-au delimitat citeva rezervatii si o regiune forestiera cu statut de rezervatie nationala, statul luind astfel sub o protectie special directionata 8.1 % din suprafata totala a insulei numai in 1996. Pe parcurs, anumite teritorii aproximate au fost aditionate in shemele rezervatiilor.De asemenea cu scopuri ecologice, statul cipriot a ratificat o serie de conventii internationale privind protectia biodiversitatii si a speciilor pe cale de disparitie, mentinerea stratului de ozon, limitarea poluarii aerului, schimbarea climei, problemele poluarii transporturilor si multe alte probleme ecologice de ordin mondial.

Cap III

1. Condiiile socio-umane: Majoritatea societatii cipriote este formata de doua populatii: greaca si turca, alaturi de acestea regasindu-se o importanta comunitate de armeni. Sistemul educational este separat, acesta fiind mentinut de comunitatile grecesti si turce. Invatamantul grecesc cipriot este administrat de Ministerul Educatiei. Zece ani de scoala elementara sunt obligatorii pentru toti copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 15 ani. La inceputul anilor 90, in invatamantul primar grecesc cipriot se inscriau aproximativ 63.000 de copii anual. Studiile superioare erau oferite de University of Cyprus, Intercollege s.a. Invatamantul turcesc cipriot este administrat de Republica Turca a Ciprului de Nord. Rata analfabetismului este scazuta in ambele comunitati. Limbile oficiale ale statului sunt limba greaca si turca, acestea fiind folosite in institutiile statale oficiale, si de asemenea in limbajul cotidian. Datorita extensiei turismului si rolului acestuia in economia cipriota, o alta limba, cea engleza, este vorbita in majoritatea oraselor spre a asigura anumite facilitati turistilor.

5

Harta distributiei etnografice in Cipru inainte de invazia turca din 1947 2. Populaia-structur, religie: Populaia total a insulei este de aproximativ 762.887, estimare fcut n iulie 2001, din care 78% reprezint populaia greac cipriot (99,5% locuiesc n regiunea cipriot greceasc; 0,5% locuiesc n regiunea cipriot turc), 18% reprezint populaia turc cipriot (1,3% dintre acetia locuiesc n regiunea cipriot greceasc; 98,7% locuiesc n regiunea cipriot turc), iar restul de 4% este ocupat de alte etnii (99,2% locuiesc n regiunea cipriot greceasc iar 0,8% n regiunea cipriot turc). Structura pe vrst poate fi urmrit pe diagrama nr. 1.

1 2 3

Diagrama nr.1 Structura pe vrste6

1. populaia pn la 14 ani 22.95 % 2. populaia cu vrsta ntre 14 i 65 ani 66.26% 3. populaia cu vrsta peste 64 ani 10.79 % Natalitatea este de 13,08 nateri/1.000 locuitori. Mortalitatea este de 7,65 decese/1.000 locuitori. Longevitatea medie este de 76,89 ani: 74,6 ani la brbai 79,3 ani la femei Diviziunea pe sexe la natere 1,05 m/f sub 15 ani 1,05 m/f 5-64 ani 1,02 m/f peste 65 ani 0,77 m/f populaia total 1,00 m/f Estimrile din 1999 au artat c pe insul triesc un numr de 400 persoane infectate cu virusul HIV. Din totalul populaiei cipriote, 78 % sunt adepii religiei ortodoxe, 18 % sunt musulmani, iar 4% alte religii. Membrii comunitii greceti ader la Biserica Ciprului ce este n concordan doctrinar cu biserica Ortodox Estic.Arhiepiscopul, care este episcopul Nicosiei, i ali trei episcopi ai bisericii Cipriote sunt alei de membrii bisericii. Minoritatea turc este n marea majoritate de religie musulman. Celelalte mici grupri religioase includ religiile Romano-Catolic, Cretin-Arab, Evreiasc. 3. Aezri umane- principalele orae: Principalul ora este Nicosia, acesta fiind i capitala rii. Teritoriul Ciprului este mprit n 6 districte:Famagusta(populaie20.516), Kyrenia, Larnaca (populaie-59.600), Limassol(populaie-129.700), Nicosia, Paphos. Not: - districtul administrativ al prii cipriote turceti include Kyrenia, o parte din Famagusta, o mic parte din Lefkosa(Nicosia) i Larnaca. 4. Prezentarea capitalei si a principalelor orase: Capitala rii, Nicosia(gre. Levkosia;turc.Lefkosa), avea o populaie, estimat n anul 1991, de aproximativ 205.996 - 166.500 de partea zonei cipriote greceti i 39.496 de partea zonei cipriote turceti. Oraul este situat n nordul Ciprului fiind strbtut de rul Pedias.Nicosia este mai cu seam un centru comercial i administrativ, industria prelucrtoare fiind sczut;regsim totui cteva fabrici de mbrcminte, textile,

7

nclminte.Capitala este deservit de aeroportul internaional din Larnaca, situat la 34 km sud-est de aceasta. Ca edificii culturale putem enumera Moscheea Selimye(1209-1325), pe vremuri fiind catedrala St. Sophia, Muzeul Naional, Muzeul de Istorie, Muzeul Artei Populare. Unul dintre cele mai vechi orae din lume, Nicosia a fost centrul regatului independent, pn n secolul 7 .c. Cunoscut, n vremurile strvechi, sub numele de Ledra, oraul a fost sub tutela bizantin n secolul 4 d.c. iar apoi sub stpnirea regilor Ierusalimului, n 1192, fiind cucerit apoi de veneieni n 1489, de imperiul otoman n 1571 iar apoi de britanici n 1878. Fiind colonie britanic, Nicosia a devenit capitala acesteia n anul 1925 iar n 1960 a devenit capitala Ciprului independent. Oraul a fost divizat n partea cipriot turc i greceasc, n urma invaziei turceti din anul 1974. Limassol este al doilea ora ca mrime din Cipru (dup Nicosia), cu o populaie de 176.900 de locuitori (conform recensmntului din 2005). Oraul este un port situat n Golful Akrotiri, pe coasta sudic a insulei i este capitala districtului Limassol. Limassol este un mare port din Marea Mediteran.Acest port ajut la turism i la comer.Limassol este renumit pentru lunga lui tradiie cultural i pentru faptul c aici se afl Universitatea de Tehnologie a Ciprului.Un spectru larg de activiti i un mare numr de muzee i situri arheologice sunt disponibile vizitatorilor interesai. Este logic faptul c Limassol atrage o rat larg de turiti,mai ales pe durata sezonului de var,cazndu-i n diferite hoteluri i apartamente luxoase.n adaos pentru obiectivele turistice de aici,marina cldete n prezent un proiect care va oferi o rat larg de servicii i atracii peste tot n Cipru.Proiectul se numete Limassol Marina. Limassol a fost construit ntre dou orae antice,Amathus i Kourion,. Pe durata regulilor Bizantine,era cunoscut ca Neapolis(Oraul nou). Acum,partea turistic a oraului Limassol se ntinde pe dea-lungul coastei de est pn la Amathus.La vestul oraului se afl Baza Militar Akrotiri a Marii Britanii. Larnaka este un ora situat pe costa sudic a Ciprului, cu o populaie de 72.000 de locuitori (n anul 2001). Este, de asemenea, al doilea port comercial al insulei i capitala districtului Larnaca. Principalul aeroport din Cipru se afl in apropierea acestui ora. In timpurile vechi Larnaca era cunoscuta sub numele de Kition sau in latina Citium. Numele biblic "Kittim", desi derivat din Citium, a fost de fapt folosit aproape in general pentru Cipru, ca un intreg, si ocazional de catre evrei, pt Greci Si Romani. Larnaca are o populaie de 72.000 locuitori i este al 2-lea port comercial al insulei i un resort turistic important. n nordul oraului este situat rafinria de ulei, n timp ce n sudul Larnaci este situat aeroportul internaional. Oraul Larnaca este cunoscut pentru plajele pitoreti8

care includ coloane de palmieri. Mare parte din activitate este centrat n jurul promenadei oraului pe durata festivalurilor majore. Cel mai important pentru oraul Larnaca este festivalul Kataklysmos, srbtorit la nceputul verii, cu o serie de evenimente culturale. Oraul Larnaca este gazda echipelor de fotbal AEK Larnaca FC i ALKI Larnaca FC. Ambele echipe joac pe stadionul oraului numit GSZ Stadium sau Zenon Stadium. De cnd partea de nord a Ciprului a fost ocupat de Turcia in 1974, cele 2 echipe ale Famagusta, Anorthosis i Nea Salamina, au stadioanele proprii n Larnaca. Larnaca a gzduit finala Campionatului European de Fotbal n 1998 i finala Campionatului de Fotbal European din 1992. Cap IV 1. Consideraii economice: Produsul intern brut al statului estimat de Banca Mondial este de $ 9 bilioane, astfel pe cap de locuitor revine $11,880. Situaia economic prosper a Ciprului poate fi estimat n baza unui raport favorabil pe industrie (diagrama 2), care indic prioritatea sferei de deservire i a industriei, fapt care e un indice clar al dezvoltrii economice a statului cipriot. Aceeai concluzie o obinem la analiza ncadrrii populaiei n munc, omajul fiind foarte redus, iar fora de munc fiind n majoritatea ei calificat. Dup ostilitile din 1974, ce au condus la mprirea insulei n dou zone autonome, economia Ciprului a avut mult de suferit. Din aceast situaie , cel mai rapid i-a revenit economia din partea cipriot greceasc. Aici economia este prosper .Condiiile economice din vestul Europei din anii 1990 s-au reflectat n economia Ciprului printr-o fluctuaie mare a numrului de turiti. Politica economic este focalizat pe acceptarea rii n Uniunea European.70 60 50 40 30 20 10 0 1 2 3 4

Diagrama nr. 2. Repartiia forei de munc pe ramurile economiei 1. n agricultur, pescuit i apicultur 2. n industrie9

populaie ncadrat 9% populaie ncadrat 24 %

3. n sfera serviciilor 4. populaia nencadrat n munc

populaia ncadrat 63 % 3%

Lipsa apei, pe partea turceasc, este o cauz principal a dezvoltrii economice reduse a acesteia. Fiind recunoscut numai de Turcia, partea cipriot turceasc se confrunt cu mari dificulti n reglementarea finanrilor strine, i ntr-un mod firesc firmele strine ezit s investeasc n aceast zon. Pentru a compensa dificultile economiei locale i pentru a-i menine poziia strategic n teritoriu, Turcia acord sprijin direct sau indirect n turism, educaie, industrie, etc. Unitatea monetar din sectorul grecesc este lira sterlin greceasc care echivala n ianuarie cu 0,6146 $, iar de partea turceasc este lira ( 1 $ = 677621 TRL) 2. Resurse: Principala resurs mineral este cuprul, dup care a i fost denumit ara(grec. Kypros- lat. Kuprum ).Cipru a fost principalul furnizor de cupru al lumii antice. Printre alte minereuri putem meniona azbestul, gips, crom, minereu de fier. Alt resurs natural important a rii este pmntul arabil, acesta fiind o surs important de venituri pentru muli locuitori ai insulei. Una dintre cele mai importante resurse natureale ale Ciprului l constituie peisajele muntoase i cele de litoral, asigurnd funcionarea facil a turismului. 3. Agricultura: Aproximativ 47% din terenul arabil este cultivat; majoritatea fermierilor, cei din regiunea sudic a Ciprului, sunt organizai n asociaii mici, private i utilizeaz o tehnologie foarte dezvoltat. Totui, agricultura nu este ramura principal a economiei cipriote, fapt care se pune n vizor ui prin simpla analiz a structurii terenului cultivabil. (diagrama 3)

1 2 3 4 5

10

Diagrama nr. 3 Repartiia terenurilor cultivabile 1- teren arabil, 2 - pduri, 3 puni, 4 - culturi cerealiere, 5 - altele Terenul cultivabil este mprit astfel:- 12% teren arabil - 5% culturi cerealiere - 0% puni - 13% pduri - 70% altele Deoarece se confrunt cu deficiene n ceea ce privete resursele de ap, sunt irigai aproximativ 390 km2. Principalele culturi sunt cele de cartofi, vi de vie, citrice, orz, gru, msline. Important este i creterea animalelor:oi, capre, porci, vite, mgari, cai. 4. Industria: Este dezvoltat industria extractiv (cupru, fier, azbest), textil(mbrcminte, nclminte) cea a materialelor de construcie, chimicalelor. Industria energetic produce anual aproximativ 2.951 miliarde kWh i consum cam tot att, de aceea importurile i exporturile de energie electric fiind nule. Combustibilul folosit pentru obinerea energiei electrice este 100% combustibil solid. Veniturile anuale .ale prii greceti sunt (estimare anul 2000) de aproximativ 2,9 miliarde dolari, iar veniturile anuale ale prii turceti(est.2000) de aproximativ 294 milioane dolari.

Cap V

11

1. Transporturile i comunicaiile: Ciprul dispune de o reea de osele cu o lungime total de aproximativ 10.780 km de parte greac i de 2350 km de partea turc, fiind cel mai convenabil transport naional i unind toate oraele principale (tabelul 2) . Statul nu are nici un fel de sistem de ci ferate.

Harta principalele aeroporturi Aeroporturi sunt n numr de 15 din care 3 sunt internaionale: Larnaka i Paphos, pe teritoriul cipriot grecesc, i Tymbou (Ercan), pe teritoriul cipriot turcesc; helioporturile sunt n numr de 7. Porturile cele mai importante sunt la Famagusta, Kyrenia, Larnaca, Limassol, Paphos, Vasilikos. Ciprul dispune de 1328 nave comerciale, 438 cargouri, 23 nave pentru transport chimicale, 6 pentru transport gaz lichid, 143 tancuri petroliere, 8 nave pentru pasageri. Reeaua de telefonie intern este dezvoltat, utilizndu-se tehnologia modern n acest sens. Legturile telefonice cu continentul sunt fcute cu ajutorul a 3 cabluri coaxilare i 5 cu fibr-optic; exist 6 mari furnizori de servicii de internet (ISP) iar numrul utilizatorilor de internet este de aproximativ 80.000. Este de asemenea dezvoltat i telefonia mobil. 2. Relaii comerciale:

12

Exporturile din sectorul grec erau la nceputul anilor 90 , de aproximativ 872 milioane dolari, includeau n principal produsele agricole:cartofi, citrice.Se mai exportau vinuri, mbrcminte, nclminte.Importurile erau ndeosebi cele petroliere, materiale textile, cereale, ajungnd la 2,9 miliarde dolari.Marea Britanie este principalul partener n relaiile comerciale cu aceast zon. De partea turc exporturile erau de aproximativ 52 milioane dolari iar importurile de 301 milioane dolari.Principalul partener comercial este Turcia dar o mare parte din exporturi se fac ctre Anglia.

3. Potenial turistic: Cipru este o ar mic, ns o insul mare i generoas, ce gzduiete peisaje de o varietate impresionant, cu forme geografice uimitor de contrastante, mergnd de la plaje cu nisipuri aurii pn la munii majestuoi mpdurii, la cmpii neatinse de mna omului i la sate captivante prin aezarea lor. Ca i clima nsorit a Ciprului, oamenii de pe insul sunt ntodeauna bine dispui, veseli, deschii, mereu pregtii s ntmpine turitii cu un zmbet. Cipru este o insul cu posibiliti de a descoperii noi lucruri nelimitate. Vizitatorii aleg Cipru pentru c aceast insul ofer o ntreag gam de moduri de petrecere a timpului n aer liber, aproape n tot timpul anului, datorit climatului mediteraneean propice. Cu minunatele sale plaje i munii si majestuoi, cu oraele sale cosmopolite, cu satele sale idilice i oamenii ospitalieri, Cipru a devenit o destinaie turistic popular pentru cei care doresc s-i petreac vacana la mare, fcnd plaj la soarele mediteraneean. Pentru pasionaii de cultur, Cipru este o adevrat comoar de muzee i monumente ale trecutului, de la templele greceti i ruinele romane pn la biserici bizantine i castele ale cruciailor, care amintesc despre civilizaiile ce au stpnit insula de-a lungul secolelor. Dar numai civilizaia greac, aprut n insul n timpul rzboaielor troiene, a dat Ciprului identitatea sa proprie. Scldat de un soare fr de sfrit n timpul lungilor veri fierbini, insula este un adevrat paradis pentru nottori i entuziatii sporturilor nautice. n scurta perioad de iarn, zpada care se aeaz n Munii Trodos permite desfurarea sporturilor de iarn, ca o schimbare de la schiul nautic practicat pe Marea Mediteran. Cipru este o insul mai mult exotic dect se poate imagina i mai accesibil dect se poate gndii. Ca orae turistice mai importante sunt: Nicosia, Limassol, Larnaka, Agia Napa, Pafos, Famagusta, Trodos etc.

13

Nicosia Este situat n partea central-nordic a rii n Cmpia Mesaoria, , la o altitudine de 159 m. Este capitala rii nca din secolul al XII-lea, fiind un ora cu o istorie bogat, ale crei urme sunt vizibile i astzi. Nicosia este centrul unui sector admnistrativ, i n prezent este singura capital divizat din lume, partea nordic (greceasc ) i partea sudic (turceasc ) fiind desprite de o Linie Verde , o zon demilitatizat meninut de ONU. Oraul este un centru comercial, care produce textile, ceramic, i alte produse. Mine de cupru se afl n apropiere. Cunoscut sub numele de Ledra sau Ledrae n antichitate, oraul devine scaunul regilor Ciprului n 1192. n 1489 a intrat sub autoritatea Veneiei i a fost ocupat de turci n 1571. Nicosia a fost scena unor violene extreme nainte de dobndirea independenei, urmnd ca dup invazia turceasc din 1974, o parte din sectorul nordic s fie izolat printr-o grani i s se transforme ntr-o zon tampon a Naiunilor Unite. Nicosia este un activ punct turistic n Mediterana rsritean. Primul centru cultural i de nvmnt al rii. Unul dintre cele mai apreciate locuri este centrul vechi al oraului cu zidurile sale construite de veneieni; printre obiectivele turistice este: Muzeul de Arheologie, Muzeul de Art Folcloric, Muzeul Bizantin, Catedrala Sf. Ion, palatul episcopal datnd din secolul al XIII XIV-lea, moscheea Selimiy (fost catedral catolic, n Secolul al XIII-lea ), reedina preedintelui republicii datnd din secolul al XX-lea, i frumoasele biserici bizantine. Pe lng aceste obiective n capital, precum i n cellalte orae turistice de la malul mrii sau n staiunile litorale al Ciprului, mai este apreciat de ctre turiti viaa de noapte, care este continu i divers cu manifestri pentru toate gusturile. Totodat vizitatorii insulei apreciaz c magazinele din Cipru sunt irezistibile. Parcul Naional Forestier din Athalassa este situat la periferia sud-estic a capitalei, acoperind o suprafa de 840 ha,fiind ntins pe o suprafa de 20 de km. mpdurirea a nceput n 1904 cu plantarea de variate specii forestiere, n special aduse din strintate. Peste 500 de copaci, arbuti i plante au fost plantai n parc, 12 dintre acestea sunt plante endemice. Mormintele Regale Tamassos din Politico. Acestea sunt situate n satul Politico, la 17 km sud-vest de Nicosia. A fost un bogat ora-regat n Ciprul antic, fiind recunoscut pentru minele sale de cupru. Excavaiile de aici au adus la lumin Mormintele Regale, care sunt foarte renumite n Cipru. La o jumtate de kilometrii de Mormintele Regale se afl Mnstirea Agios Irakleidios. Mnstirea Arhangelului Mihai se afl n afara Nicosiei, pe drumul ctre Athonopolis, la 10 minute de Nicosia. Biserica mnstirii dateaz din perioada bizantin i a fost fondat de ctre Arhiepiscopul Nikiforos, a crui mormnt se poate vedea n aceast biseric. Iconostasul din biseric dateaz nainte de 1650 i acolo se gsete o fresc al Arhanghelului Mihai, care dateaz din 1785.14

Mnstirea lui Macarie se afl la 41 km la sud de Nicosia, ntre satele Deftera i Pera. A fost fondat de ctre doi clugri n 1148, cnd o icoan a Fecioarei Maria a fost gsit ntr-o peter alturat. n Muzeul Arheologic din Nicosia, care este Casa Tezaurelor Arheologice, se gsesc 14 galerii din piese originale datnd din secolul VIII .e.n pn la sfritul anticului; preioase i fascinante colecii ale ciprioilor antici i comori datnd din perioada neolitic pn n perioada timpurie bizantin. Centrul Municipal al Artelor din Nicosia. Este un exemplu de arhitectur industrial n Cipru. Scopul su este de a promova creativitatea contemporan la un nivel nalt prin organizare de importante i prestigioase expoziii. Catedrala Agios Ioanis a fost construit de Arhiepiscopul Nikiforos n 1662. Picturile de pe perei, datnd din secolul VIII, descriu scene din Biblie. Aceast biseric este dedicat lui Agios Ioannis Teologul. Biserica Faneromeni a fost construit n 1872. Este cunoscut ca fiind cea mai mare biseric din Nicosia. Marmura mausoleului, din estul bisericii, cuprinde relicve executate de episcopii i preoii turci n 1821. Muzeul Etnografic din Nicosia conine colecii etnografice al Ciprului din secolul al XIX-lea i nceputul secolului XX-lea, incluznd sculpturi, tapierii, broderii, obiecte de ceramic, costume naionale i altele. Muzeul Etnografic Casa lui Hadjigeorgakis Kornesios este cea mai important construcie din secolul VIII din Nicosia, care dup ce a fost restaurat a ctigat n 1988 Premiul Europa Nostra. Singura reedin a lui Dragoman Chatzigeorgakis Komesios, acum este casa Muzeului Etnografic al Ciprului.

15

Catedrala Agios Ioannis

Universitatea din

Nicosia

16

Muzeul Municipal din Nicosia Nicosia

Poarta Famagusta din

Paphos, slaul zeilor", este unul dintre cele mai frumoase i atractive destinaii turistice. Acesta este aezat n partea de vest a Ciprului, unde soarele arztor apune chiar peste poriunea de mare din care Afrodita, zeia dragostei i frumuseii, a rsrit. Capitala insulei n vremurile romane i locul de natere al Zeiei Afrodita, Paphos, dei este o staiune turistic, i pstreaz armul antic. Pafos, nsui, este un centru principal al Mediteranei, care fascineaz prin mozaicuri, care se pot vedea n casele lui Dionis i a lui Aion, pe Coloana lui Sfntu Paul, pe Mormintele Regale i multe altele. Tot oraul este o Motenire UNESCO de pe Lista Lumii. Alturi de peninsula Akamas i a regiunii insulei, acolo sunt mnstiri

frumoase, aa ca i Mnstirile Agios Neofytos i Chrysorrogiotissa; sate pitoreti i poteci naturale. Mai departe, la nord, aproape de Peninsula Akamas i de Bile Afroditei se aterne oraul-staiune al Polisului, la care se adaug frumosul Golf Chrysochou, alturi de fermectoarele refugii pentru pescuit al oraului. Latsi. Peninsula Akamas, pe vrful rsritean este a treia zon floristic principal a Europei. Aici se gsesc peste 600 de specii de plante din care 35 de specii sunt endemice. Varietatea faunei este de asemenea impresionant, are: 168 specii de psri, 12 specii de mamifere, 20 specii de reptile i specii de fluturi. Fluturii sunt endemici, denumite fluturii Glancopsyche de Pafos i se spune c sunt simbolul regiunii.Numele peninsulei Akamas provine conform unei versiuni, al unei mitologii greceti, de la eroul Akamas, fiul lui Tezeu, care a venit n Cipru dup Rzboiul troian i a ntemeiat Akamasul. Akamas a fost deasemenea locul unde Afrodita i Adonis au avut trista lor iubire. Acesta este o regiune cu o natur de o frumusee incompatibil. Akamas este un loc ideal

17

pentru plimbri, ciclism, nnot,scufundri, pescuit, explorri, pentru navigri i observarea psrilor. Fortreaa Medieval Pafos este original din perioada bizantin, a fost reconstruit de ctre Lusignani, n secolu al VIII-lea, a fost drmat de veneieni n 1570 i iari reconstruit de ctre otomani, dup ce au capturat insula n secolul al XVI-lea. Mormintele Regale din Pafos. Se afl pe o vast zon. Aceste impresionante morminte subterane dateaz dinaintea secolului IV .e.n. Ele sunt sculptate, pe dinafar, cu piatr solid i cu cteva decoraiuni dorice. Aici au fost nmormntate naltele oficialiti, i mai ales regii. Mnstirea Agios Neofytos este situat la 9,5 km nord de Pafos. A fost Construit la sfritul secolului al XII-lea de ctre pustnicul cipriot i scriitor Neofytos. Mnstirea are o prjin, care are o nlime de 612 m, fiind trecut n Cartea nlimilor sub numele de Melissovouno sau Muntele mierii . Neofytos a acoperit mnstirea cu fresce frumoase, care persist i astzi. Mnstirea are un muzeu, grdini bine ngrijite i un magazin de unde se poate cumpra miere proaspt de Melissovouno. Mnstirea Panagia tou Sinti. Este o mnstire situat pe malurile rului Xeros. Naosul central al mnstirii dateaz din secolul al XVI-lea, fiind ntr-o condiie bun este considerat una dintre cele mai importante construcii din perioada veneian. n 1977 a primit premiul Europa Nostra pentru restaurare i conservare. Basilica lui Agios Georgios i lui Pegeia sunt situate n satul Pegeia, la 19 km nord-vest de Pafos. La 4,5 km de Pegeia este un bun loc de pescuit i ruinele a dou bazilici din perioada cretin timpurie, care conine cteva foarte interesante mozaicuri zugravite cu animale. Deasemenea satul Pegeia mai este faimos pentru fntnile pavate n piatr. Biserica Panagia Chryseleousa din Empa. Satul Empa este situat la 3 km nord de Pafos. Biserica Panagia Chryseleousa mbin dou biserici. Partea estic a fost prima construcie, datnd din secolul al XII-lea, posibile pe ruinele unei vechi bazilici cretine, fiind o biseric cu o cupol cruciform. Mai trziu, n secolul al XIII-lea s-a extins spre est, construindu-se nc o cupol, care deine ziduri, care au fost pictate n secolele XII, XIII, XV i XVI. Basilica Panagia Limeniotissa este situat n apropierea portului Pafos. A fost construit n secolul V i dedicat Femeilor Adpostite. A fost aproape de tot distrus de bombele raidurilor arabe din secolul VII. Muzeul Colonizaiei Miceniene din Cipru. Este un loc foarte important din Cipru deoarece este locul unde se regsete cultura greceasc original din insul. Micul muzeu conine arhitecturi speciale din operele lui Andrea Bruno, fiind profesor la Universitatea Turin i unul dintre marile arhiteci ai Europei. Muzeul a fost zidit de colonitii greci din Cipru. Alte obiective turistice mai importante din zona Pafosului sunt: Grdina Botanic din satul Pano Akourdalia; Galeria Municipal Pafos; Insula Cove,

18

Golful mic al aventurilor din Pafos; Parcul psrilor, care este un parc interesant cu psri tropicale: papagali, vulturi, struuri, flamingi, etc. Biserica Crysopolitisa Pafos Mormintele Regale din

Mnstirea Neofytos Agios

Odeonul din Pafos

Plaja de corali din Pafos

Trodos se ntinde dealungul prii centrale a Ciprului i atinge 1952 m n Munii Olympos. Din punc de vedere al reliefului, muntele este neregulat, dar uor accesibil. Munii Trodos, ntr-un minunat contrast cu zona de coast, sunt

19

rcoroi, umbroi i mpdurii cu pduri de pin, chiar dac se afl la numai o or de mers cu maina fa de litoral. Aceast regiune a Trodos-sului este bogat n biserici, datnd din secolele XII XV, sate cu vinuri de calitate, mnstiri care dateaz din perioada bizantin. Principalele staiuni ale Trodossului sunt Platres i Kakopetria, sate cosmopolitane, care atrag prin brutrii, magazine i prin natura alpin nviortoare. Mnstirea Kykkos se afl la 12 km dup satul Pedoulas n regiunea muntoas a Trodos-sului. Este cea mai faimoas i mai bogat mnstire din Cipru. A fost cldit n 1100 i dedicat Fecioarei Maria. Ea posed una dintre cele trei icoane supravieuitoare a Sfntului Luca. Icoana este fcut din argint. Primul preedinte al Ciprului, arhiepiscopul Makarios al III-lea a servit aici ca i ucenic. El a vrut s fie nmormntat la Throni, la 3 km vest de mnstire, i nu n satul su natal de la Panagia. Mnstirea Trooditissa se situeaz la 5 km nord-vest de Platres, la 40 km de Limassol, pe drumul Platres Prodromos. Este o mnstire frumoas, care a fost cldit n secolul al XIII-lea. Biserica de azi dateaz din 1731, conine multe icoane preioase, incluznd o icoan inestimabil a Fecioarei Maria placat cu argint din Asia Mic, Mnstirea este nchis pentru vizitatori. Biserica Agia Mavri din satul Koilani. La 2 km de sat este cripta bisericii Agia Mavri, tipic din secolul al XII-lea, cu arhitecturi murale datnd din secolul XV.Satul are un muzeu eclesiastic i viticultural. Biserica Agios Nikolaos din Kakopetria este situat la 5 km nord de satul Kakopetria. Aceast biseric aparine unei mnstiri. Este complet pictat cu murale, datnd din secolele XI, XII i este considerat, ca fiind una dintre cele mai interesante biserici bizantine de pe insul. Biserica i-a primit numele de la nlimea abrupt a acoperiului su de lemn, care a fost construit pentru a proteja mpotriva condiiilor climatice. Biserica Arhanghelului Mihai din Pedoulas este situat n partea de jos a satului Pedoulas, i dateaz din 1471. La cteva metrii de biseric se gsete Muzeul Bizantin Pedoulas. Biserica Panaghia Chrysokaurdaliotissa din Kourdalia. Este o biseric cu trei strane, acoperiul lui are o nlime grandioase i este fcut din igl plan. Biserica a fost construit n secolul al XVI-lea, ca biseric a mnstirii dedicat Fecioarei Maria. Picturile de aici sunt toate din aceeai perioad i ctena au influene vestice. Iconostasul este un frumos exemplu de sculptur din lemn din secolele XVI, XVII-lea Biserica Panagia tou Araka din Lagoudera. Este o biseric din secolul al XII-lea, fiind situat n afara satului. Are frece din cele mai fine n stilul comnean. Biserica Panagia tou Moutoulla este o capel mititic, care se afl la o nlime extravagant i frescele sale dateaz din 1280. Parcul Naional Forestier Trodos este situat n centrul insulei i ocup o suprafa de 9337 ha. Cel mai nalt punct al parcului este n Chionista sau denumit Olympos, iar cel mai jos se situeaz Pdurea Moni la 1700 m. Regiunea este magnific i potrivit pentru activiti variate: excursii, schiat, ciclism20

montan, studii naturale i picnicuri. Aici exist peste 770 specii de plante, ceea ce face din Parcul Naional Forestier Trodos una dintre cele mai bogate grdini botanice al Ciprului. Arealul su geologic este renumit n toat lumea. Dealungul traseelor se pot vedea specii importante de roci, care au fost create prin cristalizarea magmei i care se gsesc ntre 2000 i 6000 de m sub ocean. Pitsylia este o regiune montan, la este de Trodos. Cele mai importante sale sate din punct de vedere turistic sunt: Palaichori, Agros, Alona, Askas, Polystypos, Platanistasa, Kyperounta, Pelendri i Kato Mylos. Regiunea este nesit cu rare frumusei naturale i cu o mare varietate de peisaje i ecosisteme. Principalele produse din Pitsylia sunt merele, perele, cireele, piersicii, grafuitele i vegetaia sezonier. n zona Pitsyliei sunt trei biserici bizantine, care merit s fie vzute i sunt incluse n lista UNESCO. Biserica Agios Nicolaos din Kakopetria Rsrit de soare n Cipru

Limassol este al doilea ora ca importan din Cipru. Este un ora de coast prosper i o staiune de vacan atractiv, n partea de sud al insulei. Hotelurile sale situate pe malul mrii ofer o mare varietate de categorii de cazri. Pe lng toate acestea, Limassol este si un important centru viticol, fiind cunoscut ca inima comerului cu vin din ntreaga insul. Fii lungi de plaj, paralele cu soseaua (~ 10 km), Munii Troodos, un adevrat paravan al oraului, restaurante diverse, ieftine, baruri, discoteci, cafenele, magazine moderne, piee pline cu fructe proaspete, legume, carne i pete, un captivant castel medieval n centrul vechi, renumit prin gzduirea cstoriei lui Richard Inim de Leu cu Regina Berengaria, acestea si multe altele alctuiesc oferta acestui oras mediteraneean. Locul Arheologic Amathous este un antic ora-regat al Ciprului, unde potrivit mitologiei, Theseu a lsat-o pe gravida sa soie, Ariadne n grija locuitorilor de aici i apoi el a plecat s lupre cu minotaurul. Un cult foarte important a Afroditei a nflorit aici. Escavaiile au descoperit pri din regiunile Acropolei i

21

Agorei greceti. Rmiele include cinci bazilici din perioada cretin timpurie datnd din perioada arhaic, roman i cretin. Castelul Medieval Kolossi dateaz din perioada Lusignanilor, din secolul al XIV-lea i a fost folosit pentru o vreme de Marea Comanderie a Cavaleriei din Ordinul St. John al Jerusalimului. Pmntul le-a fost dat Lusignanilor i cavalerii au cultivat trestie de zahr, vi- de vie, producnd un vin dulce pe care l-au denumit Commandaria. De la castel este o privelite excelent spre Peninsula Akrotiri. Locul Arheologic Kourion. Este un important ora-regat antic, fiind una dintre cele mai spectaculoase locuri arheologice din insul, unde descoperirile au adus la suprafa noi tezaure delicate. Un astfel de exemplu este magnificul teatru greco-roman a crui construcie original dateaz din secolu II d.Hr. i a fost restaurat n totalitate n zilele noastre. Un alt exemplu este casa lui Eustolios, care esre o vil originar roman, a devenit un centru de recreaie public. Basilica, de aici, dateaz din perioada cretinismului timpuriu din secolul V. Casa lui Ahile i Casa Gladiatorilor deine mozaicuri frumoase. Nimfoeumul, dedicat nimfelor apei, are o structur roman elegant. Sanctuarul lui Apollo Ylatis. Apollo Ylatis, Dumnezeul Pdurilor, a fost protectorul oraului lui Kourion. Cultul lui Apollo a fost celebrat aici din secolul VIII .Hr. pn n secolul IV d.Hr. n partea sud-vestic este templul care a fost renovat i descoperirile, care au avut loc aici au dezvluit alte structuri din acest sanctuar important; aa este Baia complex, Salonul pelerinilor i incinta sfnt. Mnstirea Agios Georgios Alamanos este situat pe autostrada Nicosia Limassol, la 19 km de Limassol. Mnstirea original a fost fondat n secolul al XII-lea. Clugriele care locuiesc aici se mai ocup cu pictatul icoanelor, cultivarea florilor i a plantelor i producnd miere. Biserica Agia Anastasia. Acesta mbin dou biserici. Cel mai vechi, dateaz aproximativ din secolul XII-lea, fiind situat n est are o cupol n form ncruciat. Cea de-a doua biseric este situat n vest a fost adugat n secolul XIV-lea. De-a lungul timpului picturile murale de aici au rmas n bun stare; ele dateaz din secolele XIV, XV. Muzeul Medieval al Ciprului Castelul Medieval din Limassol. Casa Muzeului Medieval al Ciprului a fost construit n secolul XVI-lea n locul unui vechi castel bizantin. Aici a fost, conform tradiiei, unde Richard Inim de Leu s-a cstorit cu V. Bavarre, care a fost ncoronat ca regina Angliei n 1191. Centrul Informaional Akrotiri. Scopul centrului este de a expune i de a servii cu informaii vizitatorii despre importana i caracterul unic al Peninsulei Akrotiri, precum i despre posibilele Activiti care se pot desfura n zon. Pe lng aceste obiective Limasool mai are i multe galerii de art, biserici, castele, muzee, plaje pitoreti, care atrag prin frumuseea lor proprie.

22

Bazilica Kourion

Castelul Kolossi

Castelul medieval din Limassol Limassol

Portul din

Larnaca, situat pe coasta de sud a insulei, este o destinaie relaxant, unul dintre cele mai vechi orae locuite din lume. Principala atracie, este faleza, ngrdit de palmieri i plin de cafenele, restaurante, taverne. La captul falezei, se afl marina i portul, iar la 200 m distan, cel mai mare centru comercial al oraului. Larnaka se mai mndrete cu multe biserici frumoase, castele, etc. Aeroportul internaional se afl n imediata apropiere a oraului.

23

Colonia Neolitic din Choirokoitia. Partea antic a Choirokoitia este inclus din 1988 n Lista Oficial UNESCO a Lumii. Acesta este partea colonizrii neolitice. Hala Sultanului Tekke se afl n Dromolaxia, la 3 km de oraul Larnaka. A fost construit n anul 1816 peste mormntul lui Umm Haram. Mochea este un important loc de pelerinaj. Profetul Mahomed a murit n acest locor n anul 649, n timpul primelor raiduri arabe. Colonizarea neolitic Kovassos Tenta. Este situat la 40 km de oraul Lrnaka. Tenta este unul dintre cele mai importante colonizri din apropierea Kalavassos. Aezarea Arheologic Kition. Este situat la aproximativ 500 NV de Muzeul Arheologic Districtual. Este unul dintre cele mai importante orae regate a crui rmie arheticturale dateaz din-naintea secolului XIII .Hr. care a renscut sub mna grecilor nicenieni. Mnstirea Agios Minas . Este situat n apropierea Lefkarei. Este o mnstire care dateaz din secolul XV avnd o biseric n centrul su. Clugriele de aici picteaz icoanele mnstirii. Biserica Agios Lazaros. Sf. Lazr este sfntul susintor al Larnakei.n Kition a venit , n a doua sa cas, dup ce el l-a nviat pe Hristor i a trit aici nc 30 de ani. El l-a ndreptat pe episcopul Kitionului la sfinii Barnabas i Marcu. n secolul IX o biseric magnific a fost nalat peste mormntul lui Emperor Leo al VI-lea. Biserica este una dintre exemplele frumoase ale arhitecturii bizantine din Cipru, a fost restaurat mai bine n secolul XII i iconostasurile lui sunt unele dintre excelentele exemple de sculpturi baroce din lemn din Cipru. Biserica Angeloktisti din Kiti . Satul Kiti este situat la 11 km vest de Larnaka. Aceast biseric din secolul XI a fost nlat pesete ruinile unei vechi bazilici cretine. Aici se gsete o pies important din arta bizantin, un mozaic rar a Fecoarei Maria din sec. VI i statuia unui copil ntre doi arhangheli care sunt rivalele Mozaicului Ravena. Capela Regal din Pyrga. Satul Pyrga este situat la 35 km sud de Nicosia i la 32 km de Larnaka. Capela a fost construit de regele Lusignan Janus n 1421 coninnd operete pictate de rege cu soia sa Charllotte de Bourbon, pe unul dintre perei. Acesta este considerat ca fiind unul dintre cele mai interesante structuri care a supravieuit de-a lungul perioadei franceze. Muzelul Medieval din Larnaka (Fortul Larnaka ). Fortul Larnaka a fost construit n 1625. Acesta a fost folosit ca i nchisoare timp de 4 ani de regimul britanic. Este casa Muzeului Medieval Districtual. Muzeul Paleontologic Tornaritis din Pierides. Muzeul este casa unei colecii unice de fosile, care sunt de la animale foarte vechi care au trit cndva

24

pe Pmnt. Colecia include de asemenea fosile antice rmnnd de la elefanii pigmei i hipopotami care au trit odat pe insul. Biserica Agios Lazaros Hala Sultanului Tekke

Plaja Pissouri din Larnaka

Ayia Napa .Este alegerea ideal pentru cei care caut soare, plaj si mult distracie. Un mic sat pescresc, transformat intr-o modern staiune turistic, cu nenumrate baruri, discoteci si restaurante, magazine si un parc acvatic care ii incant att pe copii ct si pe parini. Imprejurimile staiunii merit vizitate: un mic port pescaresc unde se servesc preparate din peste proaspt si traditionala meze, oraselul Paralimni, orasul fantoma Farmagusta, orasul Liopetri si statiunea Protaras. Supranumita vara si replica cipriota a Ibizei, Ayia Napa ramane unul din putinele locuri cu sezon pe toata durata anului. Cu toata acestea,

25

fluxul de turisti nefiind tot atat de ridicat, veti gasi aici o oaza de liniste perfecta pentru o vacanta de iarna mediteraneana. Mnstirea din Ayia Napa Plaja Ayia Napa

Cap VI 1. Importana statului: Fiind o ar a crei istorie dateaz din perioada Neoliticului (7500 .c), Ciprul are o importan mai mult istoric, arheologic, dar i o importan geostrategic datorit poziiei sale geografice. Din punct de vedere politico-economic, Ciprul nu este o ar foarte important, fiind vulnerabil la fluctuaiile economice i politice din vestul europei. 2. Pagina istorica Conform descoperirilor arheologice, batinaii ce locuiau pe aceast insul erau un popor indo-european care aveau o limb scris, n acest sens descoperindu-se unele inscripii;s-a dovedit c n perioada Neoliticului i Epoca Bronzului, ciprioii au avut o civilizaie dezvoltat. Arhivele istorice ale Ciprului ncep cu ocuparea unei pri a insulei de ctre Egipt, n jurul anului 1450 .c., n timpul conducerii lui Thutmose III. Prima colonie greceasc se crede c s-a format de ctre comercianii din Arcadia, n jurul anului 1400 .c., iar apoi insula a fost colonizat de fenicieni ncepnd cu anul 800 .c. Ciprul a fost sub controlul mai multor imperii ce au dominat partea de est a Mrii Mediterane( ocupaia Egiptului n anul 550 .c.,a Persiei n anul 52526

.c.n timpul ocupaiei persane, regele Evagoras I a ncercat s unifice toate regiunile insulei avnd succes n anul 391.c., cu ajutorul Atenei, n revolta mpotriva Persiei, reuind astfel s fie suveranul ntregii insule.La scurt timp dup moartea acestuia insula a redevenit sub ocupaia Persiei. n anul 333 .c. insula a fost luat Persiei de ctre Alexandru cel Mare;dup moartea acestuia a urmat stpnirea egiptean(323.c.).Roma a ctigat controlul insulei n anul 58.c., urmnd stpnirea bizantin(395d.c.) pn n anul 1191 cnd Ciprul a fost cucerit de Richard I al Angliei. Turcia a cucerit insula n anul 1571 i a codus-o pn n 1878 cnd a pierdut rzboiul cu Rusia (1877-1878).Temndu-se de expansiunea Rusiei, Turcia a cerut ajutorul Angliei. n urma conveniei, semnate de Turcia i Anglia n data de 4 iunie 1878, Anglia a primit controlul total al Ciprului n schimbul unei rate anuale de 500.000$. Deoarece Turcia a fost aliatul Puterilor Centrale din Primul Rzboi mondial, Marea Britanie a anulat tratatul din 1878 n noiembrie 1914 i a anexat Ciprul. Guvernul britanic a oferit Greciei insula n schimbul participrii la rzboi alturi de acetia.Greciei i s-a dat o sptmn pentru a decide.Deoarece decizia a fost ntrziat, Anglia a retras oferta.n urma Tratatului de la Lausanne(1923), Turcia a recunoscut posesia Ciprului de ctre Marea Britanie;dup doi ani insula a devenit colonie englez. n iunie 1958 englezii au venit cu plan de stabilitate internaional dar acesta a fost respins de ctre arhiepiscopul Makarios i de guvernele grec i turc. Arhiepiscopul Makairos a fost ales preedinte n 13 decembrie 1959;Fazil Kuchuk, cipriot turc, a devenit vicepreedinte.Independena a fost proclamat pe 16 august 1960, Ciprul fiind admis de Naiunile Unite. Propunerile constituionale ale lui Makarios din decembrie 1963 au dus la izbucnirea unui rzboi civil ntre populaia cipriot greac i cea turc;acesta a fost stopat de intervenia Naiunilor Unite. Discuiile i disputele au durat pn n aprilie 1975 cnd, sub auspiciul Naiunilor Unite, s-a creat un sistem federal: zona cipriot greac(59% din insul) i zona cipriot turc(37% din insul), 4% - zon tampon a Naiunilor Unite. n noiembrie 1983, preedintele cipriot turc, Rauf R. Denktash a proclamat independena republicii sale.

27

Situl arheologic din Neolitic la Choirokoitia

Templul lui Apollon Ilatis in afara orasului Limassol

Harta istorica a Ciprului de ctre cpitanul Paa Imperiului Otoman, Piri Reis

28

3.Cultura Cu o istorie permanenta care se intinde pe 10.000 de ani, Ciprul a reprezentat dintotdeauna un pilon in evolutia culturii europene. De la miticul poet Stasinus, autorul unui dintre primele poeme din lumea elenistica, la filozoful Steno din Citium (334 - 262 i.Hr.) fondatorul curentului filozofic cunoscut sub numele de stoicism, pana la Osman Trkay (1927-2001), unul dintre cei mai cunoscuti scriitori ciprioti, nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatura in 1998, si Alkinoos Ioannides, ilustru compozitor si cantaret nascut in 1969 la Nicosia, autor al unor opera celebre: Pou Disin Os Anatolin (De la Vest la Est), Oi Peripeties enos Proskiniti (Aventurile unui pelerin), Ektos Topou kai Xronou (In afara spatiului si a timpului); Ciprul a fost un nesecat izvor de inspiratie pentru reprezentantii tuturor celor 6 arte.

4. Relaiile politice: Guvernarea Ciprului se bazeaz pe Constituia din 1960 care a distribuit puterea ntre cele dou comuniti: greac i turc.n 1963-1964 turcii ciprioi sau retras de la guvernare, instituia continund s funcioneze cu mici modificri. n anul 1974 comunitatea turc a insulei a preluat conducerea a unei treimi din nordul insulei formnd astfel Statul Federal Turc al Ciprului iar n anul 1975 i-au creat propria Constituie ce prevedea alegerea popular a unui preedinte, un sistem independent legislativ i judectoresc. n noiembrie 1983 comunitatea turc s-a autoproclamat Republica Turc a Ciprului de Nord, aceasta nefiind recunoscut de Naiunile Unite. ntre 1960-1975 preedintele executivului era ales de ctre comunitatea greac pe o perioad de 5 ani iar Camera Reprezentanilor era format din 35 ciprioi greci i 15 ciprioi turci. n prezent sectorul legislativ este unicameral, numit Camera Reprezentanilor sau Vouli Antiprosopon, format din 80 de locuri: 56 de locuri distribuite grecilor ciprioi i 24 distribuite turcilor ciprioi(dar care sunt de partea comunitii greceti); de partea comunitii turce, de legislaie se ocup Adunarea Republicii sau Cumhuriyet Meclisi, format din 50 de locuri, membrii acesteia fiind alei prin vot popular pe un mandat de 5 ani. Oraele mari sunt administrate de consilii municipale iar cele mici sunt guvernate de un conductor numit mukhtar ajutat de o organizaie a persoanelor mai n vrst, un fel de sfat al btrnilor, numit azas. Sistemul judiciar este condus, n ambele comuniti, de Curtea Suprem de Justiie i de cele subordonate acesteia. n ceea ce privete relaiile politice externe, acestea sunt focalizate ndeosebi pe ndeplinirea condiiilor de acceptare n Uniunea European.

29

5. Conflicte: Aproape fiecare vizitator al Ciprului care vede o ar divizat i n special o capital european divizat, se ntreab cum s-a ajuns n aceast situaie.Ciprul a dobndit independena n anul 1960 iar populaia era ,conform recensmntului, de 81,9% ciprioi greci ,incluznd mici grupri minoritare, i 18,1% ciprioi turci. Prezena turcilor ciprioi dateaz din secolul 16 ,urmare a cuceririi insulei de ctre otomani, pe cnd prezena grecilor ciprioi dateaz de acum 4.000 ani. Ciprul ,nainte de a deveni republic independent(1960), a fost colonie britanic ncepnd din anul 1878.Relaiile dintre comunitile ce locuiau pe insul erau prietenoase i armonioase n perioada de stpnire britanic , doar nainte cu civa ani nainte de 1960, au avut loc unele tensiuni n interiorul insulei cnd majoritatea ciprioilor greci au cerut unirea acesteia cu Grecia. n cele din urm, independena a fost dobndit n 1960 n urma nelegerii ntre cele trei pri: greci ,turci i britanici.Britanicii au pstrat pe insul dou baze militare suverane iar Ciprul urma a fi condus de toate cele trei pri.Aa cum era de ateptat, regimul astfel instaurat nu a fcut fa problemelor i disputelor aprute i n anul 1963, Arhiepiscopul Makarios ,primul preedinte al republicii ,a propus ,dar nu a impus ,o serie de amendamente care n loc s fie discutate ,au fost urmate de o revolt mpotriva guvernrii, n defavoarea turcilor ciprioi;insula era ameninat de o invazie turceasc. Astfel a fost necesar intervenia forelor de meninere a securitii i pcii a Naiunilor Unite. n ciuda multor rezoluii adoptate de Consiliul de Securitate al Naiunilor Unite ce recunoteau independena, suveranitatea i integritatea teritorial a Ciprului(1964-1974), nu s-a ajuns la nici o nelegere, iar Turcia a invadat insula n anul 1974, ocupnd 37,5% din teritoriul acesteia. Astfel Ciprul rmne o ar divizat n dou cu o line de aproximativ 180 km, numit Linia verde. Concluzii: Ciprul, una dintre cele mai vechi aezri, prezint o deosebit atracie pentru muli vizitatori n ciuda faptului c insula este divizat n dou. Srbtorile naionale ale Ciprului sunt: 1 Ianuarie Ziua Anului Nou 6 Ianuarie se srbtorete ndeosebi n oraele de pe marginea mrii i n unele orae mari, unde apa este sfinit, se arunc o cruce n ap,30

iar tnrii nottori sar s o caute. Lunea Verde este srbtorit nainte cu 40 de zile nainte de Pate Ziua Carnavalului are loc nainte cu cteva zile de LENT 25 Martie este o important srbtoare religioas 1 Aprilie este o srbtoare naional cnd elevii claselor gimnaziale i studenii particip la slujbe religioase Patele(martie-aprilie) este cea mai important srbtoare a grcilor ciprioi 1 Mai srbtoarea naional a tuturor ciprioilor(nu numai a celor ce muncesc) 15 August este o srbtoare a grecilor ciprioi 1 Octombrie ziua independenei Ciprului;este srbtorit printr-o parad militar 28 Octombrie este o important srbtoare naional a grecilor cunoscut i sub numele de Okhi; n aceast zi grecii au refuzat cererea lui Mussolini din 1940 de a se altura teritoriului grec. 15 Noiembrie turcii ciprioi srbtoresc ziua independenei 25 Decembrie este o srbtoare religioas a grecilor ciprioi; 26 decembrie este de asemenea o srbtoare naional

ntre timp, Ciprul aspir s devin membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, aceasta fiind soluia cea mai potrivit i viabil pentru soluionarea principalei probleme a insulei : turcii i grecii pot tri mpreun n pace i armonie, pe o insul nedivizat, la fel ca n trecut.

Mini ghid turistic

31

Plaje si sporturi acvatice Scaldata de un soare fara de sfarsit in timpul lungilor veri fierbinti, Cipru este un adevarat paradis pentru inotatori si pentru amatorii de sporturi nautice. Din noiembrie si pana in martie vremea este blanda, si in general insorita. De fapt Cipru se poate lauda cu peste 300 de zile insorite pe an, iar in aprilie temperature poate depasi 24 gradeC. In Cipru exista numeroase posibilitati pentru practicarea windsurfingului, inotului, navgatiei, si a scufundarilor. Plajele recomandate sunt Geroskipou, Dasoudi si Larnaca, toate dotate cu multiple facilitate (baruri, restaurante, etc). Cele mai bune locatii pentru scufundare sunt: Protaras, Larnaca, Limassol si Polis. Cluburi si baruri Cipru se lauda cu o viata de noapte intensa in toate orasele si statiunile sale. Petrecerile nu se opresc niciodata in capitala si Limassol, iar in Paphos si in Aya Napa acestea tind sa tina cont de sezoanele turistice. Locurile de intalnire pentru cautatorii de distractie sunt de cele mai multe ori cluburile de noapte si barurile sic din hotelurile de lux ale insulei. Ce mancam in Cipru? Cipriotii, la fel ca si grecii, apreciaza foarte mult in bucataria lor traditionala legumele proaspete. Se folosesc foarte des castravetii, ardeiul gras, morcovii, fasolea verde, mazarea si rosiile.Majoritatea felurilor de mancare vor contine o combinatie intre aceste legume. Nu trebuie sa va temeti in privinta calitatii acestora deoarece, in cele mai multe cazuri, restaurantele sau tavernele apeleaza la culturi proprii sau la alte persoane de incredere care le furnizeaza in fiecare zi legume proaspete.La fel se intampla si cu pestele si fructele de mare. Sunt aduse in fiecare zi de catre pescarii care pleaca dimineata devreme si se intorc inainte de deschiderea tavernelor si livreaza peste si fructe de mare direct din mare. Mai proaspat de atat nu credem ca exista. Daca aveti ocazia sa ajungeti in aceasta tara de o frumusete rapitoare, aveti toate sansele sa gustati din halloumi, un fel de branza realizata din lapte de capra combinat cu lapte de oaie, servita fie proaspata, fie la gratar, ca aperitiv.

32

Un alt fel traditional cipriot este carnea marinata in coriandru uscat. In afara de acest fel, nu veti regreta daca incercati souvlaki, un fel de mancare mix, format din carne de porc si de pui gatita pe carbuni. Un motiv pentru care mancarea, in Cipru sau Grecia, este foarte gustoasa este faptul ca nu se congeleaza si, pastrandu-si calitatile naturale, legumele, carnea si pestele au o savoare deosebita. Cu siguranta veti fi serviti cu traditionala salata greceasca sau cu calamari. In meniul din Cipru se regasesc multe feluri de mancare pe care le vom intalni, mai tarziu, si in Grecia. Alaturarea teritoriilor a permis schimbul de obiceiuri culinare si nu putem decat sa ne bucuram deoarece un fel de mancare a fost imprumutat de altcineva si imbunatatit dupa propria reteta, asadar noi vom primi ceea ce este mai bun. Dupa ce serviti masa, "atacand" felurile principale, veti fi serviti cu fructe proaspete, racoritoare dupa o zi calduroasa. Cele mai des intalnite fructe sunt perele, merele, portocalele, mandarinele, ciresele si capsunile si nu numai. La final puteti alege intre o inghetata delicioasa si o cafea cu putin brandy tipic Ciprului. Asadar, nu trebuie sa va faceti griji cu privire la meniul din Cipru, deoarece este unul bogat si racoritor. La finalul articolului te invitam sa urmaresti un documentar interesant despre gastronomia din Cipru. Shopping Daca vrei sa te intorci acasa cu cateva obiecte specific cipriote, atunci trebuie sa te orientezi spre dantela facuta de mana , perdele si fete de masa tesute manual, cosuri din nuiele, olarie, argintarie si produse din piele. Bijuteria este o arta practicata pe aceasta insula inca din perioada miceniana. Mesteri bijutieri reusesc sa creeze obiecte deosebit de frumoase, imbinand procedee stravechi cu metodele contemporane. Lingurile si furculitele de argint sunt un simbol traditional al ospitalitatii cipriote. Dantela de Lefkara este faimoasa in toata lumea ca unul dintre lucrurile cele mai frecvent associate cu priceperea mesterilor ciprioti. Numele vine de la satul Lefkara, situat pe un deal langa33

drumul dintre Nicosia si Limassol. Vinurile si tariile locale pot fi de asemenea o amintire perfecta din Cipru. Produsele de import sunt vandute la preturi competitive si includ parfumuri, camere digitale, obiecte din portelan si cristal.

Cu ce platim ? Moneda oficiala in Cipru este, incepand cu anul 2008, Euro.

Sfaturi/informatii practice Incercati sa evitati discutiile privitoare la conflictele interetnice dintre greci si turci. De asemenea, evitati pub-urile si localurile rau famate. Desi Ciprul este una dintre tarile Uniunii Europene cu cea mai mica rata a criminalitatii, este de preferat sa nu intrati in conflict cu membrii mafiilor locale.

Limba Limbile oficiale in Cipru sunt limbile greaca si turca. Engleza este si ea foarte raspandita, asa si ca urmare a indelungatei dominatii britanice in insula. Bani - Moneda oficiala in Cipru este, incepand cu anul 2008, Euro.

10 lucruri care nu trebuie ratate!1. Participa la sarbatoarea Kataklysmos (Rusaliile la ortodocsi). Desi este sarbatorita peste tot in Cipru, in Larnaca se simte un entuziasm aparte din partea localnicilor, grupuri mari se aduna pe plaje, canta, danseaza, mananca si beau. 2. Fa o drumetie printr-una din multele regiuni neatinse din Cipru. Potecile recomandate include Atalante, Kaledonia si Persephone in regiunea Troodos, Aphrodite si Adonis in regiunea Akamas, alte poteci in padurile din Machairas si Limassol. 3.Viziteaza muzeul Ciprului cel mai interesant muzeual insulei, care gazduieste cea mai buna colectie de artefacte arheologice din Cipru. Atractiile principale includ: figurinele din teracota descoperite in 1929 la Agia Irini, in partea de Nord, la Morfou (Guzelyurt). 4. Nicosia. Odata inconjurata de un zid in forma unei stele cu 5 colturi, granitele Nicosiei sunt azi dictate de Linia Verde a Natiunilor Unite. Asta face ca orasul sa ie singura capital divizata din lume. Totusi orasul ramane linistit si prietenos, cu restaurante bune, muzee si o viata culturala bine dezvoltata. 5. Bucurati-va de soare, nisip si mare. La sud de Limassol, in peninsula Akotiri, la Ladys Mile Beach, este o plaja intinsa cu un nisip excellent. Pe coasta de nord a Paphos-ului, Coral Bay este o statiune care se dezvolta rapid in34

jurul unei plaje bune. Pe coasta de Nord , Polis este acum o statiune mereu aglomerata. 6. Petrece toata noaptea in Aya Napa, despre care se spune ca este una dintre cele mai mari statiuni de clubbing. Aya Napa atrage si familii catre plajele sale, parcul acvatic si pista de carting. 7. Intre Larnaca si Aya Napa se gaseste cel mai spectaculos parc acvatic din Europa, Waterworld, deseori premiat pentru serviciile sale.

8. Stanca Afroditei. Se afla intr-un loc pustiu de pe coasta de sud, intreLimassol si Paphos, un loc unde pur si simplu se aude doar briza marii. Aici se poate face baie in mare si, desi nu este nimic amenajat, locul are o salbaticie care atrage. Este perfect pentru tinerii indragostiti. 9. In Limassol se poate vizita Time Elevator, un soi de stimulator care te poarta intr-o calatorie in timp pentru a vedea istoria Ciprului. Costa doar 7 lire cipriote. 10. Mormintele regilor formeaza un complex incredibil de mausolee si de camere taiate intr-un perete de piatra. Datand in jurul nasterii lui Hristos, aceste monumente s-au pastratextrem de bine.

Perioada: 29 decembrie 2010 - 02 ianuarie 2011 Tarif: 357 EUR Transport: avion Cazare: hotel 4* Masa: Demipensiune Detalii: ZIUA 1. Catre Cipru... Plecam spre Cipru cu zbor direct compania Blue Air sau Cyprus Airways in functie de optiune. Aterizam in Lrnaca unde ne asteapta transferul catre Limassol,cel mai cosmopolit oras al insulei. Cazare in Limassol la hotel de 4* . Cina in restaurantul hotelului. In functie de ora de sosire putem descoperi viata de noapte a Limassolului intr-un bar cu muzica traditionala sau in cluburile moderne din centrul orasului.35

ZIUA 2. Pe urmele Afroditei si Mormintele Regilor din Pafos Astazi putem opta intre a prinde ultimele raze de soare ale anului in piscina hotelului sau a pleca intr-o excursie optionala la Pafos si locul de imbaiere al Afroditei. Cei care opteaza pentru excursia optionala vor pleca in cursul diminetii catre Pafos trecand pe langa bazele militare britanice de la Episcopi si urmand faleza sapata in stanca deasupra marii. Albastrul turcoise al marii se reflecta pe stancile din roca alba oferind vizitatorilor un adevarat spectacol.Ne oprim in dreptul stancii unde legenda spune ca s-a nascut Afrodita zeita dragostei si a intelepciunii din spuma marii.Se spune ca atunci cand valurile lovesc puternic stanca se formeaza un abur alb in care se refleta silueta Afroditei. Continuam drumul spre Pestera unde se imbaia Afrodita. Legenda spune ca Adonis plecat la vanatoare a vazut-o pe Afrodita inbaindu-se si s-a indragostit de zeita. Vom petrece cateva ore in portul turistic din Pafos unde putem servi o masa de peste la o taverna cu specific sau putem vizita situl arheologic Mormantul Regilor ce dateaza din sec IV. ZIUA 3. Limassol o plimbare prin centrul orasului Mai aveti cateva ore din acest an.Profitati de timpul ramas si invitati persoana iubita la cumparaturi sau pur si simplu hoinariti pe stradutele din portul vechi si cele pietonale ticsite cu magazine de suveniruri. Nu uitati sa va opriti pentru un pranz de fructe de mare afrodisiace la unul din restaurantele de peste La Mer sau Ladas. Seara ne pregatim pentru Cina Festiva de Revelion pe care o organizeaza fiecare hotel int-un mod cat mai placut si diversificat.(consultati programul de Revelion). ZIUA 4. Profitati de prima zi a anului in insula dragostei... In prima zi a anului puteti sa va rasfatati pe plajele insorite ale mediteranei sau la un centru SPA sau de ce nu sa plecati intr-o scurta excursie intr-un sat traditional din muntii Trodos. Aici puteti degusta bucataria traditionala cipriota si admira arhitectura caselor de munte. Tot in aceasta noapte ne putem delecta cu un concert live in una din renumitele buzukia din Limassol sau cu muzica internationala cu o narghilea in cosmopolitul bar Graffiti. ZIUA 5. Nicosia capiala impartita: Daca optati pentru aceasta excursie veti vedea singura capitala divizata din lume. Vom vizita Centrul Cipriot de arta Manuala de unde va veti putea cumpara foarte multe suveniruri locale; apoi vom vizita Linia Verde zona care marcheaza divizia capitalei in partea greaca si cea turca. Ne continuam drumul catre Manastirea Venetiana medievala, trecand prin Poarta Famagusta simbol al libertatii cipriote. Excursia va ofera prilejul de a vizita Catedrala Sf. John, Muzeul Icoanelor Bizantine (cu lucrari datand din sec. VII IXX). Pranzul il veti putea servi in orasul vechi Laiki Ytonia, sau puteti sa va bucurati de timpul liber pentru cumparaturi.36

Ziua 6. Ultimul refugiu mediteranean Ne luam ramas bun de la aceasta insula si promitem sa mai revenim in acest refugiu mediteraneean fie pentru o baie de soare fie pentru o croaziera in Israel sau Egipt. Transfer la aeroport.

Tariful include: bilet de avion cursa directa Bucuresti Larnaca Bucuresti; transfer aeroport hotel aeroport; 5 nopti cazare hotel 4* Masa - demipensiune; asistenta turistica locala. Tariful nu include: taxele de aeroport 100 euro / persoana (pot suferi modificari); Cina festiva de Revelion (OBLIGATORIE); nu include bauturile alcoolice sau nonalcoolice; asigurarea medicala (obligatorie) aprox. 40 RON / persoana; excursii optionale; serviciile de masa si bauturile care nu sunt prevazute in program.

Atlantica Oasis Limassol Locatie: in centrul zonei turistice Yermasoyia, la doar 5 km distanta de centrul orasului Limassol si 300 m de plaja. Facilitati cazare: hotelul dispune de 235 de camere, toate, decorate simobilate cu mult bun gust, acestea dispun de balcon, grup sanitar propriu, aerconditionat, telefon direct, TV satelit, uscator de par, minifrigider, seif(contra cost). Facilitati hotel: 2 restaurante, 3 baruri, piscina exterioara in forma delaguna, 2 piscine si teren de joaca pentru copii, mini club, piscina interioaracu jacuzzi, sala de fitness, sauna, masaj, sala TV / cinema, sala de jocuri,teren de tenis, teren de squash, mini market, schimb valutar, parcare, sala deinternet, rent a car.

37

Situata in partea rasariteana a Marii Mediterane, insula se bucura de avantajul uneia dintre cele mai sanatoase clime din zona. Scaldata de un soare fara de sfarsit in timpul lungilor veri fierbinti, Cipru este un adevarat paradis pentru innotatori si amatorii sporturilor nautice.Bibliografie o Caloianu Nicolae, Grbacea Virgil, Marin Ion, Rdulescu Ion, (1980 ), Geografia continentelor: Asia, Australia, Oceania, Antarctica, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti o Cote Petre, (1967 ), Europa i Asia. Geografie fizic, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti o Giurcneanu Claudiu, (1983 ), Statele pe harta lumii, Editura Politic, Bucureti o Hobia C. Matei, Negu Silviu, Nicolae Ion, Nicolae teflea, (1981 ), Enciclopedia statelor lumii, Editura tiinific i Enciclopedic, Bucureti Surse electronice: o www.google.com o www.cyprustourism.org

38