Oamenii de Stiinta Britanici Au DESCOPERIT UN ORAS

download Oamenii de Stiinta Britanici Au DESCOPERIT UN ORAS

of 3

Transcript of Oamenii de Stiinta Britanici Au DESCOPERIT UN ORAS

  • 8/19/2019 Oamenii de Stiinta Britanici Au DESCOPERIT UN ORAS

    1/3

    Oamenii de stiinta britanici auDESCOPERIT UN ORAS ANTIC sub MareaNeagra! Ei spun ca ar fi Atlantida!

    Mai mult specialist bri anici spun ca au descoperi A lantda sub forma unui oras antc a a pe fundul

    Marii Negre.

    Cu ajutorul vizualizării topografiei subacvatice, Google Ocean a ajutat un inginer britanic să ceceteze stratul aflat imediat sub fundul Mării Negre, descoperind o reţea de străzi perfectconturate, care nu puteau fi făcute decât de mâna omului !peciali"tii britanici afirmă că dovezmai importante ar putea fi descoperite #n apropierea coastelor $omâniei i o ec%ipă de scafanȘucraineni a e&plorat ruinele ora"ului antic '(ra, scufundat #n apele Mării Negre, #n zona decoastă a Crimeei'r%eologii spun că situl scufundat #n mare, lângă Mangalia, a fost #ntemeiat de grecii dorieni #secolul al )*-lea #nainte de +ristos Cercetările din ultimii de ani au eviden iat că fortărea aț țare dimensiuni impresionante . aproape două mile #n largul mării i tot două mile de-a lungulșărmului actualț

  • 8/19/2019 Oamenii de Stiinta Britanici Au DESCOPERIT UN ORAS

    2/3

    $elătari despre ora ul scufundat #n Marea Neagră e&istă #ncă din secolul /), când un navigatorș burgund a văzut 0zidurile care ie eau din mare1 #n dreptul portului 2anguala 3Mangalia4ș

    n urmă cu doi ani, o ec%ipă de scafandri a găsit cetatea antică a Callatisului, scufundată #n apeMării Negre

    5eno !zabo este singurul român care a făcut parte din ec%ipa lui 5ac6ues-7ves Cousteau "i are lactiv peste "apte mii de scufundări prin apele din toată lumea, unde a găsit nenumărate comori8n 9 :, ec%ipa de scafandri specializaţi #n ar%eologie subacvatică condusă de 5eno !zabo a#nceput să facă primele investigaţii pentru a putea demara acţiunile de căutare ale vec%iuluiCallatis

    ;rei ani mai târziu au obţinut ajutorul scafandrilor unguri care au venit "i cu aparatura necesarăunei astfel de acţiuni 'u făcut un plan de c%eltuieli estimative "i l-au #naintat secretaruluigeneral al Ministerului Culturii "i Cultelor de la acea vreme, )irgil Niţulescu, care a aprobatiniţial bugetul 8ntr-o săptămână de scufundări au găsit ruine, străzi, coloane "i o epavă a uneicorăbii care folosea la transportarea marmurei 8n apropierea epavei au fost găsite "i fragmentceramice

    ;ot #ntr-o săptămână au c%eltuit "i peste < mii de euro din buzunarele propriii, iar ministerul sfăcut că plouă *nvestigaţiile s-au oprit "i nu au fost reluate nici până #n zilele noastre =ascinde descoperirea senzaţională, membrii ec%ipei au #ncercat să strângă bani de pe unde s-a pututau #nfiinţat un Centru de Cercetări !ubacvatice, toate fără prea mare succes

    >e"i iniţial nu au vrut să facă publică povestea de teama căutătorilor de comori care ar puteadistruge vestigiile, scafandrii ar%eologi s-au %otărât să ceară ajutor de la alţii "i i-au c%emat pcei de la >iscover? C%annel, care ar putea da o parte din banii necesari, #n sc%imbule&clusivităţii

    8n aprilie 9 @, câţiva scafandri români ajutaţi de colegi din Angaria au #nceput o e&pediţie pentru cercetarea subacvatică, dotaţi cu te%nologie de ultimă oră, similară celei care a dus ladescoperirea ;itanicului !onarele au detectat o 0anomalie1 ciudată #n adâncurile apelor de lânMangalia

    Ba apro&imativ metri adâncime, sub nisipul de pe fundul mării, scafandrii au descoperitartefacte, pereţi, coloane "i străzi pavate 'u realizat că au găsit ceea ce căutau, vec%iul ora" pierdut al Callatisului, #ntemeiat de greci la porunca oracolului din >elfi, pe locul unei a"ezărigetice

    >ocumentele 'ntic%ităţii lasă loc de interpretări #n ceea ce prive"te data la care s-a pus temeliacetăţii >e"i este menţionată #n scrieri #ncă din sec )* # +r, nu e&istă dovezi ar%eologice m

  • 8/19/2019 Oamenii de Stiinta Britanici Au DESCOPERIT UN ORAS

    3/3

    vec%i de sec *) # +r Cert este că ora"ul cunoa"te o perioadă de #nflorire rapidă, apoi decaddată cu #nceputul erei noastre, #nsă prosperă din nou #n decurs de câteva secole

    Nici data distrugerii cetăţii nu se "tie cu e&actitate Anele ipoteze susţin că o parte a ora"ului sscufundat #n urma unui cutremur, altele aveansează ideea că cetatea a fost #ng%iţită #ncet de a

    din cauza procesului de eroziune >e"i toţi speciali"tii #n ar%eologie recunosc că o astfel dedescoperire este fabuloasă "i afirmă că vestigiile scoase la lumină până acum pe ţărmul româneatestă miracolul "i geniul ar%itecturii grece"ti, majoritatea se abţine să se pronunţe #n lipsavăzutului cu propriii oc%i