Dr. Richard Stephens, laureatul premiului Ig Nobel pe 2010 Pentrucercetarea sa despre injurlturi, este qef de lucr[ri la catedra de Psiho-logie, Universitatea Keele din Marea Britanie, unde conduce laboratorul

de cercetare in p3ihobiologie al $colii de Psihologie. A mai ciqtigatpremiul Wellcome Trust Science'Writing 2014.

Editura gi-a dat silinfa si se asigure c[ toate adresele de web menfionate inaceasti carte sunt corecte qi active la data publiclrii' Totugi, editura 9i autorulnu au nici o responsabilitate Pentru website-uri qi nu pot garanta ci un site var[mine activ sau confinutul acesiuia va rimAne relevant, decent sau adecvat.Editura a ficut toate eforturile pentru a marca toate cuvintele ce reprezintimirci comerciale. Editura fine s{ precizeze, de asemenea, ci prezenla unuicuvint ln aceasti carte, fie c{ are sau nu semnul de marci inregistrati, nuafecteaz[ in nici un fel statutul legal al acestuia de marci inregistrati. Edituraa depus toate eforturile posibile pentru a-i identifica pe definitorii drepturilorpentru materialele publicate ln aceastl carte. Orice eroare sau omisiune trebuie

notificati in scris editurii, care va depune toate eforturile ca s[ remediezesitua[ia pentru orice reprint sau viitoare reeditiri.

Oaia neagrisau de ce uneorie bine si fii riu

Richard Stephens

Tladucere din limba englezi deCorina Dobrod

r ilT[0eq ] JTr l,

Black Sheep. The Hidden Benefits of Being BadRichard StePhens

Copyright @20L5 Richard StephensRichard Stephens gi-a afirmat dreptul de a fi identificat

ca autor al acestei lucriri in conformitate cu prevederileLegii drepturilor de autor, a desenelor industriale

'

qi a brevetelor din 1988

tilT(0tql3Ilt,'Introspectiv este o divizie a Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C.P.2L2, sector 4, Bucuregti, RomAniatel. 021 3r9 6390; OBL 425 1619;0752 548 372

Oaia neagrd. sau de ce uneori e bine sdfii rduRichard StePhens

Copyright @ 2016 Grup Media Literapentru versiunea in limba romAni

Toate drePturile rezervate

Editor: Mdraqcu qi fiiiCoordonator editorial: Doru Someqan

Redactor: Carmen $tefania NeacEuCorector: Citilina Cilinescu

Coperti: Claudia PascuTehnoredactare qi prepress: Ofelia Coqman

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiSTEPHENS, RICHARDOaia neagri sau de ce uneori e bine si fii riu /Richard Stephens; trad.: Corina Dobroti. -Bucureqti: Litera, 2016

ISBN 978-606-33-1039-3I. Dobroti, Corina294.5

Mulpumiri... .....;................ 9Prefafd ;.......'............. 11

Capitolul 1. Promiscuitatea............. L7Capitolul2. PAni la fund! .. 48Capitolul3. Al naibii de bine 82Capitolul 4. De-i b[taie!.......... ll2Capitolul5. inchipuie-ti................. 136Capitolul6. Mai mult stres.... 165Capitolul T. Pierderea de timp........ 196Capitolul 8. Greu de ucis......... 224

Index 251

Promiscuitatea

Seara abia incepuse la conferinfa anuall din 1983 a AsociafieiUrologilor Americani, desfiquratfl in Las Vegas, iar savanfii qiinsolitoarele lor iqi puseser[ deja smochingurile qi rochiile deseari in agteptarea dineului de gal[. Ultima prelegere a zilei,,,Terapia vasoactivi in disfunclia erectili", avea ca subiect unnou tratament al impotenfei, tratament ce implica injectareaunui medicament direct in penis. ins[, aqa cum a remarcatLaurence I(lotz, care a asistat la prelegere gi a scris apoi memo-rii pentru posteritate, modul de prezentare a rezultatelorcercet[rii a fost unic gi memorabil (vezil{lotz infra).

in timpul prelegerii, unii membri reflectau la faptul ciautorul, profesorul G.S. Brindley de la Institutul de Psihiatriede la I(ing's College din Londra, purta o costumafie extrem deneacademic[ in acea searl. insi cu tofii au uitat curAnd de acestIucru, c[ci o serie de imagini extrem de explicite au fost pro-iectate pe ecranul din amfiteatru. Cantitatea gi calitatea erec-

fiilor prezentate erau indiscutabile, dar, in ciuda acestui fapt,oricine avea o doz[ sln[toasl de scepticism qtiinlific ar fi atrasrapid atenlia c[ imaginile in sine nu dovedesc mare lucru.Acelaqi gind p[rea si nu-i dea pace nici vorbitorului, care qi-asurprins publicul cu ciudata intrebare: ,,Ar fi posibil ca o per-soanl normal[ s[ simt[ excitalie sexual[ ca rezultat al lineriiunei prelegeri?" Publicul a rispuns prin clitiniri din cap, astfel

0aia neagrd

c[ prelegerea a continuat cu o risturnare neaqteptati de situafieatunci cind profesorul Brindley a anunlat c[ gi-a injectat medi-camentul in propriul penis, cupufin timp inainte de incepereaprelegerii.

Publicul abia procesase aceasti informalie qocant[, cdndprofesorul in vArstd qi cu ochelari pe nas a coborAt de la tribunigi, spre surprinderea tuturor, gi-a strdns pantalonii de treningin jurul penisului. Greu de spus dacl ceea ce a urmat a fostcuraj sau nesflbuinfi. Nemulfumit pe deplin de demonstrafie,Brindley a luat nemaiauzita hot[rAre de a-qi da jos pantalonii qi

lenjeria intim[, ca si expun[ mai bine impresionantele rezultateale cercetirilor sale. lipetele pnrfii feminine din public nicim[car nu incetaser[ cu totul cAnd s-a indreptat citre rAnduldin fa!i, cu pantalonii in vine, ca privitorii s[ aibi ocazia de aconfirma ei inqiEi ,,gradul de turgescenll". insi zarva devenisedeja atit de mare incit, pe cAnd se afla la jum[tatea'drumului,s-a rlzgindit. $i-a tras inapoi pantalonii, s-a reintors la tribunlqi a incheiat rapid prelegerea, dar deja intrase in istorie. Astlzi,pagina de Wikipedia dedicati lui Giles Brindley menfioneazicum a r[mas el celebru in primul rAnd pentru aceast[ prelegereextrem de neobiqnuiti qi memorabili, deqi a inregistrat realiziriintr-o diversitate de domenii qtiin{ifice.

Dar de ce reacfia produs[ a fost una de isterie? Din cauzi c[activitatea sexuali, in multiplele sale forme, a fost priviti cuincruntare de citre societate inci din vremurile biblice. De exem-plu, in Geneza 38:9 citim: ,,Iar Onan, gtiind c[ simAnfa n-aresi fie a lui, virsa simAnfa pe plmAnt ori de cite ori se culca cunevasta fratelui s[u, ca s[ nu dea slminli fratelui siu. Ce flceael n-a pllcut Domnului, care l-a omorAt Ei pe el".

Pasajul descrie eforturile lui Onan de a evita si o lase gravidlpe cumnata sa. Astfel s-a creat cuvAntul ,,onanism'1 care in-seamni masturbare, pasajul respectiv fiind frecvent interpretat

1B

Promiscuitatea

ca fiind impotriva acestei practici sexuale. Pasajul scoate inevidenll atitudinea Bibliei, care consideri activitatea sexuali cafiind negativi.

Totuqi vremurile s-au schimbat, iar atitudinea fa![ de sex s-amai relaxat in timpul revolufiei contraculturale din anii '60.Aceastl miqcare atotcuprinzitoare a adus in atenlia publiculuinoi genuri muzicale, o mai mare toleranfi fali de consumul dedroguri recreafionale, politica radicali a feminismului, a liber-tn(ii de exprimare qi a drepturilor civile, simpatia crescAndipentru sentimentele prorevolufie gi antirlzboi, precum;i revo-lufia sexuali care susfine sexul inainte de cis[torie qi homo-sexualitatea. Astizi, conlinutul sexual a devenit parte integrantldin cultura majoritari, dar, cu toate acestea, in al doilea deceniudin secolul XXI, sexul incl este un subiect inconfortabil atuncicAnd este menfionat in public. in caz ci v[ indoifi de acestlucru, aduce{i-v[ aminte de vremea cAnd erafi copii gi urm[reafiun film la televizor cu plrinlii - acea senzafie intensi, reciproc[r;i intergenerafionali de jeni care cuprindea camera in timpulscenelor de sex. Orice are legituri cu sexul are un imenspotenfial de a pune oamenii in situalii stdnjenitoare - aqa cuml aflat un anume om de qtiinfi, care ar fi trebuit si qtie dejaacest lucru.

Episodul cu profesorul Brindley arat[ multe, printre care qifaptul c[ qtiin{a nu e imunl la tabuurile qi politicile vremii.'fotuqi, pe m[suri ce barierele din calea studiului sexului aucb,zut, inclusiv legalizarea unor acte sexuale care pinl nu de-mult erau scoase in afara legii, in zilele noastre qtiinfa sexuluise bucuri de un interes in cregtere. Totul a inceput cu muncaunor pionieri precum biologul Albert I(insey in anii'40, alecirui cercetiri au dezviluit predominanfa controversatl a unorpractici sexuale considerate tabu in clasa de mijloc americand,precum masturbarea gi sexul oral. Apoi a urmat, in anii'60,

19

0aia neagri

echipa american[ alcltuit[ dintr-un doctor qi un psiholog,Masters gi |ohnson, care pentru prima dati au observat Ei au

m[surat, indeaproape gi personal, activitatea sexual[ uman[ in

laboratorul lor.Sfera studiilor efectuate azi se intinde de la a cere voluntarilor

si vizioneze materiale erotice pin[ la a-i pune s[ execute ei in-giqi acte sexuale in direct. subieclii experimentelor au fostsupuqi la scanarea activitilii cerebrale, la teste psihologice qi lamulte altele in timpul qi dup[ partida de sex. Aceasta inseamni

c[ acum suntem in pozifia de a avea mai multe cunoqtinfe qtiin-

lifice despre beneficiile gi, in general, despre activitatea sexuali

ca atare decat gtiam inainte. $i aici nu mi refer la evidentelebeneficii reproductive ale sexului. Existi multe efecte secun-dare utile (gi altele mai pulin utile) ale intririi in starea deexcitalie sexuali. Si incepem cu o intrebare simpl[ - v-a!iintrebat vreodati ce se petrece in creierul dumneavoastrl intimpul sexului?

Noi utiliziri ale vechilor unelte

cercetitorii de la universitatea stanford din california au dorit

si studieze cum afecteazl excitarea sexuall diferitele zone dincreier (vezi Arnow et al., infra). Au ficut acest lucru intr-unmod foarte direct - le-au cerut cAtorva tineri s[ se uite la filmeerotice in timp ce creierul le era supus unui test de rezonanfi

magnetici funcfionali. Rezonanla magneticl se foloseqte demagnetizarea atomilor din corp pentru a crea imagini ale orga-

nelor interne. Rezonanla magnetici funcfionali, sau RMNf,este o variant[ imbun[tifiti a acesteia care foloseqte niveluloxigenului din sange pentru a detecta modificarea activiti[iidin interiorul celulelor. o scanare RMNf a creierului arat[

20

Promiscuitatea

zonele din creier care se activeazl in timp ce oamenii execut[cliverse sarcini sau activiti$.

Filmele erotice utilizate in acest studiu inf[liqau cupluriirnplicate in raporturi sexuale qi felafie. Cercet[torii nu erausiguri daci si proiecteze mai multe filme erotice cu durata de