Spatiul agricol

1. Ce este spatiul georgrafic?

Spatiul geografic este un spatiu particular, de mare compexitate si dinamism, in care se realizeaza functioa cea mai semnificativa si originala a Terrei si anume, functia biotica, sub toate formele si treptele ei de evolutie.

In cercetarile geografice actuale se utilizeaza frecvent notiunea de spatiu geografic ca o categorie operationala fundamentala cuatificabila care inglobeaza intreg ansamblul de componente si de relatii intre componentele geografice ale unui teritoriu, indiferent de marimea sa. Intr-un mod foarte simplificat, spatiul geografic ar putea fi redus la un spatiu multidimensional, cu un numar mai mare sau mai mic de componente si o serie de relatii stabilite intre acestea, caruia i se poate asocia o structura algebrica sau un graf.

Spatiul geografic poate fi considerat un rezultat al suprapunerii unor spatii specializate si care, la anumite niveluri, se ordoneaza in sisteme. Spatiile specializate sunt fie spatii naturale, fie spatii sociale sau economice.

Spatiile de munca sunt spatiile organizate pentru si prin activitati de productie.

Activitatile industriale utilizeaza mai putin spatiu, dar organizeaza o retea spatiala foarte complexa. In afara de acapararea cladirilor, a ariilor de stocare si a cailor de acces, care formeaza spatiul de productie, uzina organizeaza in jurul ei spatii financiare si comericale, de aprovizionare si de comanda, un bazin de forta de munca.

Activitatile tertiare au drept particularitate necesitatea fluxurilor de bunuri si de persoane care pot fi atat distribuitori, cat si consumatori ai bunurilor si serviciilor.

Activitatile social-culturale, creeaza grupe specializate si organizeaza spatii specializate: biserici, organizatii sportive, asociatii culturale etc.

Aceste forme de adaptare exrpima relatia societatii cu natura, in cadrul activitatilor economico-sociale, generand diferentieri spatiale, diferite tipuri de organizare a spatiului.

Spatiul geografic se imparte in: spatiu geografic natural si spatiu geografic antropizat/umanizat.

Dupa criteriul extensiunii avem: spatii continentale, nationale, regionale, locale

Dupa criteriul tipurilor majore de relief: spatiul muntos, spatiul deluros, spatiul de campie, spatiul deltaic.

Dupa criteriul functional: spatii industriale, agricole, turistice, verzi productive si recreative, rezidentiale, comerciale.

2. Planul de amenajare teritoriala

Planul de amenajare teritoriala se elaboreaza in conformitate cu prevederile legale, In cuprinsul acestuia se abordeaza urmatoarele probleme:

2.1. Cadrul natural principalele trepte de relief, conditiile geotehnicem clima, reteaua hidrografica, resursele solului si subsolului, terenurile degradatame

2.2. Potentialul economic potential agricol si silvic, activitatea industriala, structura terenurilor agricole si silvice etc

2.3. Populatia si reteaua de localitati volumul si structura potentialului uman, resursele de munca, aspecte sociale etc

2.4. Infrastructura tehnico-edilitara caile de comunicatii si transport, gospodarirea complexa a pelor, echiparea energetica, telecomunicatiile;

2.5. Conservarea, protectia si reabilitarea mediului identificarea surselor de poluare.

Fiecare capitol va cuprinde atat parti scrise cat si parti desenate, constituindu-se intr-un document de amenajare teritoriala. Ficare capitol va cuprinde referiri la: situatia existenta, disfunctionalitatile in domeniile enumerate; prioritatile ce rezulta din analiza disfuntionalitatilor; propuneri.

Tipuri de amenajare teritoriala:

a) plan de amenajare teritoriala national sitetizeaza probleme generale si sectoriale de interes national (PATN)

b) plan de amenajare teritoriala judetean instrument de coordonare a amenajarii la nivelul fiecarui judet

c) plan de amenajare teritoriala zonal se racordeaza la strategiile nationale de amenajare a teritoriului

d) plan de amenajare teritoriala interorasenesc si intercomunal pentru teritorii in cadrul carora exista relatii intense intre localitatile urbane sau comune, generate de cooperari.

e) Plan de amenajare teritoriala orasenesc, comunal reprezinta optiunile si propunerile locale vizand amenajarea.

PATN cuprinde:

valorificarea resurselor naturale (sol, subsol)

armonizarea dezvoltarii asezarilor umane

conservarea protectia si amenajarea mediului si valorificarea mediului natural si construit

Sectiunile PATN sunt:

reteaua de cai de comunicatie terestre, navale, aeriene

asigurarea apei pentru consumul populatiei

zonele protejate, naturale si constituite

reteaua de localitai

3. Dezvoltare durabila si amenajarea teritoriului

Dezvoltarea durabila aduce nu atat o schimbare a patrimoniului teoretic si a metodologiilor de abirdare a problemelor dezvoltarii teritoriului, cat o restructurare a ierarhiei valorice si a parametrilor dezvoltarii functionali, o reevaluare a prioritatilor si a ponderii unor procese si fenomene, mai pe scurt o deplasare de accent.

Modificarea de accent pe care o propune conceptul dezvoltarii durabile rezulta din insusi modul in care este privit mediul ca valoare, respectiv, ca rezultanta a tri valori:

estetica

ecologica

economica in sensul unei valori care nu este determinata pe piata

Dezvoltarea durabila acroda o deosebita atentie gestionarii teritoriului, considerat, in ansamblu, ca un sistem complex de mediu, plecand de la o evaluare a acestuia. Principalele implicatii ale conceptului de dezvoltare durabila asupra amenajarii teritoriului pot si rezumate astfel:

o noua optica de integrare a problemelor mediului natural in obiectivele diferitelor niveluri de planificare

globalitate si interdependenta, respectv o abordare sistemica a problemelor mediului natural si antropizat

accentuarea caracterului de continuitate a procesului de evaluare si abordarea analitica si anticipativa adecvata a manifestarilor specifice ale mediului natural antropizat

abordarea interdisciplinara si consultarea publiclui, derivate din modul de valorificare al mediului

In conceptul de dezvoltare durabila, un element fundamental este adoptarea unei strategii generale a dezvoltarii, ce coreleaza si integreaza de la bun inceput probleme mediului natural si ale evolutiei asezarilor umane.

Din perspectiva dezvoltarii durabile, amenajarea teritoriului poate fi definica ca o interventie ce urmareste punerea de acord a nevoilor umane, individuale si sociale, cu resursele si potentialul real al mediului natural si construit, de pe o parte si cu nivelul pehnologic si resursele financiape, pe de alta parte, in conditiile protejarii si conservarii patrimoniului existent.

Amenajarea teritoriului se transforma intr-o stiinta a planificarii dezvoltarii nu doar a teritoriului, ci a intregii vieti economico-sociale. Orice decizie de dezvoltare se rasfrange nu numai asupra spatiului fizic, ci si asupra factorilor social-economici, a vietii in ansamblul ei.

4. Forme de organizare administrativ-teritoriale ale spaiului geografic romnesc

Prima organizare politico-administrativa de tipul regiunilor istorico-geografice a fost infaptuita dupa un deceniu de la cucerirea Daciei, cand din ratiuni politice, aceasta a fost impartita in Dacia Superioara si Dacia Inferioara.

Forma de organizare specifica a populatiei bastinase, in secolele care au urmat retragerii aureliene a fost obstea sateasca.

Alaturi de obseta sateasca Tarile au reprezentat in decursul timpului zone de intensa concentrare umana cu o desime mare a asezarilor si cu o pronuntata omogenitate etnica. Cele mai multe ajungeau la 8-10000km2 insumand 100-120 de sate.

La inceputul secolului IX se contureaza primele formatiuni statale romanesti cnezatele si voievodatele, fapt dovedit de numeroase documente istorice.

Formatiunile prestatale de la sud de Carpati sunt organizate, la sfarsitul secolului al XIII-lea si inceputul celui de-al XIV-lea , de catre voievozii de Arges, intr-o singura unitate administrativ teritoriala Tara Romaneasca. In estul Carpatiolor, s-a consolidat in 1359 statul feudal Moldova sunt conducerea lui Bogdan I.

Regiunile ca unitati administrativ-teritoriale intermediare intre stat si judete, cu caracter facultativ au fost adoptate in 1929. Cele sapte regiuni (Bucuresti, Cluj, Timis, Craiova, Chisinau, Iasi si Cernauti) au fost inlocuite in 1938 de tinuturi care cuprindeau fiecare 4-10 judete.

Din 1950, teritoriul romanesc a fost organizat pe raioane si regiuni. 28 de regiuni si 177 de raioane asigurau cadrul prielnic unitatii teritoriale operative in perioada respectiva.

In 1968, teritoriul Romaniei a fost impartit in 39 de judete cu 236 de orase si 2706 comune. Judetele au fost concepute ca o treapta administrativa intermediara intre conducerea de stat si organele puterii locale, ca veriga de legatura.

In anul 1981 prin reorganizarea judetelor Ilfov si Ialomita, au fost infiintate judetele Calarasi si Giurgiu cat si Sectorul Agricol Ilfov ce a apartinut de Bucuresti. In 1996, Ilfov devinde judet, in prezent numarul lor fiind de 41.

Orasele municipii constituie in general cele mai mari unitati teritoriale urbane, cu o baza economica, social-politica si cultural-stiintiica mult mai dezvoltata decat celelalte orase de pe teritoriul tarii, functionarea si organizarea lor fiin subordonata conducerii judetelor cu exceptia Bucurestiului, organizat pe sectoare, cu rang de judet.

Orasele resedinta de judet coordoneaza prin orasele lor administrative si politice, intreaga activitate de pe teritoriul judetelor respective.

Comunele reprezeinta unitati administrativ-teritoriale care cuprind populatia rurala unita prin comunitatea de interese si traditii si sunt alcatuite din unul sau mai multe sate.

Orasele si resedintele de comuna, care datorita conditiilor climatice, hidrologice, sau pozitiei geografice, prezinta importanta pentru ocrotirea sanatatii si asigurarea odihnei locuitorilor sunt organizate ca statiuni balneo-climaterice

8. Carta Europeana a amenajarii teritoriului si dezvoltarea regionala

Notiunea centrala la care Carta face referire este amenajarea teritoriului, definita ca expresie spatiala a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice. Amenajarea teritoriului este conceputa, totodata, ca disciplina siintifica, o tehnica administrativa si o politica elaborata ca o apropiere interdisciplinara si globala, care are drept scop o dezvoltare echilibrata a regiunilor si o organizare fizica a spatiului conform unei conceptii directoare.

Caracteristici ale amenajarii teritoriului:

este democratica

este globala

este functionala

este prospectiva

Obiectivele fundamentale ale strategiilor regionale sunt:

a) reducerea dezechilibrelor teritoriale indezirabile prin dezvoltarea regiunilor care prezinta o anumita intarziere si controlul cresterii in regiunile care cunosc o evolutie prea rapida;

b) ameliorarea calitatii vietii prin imbunatatirea cadrului de viata cotidian;

c) utilizarea rationala a teritoriului prin dezvoltarea echilibrata a centrelor urbane si rurale, prin localizarea complexelor indurstiale si a elementelor de infrastructura;

In regiunile rurale se considera ca este necesar sa fie create conditii de viata acceptabile, comparabile cu cele din zonele urbane, tinandu-se totodata seama de functiunile lor particulare, mai ales cele de conservare si amenajare a peisajului

Zonele urbane ridica probleme in legatura cu dezvoltarea exploziva si poluarea, ocuparea spatiului, reteaua stradala si transportul in comun, serviciile publice, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului arhitectural si cultural-istoric;

In zonele de frontiera trebuie promovate proceduri de cooperare privind utilizarea in comun a elementelor de infrastructura si initiate consultari in vederea evitarii oricarui proiect care ar putea avea consecinte nefaste pentru mediul statelor vecine.

In zonele regiunilor de munte principalele obiective ar trebui sa vizeze conservarea mediului natural si a cadrului ecologic, economic, social si cultural, dezvoltarea turismului

Pentru regiunile de coasta si insule principalele probleme se refera la dezvoltarea echilibrata si urbanizarea coordonata, dezvoltarea transportului maritim, a turismului si a infrastructurii, protectia mediului.

9. Zone defavorizate in cadrul politicii regionale

Dezechilibre in dezvoltarea regionala a Romaniei s-au manifestat inca dinainte de cel de-al doilea razboi mondial, pe fondul unei dezvoltari economice globale reduse. Activitatea industriala era cunoscuta in cateva zone, in functie de accesibilitatea la resursele minerale si energetice, traditie si continuitate industriala, sau situate favorabil in raport cu principalele fluxuri de transport.

In perioada 1998-2003 au fost declarate 38 de zone defavorizate, ocupand o suprafata totala de 16.829,55 km2 si avand o populatie stabila de cca 1.460.000 locuitori.

Se pot remarca doua categorii de zone defavorizate:

zone defavorizate declarate in perioada 1998-1999 (25 de zone)

zone defavorizate in perioada 2000-2003 (13 zone)

Din prima categorie fac parte, in cea mai mare parte, zone miniere sau extractive care au fost declarate cu statut de zone defavorizate la propunerea Agentiei Nationale pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere. Este vorba despre zone geografice izolate in care s-a dezvoltat industria miniera datorita specificului sau deosebit si care au capatat un pronuntat caracter monoindustrial.

In aceste zone a fost antrenat un numar mare de persoane provenind de regula din localitati adiacente sau aduse in mod special pentru realizarea obiectivelor de investitii si pentru productie din alte zone ale tarii. Astfel, in cea mai mare parte a localitatilor miniere s-a ajuns la o dependenta a vietii sociale exclusiv de activitatea miniera din zona.

Exemple: Valea Jiului, Motru, Comanesti, Baia Mare, Brad, Apuseni. Necesitatea restructurarii acestei ramuri industriale s-a ipus in etapa de tranzitie catre economia de piata ca urmare a faptului ca sectorul exploatarilor miniere era caracterizat de un numar mare de angajati, productivitate a muncii redusa si costuri ridicate de productie.

Masurile adoptate dupa 1990 au determinat disponibilizari masive, generand probleme social majore. Astfel, majoritatea zonelor minier si de extractie a petrolului au devenit eligibile pentru a primi statutul de zone defavorizate.

Din cea de-a doua categorie fac parte zone afectate de procese de restructurare si concedieri colective masive care au loc in sectoarele industriale care sustineau forta de munca existenta in aceste zone. Este vorba in cea mai mare parte, de orase mici, industrializate mai recent, unde structurile industriale care au atras forta de munca din zona nu au fost suficient consolidate si nu au putut rezista noului climat concurential. Principalele industrii pe care se bazau acestea au intrat in regres determinand cresteri ale ratei somajului. Cele mai relevante au fost Hunedoara, Cugir, Copsa Mica, Zimnicea, Pascani, Roman.

La nivel global, problemele economice si sociale cu care se confrunta zonele defavorizate pot si sintetizate dupa cum urmeaza:

dificultati in accesarea retelelor de transport

retele de utilitati urbane insuficiente

existenta unui proces puternic de disponibilizari industriale

specializari mono-industriale

posibilitati reduse de diversificare industriala

capacitate redusa de adaptare la cerintele concurentiale

cerinta ridicata de calificare a populatiei in diferite meserii

echilibreu socio-cultural destabilizat in zonele miniere ca urmare a efectelor multiple ale poluarii aerului, apei, solului, vegetatiei;

resurselor de subsol in scadere si inca ineficient exploatate in orasele miniere care au intrat in declin economic accentuat

12. Spatiul Rural

Spatiul rural este expresia efortului indelungat al omului pentru a poune in serviciul sau componentele fizico-geografice ale spatiului, ale naturii. Este un spatiu pe car eomul l0a modelat in fucntie de nevoile sale, pe care l-a creat prin munca sa si l-a umplut cu creatiile sale de natura atropica, fiind deci o adevatara capodopera rustica a omului.

Spatiul rural, in sensul banal dar real al termenului, a aparut odata cu sedenterizaarea omului si aparitia primelor locuinte si a primelor amenajari in vederea realizarii unei productii agricole.

In mod curent notiunea de rural caracterizeaza un ansamblu care este net diferentiat de cel urban si totodata conventional delimitat prin unitati statice si administrative. Desigur, criteriile pentru definirea caracterului urban sau rural al unei colectivitati sau spatiu releva diferite conceptii adoptate care sintetic se pot rezuma la trei: economic, sociologic si geografic

Economic se caracterizeaza prin predominarea activitatilor agricole si a industriei de prelucrare, spatiul rural avand ca functie esentiala specifica productia agricola.

Sociologic se caracterizeaza printr-un specific al modului de viata, comportament si un sistem de valori distincte fata de cel urban

Geografic mediul rural se diferentiaza prin modul de ocupare a spatiului, modul de locuire, grupat sau dispersat.

Intr-o definitie de sinteza a Comisiei Economice pentru Europa a ONU spatiul rural este considerat ca o parte a teritoriului natural situata in afata orasului si folosita in special pentru agricultura sau economie forestiera, cu predominanta centrelor care nu intra in categoria asezarilor urbane, ai caror locuitori sunt dependenti in marea majoritate de productia agricola.

Spatiile rurale au cateva componente fundamentale comune:

a) terenul cultivat, pasunile, fanetele

b) asezarea rurala

c) grupul uman

Spatiile rurale au valori cum ar fi: ocrotirea naturii si pastrarea specificului cultural, sentimentul apartenentei la o colectivitate, experienta mediului sanatos

Functii ale spatiului rural:

a) functia economica

b) functia ecologica

c) functia socio-culturala

13. CLASIFICAREA SPATIILOR RURALE

Pe baza colectarii si prelucrarii datelor statistice asupra comunelor tarii, CARTA VERDE A DEZVOLTARII RURALE IN ROMANIA le-a impartit in trei categorii:

a) zone in care predomina factorii favorizanti ai dezvoltarii, acestea putand deveni forte de antrenare a dezvoltarii rurale regionale

b) zone in care predomina factorii restrictivi ai dezvoltarii , aceastea necesitand sprijin si interventii urgente, pentru evitarea deteriorarii ireversibile a starii lor

c) zone cu conditii medii

Dpdv. Structural, spatiul rural se diferentiaza prin prisma economica si sociala in:

spatiul rural periurban

spatiul rural interimar

spatiul rural marginal sau periferic

Spatiul rural periurban se circumscrie marilor centre industrial-urbane, marimea lui fiind determinata de puterea conomica, demografica si administrativa a polilor respectivi. Ruralul autentic este din ce in ce mai absent, populatia este deosebit de eterogena, retelele de comunicatie sunt foarte bine dezvoltate, economia este puternic dezvoltata si diversificaata, agricultura este adaptata cerintelor pietei de desfacere.

Spatiul rural intermediar sau spatiul agricol reprezinta zona agrara a spatiului rural cu exploatatiile de tipul fermelor privat-familiale, asociative sau societare, bazate pe productivismul agricol si profitabilitate exploatatiilor.

Spatiul rural periferic definit din perspectiva economica si sociala, reprezinta acea parte a spatiului rural care se afla la periferia economica-productiva a spatiului agricolsi silvic si este considerata o zona devaforizata a sistemului agrar.

In prezent o atentie deosebita se acorda asa-numitelor zone rurale defavorizate care traverseaza o criza profunda si care includ: regiunile montane, regiunile rurale subdezvoltate, regiunile rurale in dificultate.

Viitorul regiunilor rurale depinde de trei factori:

posibilitatile pastrarii si cresterii numarului locurilor de munca

de directia si amploarea viitoare a migrarii populatiei

de caracterul reglementarilor locale, regionale si nationale

14. Asezarea rurala componenta principala a spatiului rural

Gruparea populatiei este un fenomen specific fiintei omenesti, izvorat din sentimentul de siguranta atat in ceea ce priveste productia cat si apararea in comun, fata de stihiile naturii sau impotriva dusmanilor.

Reteaua asezarilor rurale, precum si locuintele si amenajarile sezoniere sau temporare reprezinta un element stadial in evolutia habitatului rural romanesc, de la formele cele mai simple, arhaice, pana la asezarile zilelor noastre, puternic diferentiate ca marime demografica, functie economica si grad de modernizare.

Satul romanesc reprezinta rezultatul unui proces constant si foarte indelungat de umanizare a teritoriului, proiectia in spatiu a modului in care populatia autohtona, geto-daca, daco-romana si romaneasca a reusit sa se adapteze conditiilor naturale si modului de utilizare a resurselor solului si subsolului in conbaza unor relatii economice si social-istorice determinate.

Definirea notiunii de asezare rurala, pe plan mondial este foarte diferita, in functie de criteriile folosite: statistic, administrativ, legislativ, functional.

OECD foloseste un singur indicator pentru a deosebi asezarile rurale de cele urbane si anule: numarul locuitorilor/km2. Sunt considerate asezari rurale acelea in care densitatea populatiei nu depaseste 150loc/km2 .

15.Tipuri genetice de sate si forme de organizare sociala

Satul romanesc a reprezentat firul continuitatii poporului roman pe teritoriul carpato-dunarean, o forma de adaptare la mediul geografic, o adaptare la imprejurarile bitrege prin care a trecut.

Primele asezari rurale mentionate sunt satele daco-romane cunoscute sub denumirea de pagi si vici.

In perioada de inflorire a feudalismului, prin iobagirea taranilor liberi in urma deposedarii lor de pamant, apar satele de clacasi.

Perioada de tranzitie din anii 90 si-a pus puternic amprenta asupra satului romanesc si asupra agriculturii, acestea cunoscand o evolutie, din pacate descendenta din toate punctele de vedere.

Reteaua asezarilor rurale permanente era constituita, la mijlocul secolului XX, din 15221 sate, din care circa 45% aveau sub 500 de locuitori, iar 989 sate chiar sub 100 locuitor. Cu ocazia reorganizarii administrativ-teritoriale a Romaniei, in 1968 sunt mentionate 13.1231 de sate, din care 599 figureaza ca localitati componente ale oraselor si 232 de sate ce apartin municipalitatii si oraelor, fiind incluse in limitele administrativ-teritoriale ale acestora.

Paralel cu scaderea numarului de sate se observa cresterea ponderii satelor mici si foarte mici, cu frecventa mare in Podisul Mehedinti, Podisul Barladului si in Carpati.

In ceea ce priveste repartitia satelor in teritoriu, se observa in prezent ca asezarile rurale din zonele montante reprezinta doar 1,9% din numarul total al satelor si se concentreaza 1,2% din populatie.

Zonele de deal si podis, intre 400-800m, concentreaza circa 20% din numarul total al asezarilor rurale, care prezinta o anumita suprioritate economica si demografica fata de cele din zona montana, datoria gradului de habitabilitate mai ridica, varietatii resurselor solului si subsolului.

Zonele de campie joasa si cele piemontane inalte presum si unitatilor deluroase si de podis joace, intre 200-400m altitudine le revin 78,1& din numarul satelor, constituind cele mai intens locuite cu toate ca densitatea satelor inregistreaza aici valorile cele mai scazute.

18. Agricultura

Agricultura postdecembrista sufera din plin in urma socului reorganizarii, dar si a secetelor prelungite si frecvente. Reforma funciara a avut ca efecte imediate:

faramitarea foarte puternica a proprietatii funciare

reducerea accentuata a utilizarii materiilor prime

trcerea de la utilizarea unor tehnici si tehnologii moderne la cele traditionale

crearea unei agriculturi duale

saracirea puternica a populatiei rurale

In 1997, guvernul a inceput aplicarea unui pachet de reformein agricultura, sprijinit de banca Mondiala printr-un imprumut de ajustare a sectorului agricol:

eliminarea subventiilor acordate sub forma primelor

liberalizarea preturilor produselor agricole

exporturile au fost liberalizate

a fost ridicata interdictia de vanzare a terenurilor agricole

au fost simplificate reglementarile privind arendarea

In prezent agricultura joaca rolul unui tampon ocupational; un rol de protectie impotriva saraciei extreme, in loc sa fie un factor important al cresterii economice. Acest rol al agriculturii private corespunde unui tipar de productie specific gospodariilor sarace, bazat pe diversificarea productiei.

Defrisarile legale si mai ales ilegale au modificat vizibil configuratia spatiului forestier, punand in pericol calitatea si starea peisajelor agricole, a comunitatilor satesti din zonele respective.

In concluzie este nevoie de o reala strategie de crestere economica de dezvoltare rurala care sa rezolve multitudinea problemelor ridicate si sa vizeze diversificarea activitatilor economice, restructurarea rapida a sectorului agricol privat.

Prioritatile vizeaza:

Restructurarea rapida a sectorului micilor producatori agricoli privati

Dezvoltarea agriculturii prin investitii in exploatarile agricole

Diversificarea bazei economice din spatiul rural

19)Spatiul agricol

Spatiul agricol definit ca intindere de pamant exploatata prin cultura plantelor sau/si cresterea animalelor,reprezinta cea mai importanta componenta a spatiului rural,ocupand o parte mai mult sau mai putin extinsa a acestuia si avand anumite limite impuse de conditiile de relief si pedoclimatice sau de dezvoltarea tehnicii si tehnologiei la un moment dat.

Ecosistemul agricol este o unitate functionala a biosferei,ca structura generala de criteriul unitatii antropice a biomasei furnizate,dependent energetic de sursele si mecanismele naturale de fixare si de transfer.

Spatiul agricol constituie ansamblul terenurilor muncite de o colectivitate sociala,unita prin legaturi familiale,culturale,prin traditii,mai mult sau mai putin vii.

Principalele functii indeplinite de spatiul agricol:

-producerea de materii prime alimentare si de alimente necesare aprovizionarii populatiei

-producerea de materii prime pentru industria prelucratoare

-conservarea resurselor de sol,apa,flora si fauna,dar si a echilibrului ecosistemelor

-sporirea si punerea in valoare a potentialului turistic prin conservarea patrimoniului peisagistic

-armonizarea functiilor sociale si culturale cu cea economica20)Amenajarea teritoriului-instrument principal in organizarea spatiului agricolAmenajarea teritoriului reprezinta ansamblul actiunilor de pregatire a unui teritoriu ,prin executarea lucrarilor de echipare,asanare,nivelare,defrisare etc. pentru a-l face corespunzator unor destinatii si functiuni stabilite prin studiile de organizare a teritoriului respectiv.

In conditiile gegrafice specifice romaniei circa 69% din terenurile agricole sunt terenuri aflate in panta,supuse proceselor de degradare a solului prin eroziune.La declansarea acestui proces distructiv participa mai multi factori dintre care cei mai importanti sunt: structura litologica,panta si interventiile antropice nechibzuite(defrisarile).

La alegerea schemelor de amenajare a terenurilor arabile din zonele colinare si montane trebuie sa se tina seama de anumite criterii:

-solele si/sau parcelele sa fie orientate si dimensionate in concordanta cu inclinarea,lungimea,forma,expozitia versantilor,cu conditiile pedo-litologice specifice.

-structura culturilor si rotatia acestora trebuie sa asigure capacitatea maxima de fixare si de protejare a solului,mai ales in perioada ploilor erozive

-latimea culturilor in fasii si distanta intre lucrarile antierozionale trebuie sa reduca eroziunea sub limitele tolerabile21)Dezvoltarea durabila agriculturii

In present agricultura romaniei se confrunta cu probleme grave de poluare,prezenta unitatilor industriale gigant,echiparea acestora cu instalatii si echipamente poluante au condus,pe suprafete intinse,la deteriorarea grava factorilor de mediu ,a echilibrului ecologic.

Poluarea cu praf de ciment a devenit o problema alarmanta,iar ploile acide ,formate pe oxizilor de sulf si azot eliminati de termocentrale,fabricile de acid sulfuric,ingrasaminte chimice.

O poluare grava prezinta si reziduriile si produsele petroliere.

Conceptual de agricultura durabila este relative recent si a capatat o circulatie la scara planetara prin tema centrala a dezbateriilor congresului XXI-lea al asociatiei internationale a economistilor agrarieni de la Tokio din 1994.

Agricultura durabila isi are fundamentarea in conceptual de bioeconomie care ia in considerare atat evolutia reala a fenomenului social-economic,schimbarile calitative,cat si factorii naturali ai evolutiei resurselor si problema mediului inconjurator.

Formarea unei agriculture durabile este un process de lunga durata,caruia ii trebuie puse bazele in present,intr-o viziune de perspective,tinand cont de contradictiile existente intre necesitati si sursele de capital,dintre preturile la producatori si consumatori..

23)Spatiul verde

Micile oaze de verdeata din deserturile de pietre ale peisajelor urbane sau din incinta statiunilor balneoclimaterice si climaterice ,padurile-parc si padurile de agreement din vecinatatea marilor aglomerari urbane,padurile din zonele montane,deluroase sau de podis etc,cu o diversitate impresionanta de functii,rezervatiile floristice constituie,toate la un loc spatiul verde.

Spatiul verde present in intravilanul asezarilor valorifica potentialul biologic si estetic al vegetatiei,reducand agresiunea mediului urban asupra populatiei.

Caracterizandu-se prin suprafete,amplasari in teritoriu national,amenajari si folosinte diferite,spatiile verzi se grupeaza in:

-spatiu forestier(padurea)

-spatiu verde intraurban(intravilan)

-spatiu verde de agreement si recreare periurban

24) Padurea componenta de baza a spatiului verdePadurea ocupa un loc deosebit de important in asigurarea resurselor si conditiilor necesare vietii,in conturarea peisajelor cu valoare estetica remarcabila.Ea reprezinta ecosistemul in care arborii formeaza counitatea dominanta.

Organizarea aturala a padurilor se bazeaza pe informatia genetica,pe posibilitatile de modelare a acesteia,care se exprima apoi sub forma unor subsisteme bine adaptate conditiilor naturale date.

Prezenta padurilor este dependenta ,in primul rand de factorii climatici,respective de relatia dintre regimul termic si regimul precipitatiilor,diferitele tipuri de paduri corelandu-se cu caracteristicile parametrilor climatici.

Padurile intertropicale-padurile umede permanente verzi,ecuatoriale a caror repartitie urmareste climatul ecuatorial,extinzandu-se acolo unde este asigurata o cantitate de cel putin 1500 mm precipitatii annual,iar temperature medie depaseste 20 grade Celsius.

26)Padurea si functiile de protectie a mediului

Padurea este si va fi principalul factor de protectie a mediului inconjurator,si implicit,a spatiului geografic,dar sic el mai important factor de mentinere a echilibrului ecologic.

Functia hidrologica si de protectie a apelor

-padurea prin prezenta ei pe mari suprafete,ocupand in intregime sau in mare parte bazinele hidrografice de diferite ordine,prin procesele fiziologice ale componentelor ei influenteaza puternic procesele hidrologice si deci circuitul apei in natura.-padurea intercepteaza o parte din apa precipitatiilor cazute deasupra ei,interceptia fiind influentata substantial de capacitatea de retinere a ploii de catre frunzis,ramuri si trunchiuri,care la randul ei este influentata de varsta padurii,marimea coronamentului,anotimp.

-scurgerea de suprafata(apa rezultata din precipitatiile care nu au fost interceptate ,nu s-au infiltrate in sol si nu s-au intors in atmosfera prin evaporatie sau evapotranspiratie) a unei cantitati de circa 100m3 de apa provenita din ploaie este de aproape 6 ori mai mare in teren deschis decat in padure.

Functia antierozionala a padurii

-padurile au constituit haina naturala ,protectoare ,a formarii si evolutiei invelisului de soluri in zonele forestiere

-cele mai afectate de eroziune si procese de versat sunt zonele intens defrisate la inceputul secolului al XX-lea in perimetrul muntilor si subcarpatilor Vrancei,Subcarpatii Getici,Podisul Central Moldovenesc etc.

-un Rol important in declansarea proceselor de degradare in urma desfiintarii padurilor a avut aplicarea legii din 1920-pe baza careia au fost despadurite coastele repezi ale zonelor deluroase in vederea infiintarii de islazuri comunale.Functia de protectie contra factorilor climatici

-prin existenta coronamentului paduea influenteaza asupra majoritatii parametrilor climatici,generand diferite efecte climatice

-orice padure influenteaza in primul rand asupra atmosferei interioare si isi creeaza pe fondul climatic local un microclimat propriu,de tip forestier,cu character de adapost,moderat termic,grad de umiditate atmosferica

-la nivelul tarii noastre padurile de protectie climatica sunt foarte reduse circa 17000 hectare.

Functia de asanare ,de purificare a atmosferei

-una dintre cele mai importante functii atat in Romania cat si pe plan mondial datorita faptului ca poluarea a devenit un fenomen de mare amploare asociata industrializarii intensive

-rolul de agent sanitar al fondului forestier se manifesta fie in mod direct,prin procesul de metabolism,fie indirect ,prin mijloace mecanice si fizice specifice arboretelor.

27)Organizarea si amenajarea spatiului forestier

Primul cod silvic romanesc a fost promulgat de Carol I ,constituind un prim pas in elaborarea unor documente oficiale privind gestionarea rationala a fondului forestier dintre prevederi impunandu-se:

-defrisarea padurilor supuse regimului silvic era interzisa,era oprita defrisarea padurilor cu functii de protectie,a zagazurilor si a malurilor sau a pamanturilor contra alunecarilor,eroziunilor si a napadarii nisipurilor

-administratia domeniilor padurilor statului era obligata prin lege sa intocmeasa la fiecare 2 ani o evidenta statistica a padurilor supuse regimului silvic-sanctiuni contraventionale pt taierea sau ridicarea fara drept lemn,pasunatul vitelor,distrugerea de plantatii

Codul silvic din 1910 a venit cu o serie de noi prevederi,importanta deosebita pentru soarta padurilor si pt organizarea si amenajarea corespunzatoare a spatiului forestier:

-stabilirea unor reguli care trebuie avute in vedere pt intocmirea unor amenajamente cu functii bine stabilite

-studierea atenta a conditiilor fizice si economice ale padurii pentru a lua cele mai adecvate,mai corespunzatoare masuri de intrebuintare,amenajare sau exploatare

-asigurarea regenerarii padurii cu specii de valoare

Un alt moment important a fost aparitia constitutiei din 1948 pricipalele atributii fiind:-conservarea si dezvoltarea fondului forestier

-igienizarea si curatirea padurii

-organizarea actiunilor de depistare,prevenire si combatere a bolilor si daunatorilor vegetatiei forestiere

-asigurarea unor exploatari rationale

28) Starea padurilor din Romania si dezvoltarea durabila

Dezvoltarea normala a padurilor poate fi stanjenita de numerori factori daunatori,care apar periodic sau accidental pe suprafete cu intensitati variabile.

Dupa natural or acesti factori se grupeaza in factori abiotici si factori biotici.

Starea de sanatate relativ proasta a arborilor,din padure poate fi explicate si prin prezenta secetei excessive din ultimul deceniu la care s-a adaugat poluarea,factorii agresivi,masuri de amenajare si organizate gresit aplicateSuprafata padurilor puternic afectate de poluare este de circa 100 mii hectare.In comparative cu tarile industrializate aceasta suprafata este relative mica,dar cu dinamica a intensitatii poluarii mult mai mare.

Zonele prioritare care ridica probleme de poluare a fondului forestier sunt:Baia Mare ,zlatna ,copsa mica,Ploiesti,borzesti,suceava.govora,targu mures, unde sufera chiar si speciile considerate rezistente gospodarirea padurilor din aceste areale,afectate de ploi acide,metale grele,pulberi generand probleme complexe.

29)Dezvoltarea durabila a fondului forestierLa reuniunea expertilor de la Geneva (24 ianuarie 1998) si Antalya (23 iunie 1998) s-au stabilit criterii si indicatori pan europeni pentru gestionarea durabila a padurii ,pe care Romania le-a inclus, in prezent in programele nationale proprii de administrare,conservare si exploatare a padurilor.

-conservarea si ameliorarea coresp a resurselor forestiere si a contributiei lor la ciclul carbonului

-mentinerea ecosistemelor forestiere cu rol hotarator in asigurarea sanatatii si vitalitatii populatiei

-mentinerea conservarea si sporirea biodiversivitatii in ecosistemele forestiere

-mentinerea si sporirea functiilor de protectie in gestionarea padurii

-incurajarea functiilor de productie ale padurii

-intretinerea sanatatii si vitalitatii fondului forestier

In cazul tarii noastre,marcata puternic de momentul decembrie 1989,un prim obiectiv ar fi perfectionarea structurilor institutionale de profil si promovarea legislatiei silvice,asigurarea cadrului legislativ prin elaborarea pe termen scurt,a actelor normative,referitoare la:-circulatia juridical a terenului forestier

-constituirea si administrarea ariilor protejate

-restrcuturarea regiei nationale a padurilor,ca urmare a aplicarii prevederilor legii fondului forestier din 1991

-subventionarea de catre stat a proprietarilor de paduri private30)Spatii verzi intraurbane si periurbane

-totalitatea unitatilor de spatiu existente in perimentrul urban si in zona periurbana constituie intr-o structura spatio-functionala unitara in functie de factorii naturali,social-economici si de mediu construit,sistemul spatiilor verzi urbane si periurbane.

Spatiul verde intraurban si periurban se caracterizeaza prin:

-existenta unui cadru vegetal natural sau amenajat

-existenta unui cadru construit cuprinzand amenajari si dotari corespunzatoar unor activitati cultural-sportive si recreative ale populatiei

Spatiile verzi intraurbane mai ales influenteaza puternic si pozitiv microclimatul urban specific prin oxigenarea si purificarea aerului,reducerea valorilor amplitutidinilor termice ale aerului si cresterea umiditatii relative ale acesteiaSpatiul verde urban si periurban constituie un mediu favorabil pt practicarea numeroaselor forme de recreere:repaus relative sau plimbari,diferite activitati sportive si artistice,jocuri pentru copii,etc.

Clasificarea spatiilor verzi intraurbane:

-scuarurile

-gradinile(orasenesti,de cartier,gradina complexului de locuit)

-gradinile botanice si zoologice

-spatiile verzi aferente cailor de circulatie din oras,de-a lungul cursurilor de apa,din jurul unor dotari publice.

Spatii verzi de folosinta speciala cu acces limitat care apartin unitatilor industriale,de invatamant,culturale,sanitare si curative,locuintelor individuale etc

Spatii verzi cu profil specializat:gradinile botanice,parcurile dendrologice,gradinile zoologice,gradini de trandafir

Spatii verzi cu profil de protectie:cuprind plantatiile de consolidare a terenurilor,plantatiilor de protectie a cursurilor de apa,plantatiile de protectie contra poluarii si impotriva fenomenelor meteorologice nefavorabile.

Spatii verzi cu profil de recreere cotidiana31)Principalele tipuri de spatii verzi urbane

Scuarurile sunt unitati de spatii verzi cu dimensiune mica destinate odihnei de scurta durata sau realizarii unui effect decorative deosebit.

Dupa perioada de timp cat isi exercita functiile,scuarurile sunt:permanente,temporare si provizorii.

Destinatiile pentru care au fost integrate in peisajul urban sunt si ele multiple:

-odihna de scurta durata

-loc de odihna pentru copii

-loc decorative dar si de conversatie

Parcurile-spatii verzi autonome,sau mai rar aferente unor monumente importante,cu o suprafata de cel putin 20 hectare si cu o mare complexitate functionala necesitand o administrare proprie.

Parcurile pot fi specializate(parcurile istorice,) sau nespecializate (orasenesti).

In general un parc trebuie sa fie accesibil pt locuitorii zonei careia se adreseaza.In organizarea parcurilor indifferent de tipul acestora pt a asigura eficienta maxima trebuie sa se tina seama atat de optiunile si nevoile utilizatorului principal cat si de cele ale vizitatorului oarecare:

-utilizarea parcului

-in ceea ce il priveste pe vizitator

Gradinile-unitati verzi cu suprafete intre 3 si 10 hectare care au ca functie principala recreerea locuitorilor din raza de deservire ,sunt incluse in spatiul locuirii in cvartetele de locuinte,au utilizare zilnica.

Gradina de cartier-un element component al spatiului ambiental al locuirii,un spatiu verde grupat

Gradinile orasenesti-au functii asemanatoare parcurilor dar si gradinilor cu profil specializat(gradinile zoologice botanice)

Gradinile botanice si zoologice-sunt organizate in scopuri stiintifice dar indeplinesc si functii de recreere.,sanitara,decorativa,educativa.

33)Spatiul turistic.ConceptSpatiile turistice sunt sisteme spatio-temperale generate de existenta unui potential turistic natural si/sau antropic,de prezenta unei baze de primire si a fluxurilor turistice,care interactioneaza si se conditioneaza reciproc,in prezenta unor factori economico-sociali si culturali specifici,factori ce reglementeaza si influenteaza dezvoltarea sistemului respectiv.

Tipologia spatiului turistic in general si la nivelui romaniei in special poate fi abordata in diferite maniere,plecand de la criterii cantitative si calitative,care se bazeaza cu precadere pe intensitatea fenomenului turistic:

-prezenta spatiala a turismului,respective intensitatea fluxurilor turistice,gradul de frecventare a spatiului si structura acestuia in raport cu alte forme de ocupare,cu care turismul poate coexista

-caracteristicile diverselor amenajari turistice si impactul lor asupra mediului geografic

-caracteristicile functionale ale spatiului turistic,ale centrelor de primire turistica:turistic specializat sau turistic polivalent

-specificul componentelor geografice generatoare de fluxuri turistice

34)Zonarea turistica a Romaniei

Zonarea turistica se contureaza ca un process obiectiv care urmareste delimitarea unor spatii geografice cu conditii favorabile derularii fenomenului turistic,tinand cont de calitatea resurselor turistice,de profilul diferitelor spatii.

Tinand seama de amplasarea si concentrarea spatiala a obiectivelor turistice,de valorificarea si functionalitatea potentialului turistic,lucrarile de specialitate folosesc,la nivelul tarii noastre,urm trepte taxonomice:

-obiectivul turistic-constituie categ taxonomica cea mai mica care este reprezentata de o singura unitate de un singur element cu carcater turistic al carui potential constituie o valoare de atractie.(cheile turzii,lacul sfanta ana,lacul rosu,castelul peles)

-localitatea turistica-reprez o asezare urbana sau rurala in care sunt mai multe obiective turistice constituie in puncte de atractie a turistilor(alba iulia,slanic prahova,agapia,bran)

-complexul turistic se suprapune territorial peste o suprafata restransa,care concentreaza insa un numar mai mare de obiective diferite mai mult sau mai putin isolate si chiar localitati sau centre turistice(complexul turistic mangalia,semenic,trei ape,paraul rece)

-arealul turistic-la acest nivel taxonomic suprafata teritoriului se extinde cuprinzand numeroase obiective si complexe turistice(delta dunarii,muntii poiana rusca,rucar bran)

-regiunea sau provincial turistica-este o categorie cuprinzatoare reprezentata de un teritoriu intins si se caracterizeaza printr-o concentrare evidenta a obiectivelor turistice in care sunt incluse massive forestiere,ape,forme de relief variate,centre,complexe turistice.M.Iancu pe baza analizei fondului turistic si utilizarea acestuia a delimitat teritoriul romaniei 23 de zone,departajate in 3 categ:

-zone de interes turistic international(bucuresti brasov)

-zone de interes national(ceahlau,maramures)

-zone de interes local sau regional(vrancea,bacau,mures)35)Tipuri de spatii turisticeTipul balnear

Marile (marea neagra) si lacurile,apele minerale si namolurile reprezinta,atunci cand conditiile naturale permit,importanti factori de dezvoltare si de localizare turistica,chiar daca caracterul balnear este mai mult sau mai putin evident si deseori asociat cu alte tipuri de turism.Formele de ocupare si de organizare ale spatiului variaza in functie de conditiile naturale,de mostenirea istorica de societatea de primire

Tipul balnear- litoral

Spatiul turistic balnear-litoral simbolizeaza spatiul de desfasurare a vacantelor majoritatii turistilor autohtoni si straini,in lunile de vara,imaginea marii albastre fiind factorul cel mai important de atractie.

Valorificarea potentialului turistic al litoralului romanesc ,prin activitatile turistice organizate incepe in a doua jum a sel XIX cand pe malul lacului techirghiol sunt amenajate stabilimente balneare si se ridica primele hoteluri.

Actiunea demarata in 1966 a avut in vedere organizarea si dotarea coresp a plajelor si zonei litorale.S-a avut in vedere:

-protectia zonelor a caror frumusete naturala,val istorica sau estetica se recomand a fi ocrotite

-evitarea sentimentului de sufocare de tip urban

-alegera unor solutii arhitectonice deosebite

-limitarea circulatiei autovehiculelor

-crearea unor elemente de animatie pe mare si pe uscat

-amenajarea si consolidarea falezelor

-crearea de plaje artificiale si ocrotirea celor naturale

Tipul balneoclimateric specializat

Spatiile turistice balneoclimaterice specializate sunt generate de prezenta apelor minerale din zona montana si deluroasa,a lacurilor sarate prezente in zona cutelor diapire,in steeple aride din estul campiei romane sau in zona litorala a marii negre.

Utilizarea medicala a resurselor balneare si climaterice este in continua crestere in toate tarile europene,deoarece solicitarea crescanda a organismului (indeosebi in mediul urban) ,asociata cu cresterea ponderii bolilor cu character de uzura,a bolilor de nutritie,a afectiunilor determinate de solicitarea ritmurilor biologice necesita remedii naturale de prevenire si combatere.

Avand in vedere rolul statiunilor balneoclimaterice,se impune tot mai mult educarea unor categorii largi de populatie,in sensul desprinderii masurilor profilactice primare.

O importanta deosebita in organizarea statiunilor prezinta:

-utilizarea unei arhitecturi de vacanta de mare atractie ,in functie de configuratia terenului fiind alese solutiile arhitectonice cele mai corespunzatoare.

-introducerea alaturi de procedurile balneoclimaterice,a tratamentelor cu medicamente originale,romanesti

-modernizarea instalatiilor de crenoterapie prin constructia unor buvete,unor baruri de distribuire a apelor minerale

36)Tipul montan de dominanta albaAlpii ,din Franta pana in Iugoslavia,constituie principalul bastion al sporturilor de iarna din Europa,cu circa 1500 de statiuni,peste 5,5 mil de paturi,in jur de 13000 de mecanisme de urcat mechanic si mai mult 6000 km/de partii amenajate.

La elaborarea unei strategii de amenajare si dezvoltare turistica trebuie sa tina seama,in primul rand,de realitatile teritoriale ale tarii si zonelor ei si de determinarile cantitative si calitative ale acestora.

Din literature de specialitate se cunosc 3 tipuri principale de localizare a statiunilor montane:

-localizare periferica respective la periferia oraselor,in apropiere de massive montane cu conditii prielnice practicarii sporturilor de iarna-localizare liniara care urmeaza culoarele naturale de penetratie in munte,dezvoltandu-se statiuni cu axe rutiere.

-localizare terminala care se dezvolta in zonele alpine

38)Obiective turistice grupa Nordica

Bisericile din lemn din Maramures,Bisericile pictate din nordul Moldovei,muzeul satului sighet

39)Obiective turistice din carpatii orientali-grupa Central i Carpai Sudici ai Curburii

Vulcanii noroiosi,barajul siriu,rezervatia naturala valea zimbrilor,statiunea montana cheia,cascada putna,lacul negru,manastirea casin,lacul sfanta ana,cheile bicazului,lacul rosu,salina praid,lacul ursu.40.Localizati si fixate pe harta obiectivele turistice din: grupa Bucegi si Fagaras

Bucegi

Pestera Ialomitei (alt. 1660m). Pestera Ialomitei este o mare excavatie in peretele sudic al Muntelui Batrina, ce cade in V. Ialomitei, la intrarea acesteia in cheile Pesterii. Adincimea totala a portiunii usor accesibile este de 475 m, fundul fiind situat cu 60 m mai sus de gura pesterii

Babele si Sfinxul. Sunt monumente ale naturii situate pe platoul Bucegilor. Despre aparitia lor s-au format legende si teorii.Unii cercetatori apreciaza ca agenti modelatori au fost apa si vantul cu sprijinul inghetului si dezghetului

Castelul Peles (Sinaia) - a fost construit intre anii 1875-1883 fiind folosit de regele Carol I ca resedinta de vara; dupa moartea acestuia (1914) devine muzeu. Construc\ie monumentala, in exterior, castelul este realizat in stilul Renasterii germane

Crucea Eroilor Neamului este situata in saua masivului Caraiman, chiar pe marginea abruptului catre Valea Seaca, la altitudinea de 2291 m, fiind unica in Europa atit prin altitudinea amplasarii, cit si prin dimensiuni: crucea propriu-zisa are o inaltime de 28 m si doua brate de cite 7 m fiecare.

Cascada Urlatoarea este un deosebit punct de atractie. Se afla sub poalele Jepilor, deasupra Poienii Tapului, unde paraul se arunca si cade de la o inaltime de circa 15 m.

Fagaras

Complexul feudal fortificat de la Fagaras , a carui constructie a inceput la sfarsitul secolului al XlV-lea si se continua, prin adaugiri succesive, pana la mijlocul secolului XVI, a fost precedat de o fortificatie din lemn, inconjurata cu un sant si val de pamant, atestata arheologic pentru secolul al XH-lea

Biserica Evanghelica Actuala biserica a fast ridicata in anii 1842-1843, dupa ce edificiile anterioare au fost distruse rand pe rand in incendii.

Biserica reformata Construita in anul 1712, biserica adaposteste, chiar la intrare, doua valoroase coloane; in interior se gasesc un amvon cu o frumoasa decoratie sculptata in piatra si o orga veche.

Biserica Sf. Treime Dupa ce, in anul 1723, li s-a rapit biserica, ctitorie brancoveneasca, romanii ortodocsi fagaraseni s-au vazut nevoiti sa-si ridice alta. inceputa in anul 1782, noua biserica a fost terminata un an mai tarziu, iar turnul acesteia abia in 1791, Documentele zidirii bisericii, gasite cu ocazia repararilor efectuate in 1395, atestau ca mesterii zidari fusesera brasoveni. Biserica este pastratoarea unor valori artistice , intre care amintim doua icoane pictate in ulei in 1725.

Biserica roma no-catolica si manastirea franciscanilor Desi inca din secolul al XV-lea este atestata o manastire romano-catolica la Fagaras, cu o alta locatie, constructia actualei biserici si manastiri a fost terminata in anul 1737.

41.Localizati si fixate pe harta obiectivele turistice din : Parang si Retezat

Parcul National Retezat (38.138 ha).A fost infiintat in anul 1935 prin initiativa omului de stiinta Alexandru Borza, primul parc national din Romania cu o rezervatie stiintifica exclusiva - Gemenele (1.840 ha).

Trasee turistice in Parang Retezat : Cascada Loloaia, Lacul Bucura (cel mai mare lac glaciar din tara),Varful Peleaga (cel mai mare din Muntii Retezat si al 6-lea din Romania), Varful Retezat, Lacul Stanisoara, Lacul Galesu si Lacul Zanoaga (cel mai adanc din Muntii Retezat)

Cetatea Colt - construita probabil de-a lungul secolului XV de catre familia Cande, mai sunt evidentiate doar turnul, donjonul si zidul de incinta . Reprezinta posibila locatie a actiunii romanului "Castelul din Carpati" de Jules Verne.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa (foto) - pe teritoriul comunei Sarmizegetusa se gasesc ruinele vechii capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Castelul Santamaria Orlea - castelul este plasat pe teritoriul comunei Santamaria Orlea, localitate daruita de Ioan Corvin de Huniade fiilor lui Ioan Cande. Construit pe malul Raului Mare in secolul XVI, este monumentul cel mai bine pastrat din zona.

In cadrul acestor complexe glaciare se impun versanti povarniti, creste secundare zimtate si abrupte, numeroase lacuri glaciare. Sunt peste 30 de lacuri glaciare, cele mai importante fiind:

- Mandra, in complexul Rosiile, situat la cea mai mare altitudine-2148 m

- Rosiile, cel mai extins si cel mai adanc-3,7 ha si 17,6 m adancime

- Calcescu, la 1942 m cu 3,02 ha si 9,3 m adancime

- Gauri la 1940 m

- Iezerul Parang la 1880 m cu o suprafata de 4587 mp si 1,72 m adancime

Principalele atractii ale zonei sunt: Pestera Muierilor, care are o lungime totala de 3600 m, din care se pot vizita aproximativ 1000 m.. Se spune ca pestera era locul de refugiu al femeilor si copiilor atunci cand regiunea era atacata de hoardele barbare.

Pestera lui Pahomie sau Pestera Polovragi este un vechi meandru subteran al raului Oltet, situat chiar la intrarea In Cheile Oltetului. Cu o lungime de 9000m, cuprinde numeroase si variate galerii adanci ce formeaza un adevarat labirint. Potrivit unei vechi legende, aici ar fi locuit zeul suprem al geto-dacilor, Zamolxis iar picaturile ce se preling pe turturii de piatra, sunt lacrimile varsate de zeu dupa cucerirea Daciei de catre romani. De altfel, pe varful de deasupra, exista ruinele unei cetati dacice.

Cheile Oltetului este una dintre cele mai spectaculoase atractii turistice din zona. Inca de la intrare te copleseste frumusetea peisajului. Peretii abrupti de stanca, situati la 3-4 m distanta la baza si 10-15m la varf, sunt ciuruiti de zeci de grote inaccesibile. Pe partea stanga a pasului curge cristalin, si totusi zgomotos, Oltetul, in care, la orele diminetii, poti avea sansa unui spectacol nemaivazut: pastravii inoata in amonte, sarind peste micile cascade formate de pietrele din rau.

42.Localizati si fixate pe harta obiectivele turistice din : Carpatii Ocidentali

Apuseni :

Cascada Iadolina

Cascada Evantai

Cascada Moara Dracului

Cascada Rchiele (Vlul Miresei)

Cascada Sritoarea Ieduului

Cascada Vrciorog

Cascada Ptrhieti (Bucini)

Cetile Ponorului

Cetile Rdesei

Cheile Galbenei

Cheile Rmeilor

Cheile Ordancuii

Cheile Turzii

Cheile Turului / Turenilor

Izbucul Tuzului

Izbucul Coteul Dobretilor

Lacul Fntnele

Lacul Floroiu (Valea Drganului)

Lacul Leu

Lacul Tarnia

Petera Coiba Mare

Petera Coliboaia

Petera Hodobana

Petera Meziad

Petera Mgura

Petera Porile Bihorului

Petera Poarta lui Ionele

Petera Scrioara

Petera Urilor

Petera Huda lui Papar

Petera Poarta Zmeilor

Petera Vrtop

Petera Vntului

Piatra Galbenei

Rezervaia natural Padi ara Moilor

Banat :

Regiunea Banat este valoroasa din punct de vedere al monumentelor si al obiectivelor turistice. Iata doar cateva dintre frumusetile judetului Timis: Castelul Huniade, cel mai vechi monument din Timisoara, in prezent Muzeul Banatului, Domul Romano-Catolic este considerat a fi cea mai unitara si reprezentativa constructie baroca a Timisoarei, Palatul Dicasterial, Castelul Banloc, Teatrul National, Castelul Contelui de Mercy, Pestera Albastra, etc.

Partea de Banat a judetului Hunedoara adaposteste Cetatea Deva si Castelul Magna Curia (in Deva), Sarmisegetusa (in orasul Hateg), Cetatea Banita (Petrosani), Cetatea Blidaru (Orastioara de Sus). In judetul Mehedinti, puteti vizita Cetatea Medievala Severin (Drobeta Turnu Severin), Rezervatia Cazanele Mari si Mici (Dubova), Rezervatia Locul Fosilifier Bahna (Ilovita) si Svinita.

Poiana Rusca:

Castelul Corvinilor - Cetatea Hunedoara

Castelul de Hunedoara

Manastirea Prislop

Parcul General Ioan Dragalina

43.Centre si obiective ruristice in Transilvanaia si Brasov

Transilvania - castelul Bran Turismul in Transilvania ofera o mare diversitate, de exemplu castelul Bran situat la mai putin de 30 km de Brasov, presupusa resedinta a printului Vlad Tepes, cel care a constituit sursa de inspiratie a legendei lui Dracula.

In Transilvania, langa Deva, se afla Castelul Huniazilor, reconstruit in secolul al XV-lea, in stil gotic, de catre Voievodul Iancu de Hunedoara. Acesta l-a inzestrat cu turnuri si contraforti amintind de castelele de pe Loara.

44.Localizati principalele centr si obiective turistice din : Porisul Moldovei

Moldova este o zona complexa in ceea ce priveste atractiile turistice. Muzee precum cele de Arta, Etnografie, Stiinte ale naturii, Istorie, Case Memoriale Calistrat Hogas, George Toparceanu , Mihail Sadoveanu, Ion Creanga.

Moldova este si foarte cunoscuta datorita manastirilor si bisericilor deosebit de frumoase: Biserica Domneasca, Manastirile Neamt, Agapia, Cetatuia, Golia, Hadambu, Sf. Stefan cel Mare, Varatec, Mitropolia din Iasi, etc.

Monumente istorice de vizitat in Moldova sunt: Cetatea Neamt (Targu Neamt), Palatul Cnejilor (Masivul Ceahlau), Cetatea medievala de la Gadinti - Roman. Cei care vor sa se trateze pot opta pentru statiunea statiunea Durau, Slanic Moldova. Desigur, sa nu uitam si de o minunatie naturala in inima Muntilor Ceahlau - Cascada Duruitoare.

45.Localizati principalele centr si obiective turistice din : Delta,Dobrogea si Litoral

Dobrogea este celebra datorita deschiderii catre mare - a litoralului si a Deltei Dunarii. In judetul Constanta puteti admira frumuseti naturale precum lacul Techirghiol, complexul natural de la Gura Dobrogei, format din trei pesteri - Limanu, Liliecilor si La Adam, rezervatiile naturale Dunele marine de la Agigea, Cheile Dobrogei, Canaralele de la Harsova (rezervatie geologica si paleontologica), Canaraua Fetii (rezervatie de fauna), Padurea Hagieni. Dobrogea este foarte populara datorita statiunilor turistice de pe litoral: Costinesti, Eforie Nord, Eforie Sud, Jupiter - Cap Aurora, Mamaia, Mangalia, Neptun - Olimp, Saturn, Venus.

In Constanta, Dobrogea, exista muzee si lacasuri de cult deosebite precum Muzeul de Stiinte Naturale (cu Acvariul, Delfinariul, Planetariul si Observatorul astronomic), Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie, Muzeul de Arta, Muzeul Marii, Muzeul Marinei, Moscheea din Constanta, Catedrala ortodoxa din Constanta, moscheea Sultan Esmahan din Mangalia (sec. XVI), Manastirea Dervent, Manastirea Basarabi.

Nici Tulcea, Dobrogea nu se lasa mai prejos in ceea ce priveste atractiile turistice: Cetatea Enisala, Lacul Razelm, Monumentul Independentei, Piata Civica, Institutul de Cercetari Eco-Muzeale, Muzeul de Istorie si Arheologie, Muzeul Satului Dobrogea de la Enisala, Catedrala Sf. Nicolae, Casa de Cultura, Galeriile de Arta ale Fondului Plastic.

Sa nu uitam de faimoasa si mirifica Delta a Dunarii, cu cele 3 brate: Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe.

46. Localizati principalele centr si obiective turistice din : Campia Romana

Cei care ajung in Muntenia se pot delecta cu numeroase obiective turistice. De exemplu, puteti vizita: Curtea de Arges, Vulcanii Noroiosi, Sarata Monteoru, Sarea lui Buzau, Focul Viu, Complexul Curtea Domneasca , Turnul Chindiei, Muzeul Golesti Targoviste, Vulcana Bai - statiune balneoclimaterica cu izvoare printre cele mai iodurate din Europa.

O mare atractie in Muntenia o constituie Muntii Bucegi. Multi iubitori de munte aleg aceasta zona pentru petrecerea unei vacante deosebite si datorita numeroaselor obiective: statiunea Busteni, Cascadele Urlatoarea si Caraiman, Cheile Zanoagei Mari, Babele. Remarcabila este si statiunea Sinaia, de unde nu trebuie sa plecati fara a vizita Castelul Peles si Pelisorul din Muntenia.

Masivul Piatra Craiului se intinde si in aceasta parte, detine cel mai spectaculos peisaj de creasta calcaroasa din tara si adaposteste Cheile Dambovicioarei.

47. Localizati principalele centr si obiective turistice din : Campia de Vest

Cetati: Antica Ziridava (comuna Pecica), Medievala Soimos, Arad (judetul Arad), Cetatea Oradea (Oradea), Dezna (Moneasa), Finis (Finis), Ineului (Ineu), Siria (Siria), Cetatile Ponorului (Padis);

Cascade in Crisana: Iadolina, Moara Dracului, Cascada Saritoarea Iedului, Valul Miresei - Muntii Vladeasa;

Pesteri: Ghetarul Focul Viu (Muntii Bihor), Meziad (Beius), Ursilor (Pietroasa), Vantului (Suncuius);

Manastiri si biserici in Crisana: Feredeu (Radna), Gai (Arad), Hodos-Bodrog (Arad), Radna (Radna), Manastirea Sfintei Cruci (Oradea), Biserica cu Luna (Oradea), Biserica Rosie (Arad) ;

Defilee: Crisul Alb, Muresului;

Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Galbenei;

Izbucul intermitent de la Calugari - monument al naturii, Muntii Apuseni;

Muzee in Crisana: Muzeul de Arta Arad, Muzeul Tarii Crisurilor, Palatul Vulturul Negru (Oradea), Palatul Cultural (Arad), Castelul Savarsin (Savarsin).

Pe langa toate acestea, turistii vor descoperi ca in Crisana se pot practica o serie de activitati, ideale pentru petrecerea timpului intr-un mod cat mai placut: excursiile montane, sporturile de iarna vanatoare, calarie, pescuit, catarare si expeditii inedite in pesteri, tratamente la statiunea Baile Felix din Crisana.

48.Ce este spatiul industrial?

Este o componenta a spatiului geographic si reprezinta o concentrare de unitati de producite industrial,mijloace de transport,spatii de depozitare,spatii pentru administrarea si servirea acestora.

Este un spatiu afectat de industrie atat din punctual de vedere al caracteristicilor sale,cat si functional integrandu-se in spatiul urban,periurban si rural.

Dupa revolutia industrial ,a devenit un element fundamental al economiei.

49.Ce tipuri de spatii industrial exista?

Industrii legate de resursele natural sunt acelea care apropierea de materii prime constituie primul factor de localizare,pentru a evita cheltuielile de transport. Ex : siderugia,rafinarea petrolului

Industrii libere cu multiple optiuni de localizare,care practica produse foarte elaborate ,pentru care exigentele in privinta fortei de munca primeaza ,materile prime avand un volum redus,iar infrastructura un rol important.

Industrile induse sau industrial complementare care apar pentru a complete nevoia marilor intreprinderi de semifabricate si care se supun exigentelor tehnice ale acestor nevoi ale pietii.

50.Relatia dintre industrie si oras

Intre industrie si oras exista o serie de interdependente care sunt influentate de tendintele mondiale,dar mai ales de contextual istoric si de obiectivele economice si sociale ale tarii.Industria a avaut un rol hotarator in in dezvoltarea sistemului urban.

Platformele industrial se pot organiza,in intravilan sau in afara lui,iar prin structura productiei se gru[peaza in platform cu o singura ramura sau cu mai multe ramuri

Au aparut noduri de concetrare fie in prezenta materilor prime,fie de atractia marilor centre urbane.

Prin anii 60 a aparut exurbanizarea,un process ce se refera la distanta dintre situl urban al intreprinderii si cel din afara orasului.Transferul activitatii industrial in imediata apropiere a oraselor.

Multe firme cauta sa se instaleze in metropole,importante centre finaciare si politice.

Anul 89 a constituit o reala si brusca rupture in relatia industrial-urbana.51.Spatiul urban

Este un spatiu intens populat,cu un inalt grad de concentrare si organizare,care se dezvolta in anumite conditii de timp si teritoriale,gratie convergentei fortelor de productie si in permanenta opozitie cu satul.

V.Mihailescu o forma de organizare a spatiului geographic in vederea concentrarii,prefacerii si redistribuirii bogatiilor si a energiilor sociale

Orasele sunt formatiuni spatiale distincte,prin modul de organizare teritoriala,dar mai ales prin functiile comericale si indstriale,ce se afirma ca un system economico-geografic.

Elemente comune:

Tendinta de a se opune permanent conceptului de sat

Concetrarea considerabila a a populatuiei si locuintelor

Existenta unui numar minim de locuitori

Un cadru si un mod de viata specific,ce ofera un confort social ridicat,diferentiat si totodTA specific sub aspectul muncii,cazarii,deservirii,echiparii

Concentrarea activitatiilor economico neagricole,accentual punandu-se pe industrie,comert,administratie,servicii.

52.Natura si caracteristiciile spatiului urban

Este un spatiu geographic inainte de toate,care se defineste printr-o serie de propietatii metrice.Deasemene cunoaste o dezvoltare tridimensioanala crestere de inaltime,in suprafata si in intesnitate

Este un spatiu fizico-geografic ,care se caracterizeaza printr-un relief anume,o structura geografica a subsolului sau,o retea de ape de suprafata si subterane,un climat specific,o vegetatie specifica.Clima influenteaza evident arhitectura urbana

Este de aemenea un spatiu economic,care orzinta cele mai mari densitati de investitii si echipamente pe unitatea de suprafata.Care formeaza o retea de intrari si iesiri.

Prin ofertele si cerirle zilnice se mai constituie si piata muncii.aceasta ofera o reala mobilitate profesionala si permeabilitate sociala

Spatiul urban este un spatiu social

Este un spatiu adaptat.Este vorba de o adaptare si o interactiune reciproca intre spatii si nevoile rezultate din activitatiile economico-sociale

Este un spatiu perceput si locuit diferit in functie de nivelul lor de viata,varsta si pregatire a lor,locul de rezidenta si de munca etc

De asemnea este lolcul multipelor conflicte si contradictii.

53.Orasul Ecologic

Orasul ecologic se individualizeaza prin masura in care considerentele de mediu inconjurator sunt esentiale si primare in elaborerea deciziilor de la nivel public si privat.O politica eficenta va trebuii sa fie insotita de schimbari majore in stilul de viata .in particularitatile de mediu urban si in sectorul industrial si al serviciilor

Sectorul privat are cel mai mare potential de inovatie in sfera productiva si de servicii ce pot solution problemele de mediu.

Construirea orasului ecologic nu reprezinta o perogrativa a statului.dar acesta va crea pana la urma cadrul necesar reglementarii,stimulente si planificare strategia.Se poate spune ca acest oras va aprea cand comunitatile si intreprinderile vor investii in viitor

Conceptul de oras ecologic asigura o legatura intre politicile de mediu si cele economice.

54.Organizarea spatiului urban al Bucurestiului

In zona centrala a Bucurestiului, desconsiderarea spatiului public, chiar considerarea sa ca spatiu rezidual, isi face inca simtita prezenta, in pofida proiectelor demarate pentru anumite arii, totusi relativ restranse. Arhitectura,atunci cand este pusa in valoare prin amenajarea spatiului adiacent si/sau iluminat pe timp de noapte ,rar este considerata ca parte a unui traseu, si nu in mod singular. In centru, exista anumite institutii care se evidentiaza din acest punct de vedere, dar zona centrala este astfel perceputa in fragmente diferentiate, intre care trecerea se face brusc. Surprinzatoare este diferenta dintre tipurile de cladiri, unele apartinand centrului, iar altele periferiei, toate prezente in acelasi loc, si parand ca nu mai deranjeaza pe nimeni. Unitare aici sunt obiectele de afisare publicitara, care invelesc spatiile in poleiala unei realitati alternative, apartinand unei alte zone culturale, si care prin dispunere si dimensiuni ne ajuta sa nu mai intelegem nimic din succesiunea imaginilor orasului.

In ansamblu, spatiul urban central bucurestean are o expresie trista, determinata atat de administrarea incoerenta, cat si de gesturile marunte ale oamenilor, care uneori cauta cosuri de gunoi, uneori arunca direct tigara pe strada. Sentimentul de siguranta,atat de ravnit in societatea actuala, depinde in egala masura de aspectul spatiului urban si de comportamentul celor care il folosesc, iar noi avem de lucru in ambele domenii

56.Exemplificati la alegere,evolutia unui oras in amenanjareCutremurul din 1977 a schimbat Bucuretiul ntr-un mod care ne-a apropiat de standardele mondiale, la nivel rezidenial. Dintr-un ora n care blocurile erau doar la strad, ascunznd case vechi i drpnate, ntr-unul cu o dezvoltare rezidenial echilibrat i civilizat. Catastrofa a adus progresul, iar schimbrile s-au ntmplat ntr-un ritm pe care nici mcar cei zece ani de boom imobiliar nu au reuit s l reediteze.

Dintre cele 700.000 apartamente construite de regimul comunist n aproximativ 9.000 blocuri, aproape jumtate au fost construite dup cutremurul din 1977, conform datelor de la Institutul Naional de Statistic. Mai precis, 300.000 locuine construite n puin peste un deceniu. Cele mai multe dintre ele au fost grupate lng marile bulevarde care fac legtura dintre cartiere i centrul oraului.

Dup regimul comunist, s-au construit doar 800 blocuri n zece ani

Conform datelor INS, n perioada 1971-1980 au fost date n folosin 2.938 blocuri de locuine, cu 65% mai mult dect n deceniul anterior

n anii '80, au fost finalizate 2.653 blocuri

Iar dup cderea regimului comunist, numrul de proiecte s-a redus considerabil, pn la circa 800 blocuri n perioada 1991-1999