1

BISERICA ORTODOXA ROMANA

“ SF. PROOROC ILIE “

CLUJ – NAPOCA

BORSAN RALUCA <raluk_10205@yahoo.com

Locatie : Str. Tarnavelor nr. 4 , din cartierul Marasti , localitate Cluj-Napoca , jud. Cluj

Fotografia a fost facuta in ziua de vineri, 26.10.2007, cand s-a sarbatorit Sf. Mare Mucenic Dimitrie,

Izvoratorul de Mir.

2

Descriere a imaginii :fotografia este realizata in ziua de sambata 27.10.2007 cand a fost sarbatorit

Cuviosul Dimitrie cel Nou, ale carui moaste sunt la Patriarhia Romana .

In imagine este surprins momentul terminarii Sf. Slujbe.

3

Fotografia este realizata duminica, in 28.10.2007, in timpul desfasurarii Sfintei Slujbei.

Imaginea a surprins incheierea Sfintei Slujbe, moment in care credinciosii mergeau sa primeasca de la

preot Sfanta Anafura. Fiind duminica, participantii la slujba sunt, mai numerosi in comparatie cu

celelalte zile din timpul saptamanii.

Din observatia realizata rezulta ca marea majoritate a credinciosiilor au fost persoane in varsta, dar

acest fapt nu este unul neobisnuit si la alte Biserici, existand acelasi fenomen.

4

Hramul Bisricii

Biserica poarta hramul "Sf. Prooroc I1ie", sarbatorit la 20 iulie.

Ocrotitorul bisericii este singurul dintre proorocii Vechiului Testament care are sarbatoare cu ’’tinere" (

cu roşu in calendar ), viata lui fiind relatata in Sfanta Scriptura in cartile Regilor (3 Regi 17 - 19, 4 Regi

1-2). Noul Testament pomeneşte numele Proorocului Ilie de 30 de ori. Acest hram este destul de rar

intalnit la bisericile "de mir", fiind insa des intalnit la manastiri ( Sf. Ilie fiind considerat un precursor al

monahismului creştin ).

Pictura Bisericii

Biserica este in curs de pictare de catre o echipa de pictori bisericeşti, condusa de Preotul Tuluc

Damian din loco Mociu, jud. Cluj. Stilul picturii este cel bizantin clasic, scenele fiind zugravite dupa

Erminia bizantina, in tehnica fresca ( suport de pasta de var stins amestecat cu calti de canepa, peste

care se picteaza cu pigmenti din oxizi amestecati cu un lapte de var).

Scenele pictate:

1.Altar: O scena de mari dimensiuni – ’’Impartaşirea Apostolilor", Sfinti Ierarhi Romani, Sfinti Ierarhi

ai Bisericii, scene reprezentand ideea de jertfa (jertfa lui Avraam, jertfa lui Ilie, a lui Cain şi Abel, Cina

de Taina, Cina de la Emaus ş.a.)

2. Naos: Sfinti Mucenici şi Doctori tara de arginti, iar in cele doua abside laterale Invierea şi Naşterea

Domnului.

3.Pronaos: Sfinti Cuvioşi, Sfinti Romani ( Voievozi şi Marturisitori), Scene din Noul Testament (

minunile Mantuitorului), iar pe peretele dinspre apus (spre ieşirea din biserica) scene din viata Maicii

Domnului.

4.Tinda: Sfinti Cuvioşi, Hristos Emanuel (copil), portretele lerarhilor noştri (IPS Bartolomeu al

Clujului, PF Patriarh Teoctist).

Iconostasul bisericii are forma clasica, cu patru registre. Se afla in curs de pictare, de catre

iconarul Gabriel Solomon din Cluj-N. Icoanele sunt pictate in stil bizantin, pe suport de lemn grunduit,

in tehnica "pigmenti cu emulsie de ou". Scenele pictate sunt urmatoarele:

Registrul I: Icoanele Imparateşti (Mantuitorul, Maica Domnului cu Pruncul) Pe uşile imparateşti: scena

Bunei- Vestiri .Pe uşile diaconeşti: Sf. Diaconi Stefan şi Lavrentie, Sf. Arh. Mihail şi Gavriil; Icoana

hramului ( Sf. Ilie ) şi Sf. loan Botezatorul.

Registrul II: cele 12 Praznice Imparateşti.

Registrul III: Cei 12 Apostoli.

Registrul IV: Proorocii Vechiului Testament (medalioane).

Exista pe mijloc un registru vertical care cuprinde trei scene mari:

- "Maforyon" ( Icoana lui Hristos netacuta de mana omeneasca ), "Deisis" şi Maica Domnului

Oranta.

5

Istoricul parohiei.

Parohia "Sf. Prooroc Ilie" ia fiinta in 1991 fiindu-i arondata o jumatate din cartierul Maraşti,

delimitata de strada Aurel Vlaicu. Prima Sf. Liturghie in biserica parohiala s-a slujit la 14 septembrie

1991 la Ziua Inaltarii Sfintei Cruci. Constructia bisericii parohiale de pe Str. Tamavelor nr. 4 a inceput

insa in anul 1984 printr-o hotarare a autoritatilor comuniste din acele vremuri. Astfel, nu s-a acceptat ca

in arhitectura exterioara sa apara forma de biserica ortodoxa traditionala, ci aceasta trebuia sa se

incadreze in ansamblul de blocuri cu patru nivele, in forma de hala, acoperiş clasic, fara turle şi cruci

care ar fi deranjat regimul comunist. Primii preoti care au slujit aici au fost Preot Cosmuta Ştefan ca

preot paroh şi Preot Neculai Buda.

In 1994 prin numirea Preot Neculai Buda ca paroh la Parohia "Naşterea Domnului" din

cartierul Gheorgheni, este transferat ca slujitor Preot Ghit Gheorghe. In anii 90 parohia trece printr-o

perioada de organizare şi amenajari interioare la cladirea bisericii. Peste constructia tip "bloc" a

bisericii este adaugat un acoperiş din tabla zincata avand doua turle ascutite deasupra pronaosului.

Incepand din 23 martie 2005 functia de preot paroh este preluata prin concurs de catre Preot

Istrate Vasile. In prezent parohia cuprinde mai multe strazi din cartierul Maraşti, In zona numita "Intre

Lacuri" avand aproximativ 2000 de familii de credincioşi ortodocsi, preot paroh fiind Preot Istrate

Vasile iar ca slujitori Preot Cosmuta Stefan şi Preot Ghit Gheorghe.

In biserica parohiala se desfaşoara ample lucrari de pictura executata de catre o echipa de

pictori bisericeşti condusa de Preot Tuluc Damian. De asemenea, se picteaza impresionantul iconostas (

care are 12 m lungime si 7 m Inaltime, avand patru uşi diaconeşti) lucrare realizata de catre tanarul

iconar clujean Gabriel Solomon - Stefan.

Programul liturgic saptamanal cuprinde: zilnic Sf. Liturghie si vecernia, Sf. Maslu de obste

vineri seara, Vecernia Mare si Acatistul Sf. Ilie sambata seara, intalnire cu tinerii parohiei miercuri

seara. La subsolul bisericii isi desfasoara activitatea Parohia “Sf. Ilie Iorest , Sava Brancovici si Iosif

Marturisitorul” pentru credinciosii cu deficiente de vorbire si auz , condusa de Pr. Petrescu Adrian care

slujeste in fiecare duminica , la un altar special amenajat , Sf. Liturghie in limbajul mimico-gestual.

6

Consiliul Parohial:

Epitrop:Ilca Vasile, epitrop de onoare: Opriş Nicolae.

Consilieri: Prof. univ. dr.Onet Traian, Alb Nicolae ( casier ), Borşan Valer, Cristea Dumitru, lng.

Crişan Ilie, Hosu luliu, Ivaşcau Gheorghe, Moldovan loan, Moldovan Petru, Riza Leontin, Sarmaşan

Vasile, Ing. Seras Dinu, Suciu Alexa (din partea As. Oastea Domnului).

Comitetul Parohial: Borşan Maria - preşedinte executiv, Berindan Marcela, Bota Adriana, Dutu

Susana, Ignat Maria, Gurzau Amalia, Oltean Parasca, Ardelean Natalia, Pagleşan Luminita ( din partea

As. Oastea Domnului ), Pintilie Mariana, Pop Mihaela, Riza Maria, Rus Maria, Todean Viorica,

Vidrean Eugenia, Hosu Floarea, Micu Viorica.

7

8

BISERICA ORTODOXA ROMANA

“SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL”

CLUJ-NAPOCA

Locatie: str. Primaverii, cartier Manastur, Cluj-Napoca, Jud. Cluj

Descrierea pozei: a fost facuta sambata, in data de 27.10.2007 cand a fost sarbatorit

Cuviosul Dimitrie cel Nou si surprinde credinciosii care ies de la Sfanta Slujba

Cele doua imagini au fost facute in data de 27.10.2007

9

Pima imagine a fost facuta inaintea savarsirii Sfintei Slujbe a Cununiei, de aceea Bisrica este goala,

invitatii urmand sa intre dupa miri.

10

A doua imagine surprinde momentul in care mireasa si mirele inta in Biserica, fiind urmati de restul

invitatilor.

11

Se observa ca mireasa intra prima in Biserica la bratul nasilor, iar in spate este mirele, insotiti de cele

doua nase.

Scurt Istoric al Bisericii Petru si Pavel:

1.01.1990- Adunarea Parohiala hotaraste construirea Bisericii cu Hramul “Sfintii Apostoli Petru si

Pavel”. Proiectul monumentalie construiri e realizata de o echipa condusa la acea vreme de ahitectul sef

al judetului, Radu Spanu si inginerul Stefan Pintea.

6.05.1990- se pune piatra de temelie a noii Biserici. Oficiaza Sf. Liturghie fostul Arhiepiscop Teofil

Henrineanul. Au fost prezente importante personalitati culturale si politice ale municipiului, impreuna

cu reprezentati ai cultelor romano-catolice si reformate.

1990-1991- se desfasoara operatiunile de excavare si turanare a fundatiei (1991).

1992-1993-incepe zidirea Bisericii, incredintata Trustului de constructii “Transilvania”. In 1993 se

atinge cota 0.

1994-incep lucrarile de amenajare a demisolului: tencuieli, mozaic si tavan casetat, executata de firma

“Clusium”.

19.06.1994- de Sfintele Rusalii, Inalt Presfintia Sa Bartolomeu Anania sfinteste demisolul Bisericii.

12

1995-1996- se continua lucrarile de constructie ajungandu-se in 1996 la primul rand de balcoane din

cele trei proiectate.

1997- se toarna primul nivel de balcoane si se continua zidirea pana la nivel cor II.

1998- se toarna jumatate din al doile rand de balcoane si terasa principala Est.

1999- 2000- sase case ale scarilor, iar pe latura de Est se ajunge la cotele finale(22m).

2001-2002- zidurile Sfantului Altar ajung la cota maxima si se toarna placile pentru cele doua turle ce

vor incadra cupola Altarului.

2003-2004- se completeaza lucrarile pe latura de Est, preconizandu-se pentru anul 2004 inceperea

turnarii cupolei Altarului.

De-a lungul anilor, Biserica din Manastur s-a bucurat, pe langa intai statatori ai Arhiepiscopiei ,

de prezenta a Eminentei Sale Eberhart Rentz, fost Episcop al Episcopiei Evanghelice din Stuttgart

(Germania) si a succesorului acestuia, Episcopul Gerhard Meyer, Inalt PreaSfintia Sa Victorin, fost

Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din Statele Unite si Canada, PreaSfintia Sa Iustinian

Chira al Maramuresului si Satmarului, PreaSfintia Sa Iustin Sigheteanul Episcop-vicar al

Maramuresului si Satmarului, PreaSfintia Sa Calinic Argatu al Argesului, etc.

Preotii slujitori ai acestei Biserici sunt: Preot Paroh Vasile Raus, Preot Radu Onac, Preot Vasile

Bancos si Preot Nicolae Maja.

***

In aceasta cercetare dorim sa studiem modul in care este perceput fenomenul de secularizare

atat din perspectiva preotilor cat si a credinciosilor. Pornind de la studierea literaturii de specialitate

(referitoare la secularizare si putere), vom incerca sa observam cum se desfasoara aceste doua

fenomene, cat si aspecte cu privire la modurile de constructie ale celor doua Biserici, sursele de

finanatare si socializarea credinciosilor in spatiul determinat.

In partea a doua a cercetarii ne-am propus sa analizam fenomenul de secularizare si cel de

putere, asa cum sunt ele vazute, atat in literatura de specialitate, dar si de catre oamenii de azi ai

Bisericii Ortodoxe. Pentru acest scop am pornit de la studiul literaturii de specialitate.

Conform Simonei Nicoara (2005), secularizarea insemna “o afirmare lenta a detasarii

progresive a sacrului de profan, a religiosului de politic, fara ca politicul sa-l refuze pe cel dintai; a

insemnat si confiscarea bunurilor Bisericii. Analiza secularizarii insemna confruntarea religiei si

Bisericii cu realitatile contradictorii, cu rezistentele de care s-au lovit din partea Societatii si a Statului.”

Autoarea este de parere ca religia a invins magia prin secolul al XVIII-lea, iar religia a fost,mai apoi,

invinsa de stiinta in secolul al XIX-lea. Peter Berger intelegea prin secularizare “realizarea unui proces

istoric in care sectoarele cele mai numeroase ale activitatii umane s-au detasat de influenta institutiilor

religioase si de inchisoarea sacrului” (Simona Nicoara, 2005).

Rene Remond (2003) vede in secularizare un proces de delimitare clara a puterilor intre Stat si

Biserica, aceastea formand azi doua abstractii distincte si una singura cum era in timpurile stravechi.

13

Secularizarea este, asadar, un proces istoric complex, care se inscrie in campuri diferite ale cunosterii:

cel teologic, sociologic, istoric, filosofic, politic si economic. Acest concept a aparut in lucrari

stiintifice din anii ’50-’60, cand a aparut ideea ca modernizarea a condus intr-o maniera fatala la

declinul religiei. Termenul de secularizare a fost in ultima jumatate a secolului alXX-lea o tema

abordata cu predilectie de sociologi. Acestia au fost interesati de deplasarile sacrului sau de experiente

ale sacrului. In acest context, e importanta ideea lui Max Weber ce vorbeste despre ”dezvrajierea

lumii”, care a insemnat eliminarea sacrului religios ca unica tehnica a salvarii omului. Religia a pierdut,

treptat, rolul unifiant al valorilor si influenta prioritara asupra comportamentelor politice si sociale

(Max Weber, 2003).

In “Etica protestanta si spiritul capitalismului” Max Weber (2003) a aratat ca exista un efect

practic al religiei in nasterea capitalismului, intre conduitele si motivatiile muncii, pe de-o parte si

credintele religiei pe de alta parte.

La randul sau, Peter Berger considera, si el, ca protestantismul a creat valorile secularizarii,

cand reforma protestanta a fost considerata un moment important al secularizarii. El spune ca si

crestinismul latin a favorizat procesul de secularizare pentru ca a mentinut rigid, in Evul Mediu,

distinctia dintre societatea civila si cea religioasa. Autorul considera ca un rol important in acest proces

l-a avut si Biserica Catolica prin:

o Luptele Bisericii contra umanismului Renasterii (“afacerea Giordano Bruno”);

o Luptele Bisericii contra stiintei experimentale (“cazul Galileo Galilei”);

o Luptele Bisericii contra filosofiei rationaliste (Descartes) sau materialiste (Enciclopedistii);

o Luptele Bisericii contra emanciparii politice (cazul “Revolutiei Franceze”).

La randul sau Sandu Frunza (2003) preciza ca una dintre cele mai discutatate probleme privind

modernitatea este ce a secularizarii.Teoria secularizarii conform careia modernitatea trage dupa sine un

declin al religiei in societate si in viata indivizilor, Berger considera ca modernitatea are efecte

secularizatoare dar, in acelasi timp a dat nastere unor puternice miscari anti-secularizare. O

schimatizare a teoriei secularizarii se intalneste la J. Casanova, care evidentiaza existenta a 3 trasaturi

in intelegerea acestei trasaturi “separarea religiei de politica, stiinta, economie; reducerea religiei la

sfera privata;scaderea rolului social al credintelor, actiunilor si institutiilor religioase”(Frunza, 2003).

Cauzele secularizarii sunt oarecum diferite in conceptia multor oameni de stiinta, pentru unii

individualismul a amenintat baza comuna a credintei si comportamentul religios, iar rationalitatea

secolului Luminilor a facut sa dispara un numar mare de obiective ale religiei, altii spun ca

protestantismul e responsabil de stingerea si disparitia sacralitatii traditionale, iar altii vorbesc de cauze

sociologice ca trecerea de la un mediu natural la unul tehnic, dezvoltarea sistemului industrial modern.

Se vorbeste despre doua feluri de secualizare si anume:

o Secularizare obiectiva ce are doua aspecte: faptul ca anumite sectoare ale societatii (sfera

politica, educatia) s-au sustras autoritatilor religioase, controlului si influentei sale; pe de alta

14

parte secularizarea apare drept procesul prin care sectoare intregi ale culturii s-au sustras

simbolurilor religioase, ducand treptat la disparitia motivelor religioase din arta, filosofie,

literatura;

o Secularizarea subiectiva a insotit procesele obiective ale secularizarii, precum secularizarea

economica si politica, deconfesionalizarea, procese care au antrenat modificari ineviatbile in

constiinta.

Secularizarea priveste domenii diverse ca: politica, stiinta, filosofia. In ceea ce priveste

domeniul filosofiei, se spune ca secularizarea este legata de secolul al XVI-lea XVIII-lea cand se

vorbeste despre teoriile contractului social si filosofia Luminilor, Kant vorbeste in acest sens despre o

“iesire de sub tutela divina”, cand omul devine responsabil de sine. Apare termenul de autonomie ce

semnifica o distantare de autoritatea traditiei, autoritate care fusese fundamental crestina. Pentru Hegel,

Reforma , si in special Luther, a constituit un moment crucial in Istoria Gandirii, pentru ca atunci ar fi

iesit la iveala conceptul de liberatate umana. Unii filosofi considera ca, constiinta unama sfarseste prin

a se identifica cu realitatea totala si absoluta, iar altii au constatat ca timpul nostru este cel al lepadarii

de zei, iar dion acesta perspectiva secularizarea ar fi absenta sau lipsa de Dumnezeu (“Dumnezeu este

mort”).

Marcel Gauchet (2006), vorbeste despre “iesirea din religie”, evitand termeni de laicizare sau

secularizare, ca fiind trecerea intr-o lume in care religiile continua sa existe, dar in interiorul unei

forme politice si al unei ordini colective pe care nu le mai determina. Citandu-l pe Portalis, autorul ne

atrage atentia asupra unui lucru, in ceea ce priveste legatura intre stat si Biserica si anume: “nu trebuie

sa confundam niciodata religia cu statul (religia este o societate a omului cu Dumnezeu, iar statul este

societatea oamenilor intre ei)”.

Referitor la aceasta tema putem vorbi si depre lucrarea lui Goffman (2004), “Aziluri”, unde se

vorbeste despre asezamintele sociale definite ca niste locuri in care se desfasoara cu regularitate

anumite tipuri de activitati. Autorul le denumeste institutii totale si le imparte in 5 categorii (una dintre

ele cuprinzand si institutiile religioase).

Termenul de disciplina si modul in care functioneaza acesta este regasit si in cartea “A

supraveghea si a pedepsi” al lui Foucault (2005). In capitolul “Panoptismul”, autorul explica clar

modul in care erau supravegheati si disciplinati indivizii aflati in acest sistem (elevi, detinuti, bolnavi).

Sistemul presupune o contructie circulara, care, in centru are “un turn de observatie”. Indivizii din acest

tip de asezamant erau constienti ca pot fi mereu obervati, fapt ce-i determina la un anumit tip de

comportament.

Mark Haugaard (1996) conceptualizeaza puterea ca fiind un conflict, un concept orientativ

folosit ca o incercare normativa de analiza si defini democratia. Termenul “putere”a fost popularizat de

Steven Luke’s in “Power: a radical view” (1974). Autorul, citandu-l pe Robert Dahl, considera ca

puterea denota conflict (conflict inatlnit si in viata de zi cu zi).

15

Referitor la putere, Foucault (2005) spune ca aceasta inseamna “forme de dominatie, forme de

aservire care functioneaza local, in diverse institutii”, avand propriul mod de functionare. Autorul isi

pune intrebarea: “care sunt noile mecanisme de putere pe care crestinismul le introduce in lume,

valorizand acele interdictii care erau deja recunoscute si acceptate?” Aceasta putere se numeste

“pastorat”, adica existenta in ineriorul societatii a unei categorii de indivizi cu totul deosebiti care sunt

considerati pastori in raport cu ceilialti indivizi. Functia principala a puterii pastorale este de a face bine

in cel mai material sens al termenului., asigurand subzistenta indivizilor si a grupului. Puterea

pastorului consta tocmai in aceea ca are autoritatea sa-i “oblige” pe oameni sa faca tot ce trebuie pentru

mantuirea lor: mantuirea obligatorie.

Oliver Clement, in “Puterea credintei” (2005), spune ca istoria omenirii a fost mereu ravasita de

puterea credintei. Prin faptul insusi de a exista, orice om este detinatorul unei puteri, dar puterea

suprema este detinuta de Dumnezeu.

Rene Remond vorbeste despre o relatie intre religie si societate, prima fiind clar determinata de

credintele personale ale indivizilor, iar cea de-a doua de regimurile politice existente in diferite

perioade, de aceea se poate afirma ca dimensiunea religioasa implica si una sociala.

Parerea autorilor referitoare la secularizare se suprapune, ei fiind de parerere ca aceasta este

separarea religiei de politica, stiinta, economie; reducerea religiei la sfera privata;scaderea rolului social

al credintelor, actiunilor si institutiilor religioase. Preotii, la randul lor, sustin parerile autorilor, iar noi

impartasim, in mare masura, aceleasi idei.

Pentru a realiza partea de teren, am mers la cele doua Biserici si am facut atat oservatie

participativa cat si interviuri. Am participat la mai multe slujbe atat in timpul saptamanii cat si

duminica, iar in urma observatiilor facute am constat o asemanare intre cele doua biserici si anume:

o In timpul saptamanii participa la slujba mai putine persoane decat duminica si in zilele de

sarbatoare .

o Persoanele in varsta participa intr-o proportie si cu o frecventa mai mare la slujba decat

tinerii.

o La ambele Bisericii exista cutia milei in care se strang bani de la credinciosi si cutia cu

donatii pentru contructia Bisericii.

o Preotii slujitori ai ambelor Biserici sunt cate trei.

o O alta asemanare este oficierea slujbei atat dimineat cat si seara , cat si la sarbatori.

Am constatat si multiple deosebiri intre cele doua Biseici si anume:

o Biserica din Marasti este situata intr-o zona mai retrasa a cartierului spre deosebire de cea

din Manastur , care este asezata intr-o zona centrala.

o Biserica din Marasti are realizata toata contructia ,pe cand cea din Manastur are realizat

mai putin de jumatate din constructie.

16

o Datorita faptului ca in zona Bisericii din Manastur se afla un numar mai mare de locuitori

care apartin Bisericii exista mai multi credinciosi care participa la slijba , pe cand la cea din

marasti participa mult mai putini .

o O alta diferenta pe care am observat-o este situarea altarelor raportat la intrarea in Biserica:

la cea din Manastur este situat in dreapta, pe cand la cea din Marasti este situat in fata ,

chiar daca ambele sunt orientat spre Rasarit.

o Biserica din Marasti oficiaza slujbe si pentru surdo-muti la susolul Biserici.

o La Biserica din Manastur aceasta este deschisa de dimineata pana seara , pe cand la cea din

Marasti doar de la ora 8-12 iar seara de la 17-19.

o Persoana care vinde produse bisericesti i cadrl Bisericii din Marasti este chiar preoteasa , pe

cand la cea din Manastur , este un angajat special pentru a vinde aceste obiecte.

In ceea ce priveste a doua metoda de culegere a datelor (interviul) am discutat atat cu unul

dintre preotii ambelor Biserici cat si cu 4 enoriasi de la fiecare Biserica(am incercat sa luam si persoane

mai apropiate precum preoteasa si omul de la lumanari dar si mai indepartate).

Ambii preoti au ajuns sa profeseze din vocatie nu din motive economice,materiale : “aceasta

este o chemare a lui Dumnezeu , nu te poti face preot , ci devii preot”.

Referior la modalitatea prin care au obtinut acesta slujba exista o diferenta: preotul din Marasti

a fost numit prin concurs la biserica respectiva, pe cand cel din Manastur a fost repartizat dupa ce a

slujit 11 ani ca diacon la Catedrala din Cluj si a fost asistentul episcopului.

Biserica din Marasti a fost asezata intr-o zona ascunsa, retrasa pentru a nu se vedea din strada

principala si a nu “deranja regimul comunist”, ea existand acolo inca din anul 1984. Statul a fost cel

care a construit pana la “stadiul in rosu”, iar restul a fost realizat prin donatiile de la credinciosi. Spre

deosebire, la Biserica din Manastur locul a fost donat de Stat in anul 1990, cand a fost pusa si piatra de

temelie(si sfintit locul) cand regimul comunist deja cazuse. A fost primita si o suma de bani cu care s-a

realizat constructia de temelie si care au ajuns pt ridicarea cladirii vreo 5 ani.

La ambele Biserici preotii se aratau multumiti de participarea credinciosilor la treburile

gospodaresti, dar donatiile nu le considerau suficiente, mai ales la Biserica din Manastur unde, pentru

terminarea cladirii este nevoie de foarte multi bani (“miliarde”). Donatiile sunt primite in general de la

sponsori si, in cea mai mare parte, de la credinciosi, dar pentru ca ei nu sunt foarte instariti doneaza

destul de putin in comparatie cu nevoile Bisericii. Cei care doneaza cel mai mul sunt tinerii, cei pana la

50 de ani pentru ca ei muncesc si “isi permit”; batranii doneaza si ei, dar mai putin.

Chiar daca nu au posibilitatea sa-i supravegheze in totalitate pe credinciosi, preotii sunt

multumiti de comportamentul acestora si de felul in care ei respecta timpul slujbei.

Preotii considera in general ca “magia, religia si stiinta nu sunt elemente ce se pot amesteca.

Exista totusi o legatura stransa intre religie si stiinta –stiinta descopera azi ceea ce religia a descoperit

17

de mii de ani”. Ambii preoti sunt de acord ca azi nu mai putem vorbi despre magie, ea fiind o practica a

vremilor apuse.

Din discutiile avute reiese ca cei doi preoti cad de acord si in privinta secularizarii, ei nefiind de

acord cu aceasta pentru ca o considera un proces prin care Biserica isi pierde din consistenta,

“imbratisand lumea cu tot modernismul ei”, “o separare intre lume si Dumnezeu”.

Preotii nu sunt de acord cu faptul ca modernizarea ar duce la declinul Bisericii: “Biserica are

reguli, indiferent de moda ea ramane”.

Parintii spirituali considera ca liberatea poate fi privita din 2 aspecte: pe cand stiinta crede ca

liberatatea reprezinta lipsa limitelor, religia este de parere ca omul este liber doar atunci cand este fara

pacat: ”omul liber este cel izbavit de pacate”.

Preotii sunt acord cu curentele filosofice conform carora “omul sfarseste in momentul in care se

identifica cu realitatea absoluta”, insa gresala este ca “doresc sa devina dumnezei fara Dumnezeu”. In

ceea ce priveste ideea ca Dumnezeu este mort, preotii sunt de parere ca totul porneste de la ideea lui

Nietzsche, care spune ca “omul cand e mort sufleteste considera ca si Dumnezeu e mort”. Ateistii

sustin aceasta idee, preluata si de comunisti (Ceausescu).

Referitor la putere, preotii sustin ca ei nu au alta putere asupra credinciosilor decat aceea de a

“lega si dezlega omul de pacate”, “Dumnezeu fiind cel care are puterea absoluta”. In cadrul Bisericii se

realizeaza, astfel o ierarhizare a puterii: Dumnezeu- preot-credinciosi.

Din inerviurile realizare credinciosilor, am ajuns la urmatoarele concluzii:

o Desi sunt credinciosi care participa la slujba in fiecare zi, majoritatea oamenilor merg la

Biserica numai duminica;

o Unii credinciosi sunt de parere ca trebuie sa participe numai la slujbele Bisericii de care

apartin, iar altii, mai putini, conisdera ca este interesant sa mearga si la alte Biserici.

o Majoritatea oamenilor nu stiu cum a fost ales locul destinat locasului.

o Si credinciosii sunt de accord cu preotul referitor la banii din care a fost realizata

constructia: au primit bani si de la Stat, dar si enoriasii au participat cu donatii.

o Daca la Biserica din Manastur mai sunt persoane care vorbesc si nu sunt atente in timpul

slujbei, la cea din Marasri nu se intampla des sa se vorbeasca in timpul slujbei. Astfel, timpul

alocat rugaciunii este utilizat diferit de participantii celor doua Biserici.

o Oamenii sunt de parere ca odata botezati de preot, este pacat sa creada in magie sau

vrajitorie, ei respectand credinta in Dumnezeu.

o Credinciosii, mai ales cei mai in varsta, considera ca evolutia stiintei nu este benefica

pentru religie, tinerii acordand mai mare atentie calculatorului de exemplu decat Bisericii. Dar nu

ajung pana acolo sa creada ca religia va fi invinsa(asa zice si preotul).

o Referitor la liberatatea indivizilor, s-a constatat ca cei mai multi oameni considera ca

doar credinta il face pe om liber, prin fapul ca Dumnezeu ii da liberatatea de a alege.

18

o Credinciosii cred ca preotul nu detine putere asupa lor, dar el are influenata si se poate

implica in vietile lor, el trebui es aajute omul sa se mantuiasca, sa-l indrume in acest scop.

19

20

Bibliografie:

1. Clement, O. (1999)- Puterea Credintei, ed. Pardora, Targoviste;

2. Foucault, M. (2005)- A supraveghea si a pedepsi, ed. Paralela 45, Pitesti;

3. Foucault, M. (2005)- Lumea e un mare azil. Studii despre putere, ed. Idea Design &

Print, Cluj-Napoca;

4. Frunza, S. (2003)-Fundamentalismul religios si noul conflict al ideologiilor, ed.Limes,

Cluj-Napoca;

5. Gauchet, M. (2006)- Iesirea din religie. Parcursul laicitatii, ed Humanitas, Bucuresti;

6. Goffman, E. (2004)– Aziluri, ed. Polirom, Iasi;

7. Haugaard, M. (1997)- The constitution of power, University Press, Manchester;

8. Nicoara, S. (2005)- O istorie a secularizarii. De la Cetatea lui Dumnezeu la cetatea

oamenilor, ed. Accent, Cluj-Napoca;

9. Remond, R. (2003)- Religie si Societate in Europa. Secularizarea in sec. alXIX-lea si

XX, 1780-2000, ed Polirom, Iasi;

10. Weber, M. (2003)- Etica protestanta si spiritul capitalismului, ed. Humanitas, Bucuresti;

11. www.googleearth.com

ANEXE

Dictionar:

21

Absida: indipere de obicei semicirculara destinata altarului in bisericile crestine. Absidele laterale sunt

asezate de o parte si de alta a naosului si adapostesc cele doua strani in care slujesc cantaretii bisericesti

si in care se pastreaza cartile de slujba.

Vesmantar: incapere in altar in care se afla de obicei un dulap in care se pastreaza vesmintele preotilor.

Proscomidiar: Mica incapere in altar in care preotul slujeste partea tainica, de inceput, a Sfintei

Liturghii, numita "proscomidie", adica pregatirea darurilor de paine si vin aduse de credinciosi.

Biserica "de mir": biserica pentru credinciosii "mireni", adica pentru credinciosii obisnuiti ai unei

parohii, care nu fac parte din ierarhia Bisericii. Se numesc "biserici de mir" spre a se deosebi de

bisericile "de manastire" in care traiesc monahi (calugari) si care au un regim special de viata si

rugaciune.

Erminie: cartea clasica dupa care se picteaza o biserica ortodoxa, in care sunt prevazute scenele care

trebuie pictate, cum trebuie pictate, ce tehnici se folosesc, cum se picteaza fiecare sfant etc.

Sfinţi Mucenici: Sfinti care şi-au dat viata pentru credinta creştina şi pentru invatatura Domnului Iisus

Hristos.

Sfinti Doctori fara de arginti: sfinti care au fost medici si care vindecau bolnavi fara sa ceara pentru

aceasta bani sau alta rasplata.

Sfintii Cuviosi: Sfinti care au fost monahi (calugari) si care au trait viata aspra in post si rugaciune, in

manastiri sau in pustie.

Sfintii Miirturisitori: Sfinti care si-au dat viata marturisind credinta crestina ortodoxa.

Usi impiiriitesti: Usile din mijlocul iconostasului prin care se intra in altar si prin care au voie sa intre

doar episcopii, preotii si (in anumite momente) diaconii. In vechime prin aceste usi putea intra si

imparatul.

Usi diaconesti: usile laterale de intrare in altar, prin care intra de obicei diaconii si paraclisierul.

Praznice imparatesti: Sarbatorile inchinate unor evenimente din viata Mantuitorului si a Maicii

Domnului.

Deisis: Icoana reprezentandu-L pe lisus Hristos pe tron, avandu-i de o parte si de cealalta, in picioare,

pe Sf. loan Botezatorul si pe Maica Domnului (in greceste "deisis" inseamna rugaciune).

Maica Domnului Oranta: Maica Domnului Rugatoare (tip iconografic ).