CURS DE NUTRIŢIE

. Studiul 6 .

dietetică şi dietoterapie *

alimentaţia vegetariană *

informare şi dezinformare *

dr. Valentin Nădăşan

2

3

CAPCANA DIETELOR OMNIPOTENTE

. Dietetică şi dietoterapie .

Introducere

Experţii din toată lumea recunosc astăzi că alimentaţia nesănătoasă este un factor de

risc semnificativ în apariţia unor forme de cancer. Pe de altă parte, nutriţioniştii consideră că

anumite modificări ale regimului alimentar pot contribui la prevenirea într-o măsură

semnificativă a bolilor canceroase, a bolilor cardiovasculare sau a altor boli. Din nefericire,

nutriţia este un domeniu în care se fac şi o mulţime de afirmaţii exagerate. Aproape fiecare

deceniu lansează câte o dietă despre care se pretinde că are efecte miraculoase pentru

vindecarea uneia sau a mai multor boli grave. Multe dintre curele dietetice promiţătoare s-

au dovedit nişte capcane în care au căzut cei care căutau cu disperare un ultim fir care să le

redea speranţa de viaţă. În cursul de faţă vom învăţa ce înseamnă dietoterapia, ce este

tratamentul dietetic şi care este deosebirea dintre cele două. Vom vedea câteva exemple de

cure dietoterapeutice neştiinţifice şi vom afla câteva principii generale care ne pot ajuta să

discernem între metodele dietoterapeutice care se pretind a fi ştiinţifice şi cele care se

bazează în mod real pe dovezi ale ştiinţei.

Ce este dietoterapia?

Prin dietoterapie se înţelege în sens strict, administrarea unui regim alimentar în

scop terapeutic şi se confundă cu noţiunea de tratament dietetic. Totuşi, în conştiinţa opiniei

4

publice, dietoterapia este legată mai degrabă de folosirea unui regim alimentar sau a unor

alimente particulare ca mijloace exclusive sau aproape exclusive de vindecare a unor boli.

Ce este tratamentul dietetic?

Prin tratament dietetic se înţelege un regim alimentar care asigură hrana într-o

formă adaptată unor condiţii speciale, de boală şi este o parte importantă a îngrijirilor

medicale. În unele boli cronice, regimul alimentar ocupă un loc important chiar principal şi

de durată. De exemplu, regimul hipolipidic – sărac în grăsimi - constituie o componentă de

bază a tratamentului aterosclerozei. În alte afecţiuni, cum ar fi de exemplu faza acută a bolii

ulceroase, regimul dietetic are rol adjuvant şi este aplicat pentru o perioadă limitată, fiind

un mijloc de cruţare a aparatului digestiv. Pentru a beneficia de regimul dietetic potrivit,

colaboraţi cu medicul specialist sub a cărui observaţie sunteţi. Regimurile dietetice nu

trebuie confundate cu aşa-numitele cure dietoterapeutice.

Ce sunt „alimentele-medicament”?

Sondajele arată că 94% dintre consumatori sunt de acord că anumite alimente pot

avea efecte favorabile care întrec rolul lor nutriţional.1 Când se vorbeşte de dietoterapie, în

primul rând se au în vedere diverse regimuri sau cure alimentare speciale şi folosirea unor

alimente cu proprietăţi speciale, numite „alimente-medicament”. Multe cure dietoterapeutice

sunt promovate sub lozinca atribuită lui Hipocrate: „Alimentele voastre să fie

medicamentele voastre şi medicamentele voastre să fie alimentele.” În categoria

„alimentelor-medicament” au fost încadrate de-a lungul timpului foarte multe fructe –cum

ar fi strugurii - sau legume şi verdeţuri – cum sunt de exemplu ceapa şi usturoiul. Usturoiul

1 http://www.eatright.org , American Dietetic Association, Functional foods, Postition Statement

5

este renumit pentru efectele benefice asupra sănătăţii în general. Există mai multe studii

care au arătat că populaţiile care consumă mai des usturoi în alimentaţia lor suferă mai rar

de anumite boli canceroase. Promovarea suplimenţilor sau a altor produse pe bază de

usturoi ca tratament pentru boala canceroasă nu este încă motivată, pentru aceasta fiind

necesare studii aprofundate.2

Cât de ştiinţifice sunt curele dietonaturiste?

Începând de la diete simple, formate dintr-un singur fel de fruct sau legumă şi

terminând cu cele mai complicate regimuri alimentare, aproape că nu există limită pentru

curele imaginate şi încercate pentru tratarea bolilor. Probabil cele mai renumite cure

dietoterapeutice sunt cele pentru vindecarea bolilor canceroase şi cele pentru slăbire.

Majoritatea sunt nedovedite ştiinţific şi se bazează pe explicaţii fanteziste, speculative sau

pe mărturia personală a unor cazuri despre care se pretinde că s-au vindecat în urma

curelor respective. În cele ce urmează vom prezenta câteva exemple ilustrative.

- Cura de struguri (Brandt). Cura de struguri constă din cinci etape: prima etapă - post de

2-3 zile; a doua etapă de 1-2 săptămâni – cura de struguri; în etapa a treia se adaugă

fructe, roşii şi lapte prins; în etapa a patra regimul se completează cu legume, salate, nuci,

miere, ulei de măsline şi alte produse lactate dar nimic fiert sau gătit; în sfârşit, dacă

pacientul se simte bine, în ultima fază se poate trece la alimentaţia mixtă în care se permit

alimente gătite la masa de prânz.

Autoarea acestei metode susţine că fiecare mlădiţă de viţă este „receptorul viu al

magnetismului cosmic”. Deşi în prezent se cunosc cel puţin două substanţe din struguri cu

2 http://www.cancer.org ,American Cancer Society, Garlic

6

efecte promiţătoare asupra unor boli, cea mai înţeleaptă atitudine faţă o astfel de dietă

rămâne prudenţa.3

- Regimul Gerson. Regimul Gerson este o componentă a unei metode de tratare a

cancerului întemeiată de Max Gerson, un medic de origine germană emigrat în SUA. El a

susţinut că boala canceroasă poate fi vindecată cu o dietă fără sare, cu sucuri de fructe,

legume, ficat crud de viţel şi repetate clisme cu cafea. Cazurile „vindecate” la clinica lui

Gerson au fost examinate de mai multe comisii de specialişti însă eficienţa terapiei nu a fost

confirmată. De fapt, la o serie de pacienţi despre care se afirmase că fuseseră vindecaţi,

boala a persistat şi evoluat. De asemenea s-au înregistrat multiple cazuri de complicaţii

grave şi decese.4

- Hrana „vie”. Cura de crudităţi sau alimentaţia crudivoră a fost popularizată de medicul

german Bircher-Benner şi cunoscut în ţară mai ales datorită cărţii lui Ernst Gunter,

intitulată„Comorile ştiinţei privind sănătatea”. Despre regimul de crudităţi se susţine că

„poate vindeca orice boală”. Potrivit susţinătorilor acestei teorii, organismul omului nu poate

să-şi sintetizeze enzimele care asigură funcţionarea metabolismului celular. Pentru a

procura aceste enzime, omul trebuie să consume „hrană vie”, adică alimente în stare crudă.

Dr. Bircher-Benner şi Gunter susţin că enzimele conţinute în alimente sunt distruse de

căldură cu ocazia gătirii.5 Teoria se bazează pe explicaţii speculative, pe relatarea unor

cazuri şi nu este fundamentată prin studii ştiinţifice riguroase.

- Terapia metabolică. Terapia metabolică foloseşte o combinaţie de regimuri dietetice

speciale, administrarea de enzime şi suplimenţi alimentari în scopul dezintoxicării

3 www.quackwatch.org/01QuackeryRelatedTopics/Cancer/grape.html , Barrett S. The Grape Cure. 2001, , August 10, 2005 4 Questionable Cancer Therapies, S. Barrett, V. Herbert, Quackwatch 5 E. Gunter, Comorile ştiinţei privind sănătatea, Editura şi anul apariţiei nemenţionate

7

organismului. Unii practicanţi ai terapiei metabolice susţin că poate să vindece şi cancerul.

Nu există dovezi ştiinţifice care să arate eficienţa terapiei metabolice nici în cancer şi nici în

vreo altă boală. Mai mult, au fost raportate numeroase efecte adverse şi cazuri cu

complicaţii grave survenite în cursul aplicării terapiei metabolice. 6

Ce spun cercetările ştiinţifice despre regimul vegetarian?

Numeroase studii făcute pe populaţii umane au arătat că riscul anumitor forme de

cancer este mai redus la grupurile de vegetarieni. De asemenea, există studii care

sugerează că un consum crescut de leguminoase ar putea proteja faţă de anumite cancere

cum ar fi cel de colon. Rolul alimentaţiei vegetariene sau al consumului abundent de fructe

şi legume în prevenirea unor cancere este recunoscut de principalele organizaţii profesionale

medicale din SUA şi din întreaga lume. Virtuţile profilactice ale regimului vegetarian sunt

bine documentate, oricum, ele trebuie apreciate la valoarea lor reală fără să fie confundate

cu efectele curative.7

Există alimente cu efect protector faţă de anumite boli?

Societatea Americană a Cancerului menţionează o serie de alimente sau substanţe

extrase din alimente despre care se crede că au proprietăţi anticanceroase. Printre acestea

se numără: acidul elagic, inozitolul, pectina modificată, sucul de morcovi, sucul de sfeclă

roşie, sucul de garcinia, sucul şi fructele de noni, ceaiul de Manciuria, ciupercile shiitake şi

maitake, soia şi diversele substanţe extrase din soia etc. Nu puţine dintre acestea au fost

testate în cadrul unor experimente de laborator cu rezultate mai mult sau mai puţin

6 http://www.cancer.org , American Cancer Society, Metabolic Therapy 7 Idem

8

promiţătoare. Până la confirmarea proprietăţilor prin studii riguroase, beneficiile utilizării lor

în dietoterapia cancerului trebuie considerate ca atare.8

Cum putem evita curele dietoterapeutice neştiinţifice?

Alcătuirea unei liste complete şi definitive cu metodele neştiinţifice este aproape

imposibilă. Aceasta pentru că numărul curelor este extrem de mare şi pentru că în

permanenţă sunt lansate noi şi noi metode sau variante modificate ale unor cure mai vechi.

Mult mai important este să reţineţi câteva principii generale pe care dacă le veţi înţelege

corect, le veţi putea folosi pentru a discerne între metodele dietoterapeutice cu adevărat

dovedite ştiinţific şi cele aparent ştiinţifice.

- Faceţi deosebire între efectele curative şi cele profilactice. Nu confundaţi proprietăţile

profilactice ale unor alimente sau regimuri alimentare cu efectele curative. În timp ce există

multe alimente şi cel puţin un regim alimentar despre care se poate spune pe baza studiilor

ştiinţifice că ar putea să contribuie la prevenirea unor tipuri de cancer, nu se cunosc

alimente şi nici diete care să aibă efecte curative dovedite. Adoptaţi o alimentaţie bogată în

fructe, legume şi cereale integrale şi consumaţi cu regularitate leguminoase şi nuci în

cantităţi moderate. Aceste alimente, ca şi regimul vegetarian bine planificat, au un rol

important în reducerea riscului de boli cardiovasculare, cancer şi alte boli cronice.

- Aşteptaţi dovezile. Eticheta de „aliment-medicament” nu este o garanţie a efectelor

curative. Verificaţi dacă există dovezi care să susţină pretenţiile emise. Asociaţia Americană

de Dietetică propune pentru alimentele cu posibile efecte benefice asupra sănătăţii, un

termen mai prudent şi anume, cel de „aliment funcţional”. În această categorie se

8 Idem

9

încadrează alimentele care posedă proprietatea de a reduce riscul faţă de anumite boli.

Proprietăţile alimentelor funcţionale trebuie identificate prin studii ştiinţifice riguroase.9

- Alegeţi sursele de informare. Învăţaţi să faceţi deosebire între mijloacele de informare şi

alegeţi-le pe cele mai credibile. Potrivit unui studiu făcut de Asociaţia Americană de

Dietetică în anul 2000, cei mai mulţi consumatori se informează de la televizor, din reviste

şi din ziare. Un număr mai redus se informează din cărţi, de la medici sau nutriţionişti. O

sursă de informare foarte frecvent folosită este şi internetul.10 Difuzarea pe postul de

televiziune sau radio, publicarea într-un periodic tipărit sau pe internet a unor informaţii nu

constituie câtuşi de puţin o dovadă a veridicităţii lor. De fapt, acestea sunt sursele care

suferă cel mai frecvent exagerări şi distorsiuni.

- Cântăriţi cu grijă informaţiile. Învăţaţi să judecaţi critic informaţiile. Nu vă bazaţi pe

concluziile simpliste publicate sau difuzate în mijloacele de informare în masă. Pentru a

evita concluziile eronate, reţineţi: asocierea dintre doi factori nu trebuie confundată cu

relaţia de cauză şi efect; dacă se demonstrează o verigă dintr-un lanţ de cauze şi efecte, nu

înseamnă că tot procesul este dovedit; probabilitatea nu este acelaşi lucru cu certitudinea.11

- Luaţi decizii responsabile. Asumaţi-vă cu maturitate deciziile pe care le luaţi. Ca pacient,

aveţi dreptul şi privilegiul de a decide ce fel de tratamente veţi urma. Asiguraţi-vă că decizia

dvs. este luată în cunoştinţă de cauză, după o informare temeinică. Pentru a vă clarifica

opţiunile privind diverse tratamente sau regimuri dietoterapeutice, consultaţi-vă cu un

nutriţionist sau cu alte persoane cu calificare reală.

9 http://www.eatright.org , American Dietetic Association, Functional foods, Postition Statement 10 Food and nutrition misinformation J Am Diet Assoc. 2002;102:260-266 11 Angell M, Kassuer JP., Clinical research-what should the public believe? [editorial] N Engl J Med. 1994;331:189-190

10

- Nu vă expuneţi la riscuri necunoscute. Curele dietoterapeutice sau naturiste pot fi însoţite

de riscuri minore sau majore. Cele mai serioase riscuri apar atunci când pacientul care

suferă de o boală gravă cum este boala canceroasă, refuză sau amână tratamentul medical

verificat, în favoarea unor cure a căror eficienţă nu a fost testată riguros. Pentru a evita

consecinţele nefaste şi pierderea timpului preţios, evitaţi atitudinea exclusivistă şi acceptaţi

beneficiile oferite de mijloacele de terapie a căror eficienţă este bine cunoscută.

11

DIVERSITATEA LA EA ACASĂ

. Alimentaţia vegetariană şi sănătatea .

Introducere

Pe măsură ce avantajele unei alimentaţii vegetariene devin mai cunoscute, tot mai

mulţi oameni apelează la un astfel de regim sau includ în meniul lor mâncăruri de inspiraţie

vegetariană. Cercetările ştiinţifice tot mai multe şi mai riguroase, creează un cadru necesar

celor care, preferând un astfel de mod de hrănire, doresc să urmeze o cale de mijloc şi să

evite orice fel de extremism. Obiectivul general al acestui curs este de a oferi celor

interesaţi, noţiunile teoretice şi practice elementare, necesare pentru adoptarea unei

alimentaţii vegetariene echilibrate, adecvate din punct de vedere nutriţional. În cursul de

faţă vom arăta pe scurt, ce este şi ce nu este regimul vegetarian, care sunt avantajele

adoptării unui astfel de regim, ce principii generale trebuie respectate pentru adoptarea unui

regim vegetarian adecvat din punct de vedere nutriţional şi câteva sugestii practice pentru a

uşura trecerea de la un regim alimentar obişnuit, cu carne, la alimentaţia vegetariană.

Ce este regimul vegetarian?

Prin regim vegetarian* se înţelege, în sensul cel mai larg al cuvântului, un regim care

exclude carnea din alimentaţia curentă. Se mai vorbeşte despre regim ovo-lacto-vegetarian

care pe lângă produse vegetale mai include ouăle, preparatele din ouă, laptele şi derivatele

12

din lapte. Regimul lactovegetarian este asemănător celui ovolactovegetarian cu excepţia

faptului că nu include ouăle. Uneori, se pomeneşte şi de regimul semivegetarian sau parţial

vegetarian care exclude numai carnea roşie şi deci include carnea de peşte sau de pui. În

fine, ultima variantă este regimul total vegetarian sau strict vegetarian (în engleză numit şi

vegan) care include numai alimente de origine vegetală.12

Ce nu este regimul vegetarian?

Dieta vegetariană este uneori confundată cu alte tipuri de alimentaţie, cel mai

frecvent cu aşa numitul regim crudivor sau dieta de crudităţi cum i se mai spune. Deşi

regimul vegetarian include şi chiar încurajează consumul de legume şi fructe proaspete, el

nu este un regim de crudităţi şi nici nu se bazează pe explicaţiile speculative care însoţesc

regimurile de crudităţi.

Se poate asigura necesarul organismului printr-un regim vegetarian?

Cu doar câteva decenii în urmă, regimul fără carne era considerat neraţional pe

motiv că nu oferea suficiente proteine. Astăzi opiniile s-au schimbat definitiv şi radical.

Poziţia oamenilor de ştiinţă este exprimată de Asociaţia Americană de Dietetică (ADA) în

următoarea declaraţie oficială: „Dietele vegetariene corect planificate au fost demonstrate

ca sănătoase, adecvate din punct de vedere nutriţional şi benefice în prevenirea şi tratarea

anumitor boli. Dietele vegetariene sunt adecvate pentru toate perioadele de viaţă.”13

12 M.M. Eschleman, Introductory Nutrition and Diet Therapy, J.P. Lippincott Company, Philadelphia 1991, pp. 249-250 13 http://www.eatright.org/Member/PolicyInitiatives/index_21026.cfm , American Dietetic Association and Dietitians of Canada,

Vegetarian diets, 2000

13

Care sunt avantajele adoptării regimului vegetarian?

Există un număr mare de studii ştiinţifice care confirmă efectele benefice ale acestei

diete. Sănătatea este una dintre cele mai importante motivaţii pentru adoptarea alimentaţiei

vegetariene dar nu este singura. Pe lângă dorinţa de a fi mai sănătoşi, unii trec la o

alimentaţie vegetariană din raţiuni ecologice, economice, filozofice, etice sau religioase.14

- Risc scăzut de boli cardiovasculare15. Studiile ştiinţifice au arătat că vegetarienii se bucură

de un risc mai redus în ce priveşte bolile cardiovasculare (cardiopatie ischemică, infarct

miocardic). Acesta este un avantaj important având în vedere că accidentele coronariene

sunt prima cauză de deces şi îmbolnăvire.

- Risc scăzut de boli canceroase16. Studiile comparative arată că regimul vegetarian oferă un

grad însemnat de protecţie faţă de bolile canceroase. Un consum redus de carne este

asociat cu un risc semnificativ mai redus faţă de cancerul de colon, de vezică, de ovar, de

pancreas şi de prostată. Se pare că atât consumul de carne roşie cât şi cel de carne albă

constituie un factor important care măreşte riscul de cancer al celor nevegetarieni.

- Longevitate crescută. Studiile comparative au arătat că vegetarienii trăiesc mai mulţi ani

decât restul populaţiei.17 De exemplu, la bărbaţii adventişti vegetarieni din California s-a

constatat un plus de 9,5 ani iar la femei un plus de 6,1 ani. Experţii care au efectuat aceste

studii afirmă că adventiştii vegetarieni din sud-vestul SUA sunt probabil cea mai longevivă

populaţie studiată vreodată în mod ştiinţific.

14 M.M. Eschleman, Introductory Nutrition and Diet Therapy, J.P. Lippincott Company, Philadelphia 1991, p. 249 15 G.E. Fraser, Diet, Life Expectancy and Chronic Disease - Studies of Seventh-day Adventists and Other Vegetarians, Oxford

University Press, 2003, pp. 24, 267 16 Idem, pp. 37-38, 269 17 Idem, pp. 47, 58

14

- Alte avantaje pentru sănătate18. Nivelul colesterolului seric (total şi LDL) este mai scăzut la

vegetarieni decât la restul populaţiei. Vegetarienii prezintă valori mai mici ale indicelui de

masă corporală (IMC) şi o prevalenţă relativ redusă a obezităţii. Vegetarienii au valori uşor

scăzute ale tensiunii arteriale faţă de ale restului populaţiei şi prezintă o probabilitate mult

mai redusă de a contracta boala hipertensivă. Vegetarienii prezintă o mai mică probabilitate

de a se îmbolnăvi de diabet zaharat. Prevalenţa artritei reumatoide este mai mică la

vegetarieni decât la cei care consumă carne. De fapt, există date care sugerează că regimul

vegetarian ar putea ameliora starea clinică a celor care suferă de artrită reumatoidă. Riscul

de osteoartroză pare să fie şi el mai mic la adventiştii vegetarieni decât la cei nevegetarieni.

Care sunt regulile generale ale unei alimentaţii vegetariene raţionale?

- Varietatea. Prima regulă de importanţă crucială pentru alimentaţia noastră este regula

varietăţii. Regimul vegetarian monoton, unilateral, nu este un mare câştig pentru sănătate

şi este neînţelept să faci economie pe seama sănătăţii. De aceea este bine să folosim ca

hrană o varietate cât mai mare de cereale integrale, fructe, legume şi zarzavaturi. Aceasta

nu înseamnă totuşi că este obligatorie includerea la fiecare masă a tuturor felurilor de

alimente. Varietatea se va reflecta mai degrabă pe parcursul zilei şi de la o zi la alta prin

alegerea diversificată a alimentelor din cadrul fiecărei grupe.19

- Asigurarea necesarului de calorii. O altă regulă importantă se referă la asigurarea

necesarului optim de calorii. În general, în societăţile dezvoltate, accentul cade pe evitarea

excesului de calorii datorat consumului abuziv de mâncăruri rafinate, dense în calorii.

18 Idem, pp. 148, 267 19 Ella Haddad, Shifting to a Vegetarian Diet: Practical Suggestions from a nutritionist, în Diet, Life Expectancy and Chronic Disease

- Studies of Seventh-day Adventists and Other Vegetarians, G.E. Fraser, Oxford University Press, 2003, p. 250

15

Datorită faptului că alimentele de origine vegetală sunt mai bogate în fibre alimentare,

vegetarienii sunt feriţi de acest pericol într-o oarecare măsură. De fapt, cei care consumă un

regim strict vegetarian trebuie să fie atenţi să acopere necesarul energetic al organismului,

prin consumarea unei cantităţi suficiente de alimente.20

- Moderaţia. A treia regulă importantă pentru o alimentaţie vegetariană inteligentă este

moderaţia. Beneficiile pentru sănătate ale excluderii cărnii din alimentaţie pot fi neglijabile

dacă pe de altă parte se consumă cantităţi nelimitate de grăsimi şi produse zaharoase. Nu

uitaţi că multe alimente sănătoase în sine, pot fi vătămătoare dacă se depăşeşte măsura.

De exemplu, unii consumă cantităţi exagerate de miere, deoarece au convingerea că este

un aliment "natural". Totuşi, realitatea este că mierea poate fi la fel de nesănătoasă ca şi

zahărul dacă se consumă în cantităţi prea mari.

- Adaptarea la condiţiile obiective. Deşi nutriţia are principii general valabile, trebuie să fim

conştienţi că necesităţile organismului variază în anumite limite în funcţie de vârstă,

activitate, starea de sănătate sau boală. Cei care muncesc mai mult, mai intens, au nevoie

de calorii mai multe, în timp ce persoanele sedentare trebuie să limiteze semnificativ aportul

caloric.21 Necesarul de substanţe nutritive este mai crescut şi la femeia însărcinată. 22

- Adaptarea la particularităţile individuale. Nu trebuie neglijate nici particularităţile

individuale care îşi pot pune amprenta asupra meniului. Dacă o persoană are o intoleranţă

la un produs, de altfel sănătos, cum ar fi de pildă varza, sau fasolea, nu înseamnă că nu va

putea să-şi alcătuiască un meniu adecvat. În nutriţia raţională există reguli, dar graţie

diversităţii extraordinare a produselor alimentare din natură, ele sunt deosebit de maleabile.

20 Idem, p. 250 21 M.M. Eschleman, op. cit. , pp. 80-82 22 Idem, pp. 263-264

16

De exemplu, necesarul de proteine poate fi asigurat nu doar prin consumul de soia şi

preparate de soia ci şi apelând la celelalte leguminoase cum ar fi fasolea, mazărea, lintea,

sau la nuci, ciuperci, brânzeturi, ouă etc.

- Adaptarea la posibilităţi şi tradiţii. Alimentaţia inteligentă înseamnă şi adaptarea la limitele

impuse de posibilităţile economice dintr-un moment dat, precum şi exploatarea creativă a

tradiţiilor locale. Deseori, ameliorarea alimentaţiei înseamnă un efort financiar pe care nu

toţi ni-l putem permite, oricât de mult l-am dori. Planurile de reformă alimentară trebuie să

fie realiste, să ţină cont de posibilităţile concrete. Nu uitaţi că tiparul alimentar este adânc

imprimat în mentalitatea grupului şi individului. Adaptarea la condiţiile locale vizează printre

altele şi adaptarea meniului la specificul culinar dintr-o regiune sau alta. De multe ori se pot

găsi variante acceptabile ale unor preparate tradiţionale nesănătoase ca atare. Un factor

decisiv în acest sens îl constituie ingeniozitatea şi priceperea bucătarului.

- Faceţi schimbări progresive. Schimbările în alimentaţie trebuie introduse treptat şi

planificat pentru că nutriţia este o problemă complexă, cu multe componente şi diverse

faţete. În primul rând aveţi nevoie de timp ca să vă informaţi temeinic şi să înţelegeţi

schimbările pe care vi le propuneţi. În al doilea rând, e nevoie de timp ca să găsiţi soluţiile

practice şi pentru adaptarea noului regim la particularităţile individuale sau ale familiei. În al

treilea rând, intervine şi factorul economic. Disponibilitatea redusă a unor produse şi costul

lor ridicat pot fi piedici care limitează sau încetinesc schimbările dorite. Trecerea la o

alimentaţie sănătoasă presupune de cele mai multe ori şi schimbarea, educarea sau

reeducarea gustului iar aceasta presupune timp.23

23 Ella Haddad, op. cit., p. 258

17

CE AR TREBUI SĂ ÎNVĂŢĂM DE LA COBAI?

. Informare şi dezinformare în nutriţie .

Introducere

Televiziunea, radioul, presa, internetul ne copleşesc cu sfaturi şi reclame pentru

sănătate. În plus, există o mulţime de companii care insistă cu oferte convingătoare de

suplimenţi pentru mai multă vigoare şi energie. În ciuda bunelor intenţii, toate aceste

canale de informare contribuie frecvent la lansarea, perpetuarea sau amplificarea unor

practici alimentare pseudoştiinţifice, la adâncirea confuziei şi dezinformării. Mii şi milioane

de oameni sunt transformaţi fără voia lor în cobai, pe a căror sănătate se fac experimente

iresponsabile. În cursul de faţă vom afla ce este folclorul sau mitul nutriţional şi ce este

frauda nutriţională, care sunt cele mai frecvente cauze şi care sunt principalele consecinţe

ale acestora şi cum putem să evităm fraudele nutriţionale.

Care sunt ideile centrale ale pseudonutriţiei?

Miturile, curentele nutriţionale pseudoştiinţifice se caracterizează de obicei prin

importanţa exagerată sau exclusivă pe care o acordă unor idei lipsite de temei ştiinţific real.

Majoritatea clădesc pe una dintre următoarele afirmaţii pe care le consideră adevăruri

absolute: există alimente miraculoase, cu proprietăţi vitalizante, energizante etc.;

alimentele cultivate şi prelucrate prin metodele moderne nu mai sunt hrănitoare, datorită

18

epuizării solului, a folosirii îngrăşămintelor chimice, iradierii etc.; toată lumea are nevoie de

suplimenţi alimentari.24

Ce este „folclorul” sau „mitul” nutriţional?

Teoriile şi practicile nutriţionale neştiinţifice se pot prezenta ca „folclor” şi „mituri”

nutriţionale. „Dezintoxicarea prin clătirea gurii cu ulei” foarte la modă în urmă cu 2-3 decenii

ar fi un exemplu nevinovat. Un alt mit mult îndrăgit este că fierberea sau coacerea fructelor

distruge enzimele vii existente în ele. Multe dintre aceste practici pot afecta echilibrul

alimentar şi dacă sunt urmate un timp îndelungat pot chiar să pună în pericol starea de

sănătate şi însăşi viaţa.25

Ce este frauda nutriţională?

Frauda nutriţională constă în exploatarea cu scopul unui câştig material a „miturilor”

sau „folclorului” nutriţional. Şarlatania sau escrocheria nutriţională constă în promovarea în

scop comercial, pentru profit, a anumitor alimente sau produse despre care se pretinde în

mod fals că au proprietăţi benefice sau curative.26

Care sunt cauzele cele mai frecvente ale acestor fenomene?

- Ignoranţa. Lipsa noţiunilor elementare de fiziologie şi nutriţie este una din primele cauze

care îi face pe mulţi vulnerabili la influenţa unor teorii nutriţionale eronate. Dacă aceste

cunoştinţe ar face parte din cultura generală a fiecărei persoane, o serie întreagă de diete

24 The Surgeon General’s Report on Nutrition and Health, USDHHS, 1988, p. 695 25 Idem, p. 696 26 Ibid.

19

foarte populare, cum este de pildă şi regimul care pretinde că fiecare persoană trebuie să se

hrănească în funcţie de grupa sanguină, ar fi „gustate” cel mult la emisiunile de

divertisment cu ciudăţenii.

- Mentalitatea. Curentele pseudo-ştiinţifice găsesc un teren favorabil într-o mentalitate

neraţională, dominată de superstiţii sau credinţe magice despre realitate.27 Omul mileniului

trei se poate ataşa de cele mai bizare convingeri despre boală şi vindecare. Regimul

crudivor care presupune consumul de „hrană vie” ilustrează perfect amestecul de elemente

ştiinţifice îndoielnice şi elemente magice, vitaliste. Ideea că enzimele din plante sunt folosite

de organismul uman ca atare este complet nefondată. Răspândirea acestui mit modern se

explică tocmai prin forţa mentalităţii magice care modelează până astăzi gândirea şi opiniile

oamenilor.

- Comoditatea. Un rol important în popularitatea curentelor neştiinţifice îl are şi preferinţa

pentru soluţiile rapide şi uşoare sau pentru rezolvările senzaţionale. De exemplu, pentru a

scăpa de kilogramele în plus, este mult mai comod să încerci o pastilă miraculoasă, chiar cu

riscul de a-ţi goli buzunarele, decât să-ţi impui un regim alimentar mai strict şi să transpiri

făcând exerciţii fizice. De asemenea, multe persoane sunt mai dispuse să experimenteze un

regim alimentar ieşit din comun, chiar dur şi radical, care promite o rezolvare rapidă a

obezităţii, decât să persevereze într-un regim mai acceptabil dar care trebuie menţinut o

viaţă întreagă.

Ce consecinţe pot avea aceste fenomene?

- Refuzul tratamentului. Încrederea în falsurile nutriţionale poate să pună în primejdie

sănătatea pacienţilor în primul rând prin amânarea sau respingerea tratamentului verificat

27 Idem

20

pentru afecţiunea respectivă. De exemplu, advocaţii radicali ai curelor dietetice naturiste,

leagă eficienţa acestora de excluderea radioterapiei, intervenţiei chirurgicale, citostaticelor

sau a oricărui tratament farmacologic. Acest lucru este deosebit de grav în cazul bolilor

canceroase sau a altor boli în care intervenţia promptă este decisivă pentru soarta

pacientului.28

- Accidente şi incidente toxice. În al doilea rând, regimurile neverificate sau administrarea

neraţională a unor suplimenţi alimentari poate duce la fenomene de toxicitate.29 De

exemplu, supradozarea vitaminei A poate să ducă la acumularea ei în organism cu apariţia

de efecte adverse toxice. Caracterul natural al unor substanţe nu garantează lipsa de

nocivitate. Raţionamentul „mai mult, înseamnă mai bine” este acceptat cu prea mare

uşurinţă la orice aliment sau produs natural, însă realitatea îl contrazice categoric.

- Tulburări metabolice. În al treilea rând, aplicarea fără discernământ a unor diete

restrictive face posibilă apariţia bolilor carenţiale şi a unor tulburări metabolice.30 De

exemplu, regimul de slăbire Atkins poate să ducă la instalarea acidozei metabolice. Mai

mult, aportul excesiv de grăsimi saturate contribuie la creşterea riscului de boală

coronariană, diabet, atac vascular cerebral, cancer de prostată şi de colon. De asemenea,

excesul de proteine ar putea creşte riscul de afecţiuni renale şi hepatice precum şi de

osteoporoză.31 Autorităţile americane au înregistrat cazuri în care restricţiile dietetice

drastice au dus chiar la deces.32

28 Idem, p. 702 29 Idem, pp. 703-704 30 Ibid. 31 http://www.americanheart.org , High-Protein Diets, American Heart Association Recommendation 32 The Surgeon General’s Report on Nutrition and Health, USDHHS, 1988, p. 704

21

- Interacţiuni medicamentoase sau alimentare nedorite. Un alt inconvenient al unor practici

dietetice nevalidate este că pot să interacţioneze nefavorabil cu tratamentul medicamentos

al unor bolnavi cronici sau cu anestezia aplicată înainte de intervenţiile chirurgicale. În fine,

dar nu mai puţin important, folclorul, miturile şi frauda nutriţională, pot să compromită

sănătatea persoanelor pe termen lung datorită renunţării la alimentaţia echilibrată şi

adoptarea unei diete dezechilibrate.33

- Pierderi materiale34. Potrivit estimărilor oficiale, costul escrocheriilor medicale s-a ridicat în

1984 la suma astronomică de 10 miliarde de dolari. Valoarea vânzărilor de pastile pentru

slăbire şi tariful pentru curele contra îngrăşării au totalizat alte şase miliarde de dolari.

Pentru persoanele din clasele sociale bine situate, care au o alimentaţie corespunzătoare,

cheltuielile pentru „vitaminizare” nu par a fi nocive ci doar inutile. Mai tragic este atunci

când costurile piperate ale unor produse fără nici o valoare sunt stoarse din ultimele resurse

financiare ale unor pensionari sau de la persoane cu venituri reduse aflate pe patul de

suferinţă.

Cum putem depista falsurile în nutriţie?

- Cunoştinţe de bază. Însuşiţi-vă cunoştinţele elementare de anatomie, fiziologie şi nutriţie!

Dacă sunteţi familiarizaţi cu alcătuirea corpului omenesc, dacă înţelegeţi legile după care

funcţionează, veţi fi mai bine pregătiţi să depistaţi lipsa de fundamentare a argumentelor cu

care se încearcă promovarea unor produse sau cure speculative.

- Spirit de discernământ. Fiţi în gardă atunci când despre un produs sau o cură se pretinde

că rezolvă fără greş orice boală sau problemă de alimentaţie!

33 Idem, p. 705 34 Ibid.

22

- Dovezile anecdotice. Mărturia verbală a unor persoane sau prezentarea unor fotografii

comparative ale stării dinainte şi după cura respectivă nu sunt dovezi sigure ale eficienţei

unui tratament. Explicaţia reală a unei vindecări se poate datora printre altele, evoluţiei

naturale a bolii, diagnosticului greşit, falsei ameliorări sau efectului „placebo”.35 Prin

„placebo” se înţelege orice substanţă fără efecte farmacologice asupra bolii pentru care este

administrată, dar despre care pacientul este convins că e administrată ca tratament pentru

boala de care suferă. Efectul placebo este atribuit autosugestiei. Un exemplu care nu

necesită comentarii este fenomenul „glioxid” din Statele Unite. În 1940, mii de americani

puteau să jure că „glioxidul” vindecă boala canceroasă. Ulterior, analiza chimică a

demonstrat că remediul miraculos nu era altceva decât simplă apă distilată.36

- Informaţi-vă direct de la sursă. Informaţiile ştiinţifice pot fi găsite „la prima mână” în

publicaţiile medicale de specialitate. Din nefericire însă, studiile ştiinţifice nu sunt uşor de

descifrat. Experimentele de laborator, pe celule sau animale, nu sunt atât de valoroase ca

cele efectuate pe oameni. În plus, calitatea studiilor diferă şi ea, în funcţie de numărul de

subiecţi incluşi, de durată şi de mulţi alţi factori. Uneori rezultatele unui studiu sunt

contrazise de rezultatele altor studii. Tocmai de aceea, un singur studiu nu trebuie

considerat o demonstraţie suficientă pentru validarea unui produs sau a unei metode

curative.

- Alegeţi surse de încredere. Dacă nu aveţi pregătirea necesară, este de preferat să apelaţi

la o instituţie sau să cereţi sfatul unor specialişti dezinteresaţi care ştiu să cântărească şi să

interpreteze studiile ştiinţifice mai complexe.37

35 http://www.quackwatch.org/01QuackeryRelatedTopics/spotquack.html , S. Barrett, V. Herbert, Twenty-Five Ways to Spot Quacks and Vitamin Pushers, QuackWatch July 29, 2004 36 Idem. 37 http://www.eatright.org/images/journal/0202/adar.pdf , American Dietetic Association, Food and nutrition misinformation

23

- Vigilenţă faţă de mass media. Televiziunea, radioul, presa de scandal şi în general

mijloacele de informare în masă sunt sursa multor distorsiuni. Informaţiile preluate din

mass media trebuie neapărat confruntate cu sursele primare sau cu cele furnizate de

instituţiile sau personalul de specialitate.

- Internetul şi nutriţia. În sfârşit, internetul este o sursă majoră de informare în domeniul

sănătăţii şi nutriţiei. Dacă există un domeniu la care proverbul „nu tot ce zboară se

mănâncă” se aplică din plin, atunci acela este chiar internetul medical. El cuprinde atât

informaţii extrem de valoroase cât şi cele mai crase şarlatanii. Informaţiile obţinute de pe

website-uri, grupuri de discuţii sau prin poşta electronică trebuie tratate cu cel mai ascuţit

simţ critic. În orice caz, nu uitaţi că responsabilitatea pentru felul cum folosiţi informaţiile de

pe internet, vă revine38.

38 In cursul de faţă, termenul „vegetarian” se referă la regimul ovo-lacto-vegetarian

24