NUTRITIE SI DIETETICA

Agenti antiinfectiosi, antibacterieni

DENUMIRE

MEDICAMENTGRUPA MEDICAMENT EFECTE NUTRITIONALE

Penicilina B-lactamatiPoate determina aparitia colitelor pseudomembranoase (Clostridium difncile), unele

produse pot aduce cantitati mari de sodiu sau potasiu.

Eritromicina MacrolidePoate induce distres gastrointestinal, stomatita, anorexie, diaree, gust viciat, creste efectul

sedativ al alcoolului.

Trimetoprim SulfonamideInterfera cu metabolismul folatilor, induce anorexie, reactii alergice, colite

pseudomembranoase, stomatite.

Cefalexin Cefalosporine Determina aparitia stomatitei, diaree, colita pseudomembranoasa

Ciprofloxacin FluoroquinolonaLeaga in forme neabsorbabile calciul, zincul, magneziu, fierul, inhiba metabolismul cafeinei

crescand stimularea sistemului central nervos, colita pseudomembranoasa.

Tetraciclina Agent antibiotic Poate induce anorexie, inhiba absorbtia magneziului, zincului, fierului, reduce productia

vitaminei K de catre flora colonica, induce deficienta a vitaminelor B, in combinatie cu

vitamina A poate determina aparitia hipetrensiuni craniene.

MetronidazolAgent

antiprotozoare

Anorexie, distres gastrointestinal, stomatite, reactii de tip

disulfiram daca se consuma alcool

GentamicinaAntibiotic

aminoglicozidic

Poate fi ototoxic si nefrotoxic si de aceea se recomanda

cresterea hidratarii prin consum de apa.

IzoniazideAgent

antituberculos

Induce deficiente ale vitaminelor B6 si B3, care determina

aparitia neuropatiilor periferice si pelagra, descreste absorbtia

caldului si fosforului, afecteaza metabolismul vitaminei D.

Etambutol Agent

antituberculos

Descreste absorbtia zincului si cuprului, descreste excretia

acidului uric inducand hiperuricemie si atac de guta

Amfotericina B Agent antifungicAnorexie, pierdere in greutate, pierderea potasiului,

magneziului, calciului.

AmprenavirAgent anti-

retroviral

Aport mare de vitamina E, se vor evita suplimentele

alimentare cu vitamina E.

Interactiuni dintre aditivii alimentari (E-uri) si metabolismul uman

ADITIV ALIMENTAR EFECTE ADVERSE

E 102 Tartrazina - colorant galben azoic

artificial

- provoaca alergii la persoanele alergice la salicilati (aspirine) sau la astmatici;

- in combinatie cu benzoatii E 210-215 induce sindromul ADHD;

- afecteaza perceptia si comportamentul, produce stari de confuzie;

- interfera cu metabolismul zincului si cu enzimele digestive;

- creste incidenta aparitiei unor tumori tiroidiene.

E 102 Carmin -

colorant, rosu, natural

- componenta majora a colorantului este acidul carminic, aluminiul este asociat cu maladia

Alzheimer;

- in functie de sensibilitatea individuala poate provoca alergii, rinite, astm, eruptii cutanate.

E 132 Indigotina - colorant, albastru, artificial

- in combinatie cu nitritul de sodiu (E 250) poate provoca, la animale, leziuni ale materialului

genetic - cromozomi;

- poate induce persoanelor sensibile greata, voma,hipertensiune arteriala, tumori cerebrale

E 150 Caramel - colorant maro natural sau

artificial, poate fi obtinut si din organisme

modificate genetic (OMG)

- poate provoca distensii intestinale, hiperactivitate, incetini cresterea;

- induce la persoanele sensibile hipertrofia rinichilor;

- interactioneaza cu vitaminele B distrugandu-le;

- afecteaza structura cromozomilor.

E 161g Cantaxantina -colorant rosu-portocaliu,

artificial sau natural- poate determina orbire prin depunere pe retina.

E173, 517, 520, 521, 522, 523 Aluminiul si

compusii acestuia : colorant, argintiu, mineral

- asociat cu maladiile Alzheimer si Parkinson;

- este neurotoxic;

- este asociat cu osteoporoza.

E 210 - 219 Benzoati - conservant, artificial sau

natural

- exacerbeaza alergiile, eczemele, astmul;

- trebuie evitat de suferinzii de boli neurologice, de cei care urmeaza tratamente cu

medicamente antiastmatice steroidiene;

- creste riscul de cancer;

- parabenii se utilizeaza si in produsele cosmetice.

E 220-228 Sulfitii - conservant artificial

- interfera si incetineste asimilarea vitaminei B1;

- produce astmul de sulfit;

- persoanele suferinde de maladii cardiovasculare, afectiuni renale, hepatice, bronsita,

conjunctivita, emfizem vor evita consumul alimentelor ce contin sulfiti.

249, 250, 251, 252 Nitriti - Nitrati -

conservanti artificiali

- pot forma nitrozamine asociate cu cresterea riscului de cancer;

- pot forma compusi stabili cu hemoglobina reducand capacitatea acesteia de a transporta

oxigenul;

- extrem de periculosi pentru sugari si copii;

- pot declansa hipertensiune arteriala precoce, urticarie, alergii;

- perturba metabolismul iodului inducand afectiuni ale glandei tiroida

E 320 - 321 BHA-BHT - antioxidanti artificiali

- poate provoca alergii, stari de somnolenta;

- are efecte estrogenice;

- creste riscul de cancer.

E 338, 339, 340 Acid fosforic - Fosfati -

acidifianti- antioxidanti naturali

- incetinesc asimilarea calciului marind riscul de osteoporoza sau depunerilor patologice de

calciu (osteofite).

E 621 Glutamat monosodic - potentiator de

gust si aroma natural sau artificial

- stimuleaza puternic apetitu! putand induce adictivate (dependenta de alimentele care ii

contin);

- este neurotoxic putand creste riscul de contractare a maladiilor Alzheimer, Parkinson,

Huntington;

- poate induce modificari de ritm cardiac, cefalee, astm, greata, respiratie dificila.

E 951 Aspartam - edulcorant intens si

potentiator de aroma

- interzis suferinzilor de fenilcetonurie;

- efecte adverse posibile in functie de sensibilitatea individuala; oboseala, ameteli, halucinatii,

iritabilitate, dureri de cap, anxietate, palpitatii, pierderea memoriei, spasme musculare,

cresterea riscului de aparitie a cancerelor cerebrale.

E 1201 - 1202 Polivinil pirolidine - agenti de

limpezire- pot avea efecte nefrotoxice si cancerigene.

E 1520 Propilen glicol - agent de umectare - neurotoxic, cardiotoxic

Aditivii alimentari pot interactiona intre ei si in acelasi timp cu componentele matricei alimentare, inclusiv cu diferiti contaminanti si, in final, si cu medicamentele utilizate in tratamente, ceea ce complica enorm atat evaluarea, cat si siguransa lor pentru sanatatea consumatorului.

NUTRIŢIA ENTERALĂ Nutriţia enterală este preferabilă celei parenterale şi necesită a fi metoda iniţială de alimentare. Nutriţia enterală – simplă, fiziologică, relativ ieftină şi

bine tolerată de majoritatea  pacienţilor. Nutriţia enterală permite de a păstra citoarhitectonica şi integritatea mucoasei tractului gastriontestinal, funcţia de absorbţie şi microflora uzuală a acestuia. Nutriţia enterală este

indicată pacienţilor cu tract gastrointestinal funcţional, care, însă nu se pot alimenta adecvat per/os. Nutriţia enterală este

contraindicată  pacienţiolr cu ocluzie sau pareză intestinală, hemoragii gastriontestinale, diaree severă, vomă, enterocolite, fitule ale intestinului subţire. nsă în marea majoritate de cazuri contraindicaţiile către nutriţia enterală sunt relative sau temporare. !legerea metodei, tehnicii şi compoziţiei adecvate a amestecului

de alimentare pot soluţiona majoritatea acestor probleme.Sonde pentru alimentare enterală.

 "entru alimentare enterală sun utilizate sondele nasogastrale, nasojejunale, sondele amplasate prin gastrostomie şi jejunostomie. #onda gastrostomică poate fi aplicată endoscopic sau laparoscopic. $ejunostomia este preferabilă în caz de utilizare de lungă durată.

Amestecuri pentru nutriie enterală. %&istă o multitudine de amestecuri special  preparate pentru alimentare enterală. !mestecul standart conţine ' (cal/ml. %&istă şi amestecuri concentrate caloric )* '

(cal/ml+ pentru pacienţii la care volumul administrat trebuie să fie limitat. !mestecurile pentru nutriţie enterală pot fi divizate înAmestecuri alimentare naturale

 )blenderized diets+ sunt preparate din oricare produse, care pot fi mărunţite şi amestecate. aloarea energetică a acestor amestecuri corespunde produselor din care este alcătuită.-

Amestecuri enterale standard !alansate )standard enteral diets+ sunt alcătuite din  proteine, glucide, lipide. !mestecurile standart sunt comode, sterile şi sunt indicate pacienţilor cu funcţie

intestinală nealterată.- Amestecuri modificate c"imic #c"emicall$ defined formulas%

 numite şi diete elementale #elemental diets%

. #ubstanţele nutritive din aceste amestecuri sunt deja prelucrate şi uşor se asimilează de pacient. "roteinele conţinute în ele sun în formă de aminoacizi. !mestecurile elementale sunt uşor asimilate chir şi de pacienţii cu funcţie intestinală dereglată. -

Amestecurile modulate #modular formulas% sunt destinate utilizării în cazul sitaţiilor clinice specifice )insuficienţă respiratorie, renală sau hepatică, dereglări imune+.%&istă două metode de

alimentare enterală&' Alimentarea fracionată utilizată la pacienţii cu sonde nazogastrale sau gastrostome. !mestecurile alimentare sun administrate cu seringa de la 0-'00 ml la fiecare 1 ore, sporind

cantitatea lor cu 0 ml p2nă la volumul dorit )de obicei 310-450 ml la fiecare 1 ore+.Alimentarea continue este efectuată infuzional, cu ajutorul pompelor speciale

Tulburari de alimentatieTermenul de „tulburare alimentara” descrie o boala psihologica, care afecteaza atat femeile, cat si barbatii, acoperind o arie larga de obiceiuri alimentare, de la mancatul compulsiv pana la anorexie.

Urmatoarele tipuri de tulburari alimentare sunt recunoscute in Manualul de sanatate mintala al Asociatiei Americane Psihiatrice (1). 

Anorexia Nervosa

Bulimia Nervosa

Hiperfagia

Alte tulburari alimentare.

Tulburarile care apar cel mai frecvent in relatie cu abuzul de substante sunt bulimia nervosa si alte tulburari alimentare. Persoanele care sufera de bulimie au fost deseori anorexici in trecut. Tulburarile alimentare din trecut se reactiveaza la terminarea tratamentului impotriva dependentei - atunci cand drogurile sau alcoolul nu mai sunt folosite.

Anorexia Nervosa

Anorexia Nervosa este caracterizata prin obsesia pentru scaderea in greutate si frica exacerbata de luare in greutate. Oricat de slabe ar deveni, persoanele afectate se vad in continuare grase si urate, chiar si atunci cand organismele lor sunt extrem de slabite. Cei ce sufera de aceasta boala isi rationalizeaza portiile de mancare si fac exercitii fizice in mod compulsiv, pentru a

pierde calorii. De asemenea, se observa o predispozitie pentru amfetamine si pentru pastile care scad apetitul, care provoaca varsaturi, laxative, diuretice. Deseori apare voma indusa. Persoanele sunt permanent preocupate de mancare si de cantitatea de calorii consumate.

La nivel psihologic, le este frica de maturizare, au tendinte perfectioniste si obsesive, un nivel de stima de sine scazut si sunt depresive.

Bulimia Nervosa

Bulimia este legata de un ciclu de hiperfagie (consumul de cantitati enorme de mancare intr-o perioada scurta de timp), urmat de simtul pierderii controlului asupra cantitatii de mancare ingurgitata care rezulta in adoptarea de strategii neadecvate pentru arderea caloriilor consumate. Aceste strategii cuprind vomitatul indus, folosirea laxativelor, diureticelor si pastilelor ce provoaca varsaturi. Exercitiile fizice in mod excesiv, restrictionarea de la mancare si folosirea medicamentelor care scad apetitul sunt de asemenea practicate ca metode de control al greutatii. Bulimia poate trece neobservata de catre familie sau prieteni pe parcursul mai multor ani, deoarece persoanele afectate par sa manance normal si nu scad neaparat mult in greutate.

La nivel psihologic, persoanele ce sufera de bulimia nervosa sunt impulsiv-compulsive, nu mai detin controlul asupra alimentatiei (care pare sa corespunda cu pierderea controlului emotional) si au un nivel de stima de sine scazut.

Hiperfagia

Hiperfagia este caracterizata de ingurgitarea unor cantitati mari de mancare mai repede decat in mod normal, de mancatul pana la aparitia sentimentului inconfortabil de saturatie, de mancatul excesiv atunci cand persoanei afectate nu ii este foame, de consumarea alimentelor in singuratate, de aparitia dezgustului fata de sine, a depresiei sau a vinei in urma supraalimentatiei.

Alte tulburari alimentare

Acestea se identifica in situatia in care un pacient prezinta simptomele caracteristice unei alte tulburari alimentare cunoscute, insa in grade reduse ce fac imposibila diagnosticarea cu certitudine a unei anumite dereglari de alimentatie. In ciuda scaderii in greutate, greutatea persoanei afectate ramane in limitele normale, vomitatul si alimentarea excesiva nu sunt foarte frecvente (ca in cazul bulimia nervosa), iar individul poate mesteca si apoi scuipa mancarea in timpul supraalimentatiei. Femeile afectate nu prezinta dereglari de menstruatie.

Cauze ale tulburarilor alimentare

Toate dereglarile de alimentatie sunt influentate de catre imaginea pe care fiecare o are despre propriul corp. Nemultumirea fata de intregul corp sau fata de anumite parti ale acestuia poate declansa o tulburare alimentara. Tulburarea se va mentine atata timp cat persoana incearca sa atinga greutatea si forma fizica dorita, deseori nerealiste. Persoanele afectate sunt adesea intr-o stare de negare, fie ea constienta sau nu, refuza sa recunoasca existenta unei probleme. Negarea este un obstacol puternic in calea tratamentului, pentru ca ea descurajeaza persoana din a cere ajutor.

Nu exista motive specifice pentru dezvoltarea unei tulburari alimentare. Diferite tulburari apar din cauza mai multor factori:

Anorexia si bulimia: activitate redusa de serotonina in creier

Anorexia: vulnerabilitate genetica, mostenire ereditara a unei tulburari alimentare sau tulburari obsesiv-compulsive

Bulimia poate fi declansata de restrictionarea alimentatiei in copilarie

Hiperfagia si bulimia pot aparea si in urma dietelor „normale”

Caracteristici comune abuzului de substante si tulburarilor alimentare:

Ambele fac parte din categoria bolilor cronice

Ambele sunt caracterizate de negare, tainuire, comportament obsesiv-compulsiv si preocuparea fata de consumul unei substante (droguri sau mancare)

Pot pune vieti in pericol

Persoanele afectate pot trece de la o tulburare la alta.

Riscuri fizice ale tulburarilor alimentare

Anorexia: Greutatea scazuta sau foarte scazuta si nivelul foarte scazut de vitamine si minerale duc la pierderea echilibrului electrolitilor ceea ce duce la crampe musculare, incetinirea functiilor creierului si probleme cardiace; osteoporoza, anemie, caderea parului, dezvoltarea unui strat fin de par pe corp, probleme gastrice, stari de lesin, constipatie, retinerea fluidelor in corp, vulnerabilitate la frig si infectii, iar in cazul femeilor - oprirea menstruatiei sau chiar infertilitate.

Bulimia nervosa: Probleme de fertilitate, tulburari gastro-intestinale, ale dintilor, oesofagita, oboseala cronica, marirea grandelor salivare, unghii sensibile, par uscat, stari de ameteala si lesin, crampe musculare, slabiciune generala, dezechilibrarea electrolitilor. Unele persoane isi fac rau singure sau devin cleptomane.

Hiperfagia: Simtul redus de satietate, care conduce la alimentare excesiva, la obezitate si la probleme cardiovasculare.

Tulburarile alimentare si dependentaStudiile indica faptul ca dependenta de droguri si alcool coexista de multe ori cu tulburarile alimentare. Un studiu efectuat in Statele Unite arata ca intre 30% si 50% dintre indivizii bulimici si 12% – 18% dintre cei anorexici sunt dependenti de alcool sau droguri ilegale, fata de 9% din populatia generala. Acelasi rezultat arata ca 35% dintre persoanele dependente de alcool si droguri sufera de tulburari alimentare, comparativ cu un procent de 3% din populatie.(2)

Tulburarile alimentare si abuzul de substante sunt boli pe termen lung, care necesita o perioada de terapie intensiva pentru a fi tratate. Ambele implica dorinte nestapanite si o preocupare excesiva fata de substanta (droguri sau mancare), ambele induc schimbari de dispozitie, tainuire si starea de negare. Persoanele in cauza vor continua comportamentul compulsiv chiar si dupa aparitia consecintelor negative asupra sanatatii si a vietii.

Pentru persoanele la care tulburarile alimentare si dependenta coexista este importanta combinarea tratamentului cu terapie individuala, de grup si familiala. In caz contrar, exista un risc ridicat de recidiva la terminarea tratamentului.