Întrebări frecvente referitoare la Regulamentul (UE) 2019/452 de stabilire a unui cadru pentru examinarea investițiilor străine directe în Uniune

Declarație de declinare a responsabilității: Aceste întrebări frecvente oferă informații cu privire la Regulamentul privind examinarea ISD, din perspectiva serviciilor Comisiei. Numai Curtea de Justiție a UE poate să interpreteze cu autoritate legislația Uniunii.

CUPRINS

I) Obiectivul regulamentului ..................................................................................................................................... 3

1. De ce este necesar să existe un cadru al UE privind examinarea ISD? .................................................................... 3

2. Care este obiectivul regulamentului? ......................................................................................................................... 3

3. Care sunt riscurile pe care UE încearcă să le identifice cu noul cadru?.................................................................... 3

4. Regulamentul vizează o anumită țară? ..................................................................................................................... 4

5. Va fi UE mai puțin deschisă față de investițiile străine ca urmare a cadrului UE privind examinarea ISD? ........... 4

6. Cum funcționează noul cadru al UE comparativ cu mecanismele naționale de examinare ale statelor membre

din UE? ............................................................................................................................................................................ 5

7. Cum ar putea examinarea ISD să joace un rol în combaterea crizei provocate de pandemia de COVID-19? ........ 5

II) Domeniul de aplicare al regulamentului ............................................................................................................ 6

8. Ce tip de investiții străine sunt acoperite de mecanismul de cooperare?................................................................. 6

9. Mecanismul de cooperare acoperă tranzacțiile care vizează restructurarea internă în cadrul grupurilor

corporative active în mai multe țări? ............................................................................................................................. 6

10. Mecanismul de cooperare acoperă investițiile în cazul cărora schimbarea proprietății sau a controlului este

indirectă?......................................................................................................................................................................... 6

11. Mecanismul de cooperare acoperă tranzacțiile privind achiziționarea, de către un alt investitor străin, a

acțiunilor deținute de un acționar străin actual într-o întreprindere din UE? ............................................................... 8

12. Care este baza pentru a considera o investiție ca fiind „străină” în temeiul legislației UE? .................................. 8

13. Cum definește regulamentul termenii „securitate” și „ordine publică”? ................................................................. 9

14. Cum ar stabili Comisia ce anume constituie o infrastructură critică, o tehnologie critică sau o materie primă

critică în scopul cadrului UE pentru examinarea ISD? ................................................................................................... 9

15. Regulamentul permite examinarea investițiilor străine directe din motive economice? ...................................... 10

16. Care este acoperirea sectorială a regulamentului? ............................................................................................... 10

17. Regulamentul se aplică în contextul achizițiilor publice sau al privatizării? ......................................................... 12

III) Mecanismele de examinare ale statelor membre ...................................................................................... 12

18. Care state membre dispun, în prezent, de un mecanism de examinare a investițiilor? ...................................... 12

19. Unde pot obține informații despre mecanismele de examinare ale statelor membre? ....................................... 13

20. Regulamentul impune statelor membre să instituie mecanisme de examinare la nivel național? ..................... 13

21. Mecanismul UE înlocuiește mecanismele de examinare menținute de statele membre ale UE? ....................... 13

22. Regulamentul se aplică tuturor statelor membre ale UE sau numai celor care mențin un mecanism de

examinare la nivel național? ........................................................................................................................................ 13

23. După procesul de examinare, cine ia decizia finală cu privire la continuarea sau nu a unei anumite ISD? ........ 14

24. Comisia sau alte state membre pot să interzică o tranzacție sau să anuleze o investiție deja realizată într-un

stat membru? ............................................................................................................................................................... 14

25. Care sunt criteriile din regulament pentru mecanismele de examinare menținute de statele membre? ........... 14

IV) Funcționarea mecanismului de cooperare ................................................................................................... 15

26. Participarea statelor membre la mecanismul de cooperare este obligatorie sau voluntară? ............................. 15

27. Din ce motive poate Comisia să adopte un aviz cu privire la o ISD care nu face obiectul examinării? .............. 15

28. Mecanismul de cooperare se aplică și investițiilor deja realizate? ....................................................................... 15

29. Care sunt obligațiile unui stat membru care primește observații din partea altor state membre sau un aviz din

partea Comisiei? ........................................................................................................................................................... 16

30. Care sunt proiectele și programele de interes pentru Uniune? ............................................................................. 16

31. Avizul Comisiei sau observațiile altor state membre sunt publicate? .................................................................. 16

V) Intrarea în vigoare și începerea aplicării ........................................................................................................ 17

32. Cadrul UE pentru examinarea investițiilor străine directe a intrat oficial în vigoare la 10 aprilie 2019 – prin

urmare, ce s-a întâmplat la 11 octombrie 2020? ....................................................................................................... 17

VI) Relațiile cu părțile interesate/întreprinderile ............................................................................................ 17

33. Cum asigură regulamentul protecția informațiilor confidențiale? ........................................................................ 17

34. Impune regulamentul ca întreprinderile să notifice Comisiei tranzacțiile? .......................................................... 17

35. Regulamentul impune investitorului străin sau întreprinderii-țintă să furnizeze informații statului membru în

care investiția este planificată sau realizată? ............................................................................................................. 18

36. Poate Comisia să contacteze direct investitorul sau întreprinderea-țintă? .......................................................... 19

37. Cum va raporta Comisia cu privire la mecanismul de cooperare? ........................................................................ 19

38. Când va evalua Comisia funcționarea cadrului UE? .............................................................................................. 19

VII) Cooperarea internațională .............................................................................................................................. 19

39. Ce se înțelege prin „cooperare internațională” în temeiul regulamentului (articolul 13)? .................................. 19

VIII) Grupul de experți............................................................................................................................................... 20

40. Cine participă la Grupul de experți privind examinarea investițiilor străine directe în UE?.................................. 20

41. Grupul de experți poartă discuții cu privire la cazuri individuale de examinare? ................................................. 21

IX) Protecția datelor cu caracter personal ........................................................................................................ 21

42. Cum asigură regulamentul protecția datelor cu caracter personal? .................................................................... 21

I) OBIECTIVUL REGULAMENTULUI

1. De ce este necesar să existe un cadru al UE privind examinarea ISD?

Înainte de intrarea în vigoare a regulamentului, nu exista niciun cadru cuprinzător la nivelul Uniunii pentru examinarea investițiilor străine directe din motive de securitate sau de ordine publică, deși principalii parteneri comerciali ai Uniunii elaboraseră deja astfel de cadre. Având în vedere gradul ridicat de integrare dintre piețele statelor membre ale UE, lanțurile de aprovizionare interconectate și infrastructurile comune între statele membre, o

investiție străină ar putea prezenta un risc pentru securitate sau pentru ordinea publică dincolo de

statul membru în care investiția este realizată. Un factor de producție, un serviciu sau o tehnologie furnizată

de o întreprindere stabilită într-un stat membru poate fi esențială pentru securitatea sau ordinea publică a unui alt stat membru sau pentru un proiect de interes pentru Uniune.

În ultimii ani, au existat preocupări tot mai mari cu privire la anumiți investitori străini care au încercat să

dobândească controlul sau să obțină influență în întreprinderi europene ale căror activități au repercusiuni asupra

tehnologiilor, infrastructurii, factorilor de producție sau informațiilor sensibile critice pentru mai multe state membre

sau asupra unui proiect de interes pentru Uniune. Astfel de tranzacții pot pune în pericol securitatea noastră colectivă

sau ordinea noastră publică. Acest lucru este valabil în special atunci când investitorii străini sunt deținuți sau

controlați de stat, inclusiv prin finanțare sau alte mijloace de exercitare a controlului. Cadrul pentru examinarea ISD

asigură faptul că, deși rămâne deschisă investițiilor, UE este pregătită să își protejeze interesele esențiale.

2. Care este obiectivul regulamentului?

Astăzi, mai mult ca oricând, deschiderea UE față de investițiile străine directe (ISD) trebuie să fie echilibrată prin instrumente adecvate de examinare pentru a ne proteja securitatea și ordinea publică.

Fără a pune sub semnul întrebării deschiderea Europei față de ISD, regulamentul joacă un rol important în cazuri

excepționale în care investitorii străini încearcă să achiziționeze active critice pentru interesele noastre

esențiale. Regulamentul a oferit UE un cadru și criterii comune pentru identificarea riscurilor legate de

achiziționarea sau controlul activelor strategice, care amenință securitatea sau ordinea publică. În plus, acesta implică un cadru de cooperare între statele membre și Comisie. Acest lucru stă la baza evaluării ISD în statele membre și facilitează decizia finală a statului membru în care ISD este planificată sau realizată.

Chiar dacă investițiile străine directe intră în competența exclusivă a Uniunii, statele membre sunt autorizate să mențină mecanismele de examinare necesare pentru a identifica riscurile la adresa securității sau a ordinii publice care decurg din anumite tranzacții de investiții. Cu toate acestea, fără cadrul de cooperare al UE, „impacturile transfrontaliere” ar fi în continuare aspecte neabordate, întrucât examinarea unei investiții de către un stat membru ia în considerare numai riscurile la adresa securității naționale sau a ordinii publice a statului membru în care

investiția este planificată sau realizată. Datorită regulamentului, statele membre și Comisia au o imagine de

ansamblu mult mai bună asupra investițiilor străine în UE.

3. Care sunt riscurile pe care UE încearcă să le identifice cu noul cadru?

Pe piața internă, o tehnologie sau o infrastructură critică dintr-o țară poate fi, de asemenea, critică pentru vecinii

săi și, uneori, pentru întreaga Uniune. Achizițiile în sectoare strategice pot avea, de asemenea, un impact asupra

proiectelor finanțate de UE, precum sistemul de navigație Galileo, rețelele transeuropene în domeniile energiei și

transporturilor sau programul UE pentru cercetare și inovare, Orizont 2020.

Regulamentul include o listă orientativă de factori pe care statele membre și Comisia îi pot lua în considerare

atunci când evaluează dacă o investiție străină directă este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică. Printre acești factori se numără efectele asupra infrastructurii, a tehnologiilor (inclusiv a produselor cu dublă utilizare) și a factorilor de producție critici, care au un caracter esențial pentru securitate sau ordinea publică. Efectele ISD referitoare la accesul la informații sensibile, inclusiv la date cu caracter personal, sau la capacitatea de a controla astfel de informații sau la libertatea și pluralismul mass-mediei pot fi, de asemenea, luate în considerare în cadrul unei astfel de evaluări.

Statele membre și Comisia țin, de asemenea, cont de contextul și circumstanțele investițiilor străine directe, în

special de cazurile în care un investitor străin este controlat direct sau indirect (de exemplu prin intermediul unei finanțări semnificative, inclusiv prin subvenții) de către guvernul unei țări terțe sau desfășoară proiecte ori programe în străinătate, coordonate de către stat.

Evaluarea se va face de la caz la caz.

4. Regulamentul vizează o anumită țară?

Nicio țară terță specifică nu este „vizată”. Preocupările legate de securitate și de ordinea publică pot apărea din orice loc. Nediscriminarea în rândul investitorilor străini (din afara UE) este un principiu-cheie al regulamentului, iar

singurele motive pentru examinarea unei investiții străine sunt riscurile evaluate de la caz la caz în ceea ce privește securitatea și ordinea publică, indiferent de originea investitorului străin.

5. Va fi UE mai puțin deschisă față de investițiile străine ca urmare a cadrului UE

privind examinarea ISD?

Uniunea și statele sale membre dispun de un mediu de investiții deschis, consacrat în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și integrat în angajamentele internaționale ale Uniunii și ale statelor sale membre în ceea ce privește investițiile străine directe.

Regulamentul se referă la identificarea și abordarea potențialelor amenințări la adresa securității sau a

ordinii publice, care pot fi cauzate de anumite investiții străine, fără a reduce deschiderea UE față de ISD sau fără

a limita activitățile investitorilor străini în Uniune.

Este de competența statelor membre și a Comisiei să evalueze, de la caz la caz, dacă o achiziție specifică amenință

securitatea sau ordinea publică și, în caz afirmativ, să propună măsuri adecvate de atenuare a riscurilor

respective. Interzicerea unei ISD ar trebui luată în considerare numai în cazurile în care atenuarea riscurilor nu

pare posibilă.

6. Cum funcționează noul cadru al UE comparativ cu mecanismele naționale de

examinare ale statelor membre din UE?

Cadrul UE nu este pe deplin echivalent cu un mecanism național de examinare. Scopul său este de a

contribui la identificarea și abordarea riscurilor la adresa securității sau a ordinii publice care afectează cel puțin două state membre sau Uniunea în ansamblu, prin instituirea unui mecanism de cooperare între statele membre și Comisia Europeană. Acesta oferă un canal oficial de schimb de informații pentru a sensibiliza cu privire la

anumite cazuri în care o investiție străină directă poate afecta securitatea sau ordinea publică în mai multe state membre și pentru a propune măsuri prin care preocupările specifice să poată fi abordate. Acesta poate fi, de exemplu, cazul unui investitor străin care achiziționează o societate holding cu filiale în mai multe state membre în care dobândirea controlului (indirect) asupra filialelor respective face obiectul unei examinări naționale. Un alt exemplu este oferit de situația în care există o singură întreprindere-țintă în cadrul unei ISD avute în vedere, dar aceasta vinde bunuri și/sau furnizează servicii în mai multe state membre a căror securitate și/sau ordine publică ar putea fi afectate de ISD avută în vedere.

7. Cum ar putea examinarea ISD să joace un rol în combaterea crizei provocate

de pandemia de COVID-19?

Situația de urgență provocată de pandemia de COVID-19 a făcut ca vulnerabilitatea noastră în unele domenii să fie mai clară, inclusiv reziliența industriilor noastre critice în capacitatea lor de a răspunde nevoilor vitale ale cetățenilor.

Ca parte a răspunsului economic global la criza provocată de pandemia de COVID-19, Comisia a adoptat, în martie 2020, o comunicare a Comisiei care oferă orientări referitoare la Regulamentul privind examinarea

investițiilor străine directe. În contextul crizei de sănătate publică și al vulnerabilității economice aferente, scopul acestor orientări este de a încuraja statele membre să fie vigilente pentru a proteja întreprinderile și activele critice din UE, în special în domenii precum sănătatea, cercetarea medicală, biotehnologia și infrastructurile esențiale pentru securitatea și ordinea noastră publică. Desigur, acest lucru ar trebui realizat fără a submina deschiderea generală a UE față de investițiile străine, care rămâne esențială pentru redresarea economică în urma crizei actuale. Comisia a invitat statele membre rămase să instituie un mecanism de examinare complet funcțional1. În același timp, statele membre ar trebui să ia în considerare toate opțiunile, în conformitate cu dreptul UE și cu obligațiile internaționale, pentru a aborda cazurile potențiale în care achiziționarea sau controlul de către un investitor străin al unei anumite întreprinderi, infrastructuri sau tehnologii ar crea un risc pentru securitatea sau ordinea publică din UE.

1 În iunie 2021, 18 state membre au notificat Comisiei un mecanism de examinare în temeiul articolului 3 alineatul (7) din

regulament (a se vedea, de asemenea, întrebarea 21).

II) DOMENIUL DE APLICARE AL REGULAMENTULUI

8. Ce tip de investiții străine sunt acoperite de mecanismul de cooperare?

Cooperarea în scopul examinării ISD dintre statele membre și Comisie acoperă orice investiție străină directă.

Potrivit definiției stabilite de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, aceasta poate fi o investiție de orice natură realizată de un investitor străin cu scopul de a stabili sau de a menține legături durabile și directe între investitorul străin și întreprinderea-țintă pentru desfășurarea unei activități economice într-un stat membru, inclusiv investițiile care permit o participare efectivă la administrarea sau la controlul unei întreprinderi care desfășoară o activitate economică. Investitorul străin înseamnă o persoană fizică dintr-o țară terță sau o întreprindere dintr-o țară terță care intenționează să realizeze sau care a realizat o investiție străină directă.

Deși investițiile de portofoliu nu fac parte din domeniul de aplicare al regulamentului, regulamentul nu stabilește

criterii cantitative pentru delimitarea investițiilor de portofoliu2 și a ISD.

Investițiile străine directe pot lua două forme diferite: greenfield și fuziuni și achiziții. Investițiile internaționale de

tip greenfield implică, de regulă, crearea unei noi întreprinderi sau stabilirea unor unități în străinătate, în timp ce

investițiile internaționale de tip fuziuni și achiziții echivalează cu transferul dreptului de proprietate asupra

activelor existente legate de o activitate economică către un proprietar din străinătate.

9. Mecanismul de cooperare acoperă tranzacțiile care vizează restructurarea

internă în cadrul grupurilor corporative active în mai multe țări?

Investițiile în cazul cărora investitorul străin și ținta din UE sunt deținute sau controlate de aceeași întreprindere străină pot, în principiu, să nu fie considerate ca intrând în domeniul de aplicare al regulamentului și nu

ar trebui notificate în cadrul mecanismului de cooperare. Astfel de investiții pot apărea atunci când o

întreprindere este în curs de restructurare internă; de exemplu, o societate holding care vinde participația deținută într-o întreprindere-țintă uneia dintre filialele sale sau o societate holding care separă o parte din activitatea sa și creează o nouă filială, care ar aparține în continuare aceluiași grup.

10. Mecanismul de cooperare acoperă investițiile în cazul cărora schimbarea

proprietății sau a controlului este indirectă?

Investițiile în cazul cărora proprietatea sau controlul întreprinderii-țintă se schimbă ca urmare a unei schimbări a proprietății sau a controlului la nivelul entității care o controlează sunt reglementate de regulament. De exemplu, următoarele două tranzacții ipotetice ar fi acoperite de mecanismul de cooperare:

2 Curtea de Justiție a descris „investițiile de portofoliu” drept „achiziționarea de acțiuni pe piața de capitaluri, efectuată doar cu

intenția de a face un plasament financiar, fără intenția de a influența gestiunea și controlul întreprinderii”. A se vedea Hotărârea

din 28 septembrie 2006, Comisia/Regatul Țărilor de Jos, Cauzele conexate C-282/04 și C-283/04, ECLI:EU:C:2006:608, punctul 19.

1. Întreprinderea A este stabilită în statul membru 1 și este controlată de întreprinderea B în statul membru 2.

Investitorul C (stabilit într-o țară terță 3) dobândește controlul integral (sau parțial) asupra întreprinderii B:

atât statul membru 1, cât și statul membru 2 vor trebui să notifice această tranzacție mecanismului de

cooperare, presupunând că face obiectul unei examinări la nivel național în statele membre 1 și 2.

2. Întreprinderea A este stabilită în statul membru 1, iar întreprinderea B este stabilită în statul membru 2 și

ambele sunt controlate de investitorul C, cu sediul în țara terță 3. Investitorul D, stabilit în aceeași țară terță

3, dobândește controlul integral (sau parțial) asupra investitorului C: atât statul membru 1, cât și statul

membru 2 vor trebui să notifice această tranzacție mecanismului de cooperare, presupunând că face

obiectul unei examinări la nivel național de către statele membre 1 și 2.

Tranzacția intră în domeniul de aplicare al mecanismului de cooperare în cazul în care investitorul străin are competența de a participa efectiv la gestionarea sau controlul întreprinderii-țintă, chiar dacă investitorul străin (și anume entitatea care deține controlul ultim) nu intenționează să exercite o astfel de competență.

Atunci când statul membru 1 și statul membru 2 notifică tranzacția mecanismului de cooperare, analiza efectuată de alte state membre se concentrează asupra activităților întreprinderilor A și B din UE desfășurate în propriile lor țări și asupra impactului asupra securității sau ordinii publice pe teritoriul lor. În plus, ele vor profita de această ocazie pentru a verifica dacă pe teritoriul lor sunt prezente întreprinderi care aparțin aceluiași grup de întreprinderi precum întreprinderile A și B din UE și dacă acest lucru necesită vreo acțiune în cadrul mecanismelor lor de examinare. În cazul altor întreprinderi din afara UE care fac parte din același grup de întreprinderi precum întreprinderile A și B din UE și participă la tranzacția mai amplă, evaluarea Comisiei se axează numai pe întreprinderile A și B din UE.

Stat membru 2

Stat membru 1Întreprinderea A din UE

Întreprinderea B din UE

Investitor străin C

Cooperarea la nivelul UE

Stat membru 1 Stat membru 2

Întreprinderea A din UE Întreprinderea B din UE

Investitor străin C

Investitor străin D

Cooperarea la nivelul UE

11. Mecanismul de cooperare acoperă tranzacțiile privind achiziționarea, de către

un alt investitor străin, a acțiunilor deținute de un acționar străin actual într-o

întreprindere din UE?

Cazurile care se referă la transferul de proprietate sau de control asupra unei întreprinderi din UE de la un investitor străin la un alt investitor străin intră sub incidența regulamentului.

12. Care este baza pentru a considera o investiție ca fiind „străină” în temeiul

legislației UE?

Cazurile în care achiziționarea unei întreprinderi-țintă din UE implică investiții directe realizate de una sau mai multe entități stabilite în afara Uniunii intră în domeniul de aplicare al regulamentului. În schimb, cazurile care implică

doar investiții realizate de una sau mai multe entități stabilite în Uniune nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului.

Aceasta nu înseamnă că astfel de tranzacții nu ar putea intra sub incidența legislației naționale de examinare din statele membre, în limitele dispozițiilor Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene referitoare la dreptul de stabilire și circulația capitalurilor [articolul 52 și articolul 65 alineatul (1) litera (b)], care permit menținerea anumitor măsuri necesare din motive de ordine publică sau de siguranță publică.

Statutul de întreprindere stabilită în Uniunea Europeană, mai exact de întreprindere din Uniunea Europeană, se bazează, în temeiul articolului 54 din TFUE, pe locul în care se află sediul social și pe ordinea juridică în temeiul căreia este constituită întreprinderea, și nu pe naționalitatea acționarilor săi. Nu decurge din nicio dispoziție a dreptului Uniunii că originea acționarilor – persoane fizice sau juridice – ai întreprinderilor rezidente în Uniunea Europeană aduce atingere dreptului acestor întreprinderi de a se prevala de libertățile fundamentale prevăzute de dreptul Uniunii3.

Există o singură excepție de la această regulă. Investițiile efectuate de entitățile UE pot totuși să intre în domeniul

de aplicare al regulamentului atunci când intră sub incidența clauzei privind evitarea eludării.

Eludarea nu este definită în regulament ca atare; totuși, la considerentul 10 din acesta se precizează că măsurile împotriva eludării „ar trebui să vizeze investițiile care provin din interiorul Uniunii care sunt intermediate prin aranjamente artificiale ce nu reflectă realitatea economică și eludează mecanismele și deciziile de examinare și în cazul cărora investitorul este, în ultimă instanță, deținut sau controlat de o persoană fizică sau de o întreprindere dintr-o țară terță”. Prin urmare, ar fi relevant să se stabilească dacă acestea fac parte dintr-un sistem de eludare

instituit cu scopul obiectiv de a evita aplicarea regulamentului. Unii investitori străini, de exemplu, afirmă în mod specific că investitorul direct este un holding european pe care l-au înființat în scopul tranzacției propuse. Astfel, chiar dacă nu sunt disponibile dovezi ale unei intenții subiective de a eluda regulamentul, lipsa activității

economice a întreprinderii investitoare și capacitatea obiectivă a acordurilor de a eluda normele prevăzute

în regulament sunt suficiente pentru a crea prezumția că aranjamentul este artificial.

Cel mai frecvent exemplu de eludare în sensul considerentului (10) este cazul în care investițiile străine în Uniune sunt canalizate prin intermediul unei simple societăți cu sediul în UE de tip „cutie poștală”, care nu are, în mod

3 A se vedea cauza C-80/12 Felixstowe Rock, punctul 40.

direct sau indirect, o activitate economică reală, ci servește exclusiv scopului de a fi vehiculul legal al investiției. Absența activității economice nu poate fi presupusă, ci ar trebui stabilită în lumina unei evaluări globale a tuturor faptelor relevante, pe baza unui număr cât mai mare de dovezi concrete, în ceea ce privește factori precum cifra de afaceri a întreprinderii din UE, numărul de angajați, clienții, birourile cu prezență fizică și momentul înființării acesteia.

Existența unei eludări trebuie, așadar, să fie stabilită de la caz la caz, ținând seama de circumstanțele specifice ale fiecărui caz, precum și pe baza unor dovezi pertinente.

13. Cum definește regulamentul termenii „securitate” și „ordine publică”?

Termenii „securitate” și „ordine publică” nu sunt definiți în regulament. Cu toate acestea, articolul 4 din

regulament precizează factorii care trebuie luați în considerare atunci când se stabilește dacă o ISD este de natură să afecteze securitatea și ordinea publică. Printre acești factori se numără efectele potențiale ale ISD asupra

infrastructurii critice, a tehnologiilor critice, a furnizării de factori de producție critici, a accesului la informații sensibile și a libertății și pluralismului mass-mediei. Aspectele legate de investitor sunt, de asemenea, relevante

pentru această evaluare, de exemplu, dacă investitorul străin este controlat de un guvern.

Interpretarea noțiunilor de securitate și ordine publică ar trebui să fie în concordanță cu obligațiile internaționale

relevante ale UE în temeiul Acordului General privind Comerțul cu Servicii (GATS) și al acordurilor comerciale și de investiții ale UE încheiate cu țări terțe, precum și cu dispozițiile TFUE privind circulația capitalurilor din țări terțe.

Articolul XIV bis alineatul (1) litera (b) din GATS permite membrilor OMC să ia orice măsuri pe care le consideră

necesare pentru protejarea intereselor lor esențiale în materie de securitate într-una sau mai multe dintre

următoarele trei situații: (i) în cazul în care acestea sunt legate de furnizarea de servicii destinate direct sau indirect să asigure aprovizionarea unităților militare; (ii) în cazul în care acestea sunt legate de materialele fisionabile și fuzionabile sau de materialele din care sunt obținute acestea; și (iii) în cazul în care acestea sunt luate pe timp de război sau în alte situații de urgență în relațiile internaționale.

Articolul XIV litera (a) din GATS permite membrilor OMC să ia măsurile necesare pentru a proteja ordinea

publică. Această excepție nu poate fi invocată decât „în cazul în care există o amenințare adevărată și suficient de

gravă la adresa unuia dintre interesele fundamentale ale societății”.

14. Cum ar stabili Comisia ce anume constituie o infrastructură critică, o

tehnologie critică sau o materie primă critică în scopul cadrului UE pentru

examinarea ISD?

Articolul 4 din regulament include o listă orientativă de factori pe care statele membre și Comisia îi pot lua în

considerare atunci când evaluează dacă o investiție străină directă este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică. Acești factori sunt, de exemplu, efectele asupra infrastructurii, a tehnologiilor și a factorilor

de producție critici, care au un caracter esențial pentru securitatea sau menținerea ordinii publice. Efectele ISD

legate de accesul la informații sensibile, inclusiv la date cu caracter personal, sau capacitatea de a controla astfel

de informații sau libertatea și pluralismul mass-mediei pot fi, de asemenea, luate în considerare atunci când se

evaluează dacă o investiție străină directă este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică.

Pe piața internă, o tehnologie sau o infrastructură critică dintr-o țară poate fi critică și pentru vecinii săi și, uneori, pentru întreaga Uniune. Achizițiile în sectoare strategice pot avea, de asemenea, un impact asupra proiectelor

finanțate de Uniune, cum ar fi sistemul de navigație Galileo, rețelele transeuropene sau programul UE pentru

cercetare și inovare Orizont 2020 (Orizont Europa începând din 2021). Lista de proiecte și programe de interes pentru Uniune este anexată la regulament. Aceasta este actualizată periodic de Comisie prin intermediul unui regulament delegat.

În evaluarea lor privind probabilitatea ca o investiție străină directă să afecteze securitatea sau ordinea publică,

statele membre și Comisia pot, de asemenea, să țină cont de contextul și circumstanțele investițiilor străine

directe, în special de cazurile în care un investitor străin este controlat direct sau indirect, de exemplu prin

intermediul unei finanțări semnificative, inclusiv prin subvenții, de către guvernul unei țări terțe sau desfășoară proiecte sau programe în străinătate, coordonate de către stat. În plus, statele membre pot lua în considerare dacă investitorul a fost implicat în activități care afectează securitatea sau ordinea publică sau dacă există un risc serios ca investitorul să fie implicat în activități ilegale sau infracționale.

Evaluarea se va face de la caz la caz.

15. Regulamentul permite examinarea investițiilor străine directe din motive

economice?

Cadrul UE nu permite examinarea investițiilor străine directe pe baza altor preocupări decât securitatea și ordinea

publică.

16. Care este acoperirea sectorială a regulamentului?

Regulamentul se aplică investițiilor străine directe din orice sector. Acesta include o listă orientativă de

factori pe care statele membre și Comisia îi pot lua în considerare atunci când evaluează dacă o investiție străină directă este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică. Pentru a stabili dacă o investiție străină directă este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică, statele membre și Comisia pot lua în considerare efectele sale potențiale, de exemplu asupra infrastructurilor, a tehnologiilor și a factorilor de producție critici.

Infrastructurile critice includ energia, transportul, apa, sănătatea, comunicațiile, mass-media, prelucrarea/stocarea datelor, industria aerospațială, apărarea, infrastructura electorală/financiară. Tehnologiile critice includ inteligența artificială, robotica, semiconductorii, securitatea cibernetică, industria aerospațială, apărarea, stocarea energiei, tehnologiile cuantice și nucleare, nanotehnologiile și biotehnologiile. Aprovizionarea cu factori de producție critici include energia, materiile prime și alimentele. Libertatea și pluralismul mass-mediei sunt, de asemenea, abordate în mod explicit în regulament.

Accesul la informații sensibile, inclusiv la date cu caracter personal, sau capacitatea de a controla astfel de informații și libertatea și pluralismul mass-mediei pot fi, de asemenea, luate în considerare, indiferent de activitatea sectorială a investitorului sau a întreprinderii-țintă.

Pentru informații privind drepturile și obligațiile statelor membre în contextul mecanismului de cooperare, a se vedea întrebarea 19.

17. Regulamentul se aplică în contextul achizițiilor publice sau al privatizării?

Scopul regulamentului este de a identifica și a aborda amenințările potențiale la adresa securității sau a ordinii publice cauzate de investițiile străine directe.

În cazul în care o tranzacție stabilește legături durabile și directe între un investitor străin și o întreprindere din UE căreia i se pune la dispoziție capital pentru a desfășura o activitate economică în UE, investiția intră în domeniul de aplicare al regulamentului dacă este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică. O procedură de achiziții publice care atribuie o concesiune pentru construirea și exploatarea unei infrastructuri critice ar putea, de exemplu, să implice o investiție străină directă și, prin urmare, să intre în domeniul de aplicare al Regulamentului privind examinarea ISD. Alternativ, cesiunea activelor statului, de exemplu printr-o privatizare, poate constitui, de asemenea, o ISD atunci când investiția acordă investitorului străin posibilitatea de a participa efectiv la gestionarea sau controlul societății (sau al întreprinderii) privatizate care desfășoară o activitate economică. Achiziționarea de echipamente sau servicii de la furnizori străini nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului, cu excepția cazului în care tranzacția prevede participarea la gestionarea sau controlul unei întreprinderi din UE și este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică.

Înainte de procedura de achiziții publice, ar trebui să se evalueze, de la caz la caz, dacă un anumit contract de achiziții publice sau o anumită concesiune ar putea intra în domeniul de aplicare al regulamentului. Având în vedere cele de mai sus, serviciile Comisiei consideră că autoritățile competente ale statului membru în care se desfășoară procedura ar trebui să verifice, de asemenea, dacă contractul care urmează să fie atribuit implică o investiție străină directă care ar trebui examinată din motive de securitate și/sau de ordine publică. Serviciile Comisiei recomandă, de asemenea, ca, după caz, anunțul de participare și/sau documentația de licitație să menționeze de la început că procedura sau atribuirea contractului face obiectul Regulamentului privind examinarea ISD sau că prezentul regulament se aplică investiției în cauză. Acest lucru se aplică în mod egal tuturor statelor membre, indiferent dacă acestea dispun sau nu de un mecanism de examinare.

III) MECANISMELE DE EXAMINARE ALE STATELOR MEMBRE

18. Care state membre dispun, în prezent, de un mecanism de examinare a

investițiilor?

Comisia publică lista mecanismelor de examinare notificate de statele membre. Pe baza acestor notificări, se

pare că, în prezent4, următoarele 18 state membre dispun de mecanisme de examinare:

Austria, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica

Slovacă, România, Slovenia, Spania, Țările de Jos, Ungaria.

4 Iunie 2021.

19. Unde pot obține informații despre mecanismele de examinare ale statelor

membre?

Statele membre transmit Comisiei o notificare cu privire la orice mecanism de examinare nou adoptat sau la orice modificare a unui mecanism de examinare existent în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestuia. Comisia publică o listă a mecanismelor de examinare notificate de statele membre.

20. Regulamentul impune statelor membre să instituie mecanisme de examinare

la nivel național?

Regulamentul confirmă faptul că decizia de a institui un mecanism național de examinare și de a elabora domeniul de aplicare și procesul acestuia sau, în cazul în care există un mecanism național de examinare, decizia de a examina o anumită investiție străină directă rămâne responsabilitatea exclusivă a statului membru în care

investiția este planificată sau realizată.

Adoptarea regulamentului a declanșat o discuție constructivă cu privire la examinarea investițiilor în Europa și mai

multe state membre își reformează în prezent mecanismele de examinare sau adoptă mecanisme noi.

În orientările sale din martie 2020, Comisia a invitat statele membre care, în prezent, nu dispun de un mecanism de examinare sau ale căror mecanisme de examinare nu acoperă toate tranzacțiile relevante să instituie un mecanism de examinare complet funcțional. Astfel, deși nu există nicio obligație legală în acest sens, toate statele membre sunt invitate să dispună de mecanisme de examinare complet funcționale.

21. Mecanismul UE înlocuiește mecanismele de examinare menținute de statele

membre ale UE?

Noul regulament completează mecanismele de examinare ale statelor membre și consolidează

eficacitatea acestora. Acesta este conceput pentru a ajuta statele membre și Comisia să evalueze în mod colectiv

potențialele amenințări transfrontaliere la adresa securității și a ordinii publice generate de o investiție străină directă. Acest lucru este valabil indiferent dacă un stat membru dispune sau nu de un mecanism de examinare. Acesta nu înlocuiește mecanismele naționale de examinare existente. În special, statele membre își mențin decizia finală cu privire la autorizarea unei investiții pe teritoriul lor și la condițiile în care aceasta este autorizată.

22. Regulamentul se aplică tuturor statelor membre ale UE sau numai celor care

mențin un mecanism de examinare la nivel național?

Regulamentul se aplică tuturor statelor membre ale UE, indiferent dacă acestea dispun sau nu de un mecanism

de examinare.

Cooperarea dintre Comisie și statele membre diferă ușor în funcție de aspectul dacă investiția străină face sau nu obiectul unei examinări la nivel național. În cazul în care investiția este examinată la nivel național, statul

membru este obligat să notifice Comisia și celelalte state membre prin furnizarea de informații cu privire la

tranzacția respectivă. În cazul în care un alt stat membru consideră că această tranzacție este de natură să afecteze securitatea sau ordinea sa publică, acesta poate emite o observație. În cazul în care consideră că o tranzacție este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică în mai multe state membre, Comisia poate emite un aviz. Observațiile statelor membre și avizul Comisiei sunt transmise statului membru în care investiția este planificată sau realizată.

Observațiile și avizele nu sunt comunicate celorlalte state membre, cu excepția cazului în care avizul se referă la o investiție străină directă de natură să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniune din motive de securitate sau de ordine publică. Toate schimburile în cadrul mecanismului de cooperare fac obiectul unor norme stricte privind confidențialitatea.

De asemenea, statele membre pot emite observații reciproce cu privire la investițiile din exterior realizate de investitori din țări terțe în alte state membre ale UE, iar Comisia poate emite avize cu privire la investițiile străine directe care nu fac obiectul examinării. Acesta poate fi cazul statelor membre care nu dispun de un mecanism

de examinare sau al investițiilor care nu intră în domeniul de aplicare al mecanismului național al statului membru gazdă. Acesta poate fi și cazul unui stat membru care decide să nu examineze o anumită investiție. În această situație, statul membru gazdă este obligat – în cazul întrebărilor adresate de alte state membre sau de Comisie – să furnizeze un nivel minim de informații, fără întârzieri nejustificate, prin canale confidențiale.

23. După procesul de examinare, cine ia decizia finală cu privire la continuarea

sau nu a unei anumite ISD?

Decizia finală cu privire la autorizarea unei investiții străine care face obiectul examinării rămâne la latitudinea

statului membru în care are loc investiția. Deși alte state membre sau Comisia își pot exprima preocupările,

acestea nu pot bloca sau anula investiția în cauză. În cazul în care un stat membru primește observații din partea altor state membre sau un aviz din partea Comisiei, acesta acordă atenția cuvenită acestor observații sau avize. Acest lucru poate fi realizat, după caz, prin măsuri disponibile în temeiul legislației sale naționale sau în cadrul procesului său mai amplu de elaborare a politicilor, în concordanță cu obligația sa de cooperare loială.

24. Comisia sau alte state membre pot să interzică o tranzacție sau să anuleze o

investiție deja realizată într-un stat membru?

Decizia finală cu privire la autorizarea unei investiții străine rămâne la latitudinea statului membru în care are loc investiția. Deși alte state membre sau Comisia își pot exprima preocupările, acestea nu pot bloca sau anula investiția în cauză.

25. Care sunt criteriile din regulament pentru mecanismele de examinare

menținute de statele membre?

Pentru a permite întreprinderilor, Comisiei și altor state membre să înțeleagă modul în care ISD ar putea să fie examinate de statul membru în care investiția este planificată, regulamentul prevede o serie de elemente pe care

mecanismele de examinare ale statelor membre ar trebui să le includă. Aceste mecanisme ar trebui să includă cel

puțin termenele de examinare și posibilitatea ca investitorii străini să conteste deciziile de examinare. Normele și procedurile referitoare la mecanismele de examinare ar trebui să fie transparente și să nu facă discriminare între țările terțe. În plus, informațiile confidențiale, inclusiv informațiile sensibile din punct de vedere comercial, trebuie să fie protejate.

IV) FUNCȚIONAREA MECANISMULUI DE COOPERARE

26. Participarea statelor membre la mecanismul de cooperare este obligatorie

sau voluntară?

Cooperarea este obligatorie în măsura în care statele membre trebuie să notifice Comisiei și celorlalte state

membre orice investiție străină directă de pe teritoriul lor care face obiectul examinării și trebuie să partajeze

informațiile necesare prin canale securizate.

În cazul în care un stat membru sau Comisia consideră că o investiție străină directă care nu face obiectul

examinării într-un anumit stat membru este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică sau proiectele

ori programele de interes pentru Uniune, acesta/aceasta poate solicita informații din partea statului membru în care investiția este planificată sau realizată. Acest stat membru trebuie să se asigure că un nivel minim de informații

este pus la dispoziția Comisiei și a statului membru solicitant, fără întârzieri nejustificate, prin canale securizate.

27. Din ce motive poate Comisia să adopte un aviz cu privire la o ISD care nu face

obiectul examinării?

Comisia poate emite avize cu privire la investițiile străine directe care nu fac obiectul examinării în cazul în care consideră că investiția este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică în mai multe state

membre sau este de natură să afecteze proiecte sau programe de interes pentru Uniune. Comisia poate

emite, de asemenea, un aviz în cazul în care deține informații relevante în legătură cu investiția respectivă. Acesta poate fi cazul statelor membre care nu dispun de un mecanism de examinare sau al investițiilor care nu intră în domeniul de aplicare al mecanismului național al statului membru gazdă. Acesta poate fi și cazul unui stat membru care decide să nu examineze o anumită investiție.

Atunci când are în vedere emiterea unui aviz cu privire la o ISD care nu face obiectul examinării, Comisia poate solicita anumite informații din partea statului membru în care investiția este planificată sau realizată. Statul membru are obligația de a furniza informațiile respective fără întârzieri nejustificate prin canale confidențiale.

28. Mecanismul de cooperare se aplică și investițiilor deja realizate?

Deși examinarea de către statele membre este efectuată de obicei înainte de finalizarea tranzacției de ISD, mecanismul de cooperare poate fi inițiat în termen de 15 luni de la realizarea investiției atunci când o investiție

nu face obiectul examinării la nivel național. Acest lucru se poate întâmpla atunci când statul membru nu dispune de un mecanism de examinare sau atunci când statul membru menține un mecanism de examinare, dar tranzacția de ISD specifică nu a fost prezentată de către părți pentru o examinare ex ante.

În plus, în cazul în care un stat membru lansează examinarea oficială a unei ISD, aceasta face obiectul mecanismului de cooperare indiferent de statutul său de investiție planificată sau realizată (totuși, majoritatea mecanismelor se bazează pe notificarea ex ante de către investitor).

29. Care sunt obligațiile unui stat membru care primește observații din partea

altor state membre sau un aviz din partea Comisiei?

Toate statele membre sunt obligate să coopereze în mod loial. În cadrul mecanismului de cooperare, un stat membru trebuie să acorde „atenția cuvenită” observațiilor altor state membre și avizului Comisiei și să ia în

considerare, după caz, măsurile disponibile în temeiul legislației sale naționale sau în cadrul procesului său mai amplu de elaborare a politicilor. Aceasta implică faptul că statul membru gazdă trebuie să evalueze observațiile primite sau avizul Comisiei înainte de a lua o decizie cu privire la o investiție străină directă.

În contextul proiectelor sau programelor de interes pentru Uniune afectate de investiții străine directe, avizele Comisiei trebuie să fie luate în considerare „în cel mai înalt grad” de către statul membru în care ISD este

planificată sau realizată. Aceasta înseamnă că, în mod implicit, statele membre trebuie să urmeze avizul sau să prezinte motivele pentru care acționează contrar acestuia.

30. Care sunt proiectele și programele de interes pentru Uniune?

Lista proiectelor și programelor de interes pentru Uniune este publicată ca anexă la regulament și a fost actualizată în 2020 înainte de aplicarea integrală a regulamentului.

Proiectele și programele de interes pentru Uniune implică o finanțare substanțială din partea UE sau sunt

acoperite de legislația Uniunii privind infrastructura critică, tehnologiile critice sau securitatea

aprovizionării cu factori de producție critici. Acestea deservesc întreaga Uniune și reprezintă o contribuție

importantă la creșterea economică, la crearea de locuri de muncă și la competitivitate pentru economia Uniunii, cum ar fi Galileo, rețelele transeuropene de energie, transport și telecomunicații, dar și Orizont 2020 și programul de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

Comisia actualizează lista prin intermediul regulamentelor delegate. În 2021, este probabil ca un alt regulament delegat să fie adoptat, de asemenea, pentru a ține seama de evoluțiile înregistrate de la ultima actualizare.

31. Avizul Comisiei sau observațiile altor state membre sunt publicate?

Mecanismul de cooperare face obiectul unor norme stricte privind confidențialitatea deoarece se referă la

securitatea sau ordinea publică a unuia sau mai multor state membre ori la funcționarea unui proiect sau program al UE relevant pentru securitatea UE în ansamblu. Examinarea efectuată de statele membre este confidențială, iar

mecanismul de cooperare al UE respectă aceleași norme. Lipsa confidențialității ar îngreuna schimbul de informații sensibile, care este esențial pentru o cooperare semnificativă.

Prin urmare, Comisia nu prezintă nicio informație referitoare la tranzacții de ISD individuale, la examinarea tranzacțiilor de ISD sau la avizele emise cu privire la tranzacții de ISD specifice. Cu toate acestea, Comisia publică un raport anual privind punerea în aplicare a regulamentului, care se bazează, de exemplu, pe rapoartele anuale prezentate Comisiei de către statele membre. Se preconizează că primul raport anual va fi adoptat după vara anului 2021.

V) INTRAREA ÎN VIGOARE ȘI ÎNCEPEREA APLICĂRII

32. Cadrul UE pentru examinarea investițiilor străine directe a intrat oficial în

vigoare la 10 aprilie 2019 – prin urmare, ce s-a întâmplat la 11 octombrie 2020?

Mecanismul de cooperare instituit în temeiul cadrului UE privind examinarea ISD se aplică de la 11 octombrie

2020, după o perioadă de tranziție de 18 luni între intrarea în vigoare și aplicarea sa. Începând cu această dată,

statele membre și Comisia cooperează în mod oficial în ceea ce privește ISD, cuprinzând schimbul de informații

și exprimarea preocupărilor, în cazul în care există un risc pentru securitate sau pentru ordinea publică într-un alt stat membru sau în legătură cu un proiect al Uniunii.

VI) RELAȚIILE CU PĂRȚILE INTERESATE/ÎNTREPRINDERILE

33. Cum asigură regulamentul protecția informațiilor confidențiale?

Regulamentul obligă statele membre și Comisia să protejeze informațiile obținute în aplicarea regulamentului în

conformitate cu legislația Uniunii și cu legislația națională. Comisia și statele membre utilizează mijloace de

comunicare securizate și criptate pentru a face schimb de informații sensibile și clasificate privind tranzacțiile

de ISD individuale, în deplină conformitate cu normele UE și cu normele naționale.

34. Impune regulamentul ca întreprinderile să notifice Comisiei tranzacțiile?

Regulamentul nu obligă întreprinderile (investitorii sau întreprinderile-țintă) să notifice tranzacțiile Comisiei sau

altor state membre. Statul membru care efectuează examinarea unei tranzacții este cel care are obligația de a notifica. Acest lucru nu aduce atingere obligațiilor care decurg din alte norme ale UE sau norme naționale.

35. Regulamentul impune investitorului străin sau întreprinderii-țintă să

furnizeze informații statului membru în care investiția este planificată sau

realizată?

Cerințele privind transmiterea informațiilor referitoare la tranzacții de către investitorul străin sau întreprinderea-

țintă sunt stabilite de mecanismul de examinare al statului membru și statul membru care efectuează examinarea

este cel care are responsabilitatea de a adresa solicitări de informații (suplimentare) investitorului străin sau

întreprinderii-țintă cu privire la o tranzacție care face obiectul examinării.

Cu toate acestea, regulamentul impune statelor membre să furnizeze anumite informații cu privire la tranzacțiile de

ISD de pe teritoriul lor care fac obiectul examinării, precum și, la cerere, cu privire la alte ISD planificate sau

realizate pe teritoriul lor. Pentru a facilita colectarea de informații relevante, specifice și țintite care să permită o

evaluare mai rapidă de către Comisie și statele membre, în cadrul mecanismului de cooperare, a măsurii în care o

investiție străină directă care face obiectul examinării este de natură să afecteze securitatea sau ordinea publică în

cel puțin un alt stat membru, Comisia a pregătit, în strânsă cooperare cu experții în materie de examinare a ISD

din statele membre, un model pe care statele membre sunt încurajate să îl utilizeze atunci când notifică, în cadrul

mecanismului de cooperare, o ISD care face obiectul examinării. Modelul de formular de notificare vizează

colectarea de informații relevante, specifice și țintite pentru a permite Comisiei și statelor membre să evalueze mai

rapid, în cadrul mecanismului de cooperare, dacă o investiție străină directă care face obiectul examinării este de

natură să afecteze securitatea sau ordinea publică în cel puțin un alt stat membru.

Statele membre pot solicita anumite informații incluse în acest model direct de la investitor sau de la

întreprinderea-țintă, care trebuie să le furnizeze fără întârziere. Modelul pe care statele membre îl pot utiliza

pentru a colecta informații de la investitor sau de la întreprinderea-țintă este publicat pe site-ul web

al DG TRADE în scop informativ.

Pentru a facilita evaluarea de către Comisie și statele membre a tranzacțiilor de ISD, este în interesul investitorilor

și al consilierilor acestora să furnizeze informații complete și exacte statului membru care efectuează

examinarea în care este stabilită întreprinderea-țintă.

După primele luni de activitate în temeiul regulamentului, a devenit clar faptul că informațiile furnizate de investitor și/sau de întreprinderea-țintă în notificarea lor către autoritatea națională competentă de examinare dintr-un stat membru reprezintă o contribuție importantă la analiza efectuată de celelalte autorități naționale și de Comisie. Informațiile detaliate și exacte pot permite celorlalte autorități naționale și Comisiei să efectueze evaluarea relevantă în primele 15 zile calendaristice de la primirea notificării privind ISD care face obiectul examinării de către statul membru în care este planificată sau în care a fost realizată.

În mod alternativ, în cazul în care informațiile furnizate sunt insuficiente, autoritățile celorlalte state membre și Comisia ar putea fi nevoite să solicite informații suplimentare, rezervându-și totodată dreptul de a formula observații sau, respectiv, de a emite un aviz. O astfel de acțiune poate avea ca efect prelungirea cooperării la nivelul UE atât timp cât informațiile solicitate de autoritățile altor state membre sau de Comisia Europeană nu sunt furnizate.

36. Poate Comisia să contacteze direct investitorul sau întreprinderea-țintă?

Comisia evaluează riscurile la adresa securității sau a ordinii publice pe baza informațiilor primite de la statul membru în care ISD este planificată sau realizată sau din alte surse disponibile. Deși Comisia nu contactează

direct investitorii sau alte părți interesate, statele membre care au obligația de a furniza informații Comisiei

sau altor state membre pot solicita aceste informații direct de la investitor sau de la întreprinderea-țintă, care trebuie să le furnizeze fără întârziere.

Modelul pe care statele membre îl pot utiliza pentru a colecta informații de la investitor sau de la

întreprinderea-țintă este publicat pe site-ul web al DG TRADE în scop informativ.

37. Cum va raporta Comisia cu privire la mecanismul de cooperare?

Comisia va raporta anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la punerea în aplicare a regulamentului.

Aceste rapoarte vor furniza informații agregate cu privire la funcționarea mecanismului de cooperare, protejând în același timp confidențialitatea informațiilor transmise de fiecare stat membru în parte cu privire la punerea în aplicare a mecanismelor lor naționale de examinare. Raportul anual al Comisiei va fi făcut public.

38. Când va evalua Comisia funcționarea cadrului UE?

Până la 12 octombrie 2023 cel târziu și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia va evalua funcționarea și

eficacitatea prezentului regulament și va prezenta un raport Parlamentului European și Consiliului. Acest raport va fi pus la dispoziția publicului.

VII) COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ

39. Ce se înțelege prin „cooperare internațională” în temeiul regulamentului

(articolul 13)?

Regulamentul încurajează statele membre și Comisia să coopereze cu autoritățile competente din țările terțe

care împărtășesc aceeași viziune cu privire la chestiuni referitoare la examinarea investițiilor străine directe din

motive de securitate și de ordine publică.

Cooperarea internațională poate avea loc în formate bilaterale sau multilaterale, cum ar fi G7 sau OCDE.

Aceasta poate include schimbul de experiențe, de bune practici și de informații privind tendințele în materie de investiții.

VIII) GRUPUL DE EXPERȚI

40. Cine participă la Grupul de experți privind examinarea investițiilor străine

directe în UE?

Regulamentul instituie un Grup de experți care să ofere consultanță Comisiei. Grupul este prezidat de Comisie și este alcătuit din reprezentanți ai autorităților statelor membre. Toate statele membre participă la grup, inclusiv cele

care nu dispun în prezent de un mecanism național de examinare.

Mandatul grupului este acela de a purta discuții cu privire la chestiuni de interes comun legate de investițiile străine directe și de a face schimb de bune practici și de învățăminte desprinse din examinarea investițiilor la nivel național. Grupul este de asemenea împuternicit să ofere consultanță Comisiei cu privire la aspectele sistemice legate de punerea în aplicare a regulamentului și este consultat cu privire la proiectele de acte delegate de actualizare a listei de proiecte și programe de interes pentru Uniune, anexată la regulament.

41. Grupul de experți poartă discuții cu privire la cazuri individuale de

examinare?

Grupul nu poartă discuții cu privire la tranzacțiile individuale de ISD. Mandatul său se limitează la aspecte

sistemice legate de punerea în aplicare a regulamentului.

IX) PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

42. Cum asigură regulamentul protecția datelor cu caracter personal?

În temeiul Regulamentului privind examinarea ISD, Comisia și statele membre fac schimb de informații privind investițiile străine directe. Aceste informații ar putea include date cu caracter personal (de exemplu, date de identificare și de contact, date profesionale și date privind investițiile străine directe). Prelucrarea acestor date în cadrul Comisiei și în statele membre face obiectul normelor privind protecția datelor. Comisia și statele membre colaborează îndeaproape pentru a elabora instrumente care să asigure în continuare conformitatea cu

RGPD5 și cu Regulamentul (UE) 2018/1725, respectând în același timp confidențialitatea cooperării, care este

esențială pentru eficacitatea acesteia.

***

Ultima actualizare: 22 iunie 2021

5 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în

ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei

95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).