Întrebări frecvente pentru CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE
Transcript of Întrebări frecvente pentru CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE
Întrebări Frecvente CNNP
Pensia pentru limită de vârstă
1.Întrebare: La ce vârstă ma pot pensiona pentru limită de vârstă?
Răspuns: Pensia pentru limita de vârstă se acordă la împlinirea vârstei standard de
pensionare, în condiţiile realizării stagiului minim de cotizare.
2.Întrebare: Dacă sunt beneficiarul unei alte categorii de pensii decât cea pentru
limită de vârstă, când voi beneficia de aceasta din urmă?
Răspuns: La împlinirea vârstei standard de pensionare sau la vârsta standard redusă
(în cazul persoanelor care au desfăşurat activitate în gupă superioară de munca
și/sau în condiţii deosebite/speciale de muncă şi a celor care au desfăşurat
activitate în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat) în condițiile
realizării stagiului complet de cotizare prevăzut de lege.
3.Întrebare: În ce situaţii se acordă pensia pentru limită de vârstă cu reducerea
vârstei standard de pensionare?
Răspuns: Reducerea vârstei standard de pensionare operează în cazul asiguraţilor
care au realizat stagii de cotizare în una sau mai multe din următoarele situaţii:
• condiţii speciale de muncă (în înţelesul Legii nr. 263/2010: aviatori, artişti,
mineri, cadre militare etc.);
• condiţii deosebite de muncă (inclusiv fosta grupa a II a de munca din legislaţia
anterioară, până la 1 aprilie 2001);
• fosta grupa I de munca conform legislaţiei anterioare, până la 1 aprilie 2001);
• handicap preexistent calităţii de asigurat;
• ca beneficiari ai unor legi speciale (Legea nr. 341/2004 şi Decretul –lege nr.
118/1990).
ATENTIE !!!!
Aceste reduceri se pot aplica numai în situaţia în care a fost realizat stagiul complet
de cotizare prevăzut de lege.
4.Întrebare: Care este reducerea pentru activitatea desfăşurată în fosta grupă a
IIa de muncă, respectiv condiţii deosebite de muncă, fosta grupa I de muncă si
condiţii speciale de muncă?
Răspuns: Reducerile vârstei standard de pensionare pentru aceste condiţii de muncă
sunt proporţionale cu stagiul efectiv realizat în aceste condiţii şi se regăsesc în
tabelul nr. 1 și tabelul nr. 2 din Legea nr.263/2010.
Direcţia Comunicare şi Relaţii Publice Str. Latină, nr. 8, Sector 2, Bucureşti
Tel.: +4 021 316 9408
[email protected] www.cnpp.ro
Pensia anticipată
5.Întrebare: Care sunt perioadele asimilate care nu se au în vedere la acordarea
pensiei anticipate?
Răspuns: La determinarea stagiului de cotizare în vederea acordării pensiei
anticipate NU se au în vedere următoarele perioade în care asiguratul:
a beneficiat de pensie de invaliditate;
a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe
durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus,
pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.
6.Întrebare: În ce condiţii pot beneficia de pensia anticipată?
Răspuns: Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei
standard de pensionare, dacă aţi realizat un stagiu de cotizare cu cel putin 8 ani mai
mare decât stagiul complet de cotizare.
Pensia anticipată parţială
7.Întrebare: Care sunt perioadele asimilate care nu se au în vedere la acordarea
drepturilor de pensie anticipată parţială?
Răspuns: La determinarea stagiului de cotizare în vederea acordării pensiei
anticipate nu se au în vedere următoarele perioade în care asiguratul:
a beneficiat de pensie de invaliditate;
a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii,
pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu
diplomă;
a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus,
pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat.
8.Întrebare: Ce penalizare se aplică în cazul pensiei anticipate parţiale ?
Răspuns: Procentul de diminuare este de 0,75% pentru fiecare lună de anticipare şi
se aplică până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de
vârstă.
9.Întrebare: În ce condiţii pot beneficia de pensia anticipată parţială ?
Răspuns: Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii
vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de
cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8
ani.
Pensia de invaliditate
10.Întrebare: În ce condiţii pot solicita pensia de invaliditate?
Răspuns: Asiguraţii sistemului public care şi-au pierdut capacitatea de muncă pot
solicita pensie de invaliditate dacă sunt încadraţi într-un grad de invaliditate prin
decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, indiferent de stagiul de
cotizare realizat în sistemul public de pensii.
11.Întrebare: În ce situaţii pensionarii de invaliditate nu mai sunt supuşi revizuirii
medicale periodice?
Răspuns: Nu sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate
care:
prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
au împlinit vârstele prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei pentru limită de
vârstă;
au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au
realizat stagiile complete de cotizare, conform legii.
12.Întrebare: Cine face încadrarea în grad de invaliditate?
Răspuns: Incadrarea intr-un grad de invaliditate se face de catre comisia de
expertiza medicala a capacitatii de munca din cadrul casei teritoriale de pensii, de
care apartine persoana in cauza, in conformitate cu prevederile Hotararii nr.
155/2011 pentru aprobarea criteriilor si normelor de diagnostic clinic, diagnostic
functional si de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se face incadrarea in
gradele I, II si III de invaliditate.
De asemenea, facem precizarea ca la incadrarea in grad de invaliditate se are in
vedere pierderea capacitatii de munca, nu diagnosticul ca atare.
13.Întrebare: Când se realizeaza trecerea de la pensia de invaliditate la pensia
pentru limită de vârstă?
Răspuns:
La împlinirea vârstei standard de pensionare sau a vârstei standard reduse
potrivit legii
Dacă pensia pentru limită de vârstă este mai mică decât pensia de invaliditate
poate primi în continuare pensia de invaliditate.
În situaţia în care se trece de la pensia de invaliditate gradul I la pensia pentru
limită de vârstă, indemnizaţia de însoţitor se păstrează indiferent de pensia
pentru care se optează.
Trecerea de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă se
realizează din oficiu.
ATENTIE!!!!
Legea nu prevede dreptul de opţiune de la pensia de invaliditate la pensia anticipată
sau anticipată parţială.
14.Întrebare: Cine are dreptul la pensie de invaliditate?
Răspuns:
Persoanele asigurate la momentul solicitării;
Persoanele care nu mai au calitatea de asigurat.
Pensia de urmaş
15.Întrebare: Care este cuantumul pensiei de urmaş?
Răspuns: Cuantumul pensiei se stabileşte, în funcţie de numărul urmaşilor
îndreptăţiţi, astfel:
a) pentru un singur urmaş - 50%;
b) pentru 2 urmaşi - 75%;
c) pentru 3 sau mai mulţi urmaşi - 100%.
ATENTIE!
În cazul copiilor orfani de ambii părinţi: pensia de urmaş rezultă din însumarea
drepturilor de urmaş, calculate după fiecare părinte.
16.Întrebare: Când poate solicita soţul supravieţuitor pensia de urmaş?
Răspuns: Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:
a) la împlinirea vârstei standard de pensionare, pe tot timpul vieţii, dacă durata
căsătoriei a fost de 15 ani sau de cel puţin 10 ani;
b) indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă
durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;
c) indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a
produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu
realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea
este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu
brut;
d) indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, pe o perioadă de 6 luni de la data
decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate
profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici
de 35% din câştigul salarial mediu brut;
e) soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul
sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, în perioadele în care nu realizează
venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este
obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut -
până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani.
17.Întrebare: În ce condiţii se acorda pensia de urmaş ?
Răspuns: Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi sotului supravieţuitor, dacă
susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei
pensii.
18.Întrebare: Până la ce vârstă pot beneficia copiii de pensie de urmaş?
Răspuns:
până la vârsta de 16 ani;
până la vârsta de 26 de ani dacă îşi continuă studiile într-o formă de
învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora;
pe toata durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit până la
împlinirea vârstei de 16 ani, respectiv 26 de ani.
19.Întrebare:Se poate cumula pensia de urmaş cu venituri de natura salarială?
Răspuns: Incepand cu 1 ianuarie 2011, copiii, beneficiari ai unei pensii de urmas, pot
cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este
obligatorie, indiferent de nivelul acestora (art. 118 din Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice).
Contribuţii
20.Întrebare: Cât este contribuţia de asigurări sociale pentru contractul de
asigurare?
Răspuns: Cota de contribuție este de 26,3% din venitul asigurat, care nu poate fi mai
mic de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat, dar nu mai mare de 5 ori câștigul salarial mediu brut.
Pentru anul 2016, câștigul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea
bugetului asigurărilor sociale de stat este de 2.681 lei. Venitul minim asigurat este
de 35% din 2.681 lei, adică 938 lei, contribuția minima datorata fiind de 247 lei.
Ajutorul de deces
21.Întrebare: În cât timp şi cine achită ajutorul de deces?
Răspuns: Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare de:
angajator, în cazul decesului asiguratului prevăzut la art. 6 alin. (1) pct. I, II şi
V, respectiv al unui membru de familie al acestuia;
instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului
şomerului, respectiv al unui membru de familie al acestuia;
casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială, în cazul decesului
pensionarului sau al asiguratului prevăzut la art. 6 alin. (1) pct. IV şi alin. (2),
respectiv al unui membru de familie al acestuia.
În situaţia persoanelor asigurate în sistemul public de pensii pe baza contractului de
asigurare socială încheiat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, ajutorul de
deces se achită de casa teritorială de pensii la care se află în evidenţă.
22.Întrebare: Cine poate solicita ajutorul de deces?
Răspuns: Ajutorul de deces se achită unei singure persoane, care dovedeşte cu
documente că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz:
a) soţul supravieţuitor;
b) copilul;
c) părintele;
d) tutorele;
e) curatorul;
f) oricare altă persoană.
23.Întrebare: Cum pot obţine ajutorul de deces?
Răspuns: Cererea pentru acordarea ajutorului de deces se depune la plătitorii
acestui drept de asigurări sociale, respectiv la casa teritoriala de pensii, dacă
susţinătorul decedat era pensionar, sau la angajatorul asiguratului decedat.
24.Întrebare: De ce acte am nevoie pentru a obţine ajutorul de deces?
Răspuns: Ajutorul de deces se acordă, după caz, pe baza următoarelor documente:
cerere pentru acordarea ajutorului de deces;
certificat de deces (original şi copie);
act de identitate al solicitantului (original şi copie);
acte de stare civila ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu
decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator,
mandatar (original şi copie);
dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces (original şi
copie);
act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se
atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt
în vârstă de peste 18 ani (original);
adeverinţa care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârstă
cuprinsă intre 18 si 26 de ani urma o forma de învătământ organizată potrivit
legii (original).
25.Întrebare: Care este cuantumul ajutorului de deces?
Răspuns: Pentru anul 2016 cuantumul ajutorului de deces este de 2.681 lei.
Stagiul de cotizare în sistemul public de pensii
26.Întrebare: Ce este stagiul de cotizare?
Răspuns: Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat
contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care
asiguraţii cu declaraţie individuală de asigurare sau contract de asigurare socială au
datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
27.Întrebare: Ce beneficii îmi revin dacă am depăşit stagiul complet de cotizare?
Răspuns: Realizarea sau depăşirea stagiului complet de cotizare conferă dreptul la
reducerea vârstei standard de pensionare:
în situaţia persoanelor care au desfăşurat activitate în fosta grupa I de munca
și/sau condiţii deosebite/speciale de muncă;
în cazul solicitării pensiei anticipate/anticipate parţiale.
28.Întrebare: Cum pot afla care este vârsta standard de pensionare şi stagiul
minim de cotizare?
Răspuns: Vârstele standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sunt stabilite
prin lege în funcţie de sexul, luna şi anul naşterii persoanei. Acestea sunt detaliate în
Anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010.
De asemenea, portal www.cnpp.ro dispune de o aplicaţia “Când ma pot pensiona?”
care oferă date cu caracter informativ cu privire la data pensionării.
(https://www.cnpp.ro/web/10180/218).
29.Întrebare: Cum pot obţine certificatele de stagiu de cotizare ?
Răspuns: Stagiul de cotizare se certifică asiguraţilor, din oficiu, o dată la 2 ani, de
CNPP. Stagiul de cotizare se certifică şi la cererea asiguraţilor contra cost. Tariful
serviciului respectiv este de 15 lei.
30.Întrebare: Cum pot face dovada stagiului de cotizare?
Răspuns: Până la data de 1 aprilie 2001, dovada realizarii stagiului de cotizare se
face cu carnetul de muncă, iar după această dată, acesta rezultă din declaraţiile
nominale de asigurare depuse de angajator.
31.Întrebare: Cum îmi pot completa stagiul de cotizare?
Răspuns: Există posibilitatea realizării/completării stagiului de cotizare, prin
încheierea unui contract de asigurare socială cu casa teritorială de pensii din raza de
domiciliu. Cota de contribuție este de 26,3% din venitul asigurat, care nu poate fi
mai mic de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului
asigurărilor sociale de stat, dar nu mai mare de 5 ori câștigul salarial mediu brut.
Pentru anul 2016, câștigul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea
bugetului asigurărilor sociale de stat este de 2.681 lei. Venitul minim asigurat este
de 35% din 2.681 lei, adică 938 lei, contribuția minima datorata fiind de 247 lei.
Contractul de asigurare socială se încheie la casa teritorială de pensii de care
aparţine mama dumneavoastră şi cuprinde: datele de identificare ale asiguratorului
şi ale persoanei asigurate, adresa asiguratului, condiţiile de asigurare (venit asigurat,
cota de contribuţie, cuantumul contribuţiei de asigurări sociale, contul în care se
plăteşte contribuţia de asigurări sociale, termenul de achitare), obligaţiile
asiguratorului şi ale asiguratului, precum şi clauzele contractuale.
Termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este lunar, dar nu mai târziu de
ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se face plata.
Contribuţia se poate plăti şi anticipat, pe o perioadă de cel mult 12 luni, calculate de
la data la care se face plata. În aceste situaţii stagiul de cotizare este corespunzator
timpului efectiv parcurs în interiorul perioadei pentru care s-a efectuat plata.
Contractul de asigurare sociala intră în vigoare la data înregistrării acestuia la
casa teritorială de pensii, produce efecte numai pentru viitor deci plata
retroactivă nu este posibila.
Stabilirea pensiei
32.Întrebare: Când pot depune cererea de pensionare?
Răspuns: Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte
îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, se depune, începând cu data îndeplinirii
condiţiilor, la casa teritorială de pensii, în a cărei rază domiciliază persoana.
Plata pensiei
33.Întrebare: Când sunt puse în plată drepturile de pensie?
Răspuns: Pensiile se plătesc de la data acordării, cu excepţia pensiei anticipate şi a
pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de asigurat.
Calculul pensiei
34.Întrebare: Cum se calculează punctajul mediu anual?
Răspuns: Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea
numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la
numarul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.
Numărul de puncte realizat în fiecare lună se însumează, iar prin împărţirea la 12
rezulta punctajul anual al asiguratului în anul respectiv.
Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut sau, după caz, a
venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări
sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul
National de Statistică.
35.Întrebare: Cum se calculează cuantumul pensiei?
Răspuns: Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual
realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.
Recalculare pensie
36.Întrebare: Când pot solicita recalcularea drepturilor de pensie?
Răspuns: Drepturile de pensie pentru limită de vârstă se recalculează în următoarele
situaţii:
prin adaugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia;
prin valorificarea stagiilor de cotizare realizate după pensionare;
în situaţia în care de depun documente suplimentare (care nu există la dosarul
de pensie), dar care influentează cuantumul drepturilor de pensie.
37. Întrebare: Există obligativitatea realizării unui stagiu minim, realizat dupa
data înscrierii la pensie, în vederea solicitării recalculării drepturilor de pensie?
Răspuns: După realizarea oricărui stagiu de cotizare după deschiderea drepturilor de
pensie pentru limită de vârstă, se poate solicita recalcularea drepturilor de pensie.
Aspecte practice - Ce trebuie să știm despre:
38.Întrebare: Când se depune cererea de pensionare pentru limită de vârstă?
Răspuns: Cererea de pensionare se depune începând cu data indeplinirii condițiilor
de pensionare și nu înaintea acestei date.
39.Întrebare: In cazul schimbarii domiciliului cum se realizeaza transferul
dosarului de pensie?
Răspuns: Pensionarul trebuie să se adreseze casei judeţene de pensii de care
aparţine cu domiciliul actual cu:
o cerere în vederea transferării drepturilor de pensie în alt judeţ;
o copie a actului de identitate din care să rezulte noua adresă;
un talon de pensie.
În situaţia transferului dosarului de pensie, conform procedurilor de comunicare la
plată, casa teritorială care înregistrează acest dosar în evidenţele sale are obligaţia
să verifice dosarul administrativ, venit prin transfer, să valideze punctajul mediu
anual şi să comunice la plată pentru a se achita drepturile de pensie pensionarului în
cauza. Aşadar, casa destinatară va proceda la verificarea dosarului venit prin
transfer, va emite și va comunica decizia de pensie, precum și transmiterea către
sistemul central de plăți a modalității de plată prin bancă, începând cu luna de plată
comunicată de casa expeditoare. Facem precizarea că plata drepturilor de pensie se
va efectua de către casa expeditoare pentru o perioadă de încă 3 (trei) luni
calendaristice prin mandate poștale cu dungă albastră, la noua adresă de domiciliu a
pensionarului.
Verificarea este necesară pentru a nu se introduce, eventual, în baza de date
informatizată a casei teritoriale de pensii informaţii eronate care ar putea să
afecteze, pe termen lung, drepturile de pensie ale celui venit prin transfer.
40.Întrebare: Care sunt categoriile de pensionari care pot cumula pensia cu
venituri din activitaţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie:
Răspuns:
pensionarii pentru limită de vârstă;
nevăzătorii;
pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş,
încadraţi în gradul III de invaliditate;
copiii, pensionari de urmaş, până la împlinirea vârstei de 16 ani, respectiv 26
dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii,
până la terminarea acestora;
soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu
venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie,
potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut
(2.415 lei pentru anul 2015)
41.Întrebare: Se poate cumula pensia cu alte venituri?
Răspuns: Cumulul este interzis doar beneficiarilor categoriilor de pensie anticipata si
anticipata partiala. Aceştia nu pot cumula pensia cu venituri din activităţi
profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii.
42.Întrebare: Când se face reluarea plății pensiei?
Răspuns: Reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit
legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen
de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă
depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile;
de la data începerii anului şcolar, în situaţia copilului urmaş care a împlinit
vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor.
43.Întrebare: Când încetează plata pensiei?
Răspuns: Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a
intervenit una dintre următoarele cauze:
pensionarul a decedat;
pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost
acordată pensia;
pensionarul de invaliditate, copilul, beneficiar al pensiei de urmaş, incadrat in
grad de invaliditate, precum şi soţul supravieţuitor, beneficiar al pensiei de
urmaş, incadrat in gradul I sau II de invaliditate, şi-au redobândit capacitatea
de muncă, potrivit legii;
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, copilul,
beneficiar al pensiei de urmaş, incadrat in grad de invaliditate, precum şi soţul
supravieţuitor, beneficiar al pensiei de urmaş, incadrat in gradul I sau II de
invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală
obligatorie;
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, copilul,
beneficiar al pensiei de urmaş, incadrat in grad de invaliditate, precum şi soţul
supravieţuitor, beneficiar al pensiei de urmaş, incadrat in gradul I sau II de
invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea
Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de
Muncă;
au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, copilul,
beneficiar al pensiei de urmaş, incadrat in grad de invaliditate, precum şi soţul
supravieţuitor, beneficiar al pensiei de urmaş, incadrat in gradul I sau II de
invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul
expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacităţii de
muncă, în vederea reintegrării socio-profesionale;
copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu
excepţia copilului, beneficiar al pensiei de urmaş, incadrat in oricare grad de
invaliditate;
pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă
definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra
susţinătorului.
44.Întrebare: Când se suspendă plata pensiei?
Răspuns: Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a
intervenit una dintre următoarele cauze:
pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a
încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă
potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;
pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate
parţiale, realizeaza venituri pentru care asigurarea in sistemul public de pensii
este obligatorie, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni;
pensionarul de invaliditate sau copilul, beneficiar al pensiei de urmaş, incadrat
in oricare grad de invaliditate, ori soţul supravieţuitor, beneficiar al pensiei de
urmaş, incadrat in gradul I sau II de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea
medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză
Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă;
pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite
de medicul expert al asigurărilor sociale;
pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, realizeaza venituri pentru
care asigurarea in sistemul public de pensii este obligatorie, cu excepţia
consilierilor locali sau judeţeni;
pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, realizeaza venituri in baza
unui contract de munca, raport de serviciu, contracte/conventii incheiate
potrivit Codului civil sau desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt
numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata
mandatului, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de
muncă respectiv;
copilul, beneficiar al pensiei de urmaş, care a împlinit vârsta de 16 ani şi nu
face dovada continuării studiilor;
soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri
brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă
acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut;
soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii,
optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt
sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la
cumulul pensiei cu salariul;
in situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, care îşi continuă
studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la
terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, daca nu face dovada
continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1
octombrie a anului în curs;
plata indemnizaţiei pentru însoţitorul pensionarului de invaliditate incadrat in
gradul I de invaliditate, se suspendă pe perioada în care pensionarul este
internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală
specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu
excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător;
suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face
şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând
cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
45.Întrebare: Cum și în ce termen se contestă decizia de pensie?
Răspuns: Deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de
pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la
Comisia Centrală de Contestaţii.
46.Întrebare: Cum se anulează decizia de pensie?
Răspuns: Decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului in termen de 30 de
zile de la comunicare.
47.Întrebare: Care este procedura privind transferul dosarului de pensie?
Răspuns: Dosarul de pensie se poate transfera dintr-un judeţ în altul, în situaţia în
care pensionarul solicită efectuarea acestei operaţiuni printr-o cerere simplă, la care
anexează :
1. o copie a actului său de identitate din care rezultă noua
2. un cupon de pensie - pentru evidenţa numărului de dosar de pensie la care va fi
efectuată operaţiunea;
Cererea se va înregistra la sediul casei teritoriale de pensii unde se află în prezent în
evidenţă. Solicitantul poate fi persoana îndreptăţită, precum şi mandatarul,
desemnat prin procură specială.
Transferul dosarului se va face către casa de pensii aferentă noului domiciliu, iar
aceasta din urmă va emite o nouă decizie de pensie, luînd astfel în evidenţă dosarul
respectiv.
In situatia transferului dosarului de pensie, conform procedurilor de comunicare la
plata, casa teritoriala care inregistreaza acest dosar in evidentele sale are obligatia
sa verifice dosarul administrativ, venit prin transfer, sa valideze punctajul mediu
anual si sa comunice la plata pentru a se achita drepturile de pensie pensionarului in
cauza.
Facem precizarea ca plata drepturilor de pensie se va efectua, in continuare, de
catre casa expeditoare pentru o perioada de inca 3 (trei) luni calendaristice, prin
mandate poștale cu dunga albastra, la noua adresa de domiciliu.
Verificarea este necesara pentru a nu se introduce, eventual, in baza de date
informatizata a casei teritoriale de pensii informatii eronate care ar putea sã
afecteze, pe termen lung, drepturile de pensie ale celui venit prin transfer.
48.Întrebare: Cum pot intra în posesia talonului de pensie?
Răspuns: Taloanele de pensie se transmit la domiciliul pensionarului, prin CN Poşta
Română, indiferent de modalitate de plată a pensiei – card/cont bancar sau prin
compania mai sus menţionată.
Având în vedere faptul că pe aceste taloane sunt înscrise date cu caracter personal:
codul numeric personal, venitul brut şi net cuvenit pensionarului, demonstrează
calitatea de pensionar, acestea nu pot fi înmânate decât titularului, sub semnatură,
prin prezentarea carţii de identitate, sau mandatarului desemnat prin procură
specială, pentru a evita folosirea datelor de pe cuponul de pensie sau chiar a
cuponului de către alte persoane în scopuri oneroase.
În cazul în care aceste taloane nu sunt înmânate titularului, ele se întorc la casa
teritorială de pensii. În situaţia în care aveţi nevoie de talonul de pensie pe luna
respectivă şi nu aţi avut posibilitatea să intraţi în posesia lui, puteţi solicita casei
teritorială de pensii eliberarea unei adeverinţe care să dovedească calitatea de
pensionar.
Altele
Care sunt actele necesare pentru depunerea dosarului de pensie?
49.Întrebare: Pensia pentru limită de vârstă, anticipată şi anticipată parţială:
Răspuns:
cerere tip pentru înscrierea la pensie;
acte de vechime:
- carnetul de muncă (original şi copie);
- adeverinţe privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată,
completate potrivit legii;
- adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau
prin contractul colectiv/individual de muncă (original);
- adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale şi/sau alte condiţii
(original);
actele de stare civilă ale solicitantului:
- BI/CI;
- certificat de naştere şi de căsătorie (original şi copie);
livretul militar (original şi copie);
diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi
adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că
acestea au fost urmate la zi;
dovada încetării calităţii de asigurat în cazul înscrierii la pensie anticipată sau
pensie anticipată parţială, pentru persoanele care, la data solicitării, nu mai
au calitatea de asigurat (original);
adeverinţă care să ateste perioadele de activitate realizate după data de 1
ianuarie 2011 (original);
dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor
instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
procura specială, pentru mandatar (original şi copie);
acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990,
republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care
au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă
de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei
muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, cu modificările şi
completările ulterioare.
50.Întrebare: Pensia de invaliditate:
Răspuns:
cerere tip pentru înscrierea la pensia de invaliditate;
actele menţionate la pensia pentru limită de vârstă;
decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);
adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru
incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu
medical sau, după caz, adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de
asigurat (original);
documentele necesare dovedirii accidentului de muncă sau bolii profesionale,
după caz;
51.Întrebare: Pensia de urmaş:
Răspuns:
cerere tip pentru înscrierea la pensie de urmaş;
actele menţionate la pensia pentru limită de vârstă, pentru cazurile în care
susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar;
actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului legal, după caz
(original şi copie);
decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în cazul urmaşului invalid
(original);
decizia de pensie/talon de plată a pensiilor, pentru cazurile în care susţinătorul
decedat avea calitatea de pensionar (copie);
adeverinţa de studii, în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani (original);
actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul
decedat avea calitatea de pensionar (copie);
documente necesare pentru decesul cauzat de accident de muncă, respectiv
boală profesională.
52.Întrebare: Ce beneficii au persoanele care au lucrat în grupe superioare de
muncă, respectiv condiţii deosebite/speciale de muncă?
Răspuns: Perioada lucrată în grupe superioare de muncă, respectiv condiţii
deosebite/speciale de muncă conferă asiguraţilor următoarele drepturi:
majorarea stagiului de cotizare prin acordarea unui spor la stagiul de cotizare
de 3 luni pentru fiecare an întreg lucrat în grupa a II a de muncă, respectiv în
condiţii deosebite de muncă;
majorarea stagiului de cotizare prin acordarea unui spor la stagiul de cotizare
de 6 luni pentru fiecare an întreg lucrat în grupa I de muncă, respectiv în
condiţii speciale de muncă;
reducerea vârstei standard de pensionare, proporţional cu perioada efectiv
lucrată în aceste condiţii (tabelul 1 și tabelul 2 din lege).
53.Întrebare: Care sunt perioadele asimilate stagiului de cotizare?
Răspuns: În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele
necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
a beneficiat de pensie de invaliditate;
a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii,
pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu
diplomă;
a satisfacut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus,
pe durata legal stabilita, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizatii de
asigurări sociale, acordate potrivit legii;
a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru
incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli
profesionale;
a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru
creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu
handicap, de până la 3 ani;
a fost elev al unei şcoli militare/şcoli de agenti de poliţie sau student al unei
instituţii de învaăţământ din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţa
naţională pentru formarea cadrelor militare, politiştilor şi funcţionarilor publici
cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu excepţia liceului
militar.
54.Întrebare: Ce pot face dacă nu am avut carnetul de muncă scanat?
Răspuns: Procesul de preluare date şi scanare a carnetelor de muncă s-a derulat
până la data de 30.12.2010 cu personal extern, salarizat în baza unui contract pe
perioadă determinată.
După această dată, nu mai există temei legal pentru această activitate şi nu a mai
fost posibilă prelungirea acestui contract în vederea finalizării acţiunii de preluare
date/scanare a carnetelor de muncă.
Până la indentificare resurselor financiare în vederea continuării procesului de
scanare a carnetelor de muncă, îndrumăm persoanele ale căror carnete nu au fost
scanate să le păstreze. Menţionăm că deschiderea drepturilor de pensie nu este
condiţionată de scanarea carnetului de muncă.
55.Întrebare: Plata drepturilor de pensie în cont bancar
Răspuns: În vederea încasării pensiilor prin cont curent personal, pensionarii se
adresează direct instituţiilor financiar-bancare, solicitând deschiderea contului.
Contul se deschide pe numele clientului beneficiar de drepturi băneşti sau a
reprezentantului sau legal, la solicitarea acestuia sau, după caz, la cererea
mandatarului desemnat de acesta prin procura specială, emisă conform legii. După
deschiderea contului, persoana interesată trebuie să se adreseze casei teritoriale de
pensii de care aparţine, cu o cerere însoţită de o copie a extrasului de cont. Aceste
acte pot fi transmise, prin poşta, în original, în regim de scrisoare recomandată cu
confirmare de primire.
În prezent, CNPP derulează plăţi prin următoarele bănci comerciale:
1. Banca Comercială Româna
2. CEC
3. Bancpost S.A.
4. Banca Comercială Carpatica S.A.
5. Banca Româna de Dezvoltare
6. Procredit Bank S.A.
7. Banca Transilvania S.A.
8. Libra Bank
9. Raiffeisen Bank
10. OTP Bank România S.A.
11. ATE Bank România S.A.
12. Piraeus Bank
13. Romanian International Bank
14. Intesa Sanpaolo Bank
15. UniCredit Tiriac Bank
16. Alpha Bank România S.A.
17. Banca Românească S.A.
18. Credit Europe Bank S.A.
19. Garanti Bank
20. ING Bank
21. Marfin Bank
56.Întrebare: Cine beneficiază de aplicarea indicelui de corecţie?
Răspuns: In cazul persoanelor care si-au deschis drepturile de pensii in intervalul 1
ianuarie 2011- 22 ianuarie 2013, punctajul mediu anual s-a corectat cu noii indici de
corectie calculati in conformitate cu prevederile Deciziei Curtii Constutionale a
Romaniei nr. 437/2013, respectiv ale OUG nr. 113/2013 referitoare la aplicarea
indicelui de corectie, in luna ianuarie a.c.
57.Întrebare: Care este indicele de corecţie utilizat pentru anul 2011?
Răspuns: Pentru anul 2011 indicele de corecție utilizat este de 1.12.
58.Întrebare: Care este indicele de corecţie utilizat pentru anul 2012?
Răspuns: Pentru anul 2012 indicele de corecție utilizat este de 1.17.
59.Întrebare: Care este indicele de corecţie utilizat pentru anul 2013?
Răspuns: Pentru intervalul 1.01 – 22.01. 2013 indicele de corecție este 1.17.
60.Întrebare: Care este indicele de corecţie utilizat pentru anul 2014?
Răspuns: Pentru anul 2014 indicele de corecție utilizat este de 1.07.
61.Întrebare: Care este indicele de corecţie utilizat pentru anul 2015?
Răspuns: Pentru anul 2015 indicele de corecție utilizat este de 1.07.
62.Întrebare: Care este indicele de corecţie utilizat pentru anul 2016?
Răspuns: Pentru anul 2016 indicele de corecție utilizat este de 1.09.
63.Întrebare: Cum se poate crea un cont pe portalul www.cnpp.ro?
Răspuns: Pentru crearea unui cont online vizitatorii trebuie să citească descrierea
fluxului de creare utilizator şi să îşi exprime acordul pentru condiţiile de utilizare a
portalului CNPP. Acordul este considerat a fi asumat prin introducerea datelor
specifice cererii de creare cont
Pentru identificarea unică a utilizatorului este necesară completarea formularului de
creare cont. Toate campurile marcate cu * sunt obligatorii şi salvarea cererii nu este
posibilă daca acestea nu sunt completate. Datele introduse trebuie să fie conforme
cu realitatea.
Structura formularului este următoarea :
Date de identificare:
Numele şi prenumele
CNP
Adresa de e-mail
Act de identitate
Adresa de domiciliu
Se introduce text (Cod CAPTCHA)
Se apasă butonul de finalizare formular.
După finalizarea completării formularului se apasă butonul Print pentru a putea fi
semnat olograf în original, pe hârtie.
Pentru obţinerea datelor de acces, după ce s-a tipărit cererea trebuie parcurse
urmatoarele etape:
Se semnează cererea;
Solicitantul se va prezenta personal cu cererea semnată la oricare casa
teritorială de pensii, împreună cu actul de identitate în original şi copie sau,
după caz, cu documentele justificative în original şi copie pentru fiecare
persoană terţă căreia îi va administra contul;
Cererea va fi procesată şi aprobată la nivelul casei teritoriale de pensii. După
aprobare vor fi transmise datele de acces (nume utilizator şi parolă)
solicitantului, pe e-mailul specificat de acesta în cerere.
64.Întrebare: Ce fel de informaţii oferă serviciile electronice oferite de portal
ww.cnpp.ro?
Răspuns: Dupa ce veti crea contul veti avea acces gratuit la urmatoarele informatii:
Informatii din carnetul de munca
Invitatie Accidente de munca si boli profesionale
Fisa participant fond pensii PILON II
Debite executare silita
Stagii anuale dupa 04.2001
Fisa financiara
Stagii lunare dupa 04.2001
Declaratii nominale depuse de angajatorii dvs
Informatii pensie comunitara
65.Întrebare: Care este valoarea punctului de pensie pentru anul 2016?
Răspuns: Valoarea punctului de pensie în anul 2016 = 871,7 lei.
66.Întrebare: Cine beneficiază de taloane speciale de călătorie?
Răspuns: Pensionarii din sistemul public de pensii, precum şi pensionarii din celelalte
sisteme proprii de asigurări sociale beneficiază anual de un total de 6 călătorii simple
cu reducere de 50% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea ferată cu trenuri
regio R şi trenuri interregio IR fără regim de rezervare clasa a II-a, cu mijloace auto
sau cu navele de călători clasa a II-a, la transportul intern în comun, între localităţi.
67.Întrebare: Când se transmit taloanele speciale de călătorie?
Răspuns: De principiu, taloanele speciale de călătorie valabile pentru anul următor
se transmit în luna decembrie a fiecărui an, împreună cu talonul de pensie.
68.Întrebare: Ce trebuie să știm despre legea privind scutirea de la plata a unor
debite provenite din pensii?
Răspuns: Legea nr. 125/23.09.2014 privind scutirea de la plată a unor debite
provenite din pensii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 700/24.09.2014, a
intrat în vigoare la data de 01.10.2014.
Legea prevede, pe de o parte, scutirea de la plată a unor debite provenite din
pensii, indemnizaţii sociale pentru pensionari şi indemnizaţii pentru însoţitori şi pe
de altă parte, restituirea sumelor reţinute cu acest titlu începând cu data de 1
ianuarie 2011.
Încetarea reţinerilor din pensie se va face în baza unei decizii, emisă pentru
fiecare persoană în parte, potrivit modelului aprobat prin Ordin al Preşedintelui
CNPP.
Pentru restituirea acestor sume, pensionarii trebuie să depună cerere. Cererile
se depun la casa judeţeană de pensii, casa de pensii a municipiului Bucureşti sau,
după caz, la casele de pensii sectoriale (a MAN, MAI sau SRI). Nedepunerea cererii
atrage nerestituirea sumelor.
Subliniem că sumele care au fost recuperate de la pensionari începând cu data
de 1.01.2011 vor fi restituite eşalonat, pe o perioadă de 5 ani calendaristici,
începând de la 1 ianuarie 2015, prin plăţi anuale egale.
În situaţia în care asupra drepturilor de pensie din luna octombrie a.c. vor fi
operate reţineri din pensii cu titlu de debit, sumele respective vor fi restituite
automat de casele teritoriale de pensii, în luna noiembrie 2014.
Nu fac obiectul acestei reglementări debitele care au drept cauză culpa
debitorului, cum ar fi: folosirea unor documente eliberate cu nerespectarea legii,
declararea de către debitori a unor date neconforme realităţii, nerespectarea unor
obligaţii legale care le revin pensionarilor, inclusiv în cazul cumulului pensiei cu
venituri salariale sau asimilate salariilor, ori, după caz, cu venituri din activităţi
independente.
69.Întrebare: Când poate solicita personalul didactic deschiderea drepturilor de
pensie ?
Răspuns: Având in vedere prevederile art. 284 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, așa
cum au fost modificate prin OUG nr. 49/2014, personalul didactic de predare, de
conducere, de îndrumare si control se pensionează pentru limita de vârsta, anticipat
si anticipat parțial, la data încheierii anului școlar in care împlinește vârsta standard
de pensionare (in cazul pensiei pentru limita de vârsta) sau, după caz, vârsta
standard de pensionare redusa cu cel mult 5 ani, in situația pensiei anticipate si
anticipate parțiale.
Bilete de tratament
70.Întrebare: Cine beneficiază de tratament balnear în mod gratuit?
Răspuns:
pensionarii de invaliditate, în cadrul programului de recuperare întocmit de
medicul expert al asigurărilor sociale;
persoanele beneficiare de drepturi stabilite în baza prevederilor Decretului-lege
nr.118/1990, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din
motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945,
precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri,
republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele
care au calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă, stabilită în temeiul
dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.214/1999, cu modificările
şi completările ulterioare ;
persoanele beneficiare de drepturi stabilite în baza prevederilor Ordonanţei
Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor
persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6
septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată prin Legea
nr.189/2000, cu modificările şi completările ulterioare;
persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 44/1994 privind
veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de
război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
persoanele beneficiare de drepturi stabilite în baza prevederilor Legii 49/1999
privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare;
persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 448/2006 privind
protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi
completările ulterioare;
persoanele care beneficiază de cure balneoclimaterice potrivit art. 22 din
Legea nr.346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, republicată, cărora li s-a stabilit de către medicul expert al
asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, program individual
de recuperare;
persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.
757/2008 pentru aprobarea acordării biletelor de tratament balnear, în mod
gratuit, salariaţilor care lucrează în mediu radioactiv – zonele I şi II de
expunere la radiaţii, la prospectarea, explorarea, exploatarea, prepararea
minereului de uraniu, precum şi la conservarea şi închiderea perimetrelor
miniere
71.Întrebare: Ce acte sunt necesare pentru obţinerea unui bilet de tratament?
Răspuns:
cererea tip de acordare a biletului de tratament;
actul de identitate (copie);
talonul de plată a pensiei (original sau copie);
biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale
de recuperare-reabilitare acordate de către societăţile de turism balnear şi de
recuperare, eliberat de către medicul de familie sau medicul de specialitate,
aflat în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate (copie, cu
prezentarea actului original);
programul de recuperare (copie, cu prezentarea actului original).
72.Întrebare: Cum pot fi anulate biletele de tratament?
Răspuns: Biletele eliberate pot fi anulate cu restituirea integrală a contribuţiei în
următoarele situaţii:
a) atunci când titularul nu se poate prezenta în staţiunea înscrisă pe bilet la data
începerii seriei, din motive familiale (deces, etc.), juridice, calamităţi sau urgenţe
medicale atestate cu documente (ale titularului sau membrilor de familie);
b) atunci când din motive personale, se renunţă la bilet, cu anunţarea prealabilă a
casei teritoriale de pensii cu cel puţin 7 zile calendaristice înainte de data
începerii seriei înscrisă în biletul de tratament;
c) în situaţia în care, titularul, deşi s-a prezentat în staţiune la data înscrisă pe
bilet, nu a fost cazat, prezentând motivaţia scrisă a unităţii prestatoare de servicii
balneare. Aceste cazuri se raportază, în scris, de către casele teritoriale de pensii,
la CNPP.
Solicitarea de restituire a contribuţiei poate fi depusă în termen de maxim 90 zile
calendaristice de la data începerii seriei înscrisă în biletul de tratament
73.Întrebare: Câte bilete de tratament se pot obţine în cursul unui an?
Răspuns: In cursul unui an calendaristic se poate elibera un singur bilet de tratament
balnear aceluiaşi beneficiar, indiferent dacă este cu plata unei contribuţii sau
gratuit.
Întrebare: Care este ordinea în care se acordă biletele de tratament?
74.Răspuns: Ordinea de ierarhizare a cererilor prin care se solicită bilete de
tratament balnear este dată de ordinea descrescătoare a punctajelor aferente
fiecărei cereri. Punctajul aferent fiecărei cereri este obţinut prin însumarea
punctajelor acordate pentru fiecare criteriu în parte raportat la numărul de criterii
prevăzut pentru categoria respectivă. Dacă, în urma calculării punctajului în
aplicaţia SPA, mai multe cereri au acelaşi punctaj, ele se ordonează descrescător
după punctajul primit conform numărului de bilete de care a beneficiat în ultimii 2
ani. Dacă, după această etapă mai multe cereri au acelaşi punctaj pentru criteriul 1,
atunci ele se ordonează crescător după venit. Dacă şi după parcurgerea acestor două
etape se identifică cereri cu acelaşi punctaj final, atunci persoanele se ordonează
după numărul cererii, având prioritate cererea cu numărul cel mai mic.
75.Întrebare: Care este durata unui bilet de tratament balnear?
Răspuns: Durata sejurului unui bilet de tratament este de 16 zile, iar a tratamentului
balnear este de 12 zile.
Pensia comunitara
76.Întrebare: De când pot beneficia de pensie comunitară?
Răspuns: Începând cu data de 01.01.2007, data aderării la Uniunea Europeană,
România aplică prevederile regulamentelor comunitare in domeniul coordonării
sistemelor de securitate socială, și anume Regulamentul (CEE) nr. 1408/1971
privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariați, lucrătorilor
independenți și membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul comunității
și Regulamentul nr.574/1972 care stabilește modalitățiile de aplicare a
Regulamentului nr.1408/71.
Incepând cu 01.05.2010 a intrat in vigoare Regulamentul (CE) nr.883/2004 al
Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea
sistemelor de securitate socială modificată și completată prin Regulamentul (CE)
nr.988/2009 si Regulamentul (CE) nr.987/2009 al Parlamentului European și al
Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere in aplicare a
Regulamentului (CE)nr.883/2004.
77.Întrebare: Ce ţări vizează regulamentele europene?
Răspuns: Regulamentele vizează cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene si
ale Spațiului Economic European, după cum urmează:
Austria; Belgia; Bulgaria; Cehia; Cipru; Danemarca; Estonia; Finlanda; Franta ;
Germania; Grecia; Irlanda; Italia; Letonia; Lituania; Luxemburg; Malta; Marea
Britanie; Olanda; Polonia; Portugalia; Romania; Slovacia; Slovenia; Spania; Suedia;
Ungaria; Islanda; Norvegia; Liechstenstein; Elveţia
78.Întrebare: Ce se întâmplă în cazul persoanelor care au lucrat în unul sau mai
multe state membre ale Uniunii Europene ori a Spaţilului Economic European:
Răspuns:
drepturile de pensie se acordă cu respectarea prevederilor regulamentelor
comunitare şi ale legislaţiilor naţionale în vigoare în materie de pensii;
persoanele interesate pot solicita obţinerea drepturilor de pensie potrivit
legislaţiilor în vigoare ale statelor membre în care au desfăşurat activităţi
profesionale; vârstele de pensionare sunt, de regulă, diferite de la un stat la
altul. Pe cale de consecinţă, fiecare stat va stabili pensia la data îndeplinirii
condiţiilor potrivit legislaţiei proprii;
drepturile de pensie se acordă potrivit principiului pro rata temporis,
proporţional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat. Fiecare stat
va acorda câte o pensie potrivit perioadelor de asigurare realizate potrivit
propriei legislaţii.
79.Întrebare: Unde se depun cererile pentru pensie comunitară?
Răspuns: Pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă,
anticipată, anticipată partială, de invaliditate și de urmas, persoana indreptatită se
adresează unei singure instituții, cererea astfel depusă fiind valabilă pentru toate
instituțiile la legislația cărora persoana respectivă a fost supusă.
Cererile se depun la instituţia de la locul de reşedinţă astfel:
- dacă solicitantul locuiește pe teritoriul unui stat membru cererea se depune la
institutia din statul respectiv;
- dacă solicitantul are domiciliul in România, cererea se depune la casa teritorială
de pensi de care aparține cu domiciliul.
Instituţia de asigurări sociale din statul de domiciliu va transmite în celelalte
state documentele necesare în vederea stabilirii drepturilor de pensie;
comunicarea între instituţii este asigurată prin intermediul formularelor de
legătură.
80.Întrebare: Care sunt actele necesare pentru înscrierea la pensie în cazul
persoanele care locuiesc pe teritoriul unui stat membru?
Răspuns: Actele necesare pentru înscrierea la pensia pentru limită de vârstă,
anticipată, anticipată parțială
formularul de cerere E 202 ;
formularul E 207 ;
declarația pe propria răspundere ;
copie după actul de identitate românesc - dacă dețin dubla cetățenie sau dacă
au menținut cetățenia română ;
carnetul de muncă original sau in copie certificată de instituțiile competente
din străinătate ;
livretul militar original sau in copie certificată de instituțiile competente din
străinătate ;
diplomă de studii original sau in copie certificată de instituțiile competente din
străinătate sau adeverință din care să rezulte durata normală, perioada
studiilor, certificarea absolvirii acestora precum și forma de învățământ;
adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin
contractul colectiv/individual de muncă;
Acte necesare pentru înscrierea la pensia de invaliditate
formularul de cerere E 204 ;
formularul E 207 ;
documente si rapoarte medicale pentru a determina gradul de invaliditate;
declarația pe propria răspundere ;
copie după actul de identitate românesc - dacă dețin dubla cetățenie sau dacă
au menținut cetățenia română ;
carnetul de muncă original sau in copie certificată de instituțiile competente
din străinătate ;
livretul militar original sau in copie certificată de instituțiile competente din
străinătate ;
diplomă de studii original sau in copie certificată de instituțiile competente din
străinătate sau adeverință din care să rezulte durata normală, perioada
studiilor, certificarea absolvirii acestora precum și forma de învățământ;
adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin
contractul colectiv/individual de muncă;
Acte necesare pentru înscrierea la pensia de urmaș:
formularul de cerere E 203 ;
formularul E 207 ;
declarația pe propria răspundere urmași ;
adeverinţa de studii (elev sau student);
copie după actul de identitate românesc - daca dețin dubla cetățenie, sau
daca au menținut cetățenia Romana ;
carnetul de muncă original sau in copie certificata de instituțiile competente
din străinătate al susținătorului decedat ;
livretul militar original sau in copie certificată de instituțiile competente din
străinătate ;
diplomă de studii original sau in copie certificată de instituțiile competente din
străinătate sau adeverință din care să rezulte durata normală, perioada
studiilor, certificarea absolvirii acestora precum si forma de învățământ al
susținătorului decedat;
81.Întrebare: Care sunt statele cu care România are încheiate acorduri bilaterale
pe modelul regulamentelor comunitare?
Răspuns: Macedonia, Turcia, Coreea de Sud, Republica Moldova, Canada şi Israel
82.Întrebare: Condiţii de acordare a pensiei:
Răspuns:
cererea de pensie, insoţită de documentele doveditoare, se depun la instituţia
de asigurări sociale de domiciliu; aceasta va transmite în celălalt stat
documentele necesare în vederea stabilirii drepturilor de pensie ;
comunicare între institutii se face prin intermediul formularelor de legătură;
la stabilirea drepturilor de pensie se au în vedere perioadele de asigurare
realizate în ambele state iar drepturile se acordă proporţional cu perioada
realizată în fiecare stat.
83.Întrebare: Care sunt statele cu care România aplică alte acorduri şi convenţii
bilaterale de securitate social?
Răspuns:
Regatul Maroc în baza Decretului nr.215/26.06.1984 pentru ratificarea
unor tratate internaționale
Armenia
Belarus
Ucraina
Federatia Rusă
în baza Convenției dintre România și fosta U.R.S.S. privind colaborarea in domeniul
prevederilor sociale, semnată la Bucuresti, la 24 decembrie 1960, aprobata prin Dec.
nr. 165/1961.
In conformitate cu dispozițiile instrumentului juridic bilateral menționat, la
acordarea pensiilor se iau in considerare vechimea in muncă și perioada de activitate
asimilată cu vechimea in muncă de pe teritoriul ambelor Părți Contractante,
confirmate de organele competente ale Părții Contractante pe teritoriul căreia au
fost realizate. Astfel, pensiile se stabilesc și se plătesc de către organele competente
ale Părții Contractante pe teritoriul căreia domiciliază cetățeanul indreptățit, la
data cererii de pensie, in conformitate cu legislația acestei Părți Contractante.
84.Întrebare: Ce se întâmplă în situaţia statelor cu care România nu are încheiat
acord/convenţie de securitate social?
Răspuns: Pensia se acordă potrivit legislaţiei sistemului unitar de pensii publice din
România, fără a se putea valorifica perioadele de asigurare realizate pe teritoriul
respectivelor state.
85.Întrebare: Cum se realizează plata pensiilor în străinătate?
Răspuns: Începând cu anul 2008, beneficiarii sistemului public de pensii din Romania
stabiliți in străinătate pot primi pensia pe teritoriul statului de domiciliu, Casa
Națională de Pensii Publice asigurând plata pensiilor prin Citibank Europe plc., Dublin
– sucursala România.
86.Întrebare: Cum se poate transfera o pensie în străinătate?
Răspuns: Procedura de transfer a drepturilor de pensie in strainatate presupune
următoarele:
1. deschiderea unui cont la orice bancă de pe teritoriul statului de domiciliu (nu
este necesară deschiderea contului la o bancă apartinând Grupului Citi, dar
această optiune poate conduce la achitarea unor taxe de transfer bancar mai
reduse);
2. comunicarea detaliilor bancare (adresa completă a beneficiarului, denumirea si
adresa băncii beneficiarului, codul SWIFT/BIC al băncii beneficiarului, acolo unde e
cazul, precum și numărul de cont internațional bancar) către instituția plătitoare
(casa teritorială de pensii in evidența căreia se află dosarul de pensie) prin
intermediul declarației de transfer.
Declarația de transfer in străinătate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului
public de pensii, insoțită de documentul care confirmă detaliile bancare și de copia
actului de identitate al titularului care atestă domiciliul său actual se pot depune
direct de catre titularul drepturilor sau prin mandatar desemnat cu procură
specială în acest sens, la sediul casei teritoriale de pensii in a cărei evidență se
află dosarul de pensie. De asemenea, aceste documente pot fi expediate cu poșta,
la sediul casei teritoriale de pensii sau prin e-mail (scanate) transmise la adresa
electronică oficială a casei teritoriale de pensii, postată de instituția menționată
pe site-ul acesteia.
87.Întrebare: Dacă am lucrat în trecut în România şi în prezent lucrez legal pe
teritoriul altui stat membru trebuie să mai plătesc contribuţii la pensie şi în
România?
Răspuns: În perioada în care lucraţi în mod legal pe teritoriul altui stat membru, nu
este necesar să rămâneţi asigurat în sistemul public de pensii din România prin
încheierea unui contract de asigurare facultativă cu casa teritorială de pensii de la
locul de domiciliu sau de reşedinţă, având în vedere principiul totalizării perioadelor
de asigurare la acordarea drepturilor de pensie. Totuşi, dacă aţi făcut acest lucru,
veţi beneficia de valorificarea contribuţiilor aferente asigurării facultative în
România la stabilirea drepturilor de pensie de către casa teritorială de pensii
competentă.
88.Întrebare: Dacă domiciliez pe teritoriul altui stat membru trebuie să vin în
România pentru a depune cererea mea de pensie?
Răspuns: Dacă domiciliaţi pe teritoriul unui alt stat membru trebuie să depuneţi
cererea de pensie la instituţia de asigurări sociale de la locul de domiciliu, care va
face toate demersurile către instituţia competentă din România, nefiind necesară
deplasarea dvs. în România, în acest scop.
Intrebări frecvente - Indemnizații prevăzute de legi cu caracter special
89.Întrebare: Cine beneficiază de Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea
unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu
începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite
în prizonieri, republicat?
Răspuns:
Persoana cetăţean român, după data de 6 martie 1945 a fost persecutată din motive
politice, după cum urmează:
a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătoreşti
rămase definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de
arestare preventivă pentru infracţiuni politice;
a fost privată de libertate în locuri de deţinere în baza unor măsuri
administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;
a fost internată în spitale de psihiatrie;
a avut stabilit domiciliu obligatoriu;
a fost strămutată într-o altă localitate;
a fost deportată în străinătate după 23 august 1944;
a fost constituită în prizonier de către partea sovietică după data de 23 august
1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reţinută în
captivitate după încheierea armistiţiului.
Soţul (soţia) celui decedat, din categoria celor dispăruţi sau exterminaţi în timpul
detenţiei, internaţi abuziv în spitale de psihiatrie, deportaţi, prizonieri sau cărora li
s-a stabilit domiciliu obligatoriu, dacă ulterior nu s-a recăsătorit.
Soțul/soția celui decedat după ieşirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după
întoarcerea din strămutare, din deportare, din prizonierat sau după încetarea măsurii
de stabilire a domiciliului obligatoriu, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;
Soţul (soţia) celui decedat în condiţiile de mai sus şi care, din motive de
supravieţuire, a fost nevoit (nevoită) să divorţeze de cel închis, internat abuziv în
spitale de psihiatrie.
90.Întrebare: Ce drepturi de acorda conform Decretului-Lege nr. 118/1990 privind
acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura
instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate
ori constituite în prizonieri, republicat?
Răspuns:
Drepturi acordate:
indemnizație lunară acordată titularului în funcție de perioada de persecuție
din motive politice (ani, luni, zile sau, după caz, sumă fixă);
indemnizație în sumă fixă stabilită prin lege, pentru urmași (soțul /soția);
alte facilități:
o scutire de la plata impozitelor și a taxelor locale;
o transport urban gratuit cu mijloacele de transport în comun aparţinând
societăţilor cu capital de stat sau privat (autobuz, troleibuz, tramvai, metrou); în
cazul societăţilor cu capital privat, costul abonamentelor de transport se
decontează integral de la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în a
cărei rază domiciliază beneficiarul;
o 12 călătorii gratuite, anual, pe calea ferată română, cu clasa I, pe toate
categoriile de trenuri de persoane, cu mijloace de transport auto sau cu mijloace
de transport fluviale, după caz, la alegere, folosirea acestora fiind posibilă şi de
către însoţitori, membri de familie, în cadrul numărului de călători stabilit
pentru titular. Tichetele de călătorie gratuite pot fi ridicate şi utilizate şi de
către soţul/soţia sau de către alte persoane mandatate de titulari să le
reprezinte interesele, pe bază de împuternicire cu dată certă.
o un billet pe an, gratuit, pentru tratament într-o staţiune balneoclimaterică;
o scutire de plata taxelor de abonament pentru radio şi televizor;
o prioritate la instalarea unui post telefonic, precum şi scut;
o asistență medicală şi medicamente, în mod gratuit şi prioritar, atât în
tratament ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor.
91.Întrebare: Cine beneficiaza de prevederile Legii nr. 8/2006 privind instituirea
indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de
creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, cu
modificările și completările ulterioare?
Răspuns:
Categorii de beneficiari:
pensionarii sistemului public, care sunt membri ai uniunilor de creatori legal
constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.
calitatea de membru al uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca
persoane juridice de utilitate publică se atestă de către conducerea acestora
pe bază de adeverinţă.
Ministerul Culturii a comunicat lista uniunilor de creatori legal constituite şi
recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, listă ce cuprinde un
număr de 8 uniuni și anume:
o Uniunea Scriitorilor din România;
o Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România;
o Uniunea Artiștilor Plastici din România;
o Uniunea Teatrală din România;
o Uniunea Cineaștilor din România;
o Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România;
o Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România;
o Uniunea Arhitecților din România.
92.Întrebare:.Ce drepturi se acorda conform Legii nr. 8/2006 privind instituirea
indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de
creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, cu
modificările și completările ulterioare?
Răspuns:
indemnizație al cărei cuantum reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită
titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării, dar nu poate depăși
două salarii de bază minime brute pe țară, garantate în plată.
cuantumul indemnizaţiei se modifică ori de câte ori se modifică pensia
titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.
indemnizaţia nu se acordă persoanelor care beneficiază de indemnizaţia
acordată potrivit Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit,
cu modificările ulterioare.
93.Întrebare: Cine beneficiaza de prevederile Legii nr. 49/1999 privind pensiile
I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare?
Răspuns:
a) invalizii de război, mari mutilați sau cei încadrați în gradul I, II sau III de
invaliditate;
b) văduvele de război;
c) copiii celor morți sau dispăruți în război;
d) accidentații de război în afara serviciului ordonat.
94.Întrebare: Ce drepturi se acorda conform Legii nr. 49/1999 privind pensiile
I.O.V.R., cu modificările și completările ulterioare?
Răspuns:
pensie IOVR, în funcție de gradul de invaliditate în care sunt încadrați,
cuantumul drepturilor fiind stabilite prin lege;
văduva de război beneficiază de pensie IOVR în cuantumul stabilit prin lege;
invalizii și accidentații de răzoi, marii mutilați și cei incadrați în gradul I de
invaliditate primesc, pe lângă pensia I.O.V.R., și o sumă fixă pentru îngrijire,
cuantumul fiind stabilit prin lege;
acidentații de război în afara serviciului ordonat au dreptul la 50% din
cuantumurile prevăzute pentru invalizii de război, diferențiat în funcție de
gradul de invaliditate în care sunt încadrați;
alte drepturi: pensionarii I.O.V.R. au dreptul, in mod gratuit, la asistență
medicală în spitale și ambulatoriu, la întreținere și medicamente pe timpul
internării, în condițiile legii. De asemenea, beneficiază, potrivit legii, de
trimitere la tratament în stațiunile balneoclimaterice.
95.Întrebare: Cine beneficiaza de prevederile Legii nr. 109/2005 privind instituirea
indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau
executanţi din România, republicată?
Răspuns:
artiştii interpreţi sau executanţi, cetăţeni români, care au desfăşurat activitate
artistic-interpretativă în regim de liber-profesionist în perioada 1 ianuarie 1950
– 27 septembrie 1999 pe teritoriul României sau în străinătate;
artiştii interpreţi sau executanţi liber-profesionişti care, urmare a unei boli
profesionale, nu au mai putut desfăşura activitatea artistică şi care dovedesc
această situaţie, precum şi faptul că au realizat o perioadă de activitate
artistic-interpretativă în regim de liber-profesionist de minimum 5 ani.
96.Întrebare: Ce drepturi se acorda conform Legii nr. 109/2005 privind instituirea
indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau
executanţi din România, republicată?
Răspuns:
Artiştii interpreţi sau executanţi care au desfăşurat activitate artistic-interpretativă
în regim de liber-profesionist beneficiază de o indemnizaţie lunară pentru activitatea
artistic-interpretativă.
97.Întrebare: Cine beneficiaza de prevederile Legii nr. 309/2002 privind
recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar
în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu
modificările și completările ulterioare?
Răspuns:
persoanele, cetăţeni români, care au efectuat stagiul militar în detaşamentele
de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 –
1961;
soția celui decedat, din categoria celor prevăzuţi de lege, dacă ulterior nu s-a
recăsătorit.
98.Întrebare: Ce drepturi se acorda conform Legii nr. 309/2002 privind
recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar
în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu
modificările și completările ulterioare?
Răspuns:
indemnizaţie lunară, neimpozabilă, într-un cuantum stabilit prin lege, pentru
fiecare lună de stagiu militar efectuat în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului
Muncii;
soția celui decedat beneficiază de indemnizație în cuantum de 50% din
indemnizația ce s-ar fi cuvenit soțului, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;
asistenţă medicală şi medicamente în mod gratuit, atât în tratamentul
ambulatoriu, cât şi în timpul spitalizării;
scutirea de la plata taxei de abonament la radio si televizor.
99.Întrebare: Cine beneficiaza de prevederile Legii nr. 341/2004 a recunoştinţei
pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta
muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987, cu modificările şi
completările ulterioare?
Răspuns: Urmaşii eroilor-martiri, şi anume: soţul supravieţuitor, părinţii celui
decedat şi fiecare dintre copiii acestuia. Aceştia au dreptul la o indemnizaţie lunară
reparatorie calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare ce vor fi aplicaţi asupra
câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale
de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului
pentru care se face plata, astfel:
a) soţ supravieţuitor al eroului martir - un coeficient de 1,10;
b) părinte al eroului martir - un coeficient de 1,10;
c) copil al eroului martir - un coeficient de 1,10 până la majorat sau până la
terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, indiferent în întreţinerea
cui se află;
d) copil al eroului martir - un coeficient de 0,50, după vârsta de 26 de ani.
Luptătorii răniţi pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 sau în legătură cu
aceasta. Aceştia au dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată pe baza
coeficienţilor de multiplicare ce vor fi aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut
utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea
bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata,
astfel:
a) 2,00 - pentru marii mutilaţi;
b) 1,75 - pentru persoanele încadrate în gradul I de invaliditate;
c) 1,50 - pentru persoanele încadrate în gradul II de invaliditate;
d) 1,25 - pentru persoanele încadrate în gradul III de invaliditate;
e) 1,10 - pentru persoanele neîncadrate în grad de invaliditate.
Marii mutilaţi şi persoanele încadrate în gradul I de invaliditate beneficiază, pe lângă
indemnizaţia prevăzută anterior, şi de o indemnizaţie de îngrijire, calculată prin
aplicarea coeficientului de multiplicare 0,50 asupra câştigului salarial mediu brut
utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea
bugetului asigurărilor sociale de stat.
Luptătorii reţinuţi beneficiază de o indemnizaţie lunară reparatorie în coeficient de
1,10, calculată prin aplicarea acestui coeficient de multiplicare asupra câştigului
salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi
aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Luptătorii cu Rol Determinant beneficiază de o indemnizaţie de gratitudine lunară în
coeficient de 1,10, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra
câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale
de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la
Braşov din noiembrie 1987 beneficiază de o indemnizaţie de gratitudine lunară în
coeficient de 1,10, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra
câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale
de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Soţul al persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste
de la Braşov din noiembrie 1987 beneficiază de o indemnizaţie de gratitudine lunară
în coeficient de 1,10, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra
câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale
de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Urmaşi ai persoanelor care au decedat în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste
de la Braşov din noiembrie 1987 dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie
calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare ce vor fi aplicaţi asupra câştigului
salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi
aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care
se face plata, astfel:
a) soţ supravieţuitor al eroului martir - un coeficient de 1,10;
b) părinte al eroului martir - un coeficient de 1,10;
c) copil al eroului martir - un coeficient de 1,10 până la majorat sau până la
terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, indiferent în întreţinerea
cui se află;
d) copil al eroului martir - un coeficient de 0,50, după vârsta de 26 de ani.
Categoriile de beneficiari menţionaţi anterior beneficiază şi de următoarele drepturi
acordate prin casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale:
- pensionarea cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard, prevăzută de lege;
- acordarea unei indemnizaţii lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă,
echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculată pe baza coeficienţilor de
multiplicare aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor
sociale de stat.
De aceste două drepturi beneficiază şi Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite.
100.Întrebare: Cine beneficiaza de prevederile Legii nr. 578/2004 privind acordarea
unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările și completările
ulterioare?
Răspuns: Soţul supravieţuitor al unei persoane care, la data decesului, avea
calitatea de pensionar, după caz, în sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale, în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat sau în fostul sistem al
asigurărilor sociale pentru agricultori.
101.Întrebare: Ce criterii trebuie indeplinite pentru a beneficia de prevederile Legii
nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu
modificările și completările ulterioare?
Răspuns:
a) este pensionar din sistemul public de pensii şi are cel puţin vârsta standard de
pensionare, prevăzută în anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările
ulterioare (în prezent Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările
ulterioare);
b) nu beneficiază de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public;
c) nu s-a recăsătorit după decesul soţului;
d) durata căsătoriei cu soţul care a decedat a fost de cel puţin 10 ani. În cazul în
care durata căsătoriei a fost mai mică de 10 ani, dar cel puțin 5 ani, cuantumul
ajutorului lunar se diminuează proporțional;
e) nu se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr.
19/2000, cu modificările şi completările ulterioare (în prezent art.6 din Legea nr.
263/2010, cu modificările și completările ulterioare);
f) are domiciliul pe teritoriul României.
102.Întrebare: Cine beneficiaza de prevederile Ordonanței Guvernului nr. 105/1999
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile
instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din
motive entice, cu modificările și completările ulterioare?
Răspuns:
Persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de
la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive
etnice, după cum urmează:
a fost deportată în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate;
a fost privată de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare;
a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate;
a făcut parte din detașamentele de muncă forţată;
a fost supraviețuitoare a trenului morţii;
soţul sau soţia persoanei asasinate ori executate din motive etnice sau în urma
masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, dacă ulterior nu s-a
recăsătorit;
persoanele care aveau domiciliul pe teritoriul statului român sau pe teritoriile
româneşti vremelnic ocupate de către alte state, indiferent dacă localitatea în
care au fost refugiate, expulzate sau strămutate se afla sub administraţie
românească ori sub administraţia acelor state;
Soțul supraviețuitor la persoanei decedate, din categoria celor prevăzuți de lege.
103.Întrebare: Ce drepturi se acorda conform Ordonanței Guvernului nr. 105/1999
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile
instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din
motive entice, cu modificările și completările ulterioare?
Răspuns:
indemnizație lunară acordată titularului în funcție de perioada de persecuție
din motive etnice (ani, luni, zile);
indemnizație în sumă fixă stabilită prin lege, pentru urmași (soțul supraviețuitor
al persoanei decedate);
alte facilități:
scutire de la plata impozitelor și a taxelor locale;
transport urban gratuit cu mijloacele de transport în comun aparţinând
societăţilor cu capital de stat sau privat (autobuz, troleibuz, tramvai, metrou); în
cazul societăţilor cu capital privat, costul abonamentelor de transport se
decontează integral de la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în a
cărei rază domiciliază beneficiarul;
6 călătorii dus-întors, gratuite, anual, pe calea ferată română, cu clasa I, cu
mijloace de transport auto sau, după caz, cu mijloace fluviale, la alegere; în
cadrul numărului de călătorii stabilit pentru titular acesta poate oferi gratuitatea
călătoriei şi pentru o persoana care sa îl însoţească şi sa îl ajute pe timpul
călătoriei;
un bilet pe an, gratuit, pentru tratament într-o staţiune balneoclimaterică;
scutire de plata taxelor de abonament pentru radio şi televizor;
prioritate la instalarea unui post telefonic, precum şi scut;
asistență medicală şi medicamente, în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament
ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor.
104.Întrebare: Cine beneficiază de prevederile Legii nr. 49/1991 privind acordarea
de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, cu
modificările și completările ulterioare și Legea nr. 44/1994 privind veteranii de
război precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu
modificările și completările ulterioare?
Răspuns:
a) invalizii de război;
b) văduvele de veterani de război;
c) văduvele de război;
d) veteranii de război;
e) prizonierii de război;
f) accidentații de război în afara serviciului ordonat.
105.Întrebare: Ce drepturi se acorda conform Legii nr. 49/1991 privind acordarea de
indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, cu modificările
și completările ulterioare și Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război precum şi
unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările și
completările ulterioare?
Răspuns:
Indemnizaţii:
invalizii de război, beneficiază de indemnizație diferențiată în funcție de gradul
de invaliditate;
veteranii de război și văduvele de război beneficiază de indemnizație în
cuantum stabilit prin lege;
văduvele de veterani de război, care nu s-a recăsătorit, beneficiază de 50% din
indemnizația de veteran de război și din renta lunară la care avea dreptul soțul
decedat, respectiv 100% din indemnizația de veteran de război, dacă soții
acestora nu au fost decorați cu rodine și medalii.
Spor de participare pe front, care se compune dintr-o sumă fixă pentru primul an de
participare pe front indiferent de numărul de luni de participare pe front, la care se
adaugă şi o sumă fixă pentru fiecare lună de participare pe front ce depăşeşte un an.
Rente, în cazul în care veteranilor de război le-au fost acordate ordine şi medalii
pentru faptele de arme săvârşite pe câmpul de luptă, drepturi ce se acordă în
funcție de tipul decorației.
Alte facilități printre care enumerăm:
12 călătorii gratuite, dus-întors, sau 24 de călătorii simple pe calea ferată;
gratuități pe mijloacele de transport în comun;
scutire de la plata impozitelor și taxelor locale;
scutire de la plata abonamentului unui post telefonic;
bilete de tratament gratuite;
ajutor anual pentru acoperirea unei părți din costul chiriei, energiei termice și
energiei electrice. Ajutorul anual se asigură prin instituțiile care efectuează
plata indemnizaţiilor de veteran de război, din fondurile puse la dispoziţie în
acest scop de la bugetul de stat;
alte facilități.