nr_16_iunie_2006.pdf

Revista Construcþiilor iunie 20066

1. SSECÞIUNEA DDECORAÞIUNI IINTERIOARE, PPARDOSELI ªªI

ADEZIVI

DAN SERV TRADING ’96 SRL – Pentru gama de piatrãºi gresie Cotto Veneto;

DEN BRAVEN ROMÂNNIA COMEX SRL – Pentru cali-tatea de partener în promovarea expoziþiei ºi pentru produsulMAXI FOAM lansat cu ocazia Construct Expo Ambient 2006;

MAER IMPORT EXPORT – Pentru gama deosebitã demarmurã ºi granit ºi modul spectaculos de prezentare;

MAZAROM IMPEX SRL – Pentru plãcuþe luminoaseDECO-LIGHT;

SELENA ROMÂNIA SRL – Pentru sistemul TYTANEURO WINDOW ºi sistemul ARTELIT PROFESSIONAL;

TEHNOLOGIC GRUP SRL – Pentru sistemele de pro-tecþie solarã prezentate;

TITAN MAR & MARMOSIM – Pentru amenajareadeosebitã a standului ºi pentru finisajele rustice din calcarºi travertin.

2. SSECÞIUNEA VVOPSELURI, TTENCUIELI ªªI AACOPERIRI

DECORATIVE

DAW BENTA ROMÂNIA SRL – Pentru produsele de

finisaj speciale ºi pentru modul original de prezentare;

FABRYO CORPORATION SRL – Pentru produsul

VOPSEA SURFACE PROTECTOR;

KOBER SRL – Pentru sistemul de protecþie „ECOLASURE”;

IOANNINA PRODUCT SRL – Pentru produsele: lac

bicomponent pe bazã de apã pentru parchet ºi baiþuri

decorative inodore Biocare;

LAUREAÞII CONSTRUCT EXPO-AMBIENT – 2006

Competiþia este un lucru de acum recunoscut ca fiind „inima” economiei de piaþã.Acest motor al proggresului începe sã fie „alimentat” de tot mai multe firme producãtoare ºi distribuitoare ale pro-

dusselor ºi serviciilor proprii domeniului construcþiilor.Rezultatul demersurilor lor iese în evidenþã cu prilejul unor confruntãri pe piaþa promoþionalã, în urma participãrii

la manifestãrile expoziþionnale de anvergurã organizate de firme specializate cu un asemenea profil.În domeniul construcþiilor douã sunt asemenea prilejuri anuale de disputã: Construct Expo Antreprenor ºi Construct Expo Ambientt.Sigur, relaþia cerere-ofertã este cea care, în ultimã instanþã, hotãrãºte dacã o firmã sau alta ºii-a gãsit beneficiari

pentru produsele ºi serviciile plasate pe piaþa concurenþialã.ªi totuºi, mai eeste un mijloc prin care rezultatele muncii unui colectiv pot fi apreciate prin forme, sã le spunem dde

recunoaºtere profesionalã, materializate în premii ºi diplome.Un asemenea bun obicei a intrat ºi în „rutina” Romexpo, cea mai mare ºi puternicã societate organizatoare de târ-

guri ºi expoziþii carre, iatã, ºi la finalul manifestãrii Construct Expo Ambient a selectat ºi premiat firmele prezente laa târg,care au demonstrat în mod concret cã se detaºeazã faþã de altele participante prin nivelul suuperior al parametrilor pro-duselor, tehnologiilor ºi managementului.

Faptul cã doar câteva zeci de firme dintre sute de participante au primit distincþii (diplome de onoare) ne face sãcredem cã întrr-adevãr am asistat ºi de aceastã datã la o competiþie realã.

Construct Expo Ambient – 2006PREMIERE EXPOZANÞI

Înainte de a vã face cunoscute firmele „aureolate”, fãrã a fi consideraþi mai

puþini modeºti, vã preccizãm cã ºi „Revista Construcþiilor” a primit Diploma de

Onoare la Construct Expo Ambient 2006. Este o recunoaºtere a profesionalismului

colectivului care a avut ºi are în prim-plan preocuparea editãrii unei publicaþii

utile specialiºtilorr ºi nu numai. Prin valorificarea raportului calitate-preþ pe baza

informaþiilor publicate în Revista Construcþiilor, poate sã fie aleasã soluþia cea

mai eficientã de cãtre orice investitor.

Este un moment de reflecþie la care vã invitãm cu speranþa cã ºi pentru un

asemenea motiv (cel al premierii noastre) meritã sã ffiþi prezenþi în paginile

revistei „cu spaþii de promovare a produselor ºi serviciilor firmei dvs“.

Acest lucru poate ajuta la o mai bunã ºi completã cunoaºtere a ofertei dvs.

în cadrul amplului fenomenn promoþional.

continuare în pagina 8

Revista Construcþiilor iunie 2006 7

Timp pierdutÎncet pentru unii, repede pentru alþii,

timpul îºi vede de mersul sãu milenar,lãsând în urmã ºi bune ºi rele. Bune pentrucei raþionali în gândire ºi fapte, rele pentrucei ignoranþi, superficiali ºi delãsãtori.

Sigur, nu totul poate fi „cremã”, calitateºi eficienþã pentru cã atunci ar fi raiul pepãmânt sau, altfel spus, viaþa fãrã grijiaidoma celei de dincolo de limitele cerului.

Fiind însã constrânºi de naturã sãînþelegem cã atâta cât trãim trebuie sãfim cu picioarele pe pãmânt, în mânanoastrã stã toatã mãiestria adaptãrii dinmers la orice ni se solicitã în spaþiul încare trãim ºi muncim.

Acesta ar fi poate punctul de plecareatunci când vrem sã realizãm ceva utilnouã. Nu discutãm despre vremurilemãsurate în „ere”, ci vrem sã fim maiaproape de zilele actuale, pentru cã elesunt acelea care hotãrãsc dacã pro-gresãm sau batem pasul pe loc.

Numai cã, de 16 ani încoace, „sportul”preferat de cei care s-au perindat ºi seperindã pe la treburile þãrii a fost unulsingular þinând de zona politicului, locde unde, prin mijloace puþin ortodoxe,mai fiecare dintre cei „aureolaþi” deelectorat ºi-a fãcut averi dupã principiul„Cine împarte, parte îºi face!” ªi ceparte! Pentru cã ei nu sunt mulþi, dar aucu ce sã iasã la…înaintare, duelându-seîn sume fabuloase care sã le asigure unloc fruntaº în ierarhia „elitei” naþionale.O elitã care sfideazã orice îi apare încale, neþinând seama ºi de interesulgeneral al oamenilor ºi al þãrii.

Aºa se face cã „toba” integrãriieuropene pe care o bat politicienii n-arenicio legãturã cu ceea ce se întâmplã înrealitate. Totul este o spoialã cu care seiau ochii „europenilor” în vizitele fãcutede aceºtia pe la noi, cãci dacã analizãmconcret mecanismul economic ºi social,observãm cã acesta suferã de superficia-litate ºi dezinteres. Ici ºi colo mai apareprin „forceps” câte o reglementare legis-lativã care are o valabilitate de moment,în funcþie de interesele de grup ºi nu deperspectivã ºi eficienþã.

Ce înseamnã asta? Timp pierdut ºideci, prin natura lui, ireversibil. Darintereseazã asta pe cineva?

Nu, de seamã ce luptele politicecorp la corp sunt în plinã desfãºurare înciuda faptului cã ne aflãm doar la nicijumãtate din perioada de patru ani cucare electoratul a votat în anul 2004.

Aþi vãzut dvs. sau aþi luat cunoºtinþãde un plan de dezvoltare a României peun termen mediu sau lung din care sãreiasã mãcar spre ce ne îndreptãm?

Timp pierdut dacã vã încumetaþi sãcãutaþi aºa ceva. De aici ºi timpul pier-dut în ceea ce priveºte construcþiile.

Poate veþi zice cã se construieºtetotuºi destul de mult. O fi aºa, dar cum?

Iniþiativa privatã în construcþii selimiteazã la tot felul de clãdiri, una mai„nãstruºnicã” decât alta. Spunem acestlucru plecând de la lucruri elementarede care nu se þine seama.

Se tot prezintã diverse ansambluri,toate în afara unei conduite edilitarenormale de dezvoltare în cadrul specificromânesc. Dar cui îi pasã în afaracelor care fac bani, nu glumã, din acesteafaceri?

Prefecturile, dar mai ales primãriilese întrec în a da aprobãri peste aprobãripentru orice fel de construcþie. ªi aceastapentru cã, dacã nu se dau aprobãrileîntr-un termen stabilit prin lege, investi-torii dau în judecatã pe edili ºi aceºtia,la un eventual proces juridic, pot pierdeºi, prin urmare, trebuie sã suporteamenzi uriaºe.

Pe aceastã cale ºi, bineînþeles, cu „aju-torul” ºpãgii de rigoare au apãrut (cel puþinîn Bucureºti) monstruozitãþi arhitecturalecare urâþesc peisajul citadin îndepãr-tându-ne tot mai evident de „micul Paris”,apreciat ca atare în trecut de cei ce ne vizi-tau þara.

Se spune cã timpul costã bani. În spe-cial timpul pierdut. Ne gândim la unaspect deloc de neglijat, ºi anume cã laconstrucþia de locuinþe investitorii ºiconstructorii pornesc ºi-ºi desfãºoarãlucrãrile fãrã a avea asigurate de laprimãrii reþelele infrastructurii utilitare.În final, îºi dau seama ºi începe un ade-vãrat circ juridic pe seama locatarilor,primii ºi singurii pãguboºi care, deºi auplãtit anticipat sume importante, nu potbeneficia de funcþionalitatea acestorutilitãþi în condiþii normale.

Din nou timp ºi bani pierduþi ºi într-unalt caz. Dupã 1990, s-au vândut la întâm-plare, unele chiar de la stat, (dar cu interesefinanciare uriaºe pentru cumpãrãtori) zecide mii de hectare de teren situate în zonecare ridicau semne de întrebare. Se credeacã aceste terenuri aflate la marginea locali-tãþilor nu ridicã nicio problemã. De aici ºigoana de a construi, pe ele, ceva cât mairepede. Este cazul zonei aflate în Bucureºtiîntre cele douã aeroporturi, zona Bãneasafiind „sufocatã” de clãdiri. Se mizeazã pefaptul cã odatã construite, nu mai pot fidãrâmate, în cel mai rãu caz se suportãniºte amenzi simbolice. Se acrediteazãdeja ideea construcþiei unui nou aeroportîntr-o altã locaþie de lângã capitalã. Numainiºte oameni ostili þãrii pot face aºa ceva pebanii statului, dar evident, cu câºtiguribãneºti enorme pentru câteva „genii” aleingineriei financiare. Sã abandonezi unaeroport care funcþioneazã este o ade-vãratã crimã.

ªi ne mai mirãm de ce nu sunt banipentru pensii, sãnãtate, educaþie etc.

De aici ºi graba unora la accedereacât mai rapidã, prin jocuri politice, lacârma þãrii, pentru a putea fac orice înfolosul îmbogãþirii personale nelimitate.

Rãzboiul politic la care asistãm zi dezi n-a fãcut ºi nu face altceva decât sãstagneze o dezvoltare normalã a þãrii, iarparadoxurile vor continua, aspect care seprefigureazã încã din aceste zile când mai„tinerii lupi” ai dreptãþii viitoare ameninþãcã, odatã veniþi la putere, vor tãia ºispânzura pentru a înlãtura hoþii. Pe caredintre ei? Cãci ºi în rândurile lor existãdestui ºi tare ne este teamã cã ajunºi laputere îºi vor face propria dreptate.

ªi-atunci, ne aºteaptã din nou un…timp pierdut?

Ciprian Enache

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Corector Viorica Gh. CRISTEAProcesare text Luminiþa CÃLIN

Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.248

Gabriel DUMITRU0722.206.756

Colaboratori

dr. ing. Felician Eduard Ioan Hannprof. univ. dr. ing. Adrian Radudr. ing. Emil Sever Georgescudr. ing. Laura Dumitrescuing. Victoria Baciuing. Alexandru Péter

R e d a c þ i a

Publicitate

013935 Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. A, Et. 1, Ap. 15

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966E-mail: [email protected]

[email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori reprezintãpunctul lor de vedere ºi, implicit, îºi asumãresponsabilitatea pentru ele.

Tiparul executat la:Grupul de presã ºi tipografie

ROMPRINT Bucureºti

Editor:STAR PRES EDIT SRL

e d ! t o r i a l

Marcã înregistratã la OSIMNr. 66161

ISSN 1841-1290


POLICOLOR SA – Pentru design-ul deosebit al standului

ºi pentru sistemul DECO EPOXI E 311;

REINECKE CHRISTIAN – Pentru gama de vopseluri ºi

tencuieli decorative.

3. SSECÞIUNEA PPARCHET, TTAVANE SSUSPENDATE, CCOMPAR-

TIMENTÃRI IINTERIOARE

THESO SRL – Pentru originalitatea prezentãrii ºi pentrugama diversã de parchet cu lungimi variabile;

KRONLUX FM SRL – Pentru gama de ferestre demansardã FAKRO.

4. SSECÞIUNEA MMOBILIER DDE BBAIE ªªI OOBIECTE SSANITARE

BRAVO GROUP ’95 EXPORT IMPORT SRL – Pentrubateriile tip „ESSENSE” ºi originalitatea prezentãrii;

WS CONSULT GROUP SRL – Pentru prezentarea pro-dusului „Baterie luminoasã HANSA CANYON”;

DELTA DISTRIBUTION (DELTA DESIGN) – Pentruprezentarea unei soluþii complete de amenajare TuneluriRelaxãri ºi design-ul deosebit al standului;

URBIS ARMÃTURI SANITARE SA – Pentru produsulbaterie electronicã (cu fotocelulã) tip „JOY” ºi con-secvenþa participãrii la manifestãrile expoziþionale organi-zate de ROMEXPO;

PRO TECHNIK SRL – Pentru produsele armãturisanitare cu senzori „WIMTEC”.

5. SSECÞIUNEA PPLACAJE ªªI PPARDOSELI CCERAMICE

SSAB IMPEX – Pentru produsul ALFA CERAMICHE -placaj ceramic cu inserþie cristal ºi modul elegant deprezentare;

GRES DE GRES – Pentru prezentarea ineditã a standuluiºi pentru produsele faianþã ºi gresie seria GLAMOUR;

PREMIER COM SRL – Pentru produsele faianþã ºi gresietip „PHARAOHS” ºi originalitatea prezentãrii;

LASSELSBERGER SA – Pentru diversitatea gamei deplãci ceramice ºi design-ul deosebit al standului.

6. SSECÞIUNEA UUªI, VVITRAJE

SPECTRUM INDUSTRIES SRL – Pentru sticla prelu-cratã arhitecturalã de interior ºi exterior ºi pentru eleganþaamenajãrii standului;

DELTA GLASS SRL – Pentru produsul „Paralelipipeddin sticlã”;

L’ESPRESSION D’ART SRL – Pentru vitralii tip TRIP-TIC decorativ cu TECOMA;

GUNTHER TORE ROMÂNIA – Pentru produsul uºã degaraj „PRIMUS 100 PU”;

HORMANN ROMÂNIA SRL – Pentru sistemul deandocare logisticã produse proaspete;

EUROCASA SRL – Pentru produsul uºã de exteriorDL 98 – Gardesa;

MHB-BV – Pentru produsul uºã dublã MHB rezistentãla foc 60 de minute, cu deschidere în sensuri diferite.

7. SSECÞIUNEA FFERONERIE

ASSA ABLOY ROMÂNIA SRL – Pentru produsul„Broascã rezidenþialã cu telecomandã”;

G–U FERROM COM SRL – Pentru gama diversã deaccesorii pentru uºi ºi ferestre.

8. SSECÞIUNEA PPROFILE DDE TTÂMPLÃRIE ªªI FFERESTRE

DECEUNINCK ROMÂNIA SRL – Software „SynergieBuild” pentru comenzi profile PVC on-line;

VEKA ROMÂNIA – Sisteme de profile VEKA cu design elegant;REHAU POLYMER – Pentru gama de profile PVC pen-

tru ferestre, uºi ºi faþade;PLUSTEC GmbH – Pentru design-ul deosebit al stan-

dului ºi pentru gama de profile din PVC pentru ferestre ºi uºi;SALAMANDER-MEDIAPRESS – Pentru design-ul

deosebit al standului;AMVIC FERESTRE SRL – Tâmplãrie PVC cu geam ter-

moizolator.

9. SSECÞIUNEA PPISCINE ªªI AAMENAJÃRI DDE EEXTERIOR

AVI SRL – Pentru piscina SKY MIRROR–DELTA;FELSSYSTEME SRL – Pentru gama de produse pentru

decoraþiuni tip „Felssysteme”;INDUSTRIAL GROUP – Pentru produsul CASÃ DIN

LEMN – BUªTENI ROTUNZI.

10. SSECÞIUNEA CCORPURI DDE IILUMINAT

LOWE IMPEX SRL – Pentru produsul RGB FlexiLight –Control System;

ELBA SA – Pentru produsul corp de iluminat suspendat„FIAGS-06LED” ºi pentru consecutivitatea participãrii lamanifestãrile organizate de Romexpo.

11. SSECÞIUNEA PPARTICIPÃRI IINTERNAÞIONALE

HELLENIC FOREIGN TRADE BOARD SA – Pentruorganizarea în premierã la Construct Expo Ambient aparticipãrii colective a firmelor din Grecia;

SENEXPO – Pentru organizarea celei mai importanteparticipãri internaþionale a firmelor din Turcia.

12. DDISTINCÞII

ZERO CASH SRL – Pentru parteneriatul deosebit înorganizarea Salonului ExpoInvest Imobiliar;

ICECON SA – Pentru sprijinul deosebit acordat înjurizarea produselor expuse la Construct Expo Ambient;

BICAU - UNIVERSITATEA DE ARHITECTURÃ ªIURBANISM „ION MINCU” – Pentru realizarea înpremierã a târgului virtual Construct Expo Ambient.

urmare din pagina 6


Dezvoltarea durabilã în construcþii SINTEZÃ DOCUMENTARÃ

dr. ing. Laura DUMITRESCU – Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi” Iaºi, Facultatea de Construcþii

CERTIFICATELE PPRIVIND EECONOMIADE EENERGIE

Acestea nu trebuie confundate cucertificatele energetice care prezintãcaracteristicile de consum ale uneiclãdiri sau unitãþi utilizatoare deenergie în scopul satisfacerii cerin-þelor de igienã-confort ori pentru aproduce un rezultat economic.

Certificatele privind economia deenergie evidenþiazã o diminuare aconsumului de energie finalã, astfelîncât sã contribuie la reducerea nece-sarului de combustibili fosili ºi lascãderea emisiilor de GES (gaze cuefect de serã). Scopul urmãrit în Uni-unea Europeanã este ca pânã în anul2050 acestea din urmã sã scadã de4-5 ori pentru a limita modificãrileclimatice. În baza certificatelor privindeconomia de energie, întocmite deexperþi tehnici atestaþi ºi deveniteoficiale prin însuºirea de cãtreautoritãþile municipale sau judeþene,se obþin drepturi la subvenþii sau laavantaje financiare corespunzãtoare.Astfel, certificatele privind economiade energie pot fi tranzacþionate(cumpãrate ºi vândute) pe piaþa liberã.

Certificatele privind economia deenergie contribuie la atingerea scopu-lui de economisire a energiei, tot aºaca ºi preþurile crescânde ale com-bustibililor, cãldurii ºi electricitãþii.Cu ajutorul lor, se valorificã „zãcã-mintele” neglijate de economisire aenergiei finale la diverºi consumatoridin construcþii, transporturi, comerþ ºiindustrie.

Folosirea energiilor termicã ºielectricã în clãdirile rezidenþiale ºisocial-culturale este încã departe de afi optimizatã. Mijloacele pentru atin-gerea acestui scop existã, dar nu suntutilizate în suficientã mãsurã dincauza obiºnuinþelor dobândite îndecursul unui secol de energie ieftinã.Economia de energie din sursele fo-sile concordã cu protecþia mediului ºicu reducerea cheltuielilor de întreþinere-funcþionare.

Exemple:echipamentele casnice, frigidere

ºi maºini de spãlat noi din clasele A ºiB, consumã cu circa 30-50% maipuþinã energie electricã decât celemai vechi;

montarea ferestrelor termopancombinatã cu perdele ºi atenuareapunþilor termice de contur diminueazãpierderile de cãldurã din locuinþe cupeste 7%; înlocuirea unei centrale deîncãlzire vechi cu una nouã cu con-densaþie ºi o distribuþie protejatã ter-mic permite economii de peste 15%;suplimentarea izolaþiei termice apereþilor contribuie cu 10–15%, aacoperiºului ºi planºeului peste subsolcu 10–20%, iar instalarea unui termo-stat de ambienþã programabil cuîncã 7%. Un colector solar individualreduce cu pânã la 50% necesarul decãldurã pentru prepararea apei calde(comparativ, o bunã întreþinere a filtru-lui de aer la un automobil reduce con-sumul de benzinã cu 3%, o conducereadecvatã cu 40%, iar folosirea unorcauciucuri „verzi” cu 5%).

Presa occidentalã semnaleazãpreocuparea crescândã a populaþieipentru modificãrile climatice. În Europacelor 15, aceasta este consideratãacum drept problema principalã.Piaþa mondialã a cotelor transferabilede CO2 a atins (conform unui comu-nicat al Bãncii Mondiale din 11 mai2005) 37 Mt echivalent CO2 înprimul trimestru al anului 2005, adicãde 3,5 ori mai mult decât în tot anul2004. Preþul a crescut mereu, ajun-gând la 18,6 euro/t la 20 mai 2005 ºila 22 euro/t la 22 iunie 2005, dupã cefusese iniþial de cca 9 euro/t. În prezent,existã în Europa ºi în lume mai multeburse unde se fac tranzacþii cu cotetransferabile de CO2 ºi se doreºte caacestea sã fie unificate. (Sursa: edito-rialele din iunie ºi iulie-august 2005ale publicaþiei de informare CITEPA.)

NOUL RRAPORT SSTRATEGIC„CLIMAT –– EENERGIE”

În ianuarie 2006, în cadrul Uniu-nii Europene a fost publicat un raportstrategic privind utilizarea cãrbuneluiºi implicaþiile asupra climatului ºienergiei. Raportul evidenþiazã cã:

rezervele de cãrbune reprezintã63,7% din resursele totale de com-bustibili fosili, faþã de 18,2% petrol ºi18,1% gaze naturale. Cele mai marirezerve de cãrbune se aflã în SUA(27% din total), urmeazã Rusia(17%), China (13%), India (10%),Australia (9%) ºi Africa de Sud (5%);

ponderea cãrbunelui în pro-ducþia mondialã de electricitate estede 40%, iar în producþia de oþel de 70%;

douã treimi din consumul mondialsunt destinate producerii electricitãþii,iar 90% din creºterea consumului decãrbune este legatã în prezent de pro-ducerea de electricitate;

cãrbunele este cel mai puternicfurnizor de emisii de CO2; princaptarea CO2 se pot obþine reduceride 80%–90% ale emisiilor datorateproducerii electricitãþii.

Raportul consemneazã previziunilereferitoare la producþia de electrici-tate ºi emisiile de CO2 cores-punzãtoare, având ca orizont anii2030 ºi 2050, pe baza a douã sce-narii de evoluþie tehnologicã (celemai bune tehnologii disponibile înprezent, respectiv cele mai bunetehnologii viitoare), în comparaþie cuun scenariu de referinþã. Cele douãscenarii examineazã impactul apli-cãrii celor mai eficiente procedee deardere a cãrbunelui în centralele pro-ducãtoare de electricitate.

Conform scenariului de referinþã,emisiile mondiale de CO2 vor creºtecu 56% în perioada 2003–2030, iarcele legate de producþia de electrici-tate se vor tripla pânã în 2050.

Prin aplicarea celor mai bunetehnologii disponibile în prezent,


Vã amintiþi, desigur, cum vã povesteabunica despre felul în care se scoteauplãpumile groase din puf pentru iarnã.Poate aþi experimentat aceastã situaþieîn copilãrie. Este chiar posibil sã mairecurgeþi la acest lucru ºi astãzi, pe timpde iarnã.

Odatã cu sosirea iernii, multe casedevin neplãcut de reci, aspect însoþitadesea de umiditate. Supapele deîncãlzire sunt complet deschise, radia-toarele emit aer fierbinte. Cu toate aces-tea, sunteþi nevoiþi sã recurgeþi lapulovere groase ºi ºosete cãlduroase.A venit iarna ºi nu doar afarã: adesea eaeste un tovarãº neplãcut ºi în interiorullocuinþei, în ciuda încãlzirii excesive.ªi puteþi fi bucuros dacã pereþii dum-neavoastrã nu vor fi acoperiþi de muce-gai din cauza umezelii. Mai târziu, dupão nesfârºitã iarnã friguroasã vine însfârºit mult visata primãvarã, plinã desperanþe pânã când sosesc facturile cucheltuielile de încãlzire, neaºteptat demari. Nu puteþi decât sã vã minunaþi decostul ridicat al energiei. Cum esteposibil sã plãtiþi atât de mult, cândbeneficiaþi de atât de puþinã cãldurã îninterior? A ieºit cãldura prin horn?

Nu aaruncaþi bbanii pprin hhorn!Cãldura nu a ieºit prin horn, deºi cu

siguranþã acest lucru se aplicã în cazulbanilor dumneavoastrã – metaforicvorbind. De ce? Rãspunsul la aceastãîntrebare este simplu. Aþi pierdut cãl-durã prin pereþii exteriori ai apartamen-tului sau casei dumneavoastrã. ªi destulde multã. Conform unor studii indepen-dente, o locuinþã medie consumã pânãla 60% din energie pe încãlzire. Ceilalþi40% sunt cheltuiþi pentru încãlzireaapei ºi pentru alte consumuri deenergie. Din acest punct de vedere, sepoate constata cã pierderea de cãldurãprin pereþii exteriori reprezintã 35%pânã la 40%. Cu alte cuvinte, cãldura

pentru care plãtiþi iese prin pereþiîn loc sã rãmânã în locuinþadumneavoastrã.

Cum ssã ppãst raþ i ccã ldu ra îîninterior ººi ssã îînregistraþi ppierdericât mmai rreduse?

Izolarea pereþilor exteriori ai uneilocuinþe poate diminua, în mod semni-ficativ, pierderile de cãldurã. Baumit îºidesfãºoarã activitatea în domeniul izo-laþiilor de mulþi ani ºi ºi-a câºtigat statutulde lider pe piaþa sistemelor de izolaþie.Acest lucru este confirmat de satisfacþiaclienþilor care au optat pentru sistemelede izolaþie Baumit. Evaluând consumulde cãldurã înainte ºi dupã primul an deizolaþie cu un sistem Baumit, aceºtia auputut constata cã izolaþia este calea ceamai eficientã de a diminua necesarul deenergie. Însã, banii economisiþi din cãl-durã nu sunt singurul beneficiu. Mediulinterior este, de asemenea, influenþat înmod semnificativ, iar condiþiile de igienãºi sãnãtate din locuinþã sunt îmbunãtãþite.Aceasta întrucât suprafaþa rece a pereþilorneizolaþi este adeseori un mediu pro-pice dezvoltãrii ciupercilor, algelor ºimucegaiului. Un astfel de mediu are unefect negativ asupra sãnãtãþii oamenilor,dezvoltând predispoziþia la boli saureprezentând chiar o cauzã directã adiverselor alergii. Numãrul persoaneloralergice este într-o creºtere alarmantã. Încomparaþie cu pereþii fãrã izolaþie, ceiizolaþi au o temperaturã superioarã asuprafeþei interioare, asigurând un climatsãnãtos. O casã izolatã cu un sistemBaumit se caracterizeazã printr-un mediuinterior stabil, plãcut ºi igienic asigurândun ambient sãnãtos în gospodãrie.

C a l d cc a oo pp l a p u m ã dd i n t r - oopoveste

Dupã un trecut în care s-au cheltuitfoarte puþini bani pentru condiþiile delocuit, acestea s-au degradat treptat.Suburbiile au adeseori un aspectdezolant, cu clãdiri din prefabricate deculoare gri, înºirate una dupã alta. Însãcasele primesc un nou suflu de viaþãcând actualii proprietari se decid sã leizoleze cu un sistem Baumit. Sistemelede izolaþie Baumit nu sunt doar un set deblocuri de polistiren ataºate pentru anide zile care rãmân nevãzute. Acestea

reprezintã o soluþie de izolaþie princontact oferitã de Baumit drept sis-

teme complete, incluzând ogamã largã de accesorii ºi finisaje.

Un finisaj de înaltã calitate pentrupereþii exteriori conferã nu numai pro-tecþie pe termen lung împotriva impac-tului eroziunii cauzate de vreme, ci ºiposibilitatea unui finisaj personalizatpentru casã, datoritã unei mari varietãþide materiale, structuri ºi culori. Baumitconferã complexelor de clãdiri ºilocuinþelor izolate nu doar protecþie, ciºi un aspect proaspãt într-o paletã largãde culori ºi tonuri.

Cum ssã vvã sscutiþi dde eefortulde aa cc u m p ã r a oo pp l a p u m ã mm a igroasã ppentru iiarna aaceasta ººi ,în pplus, ssã eeconomisiþi ººi bbani?

Acest lucru este simplu. În loc sã vãînveliþi pe dumneavoastrã, înveliþi-vãlocuinþa optând pentru o izolaþie Baumitconfortabilã. Baumit România oferã sis-teme de izolaþie complete ºi certificate(sistemul de izolaþie Baumit EPS-F,sistemul de izolaþie Baumit Open ºi sis-temul de izolaþie Baumit mineral.Aceste sisteme permit utilizarea tuturortipurilor de baze de construcþie ºi oferãposibilitãþi nelimitate de protecþiearhitecturalã. Desigur, noi oferim ºi o

gamã largã de servicii, întreþinereprofesionalã, o reþea extinsãde resel ler i º i consultanþãprofesionalã de top.

Sfaturi utile de la … BaumitNu cumpãraþi o plapumã mai groasã

pentru iarna aceasta…MAI BINE IZOLAÞI-VÃ TERMIC LOCUINÞA!


emisiile de CO2 legate de producþiade electricitate vor fi mai mici decâtcele corespunzãtoare scenariului dereferinþã cu 17% în 2030 ºi cu 29% în2050, iar pe baza celor mai bunetehnologii disponibile în viitor,scãderile faþã de scenariul de referinþãvor fi de 26%, respectiv 42%.

Un al treilea scenariu comple-mentar a fost elaborat, luând în con-siderare captarea CO2 ºi recurgerea laenergia nuclearã pentru 50% dincreºterea preconizatã a producþiei deelectricitate pe bazã de gaz, înperioada 2003 – 2050. Rezultateleacestei simulãri aratã cã este posibilão reducere puternicã a emisiilor deCO2 faþã de scenariul de referinþã, cu79% la nivelul anului 2050. Numaiacest din urmã scenariu permite oscãdere absolutã a emisiilor de CO2legate de producþia de electricitate în2050 faþã de 2003 (- 30,6%).

Principala concluzie a raportuluieste cã recurgerea la rezervele de cãr-bune nu este compatibilã cu ges-tionarea efectului de serã decât încondiþiile unui salt tehnologic majorcare sã permitã reducerea emisiilorde CO2 (sisteme de sechestrare aCO2). Uniunea Europeanã, alãturi dealte mari þãri ale lumii, va face efor-turile necesare privind cercetarea îndomeniu ºi examinarea mecanis-melor ºi reglementãrilor care sã per-mitã realizarea unor centrale pecãrbune competitive ºi eficace.(Sursa: editorialul din martie 2006 alpublicaþiei de informare CITEPA.)

Germania

În landul Nordrhein-Westfalen sedesfãºoarã de mai mulþi ani o amplãacþiune sub denumirea „Zukunften-ergien” (energiile viitorului), susþinutãde Ministerul pentru Economie, Stareasocialã ºi Energie (MWME). Se remarcãnumeroase realizãri cu caracter expe-rimental-demonstrativ prezentate încadrul ºedinþelor de dezbateri peri-odice ale grupului de lucru „Bauenund Wohnen” (construcþii ºi locuinþe)ºi prin numeroase broºuri (pânã înprezent au fost editate 45), consacrateunor teme variate, de la utilizareaenergiei solare sub diverse forme, lapilele de combustibil, brichetele derumeguº, conservarea energiei în spi-tale ºi ºcoli etc.

Ca urmare a acþiunilor întreprinse,s-au evidenþiat patru realizãri:

Modernizarea demonstrativã a28 de apartamente din localitateaCastrop-Rauxel. 14 apartamente aufost renovate la nivelul obiºnuit, iarcelelalte astfel încât sã necesitenumai 40 kWh/m2a (energie primarã).Pereþii exteriori au fost îmbrãcaþi cuun sistem ETICS de 20 cm grosime,planºeul peste subsol cu 10 cm deizolaþie termicã, pereþii subsolului cu6 cm, iar planºeul peste ultimul nivel(în pod) cu 17 cm. Ferestrele au treirânduri de geam. Pe acoperiº s-auinstalat 60 m2 de colectoare solarecare asigurã 75% din apa caldã ºi 10%din energia de încãlzire a spaþiilor.Restul necesarului de cãldurã esteacoperit de o centralã alimentatã cugaz. Modernizarea, care a inclus ºiintervenþii asupra structurii de rezis-tenþã, a costat 1200 euro/m2 faþãde 800–900 euro/m2 la restul de14 apartamente. S-au discutat pro-bleme privind ventilarea încãperilor,care au fost rezolvate dupã o scurtãetapã iniþialã. Colectoarele solare aufost conectate cu mai multe boilerede stocare. Pentru comparaþie, s-aarãtat cã, în timp ce chiria este de6 euro/m2, încãlzirea ºi apa caldã,inclusiv costurile de serviciu sunt denumai 0,5 euro/m2.

Centrala de cogenerare LIONpentru locuinþe individuale ºi blocuri.Echipamentul furnizeazã 10–13%electricitate ºi restul cãldurã, cu unrandament de 98%. Se producecurent alternativ, surplusul periodicfiind transferat reþelei electricepublice. Alimentarea se face cu gazde orice fel ºi chiar cu brichete delemn. Deocamdatã echipamentulcostã 12.500 euro, ceea ce este mult,deºi producãtorul (OTAG) afirmã cãse amortizeazã în 4–12 ani.

Clãdirea solar-pasivã BiohausPaderborn. Este un imobil pentrubirouri (S, P+2E). În exteriorul feres-trelor existã o faþadã de sticlã (Dop-pelfassade) care asigurã o izolaþietermicã suplimentarã. Pereþii opacisunt izolaþi cu material pe bazã decelulozã. Aerul proaspãt se aduce înclãdire printr-un schimbãtor de cãl-durã îngropat în pietriº, realizat cu untub de material plastic lung de 600 mumplut cu apã ºi antigel. Acestaeste poziþionat la suprafaþa unui lacînvecinat. Se obþine astfel valorifi-carea cãldurii din apã sau un efect derãcire.

Climatizarea solarã (Schüco).S-a insistat asupra faptului cã efortulde rãcire a aerului coincide cuperioadele în care existã cea maimare disponibilitate de energie solarã.Totodatã, necesarul de echipamentepentru aer condiþionat acþionate elec-tric creºte în toatã Europa. FirmaSCHÜCO dezvoltã sisteme care uti-lizeazã direct energia solarã, pentruasigurarea rãcirii bazându-se pemetode similare celor din frigidere.

Se acordã tot mai multã atenþieclãdirilor cu structura de rezistenþã ºielemente de închidere din lemn. Ca ºiîn România, arhitecþii extind utilizarealor, de la zonele rurale unde sunttradiþionale, la localitãþile urbane.Lemnul este un material natural com-pozit care creºte acumulând carbon.El dã senzaþia de cald ºi, având o con-ductivitate termicã moderatã, este utilpentru realizarea de clãdiri cu con-sum redus de energie în combinaþiecu vata mineralã. În plus, este uºor deprelucrat, transportat, prefabricat ºiasamblat cu ajutorul conectorilormetalici. Se iau în calcul ºi caracteris-ticile sale defavorabile, el fiind zgo-motos, combustibil ºi mai puþin durabil.Astfel, dacã nu sunt respectate reguliletehnice de bazã sau în cazul cândlipsesc cunoºtinþele necesare, seajunge la surprize supãrãtoare. Pentrua le evita, mai multe institute de cer-cetare depun eforturi, pentru valorifi-carea potenþialului acestui materialcare este departe de a fi epuizat.Deoarece în mod firesc lemnul nueste omogen, clasificarea sa în treigrupe, la gatere, precum ºi evaluareacu ajutorul unor epruvete nu suntsuficiente. Fiecare bucatã de lemn uti-lizatã trebuie examinatã separat, iaracest lucru se face vizual. Proiectanþiiar dori sã fie mai bine informaþiasupra proprietãþilor mecanice alematerialului utilizat. În acest scop, sereexamineazã normele SIA 265 ºi secautã ca sortarea produselor sã poatãfi efectuatã automat de un utilaj,funcþionând cu ultrasunete. Desigur,este o investiþie scumpã pe care nuo pot face micile unitãþi (gatere).Calitãþile ºi, mai ales, durabilitateatrebuie certificate pentru întreagaclãdire, þinând seamã de lemnul utilizatºi de soluþiile constructive aplicate.O preocupare o reprezintã îmbã-trânirea vizibilã a anvelopei dupãpuþini ani. Este necesar ca faþadele sãfie protejate de ploaie prin corniºe,

urmare din pagina 10



iar la bazã unde stropii pot lovi reflec-taþi de teren, lemnul nu este recoman-dabil. În general, apa care ajunge pefaþade trebuie sã se poatã scurge ºiusca repede. Se pot folosi vopsitoriispeciale. Totuºi, acestea trebuie refã-cute dupã 6–12 ani, ceea ce consti-tuie un cost suplimentar pentruproprietar.

O altã direcþie de studiu estemãrirea capacitãþii portante ºi arigiditãþii structurilor de rezistenþã.Scândurile ar putea fi lipite împreunãcu mase plastice armate cu fibre.De asemenea, combinarea lemnuluicu betonul armat la planºee esteinteresantã, folosind ºuruburi de legã-turã sau clei înainte de turnareabetonului. Îmbinãrile cu ajutorulconectorilor metalici câºtigã teren,înlocuind procedeele prin chertare.Plãcile aglomerate cunosc o utilizarefoarte largã, ca ºi brichetele pentrufoc. Deoarece acestea din urmã pro-duc multã pulbere care trebuie reþi-nutã, se cautã noi mijloace deaglomerare. Astfel, utilizând rumeguººi drojdie de bere se poate obþine unnou material poros, stabil ºi de trei orimai uºor decât plãcile aglomerateobiºnuite pe bazã de clei sau derãºini. (Sursa: Forschung und Technik,152, 4.07.2002)

ElveþiaÎn anul 1998, a fost fundamentatã

de cãtre o asociaþie privatã recoman-darea MINERGIE. Ea prevede ca, la ocasã de locuit individualã tipicã dinaceastã þarã, consumul anual specificde energie finalã sã fie de maximum42 kWh/m2 de suprafaþã construitã.Astfel, 60–70% din fondul construitexistent ar trebui sã corespundãprevederilor MINERGIE, care a fostadoptat de cantoane ºi la nivelfederal. În prezent, circa 4.000 declãdiri sunt certificate cã satisfacacest standard. Între timp, a fost ela-borat ºi standardul MINERGIE-P(corespunzãtor caselor pasive) cu unconsum de numai 30 kWh/m2a, dinraþiuni de protecþie a mediului(diminuarea emisiilor de GES). Pentrusensibilizarea proprietarilor de clãdirise utilizeazã ºi denumirile „casã de 4litri”, respectiv „3 litri” de com-bustibil lichid. S-a pus în discuþie ºiconcordanþa dintre consumul deenergie efectiv realizat în exploatareºi cel calculat. O investigaþie efectu-atã asupra a 500 de clãdiri a ajuns laconcluzia cã aceastã ipotezã se verificã,atâta vreme cât instalaþiile de reglare

a încãlzirii ºi ventilãrii funcþioneazãcorect. Astfel, s-a rãspuns criticilorpotrivit cãrora economia calculatã arfi numai pe hârtie. În mare mãsurã,acest rezultat pozitiv se datoreºtefaptului cã suprafeþele exterioareopace ale pereþilor de faþadã au fostacoperite cu pânã la 40 cm de izo-laþie termicã. Mari îmbunãtãþiri aufost obþinute, în ultimii 50 de ani, ºi laferestre, înainte acesta fiind locul cucele mai mari pierderi de cãldurã.Rãmâne încã o problemã pe conturulferestrelor, unde mai sunt necesareîmbunãtãþiri. Sticla cu strat de aco-perire reflectorizant restituie înîncãpere o mare parte din radiaþiileinfraroºii. Ferestrele cele mai noi asi-gurã acum o izolaþie termicã de treiori mai bunã decât ferestrele obiºnuitecu trei rânduri de geam. Este o situ-aþie idealã pentru sezonul rece, însãsupãrãtoare vara, deoarece nu sepoate scãpa de cãldurã. De aceea sestudiazã sticla cu strat electrocromatic.Sub influenþa unui potenþial electric,acestea se pot întuneca devenind,pentru soare, un fel de storuri careîmpiedicã pãtrunderea radiaþiilorsolare în clãdire atunci când sedoreºte.

O îmbunãtãþire suplimentarã acapacitãþii de izolare a ferestrelor esteposibilã în unele cazuri cu ajutorulaerogelurilor. Corpurile solide poroasesunt formate dintr-o reþea de particuleminuscule. Spaþiile intermediare auraza de numai 3 – 30 nanometri.Întrucât moleculele de gaz, aflate întreparticule, nu au posibilitatea de a semiºca în spaþiile libere atât de mici, pro-cesul de transport al cãldurii în gazulconþinut este mult diminuat. Or, astfelscade foarte mult transmisia cãldurii înmaterialele de izolaþie termicã deosebitde poroase. Aerogelurile sunt excelentemateriale de izolaþie termicã ºi, în plus,sunt transparente pentru luminã, dar nupermit o vedere clarã. Materialele,denumite ºi fum îngheþat, sunt foartepotrivite ca izolaþie pentru supralumi-natoare (oberlihturi). Totuºi producereaaerogelurilor este scumpã. Se studiazãcombinarea materialelor de izolaþie ter-micã obiºnuite (spume) cu aerogelurisub formã de granule ºi fibre.

Se dezvoltã ºi izolaþia termicã afaþadelor prin vacuum. Panourile deacest fel (Vakuum-Isolations-Paneele,VIPs) sunt ca un pachet de cafea: laexterior învelite cu o folie metalicãsubþire, iar în interior întãrite cu materialporos cu pori deschiºi, aerul fiind

evacuat. Materialul poros poate fispumã de poliuretan sau polistiren orifibrã de sticlã. În afarã de aceasta, potfi utilizate ºi aici nanomateriale.Adesea este vorba de pulbere acidãsilicioasã, care rezultã ca deºeu laproducerea de siliciu. Cei mai maripori ai acestui „nisip” au 100 denanometri. Izolaþiile cu vacuum suntde zece ori mai eficiente decât mate-rialele clasice, dar, ca ºi aerogelurile,sunt scumpe. Producerea lor se aflãîncã „pe bãncile ºcolii primare”. Maisunt ºi alte probleme. Pe o duratã deexploatare de circa 50 ani, s-ar puteaca ceva aer sã pãtrundã prin înveli-toare (chiar dacã foarte puþin); atuncivacuumul ar scãdea ºi, corespunzã-tor, capacitatea de izolaþie termicã.De aceea, înainte de toate este nece-sarã îmbunãtãþirea anvelopei. Se cautãºi o modalitate simplã de determinarea etanºeitãþii în exploatare, de exem-plu prin înglobarea unor mici senzoricare sã mãsoare presiunea gazuluicaptiv. Pe lângã preþul ridicat ºi dura-bilitate, existã ºi dezavantajele difi-cultãþii de instalare. De aceea, acestemateriale ar putea fi folosite cel maibine la ferestre, având o formã presta-bilitã, deoarece nu pot fi tãiate.Totuºi, pierderile de cãldurã pe con-tur rãmân cea mai mare problemã.Panourile cu vacuum sunt privitemai degrabã ca o posibilã con-curenþã pentru materialele de izolaþieobiºnuite, acolo unde tehnic nuexistã o altã soluþie. (Sursa: Forschungund Technik, 233, 6.10.2005)

FranþaRolul exemplar al statului francez în

domeniul economisirii energieiRecunoscând cã cetãþenii francezi

aºteaptã ca guvernul sã fie primulcare adoptã mãsurile pe care le-a pre-conizat, primul ministru s-a adresattuturor miniºtrilor solicitându-le sãdepunã eforturi astfel încât intensi-tatea energeticã sã fie redusã pe plannaþional cu 2% anual în 2015 ºi 2,5%anual în 2030, faþã de 1,2% înperioada 1995–2004. Circularaaminteºte cã Franþa susþine obiectivuldiminuãrii de douã ori a emisiilormondiale de GES pânã în 2050 (ceeace înseamnã o scãdere de patru saucinci ori în þãrile dezvoltate). Astfelvor fi asigurate independenþa energe-ticã a þãrii ºi lupta împotriva poluãrii,„obiective justificate mai mult ca ori-când, în contextul actual”. Se spuneadesea „Faisons vite, ça chauffe!”(Faceþi repede, cã frige!).




Trei domenii trebuie sã fie înatenþia administraþiilor de stat:

achiziþia ºi utilizarea vehicu-lelor care reprezintã 30% din con-sumul de energie finalã în Franþa;

imobilele aparþinând statului ºiadministraþiilor publice, pentru a fi rea-lizate economii prin proiectareaclãdirilor noi, dar ºi mai mult prinîntreþinerea ºi renovarea celor existente;

alegerea echipamentelor celormai performante energetic.

În cadrul fiecãrui minister, acestedirecþii sunt în atenþia unui înaltfuncþionar pentru energie.

Anexa la scrisoarea primului mi-nistru precizeazã o serie de dispoziþiireferitoare la clãdiri, menþionate încontinuare.

Temperatura medie de încãlzire aîncãperilor este de 19 0C, exceptândcele din sectoarele sanitar, spitali-cesc, pentru bãtrâni ºi copii mici.Încãperile care rãmân neocupatepeste 24 ore sau 48 ore se încãlzescla 16 0C, respectiv 8 0C.

În sezonul cald, modalitãþile derãcorire pasivã (fãrã consum deenergie), ventilarea ºi protecþia solarãtrebuie sã fie privilegiate. Dacã se uti-lizeazã instalaþii de climatizare, aces-tea trebuie sã aibã un consummoderat de energie, diferenþa detemperaturã interior/exterior trebuieplafonatã sã nu depãºeascã 6 0C, iarintrarea în funcþiune sã aibã locnumai dacã temperatura interioarãdepãºeºte 25 0C.

Reglementãrile termice RT 2000sunt în curs de a fi înlocuite cu RT 2005.

Potrivit Strategiei naþionale pentrudezvoltare durabilã, în 2005, 20%din clãdirile noi proprietate de stattrebuie sã corespundã exigenþelorHQE (Haute Qualité Environnemen-tale) sau HPE (Haute PerformanceEnergetique). Acest procent trebuie sãatingã 50% pentru exigenþele HQE ºi80% pentru exigenþele HPE.

Mãrirea eficienþei energetice potrivitRT trebuie sã permitã respectarea cri-teriilor de primenire a aerului pentru a-igaranta calitatea.

Înainte de eliberarea autorizaþieide construire la lucrãri de moder-nizare, este necesar sã se realizeze unstudiu preliminar privind posibilitateautilizãrii unor energii regenerabile.

Se subliniazã importanþa exper-tizei termice (diagnostic de perfor-manþã energeticã) ºi a acþiunilor deîmbunãtãþire a performanþelor ener-getice pe baza unui program pentruviitor.

Sub titlul „Aménagement etéquipements des locaux” sunt dateindicaþii privind:

iluminarea (utilizarea lãmpiloreficiente >40 lm/W ºi a celor cu con-sum mic, spãlarea vitrajelor, ºtergereaprafului pe corpurile de iluminat,întreruperea iluminãrii noaptea);

ascensoarele (electrice cu con-tragreutãþi etc.);

încãlzirea (evaluarea posibi-litãþilor de creºtere a eficienþei ener-getice ºi de folosire a energiilorregenerabile);

ferestrele ºi zonele vitrate (uti-lizarea celor cu U < 1.8 W/m2K);

microcentrale de încãlzire (uti-lizarea celor care valorificã energiadin condensarea vaporilor de apã);

echipamentele de birou (uti-lizarea celor care au certificareaENERGY STAR ºi a celor care în aºtep-tare au o putere < 1 W).

(Surse: Etudes Documentaires CITEPA157, dec. 2005, Economies d’énergie– Rôle exemplaire de l’Etat, I.53)

MECANISME DDE AAPLICAREA TTRATATULUI DDE LLA KKYOTO

Tratatul de la Kyoto prevede douãmecanisme privind:

dezvoltarea durabilã (curatã),art. 12 din tratat;

punerea comunã în practicã,art. 6 din tratat.

Acestea stau la baza directivei UE2004/101/CE care stabileºte un sistemcomunitar de schimb al cotelor(SCEQ) de emisii de gaze cu efect deserã (GES). În mod curent, sunt pre-vãzute urmãtoarele modalitãþi:

a. Mecanismul dezvoltãrii curatePermite þãrilor cuprinse în anexa I

(care au prevãzute obiective cantita-tive de reducere a emisiilor de GES) sãpunã în practicã proiecte de reducerea emisiilor în þãrile în curs de dez-voltare (care nu figureazã în anexa I aprotocolului) ºi sã obþinã credite deemisie sub formã de unitãþi de redu-cere certificate a emisiilor (URCE).URCE rezultate pot fi folosite pentruacoperirea unei pãrþi a angajamentelorproprii de reducere a emisiilor.

b. Punerea în operã comunãAcest mecanism permite þãrilor

dezvoltate ºi celor cu economia întranziþie (care figureazã în anexa I) sãrealizeze un proiect (finanþare deproiect sau transfer de tehnologie)care permite reducerea emisiilor deGES în altã þarã tot din cadrulaceleiaºi anexe. Creditele de emisieobþinute sunt denumite unitãþi de

reducere a emisiilor (URE) ºi sunteliberate þãrii gazdã – în care a fostrealizat proiectul.

(Sursa: Etudes DocumentairesCITEPA 157, dec. 2005, Mécanismesde projet au titre du Protocole deKyoto, I.71)

PLANUL CCLIMAT 22005În Franþa, Planul Climat este un

plan de acþiune vizând orizontul2010 ºi prevede mãsuri în toate sec-toarele mari ale economiei, grupateîn 8 direcþii principale:

1. campania naþionalã privindschimbãrile climatice ºi adaptarea laacestea;

2. transporturi durabile;3. clãdiri ºi eco-habitat;4. industrie, energie ºi deºeuri;5. agriculturã durabilã ºi pãduri;6. climatizare durabilã;7. Planuri Climat teritoriale;8. cercetare, context internaþional

ºi perspective dupã 2010.Planul Climat are în vedere redu-

cerea de 4 ori a emisiilor de GES lanivelul anului 2050 ºi adaptarea laimpactul modificãrilor climatice, iardeocamdatã (2008-2012) limitareaacestora la nivelul din 1990 (potrivitacordului de la Kyoto), în ciuda dez-voltãrii economice continue.

Dupã mai bine de un an de laadoptare, a fost întocmit un bilanþ alrealizãrilor pe sectoare. În domeniulconstrucþiilor, mãsurile decise serepartizeazã dupã natura lor, existândreglementãri (obligatorii), stimulente(ajutor financiar), comunicãri privindcercetarea.

Reglementãri – va intra în vigoarereglementarea termicã RT2005, carecuprinde consumuri maxime/m2 ºiobligaþii de folosire a energiilorregenerabile. Încã nu a fost efectuatãnicio evaluare a impactului regle-mentãrilor actuale; cel mai probabil oreglementare se aplicã în totalitatecam dupã cinci ani de la intrarea saîn vigoare. Din 2006 va deveni obliga-torie inspecþia periodicã a cazanelor.

Informarea consumatorilor – vadeveni obligatoriu diagnosticul termicpentru vânzãrile imobiliare (începândcu iulie 2006) ºi pentru închirieri (diniulie 2007), dar acesta va avea doar ovaloare informativã, fãrã consecinþejuridice. O acþiune cheie inclusã înPlanul Climat este generalizareaetichetãrii energetice, acþiune în plinãdesfãºurare pentru vehicule, clãdiri ºiechipamente, dar care pentru ferestrenu a reuºit.




Stimulente fiscale – politica guver-nului prevede mãsuri fiscale, princi-palele fiind creditul de impozit ºiviitoarele certificate privind econo-mia de energie.

Cercetare – guvernul coordoneazãprogresul tehnic în sectorul con-strucþiilor prin crearea programuluide cercetare în construcþii (PREBAT)ºi a Fundaþiei „Construcþii cu energiepozitivã”. Aceste programe vizeazãdezvoltarea produselor ºi tehnologi-ilor pentru clãdiri noi sau renovãri cuconsum de energie scãzut sau chiarenergie pozitivã (producând maimultã energie decât se consumã, deexemplu cu ajutorul panourilor foto-voltaice).

EFECTUL DDE SSERÃ

ªI DDEREGLÃRILE CCLIMATICE

Atmosfera Terrei reþine în partecãldura primitã de la soare, iar gazelecu efect de serã emise din activitãþileumane intensificã fenomenul. Conformcelui de-al treilea raport de evaluareal GIEC, concentraþia de CO2 înatmosferã a atins niveluri nemaiîntâl-nite în ultimii 420.000 ani, iar vitezafenomenului observat ºi aºteptat încontinuare este de o sutã de ori mairidicatã decât variaþiile naturale aleclimatului Terrei. Este practic sigur(probabilitate peste 99%) cã CO2emis prin arderea combustibililorfosili va influenþa într-o manierã deter-minantã concentraþia acestui gaz înatmosferã pe parcursul secolului alXXI-lea ºi este foarte probabil (proba-bilitate între 90 ºi 99%) cã dereglãrileclimatice vor provoca valuri de cãl-durã mai lungi ºi mai intense, iar pre-cipitaþiile vor fi din ce în ce maiintense ºi mai variabile de la un an laaltul, mai ales la latitudini medii.

Numeroase evenimente meteoro-logice recente înregistrate de Organi-zaþia Meteorologicã Mondialã (OMM)ilustreazã din nefericire pertinenþarezultatelor modelãrilor GIEC. Eveni-mentele observate în ultimii ani (fur-tuni, inundaþii, valuri de cãldurã)materializeazã cu fidelitate rezul-tatele GIEC. Printre altele, puternicemodificãri în cadrul ecosistemelor(înfloriri, migraþii, perioade de vege-taþie) ºi ale fenomenelor agricole(date de recoltare, condiþii hidrice)aratã cã schimbãrile climatice seexprimã ºi prin evoluþii de fond, mult

mai rapide decât în trecut, cãrora, deasemenea, trebuie sã le facem faþã.

Gazele cu efect de serã care seacumuleazã în atmosferã sunt celecare depãºesc capacitatea deabsorbþie a „fântânilor” oceanice ºicontinentale. Deoarece numai jumã-tate din cantitatea de CO2 de origineantropicã poate fi absorbitã prinmecanisme naturale (oceane, bio-masã), rezultatele raportului GIECaratã cã este necesar ca emisiile glo-bale sã fie reduse sub nivelul pe careîl aveau în 1990 mult înainte desfârºitul secolului, dacã se doreºtestabilizarea concentraþiei în jurulvalorii de 450 ppm. Acest nivel cores-punde unei creºteri finale a tempera-turii globului de circa douã grade,care sã permitã evitarea unor eveni-mente de mare amploare, cum ar fi ocreºtere cu 5 m a nivelului oceanelor(probabilã pentru un plus de treigrade). Gestionarea efectului de serãexcedentar la acest nivel înseamnã odivizare cu mai mult de 2 a emisiilorglobale, respectiv între 3 ºi 5 pentruþãrile industrializate, pe la jumãtateaacestui secol. Cum este vorba de unfenomen cumulativ, cu cât acþionãmmai târziu, cu atât va fi mai dificil sãrevenim la un nivel de emisii care potfi absorbite de cãtre biosferã. În con-secinþã, concentraþiile în atmosferãvor fi mai mari ºi pagubele maiimportante. Eficacitatea energeticãdevine un factor cheie al competiti-vitãþii economice chiar de la începutulsecolului.

Încãlzirea climaticã implicã toateaspectele vieþii umane ºi mai alesmodurile noastre de producþie ºi uti-lizare a energiei. Sunt necesare acþi-uni pentru evitarea agravãrii situaþieila toate nivelurile: internaþional,comunitar, naþional ºi local. Comuni-tatea internaþionalã a luat atitudine înmod progresiv, dupã cum urmeazã:

1979 – Prima conferinþã mondi-alã asupra climatului

1988 – Crearea Grupului inter-guvernamental de experþi privindevoluþia climatului (GIEC)

1989 – A doua conferinþã mon-dialã asupra climatului

1990 – Crearea Comitetuluiinterguvernamental de negociere ºi aFondurilor mondiale pentru mediu

1992 – Convenþia-cadru de laRio pentru modificãrile climatice

1995 – Prima Conferinþã aPãrþilor de la Berlin

1997 – Protocolul de la Kyoto1998 Planul de acþiune de la

Buenos Aires (calendarul regulilor depunere în practicã a Protocolului dela Kyoto)

2000 – A 6-a Conferinþã aPãrþilor de la Haga

2001 – Acordurile de la Bonn ºiMarrakech, Al 3-lea raport de evalu-are al GIEC

2005 – Intrarea în vigoare a Pro-tocolului de la Kyoto.

Uniunea Europeanã s-a angajat lao reducere cu 8% a emisiilor salepentru perioada 2008–2012. (Sursa:Etudes CITEPA 157, dec. 2005,Rendez-vous Climat 2005, I.129-194)

Conform reglementãrilor dinFranþa, calculul emisiilor de CO2 laarderea combustibililor fosili este datde relaþia:

E = CC x PC x FE x FOîn care:E – emisia de CO2 (t);CC – cantitatea de combustibil

consumat (t sau m3);PC – puterea calorificã a com-

bustibilului (TJ/t sau TJ/m3);PE – factor de emisie al combusti-

bilului (tCO2/TJ. PC sau tCO2/MWh. PC);FO – factor de oxidare a com-

bustibilului.Notã: în cazul gazului natural se

considerã puterea calorificã supe-rioarã PCS, iar pentru alþi combustibiliputerea calorificã inferioarã PCI.

Valorile factorilor de emisie pentruprincipalele tipuri de combustibilifosili sunt: gaz natural 201-221 g/kWh,combustibil lichid uºor 234 g/kWh,petrol 277 g/kWh, pãcurã 298 g/kWh,lignit 272-420 g/kWh, huilã 329 g/kWh,lemn 302-380 g/kWh.

(Surse: Etudes DocumentairesCITEPA 157, dec. 2005, Arrêté du 30septembre 2005, I.17-19; Gullberg,M. (2001). Implementation of EnergySupply and End Use Technologies inthe Built Environment, Bulletin no.186, Stockholm)



Hidroizolarea structurilor în contact cu solulSUPERFLEX MORE – hidroizoleazã sigur, simplu, permanent !

100 de litri acoperã 30 m2 !Condiþiile climaterice din întreaga Europã, inclusiv în România, au suferit modificãri în ultima perrioadã, precipitaþiile fiind

mai abundente ca volum ºi duratã. Ninsorile ºi ploile au condus atât la inundaþii pe suprafeþe mari, cât ºi la ridicarea niveluluipânzei freatice ºi la stagnarea în teren a apei pe perioade lungi. În paralel, a crescut semnificativ ponderea construcþiilor rezi-denþiale ºi industriale cu subsoluri utilizabile (spaþii tehnice, garaje, spaþii de depozitare, camere de loccuit etc.), conducândla necesitatea dezvoltãrii unor materiale ºi tehnologii noi, ultraperformante,, care rezolvã prompt ºi eficient acutaproblemã a hidroizolãrii fundaþiilor, subsolurilor, deci a structurilor aflate sub nivelul solului.

Dacã nu se iau în consideraþie soli-citãrile generate de apã, solicitãri lacare va fi supusã, în mod real, con-strucþia, apar deseori deteriorãri înzonele de contact cu solul. De aceea,este foarte importantã analiza atentã ºicunoaºterea exactã a proprietãþilorsolului înaintea începerii lucrãrilor dehidroizolare.

În principiu, aceste solicitãri se potîmpãrþi astfel:

Umiditatea solului/apa de infil-trare nestagnantã

Umiditatea solului: apa existentã însol se poate deplasa ascensional princapilaritate.

Apa de infiltrare nestagnanntã: apa desuprafaþã ºi de infiltrare, sub formãlichidã, care picurã, fãrã a exercita opresiune hidrostaticã asupra hidroizolaþiei.În acest caz este necesar ca solul ºimaterialul de umplere al spaþiilor delucru, pânã la o anumitã adâncime subtalpa fundaþiei, sã fie foarte permeabil(exemplu: nisip, pietriº). Apa trebuie sãse poatã infiltra liber pânã la nivelulpânzei freatice. În cazul solurilor cu opermeabilitate redusã, trebuie utilizat undrenaj funcþional conform DIN 4095.

Apa cu presiune/apa de infiltrarestagnantã

Apa care exercitã presiune din exteriorasupra construcþiei. Aceastã presiune

variazã în funcþie de coloana de apã.Avem douã situaþii: apa de infiltrarestagnantã ºi apa freaticã. În cazulsolurilor cu o permeabilitate redusã(10-4m/s) trebuie luat în considerare fap-tul cã apa de infiltrare pãtrunsã înspaþiile de lucru stagneazã temporar,exercitând presiune hidrostaticã. Apafreaticã solicitã permanent construcþia.

DEITERMANN este producãtor demateriale de construcþii încã din anul1895. Folosind experienþa de 111 ani înhidroizolaþii ºi o tehnologie ultramo-dernã, laboratoarele de cercetare ºidezvoltare din Germania au creat, spe-cial, un produs care sã hidroizolezerapid, sã fie simplu de aplicat, ecologicºi sã corespundã necesitãþilor actualeale pieþei. Astfel, indiferent dacã estevorba de substrat din beton, cãrãmidã,beton poros, zidãrie veche, gresie cal-caroasã, zidãrie de cãrãmidã cu ros-turi mari sau cu rosturi definitive,SUPERFLEX MORE hidroizoleazã sigur,simplu, permanent.

SUPERFLEX MORE este o hidroizo-laþie pe bazã de bitum modificat cupolimeri, mono sau bicomponentã,foarte flexibilã, fãrã solvent, aplicabilãcu mistria. Se utilizeazã pentru imper-meabilizarea durabilã ºi sigurã a struc-turilor aflate sub nivelul solului.SUPERFLEX MORE are o aderenþã

excelentã la substrat, flexibilitate foartebunã, putere de preluare a microfi-surilor, rezistenþã excelentã la îmbãtrânire,apã ºi la alte substanþe agresive aflate înmod natural în sol (clasificate conformDIN 4030 foarte agresive). Are rezis-tenþã foarte bunã la apa cu conþinut ridi-cat de sulfat (pânã la 3.000 mg sulfat/litrude apã), conform DIN 4030. Pentru oîntãrire foarte rapidã se adaugã o adoua componentã, pulbere; datoritãreacþiei chimice cu componenta pulbere,în scurt timp devine impermeabil laploaie.

SUPERFLEX MORE este recomandatpentru hidroizolarea urmãtoarelor spaþii:

exteriorul structurilor din beton ºizidãrie aflate sub nivelul solului;

fundaþii, subsoluri;pardoseli din plãci de beton;grinzi de beton din parcãri mul-

tietajate;hidroizolaþie intermediarã în camere

umede (bãi, duºuri), balcoane, terase(sub care nu existã camere locuite),înaintea placãrilor ceramice.

SUPERFLEX MORE este de aseme-nea indicat pentru lipirea parþialã sautotalã a plãcilor de polistiren sau vatãmineralã utilizate pentru drenaj, ter-moizolaþie, protecþia structurilor aflatesub nivelul solului.

Cel mai rapid produs monocomponent!Cea mai rapidã rezistenþã la ploaie!Cel mai mult corp solid = cel mai

rentabil!Siguranþã maximãSe aplicã ºi pe substrat umedEcologic: nu conþine solvent sau

fibre de azbest

Avantaje varianta monocomponentã!aplicare simplã ºi uºoarã pe timp

de varã;nu este necesar echipament de

amestec;se aplicã direct din ambalaj;economie de timp.

Avantaje varianta bicomponentã!amestecare uºoarã;întãrire completã rapidã; rezistenþã la ploaie rapidã;aplicare la temperaturi scãzute;aplicare posibilã ºi atunci când

ameninþã sã plouã sau este umiditaterelativã atmosfericã ridicatã.

SUPERFLEX MORE

TEHNOLOGIA DDE HHIDROIZOLARE AA UUNEI FFUNDAÞII

Substratul trebuie pregãtit cores-punzãtor, cavitãþile, segregãrile ºi ros-turile dintre cãrãmizi trebuie reparatecu mortarul de reparaþii impermeabilfãrã contracþii Deitermann HKS (1, 2).

Dupã aplicarea amorsei EUROLAN3 K sau EUROLAN 3 RF (3), se poateîncepe hidroizolarea construcþiei.Se aplicã un prim strat de SUPERFLEXMORE cu gletiera pentru a etanºacrãpãturile, porii ºi golurile de aer dela suprafaþã (4).

Se aplicã apoi un al doilea strathidroizolant de SUPERFLEX MORE (5).

Pentru accelerarea uscãrii poate fiamestecatã o componentã pulbere aprodusului SUPERFLEX MORE. Se utili-zeazã o bormaºinã la care se ataºeazã opaletã de amestec. Produsul amestecatpoate fi aplicat imediat (6).

În cazul apei cu presiune, în primulstrat de hidroizolaþie se insereazã þesãturadin fibrã de sticlã nr. 2 DEITERMANN,acoperindu-se ulterior cu un al doilea strat.Pentru muchii ºi scafe se utilizeazã omistrie specialã pentru colþuri, asigurândastfel hidroizolarea perfectã a zonelordificile (7).

Trecerile pentru instalaþii (exemplu:trecerile pentru instalaþiile de curent elec-tric, apã, gaze) aflate în pereþii fundaþiilorreprezintã întotdeauna un punct slab alhidroizolaþiei clasice. Cu ajutorul produ-sului SUPERFLEX MORE, aceste zone difi-cile sunt hidroizolate uºor ºi sigur, prinutilizarea aceluiaºi produs aplicat cuajutorul ºpaclului, obþinându-se astfelcontinuitatea hidroizolaþiei (9).

Banda SUPERFLEX B 240 sau B 400etanºeazã eficient rosturile dedilatare dintre clãdiri. Banda este dis-pusã continuu deasupra rosturilor, fiindinseratã în primul strat de hidroizolaþie,apoi este acoperitã pe laturile cuþesãturã cu un al doilea strat dehidroizolaþie. Aceastã inserare în cadrulhidroizolaþiei asigurã continuitateahidroizolaþiei ºi exclude pericolulinfiltraþiilor (8).

SUPERFLEX MORE se aplicã foarte uºor, simplu ºi economic utilizând gletiera, se usucã rapid ºi rezistã la ploaie.Se aplicã 2 straturi direct pe suportul mineral pregãtit în prealabil.

Grosimea stratului de hidroizolaþie depinde de tipul de presiune exercitat de apã asupra construcþiei.

Grand Offices Marriott, Calea 13 Septembrie nr. 90, etaj 1, tronson 4, cam 1.16, sector 5, BucureºtiiTelefon: 031.805.86.41; Fax: 021/403.41.16;

E-mail: [email protected]; web: www.deitermann.ro

1 2

3 4

65

8

9

7


Gama de produse a firmei PAGELSPEZIAL-BETON este compusã dintr-omare varietate de mortare (betoanefine) speciale predozate ºi vopseleacrilice. Ceea ce le face „speciale”sunt calitãþile ieºite din comun, pecare toate aceste mortare reuºesc sã leatingã, datoritã materialelor de înaltãcalitate ºi rezistenþã din care sunt alcã-tuite ºi aditivilor speciali ce intrã încomponenþa lor. Dintre aceste calitãþiamintim: nu au contracþii la uscare, iarmortarele din clasa V au chiar expan-siune controlatã de 1%; au rezistenþeiniþiale ºi finale deosebit de mari (de lacirca 30 N/mm2 la 24 h pânã la120 N/mm2 la 28 de zile); fiind pre-dozate, sunt foarte uºor de preparatdoar prin adãugarea apei; toate pot fiaplicate atât manual, cât ºi mecanizat;cele fluide sunt autocompactante(nu necesitã vibrare) ºi autonivelante,sunt în mare mãsurã impermeabile;au rol de protecþie anticorosivã pentrubeton ºi metal; cu ele se realizeazã atâtrepararea, cât ºi protecþia anticorosivãa elementelor din beton; sunt foarterezistente la cicluri de îngheþ-dezgheþºi la sãrurile (substanþele) folosite pen-tru dezgheþ etc.

Ori de câte ori este necesarã otransmisie durabilã a forþelor în stratulsuport din beton sau o legãturã strânsãîntre utilaje ºi fundaþia din beton,mortarele de subturnare Pagel îºidovedesc utilitatea. Ele garanteazã osubturnare optimã ºi pot fi folosite ori-unde existã necesitatea unui elementcu rezistenþe deosebit de mari, în spe-cial la compresiune sau oriunde sedoreºte descãrcarea unor forþedeosebit de mari cãtre o altã parteconstructivã.

Principalele mortare de subturnarepe care le oferim sunt:

1. V1 Pagel este un mortar pebazã de ciment care are urmãtoareleproprietãþi:

capacitate mare de curgere depeste 120 de minute;

creºtere de volum controlatãcare asigurã o legãturã strânsã întreutilaje ºi fundaþia din beton;

rezistenþe iniþiale ºi finale mari;nu fisureazã chiar ºi la un raport

scãzut a/c=0,35;este admis ºi în instalaþii de apã

potabilã;este autocompactant ºi nu nece-

sitã vibrare;

este rezistent la îngheþ-dezgheþ ºila acþiunea sãrurilor de dezgheþ.

Dintre domeniile de utilizare alemortarului de subturnare V1 Pagel,amintim:

turbine, generatoare, compre-soare, motoare Diesel ºi alte instalaþiicu vibraþii mari;

subturnarea cuzineþilor depoduri;

subturnarea cãilor de rulare alemacaralelor;

subturnarea stâlpilor metalici ºidin beton;

monolitizarea ºi pozarea prefa-bricatelor din beton;

subturnarea buloanelor de anco-rare, fixatori, plãci de fundaþie.

2. V14 Pagel este un mortar desubturnare pe bazã de ciment care areconsistenþã plasticã ºi urmãtoareleproprietãþi:

creºtere de volum controlatã;consistenþã plasticã; la o com-

pactare bunã este stabil, impermeabilfaþã de apã;

nu conþine cloruri, cimenturialuminoase sau alte materiale care sãfavorizeze coroziunea;

Mortare ºi rãºini speciale germaneIoan SOLACOLU – director executiv

Societatea PAGEL ROMÂNIA (fostã Solaron 2004 Consult) este unic reprezentant ºi distribuitor în Românnia al

cunoscutului producãtor german PAGEL® SPEZIAL-BETON GmbH & Co. KG care, de mai bine de 30 de ani, este una

dintre companiile de top din dommeniul sãu de activitate.

Compania noastrã dezvoltã, produce ºi distribuie – în întreaga lume – mortaare speciale, mortare de

subturnare, sisteme de reparare a betonului ºi pardoseli industriale, multe dintre ele repurtând succes datori tã

nivelului recunoscut al calitãþii lor. În acest mod, satisfacþiia clienþilor reprezintã principalul scop al activitãþii

noastre atât în prezent, cât ºi în viitor.


nu are contracþii la uscare;

rezistenþe iniþiale ºi finale mari.

Dintre domeniile de utilizare ale

mortarului de subturnare V14 Pagel,

amintim:

subturnare la construcþii de

oþel sau beton, fixatori, elemente

prefabricate;

umplere de rosturi la elemente

prefabricate;

poate fi folosit ºi ca mortar de

reparaþii pentru tavane ºi pereþi;

monolitizarea ºi pozarea pre-

fabricatelor din beton.

Mortarul poate fi completat cu

V14 S Pagel mortar rapid de subtur-

nare cu consistenþã plasticã.

3. V2/40 Pagel este un mortar

rapid de subturnare pe bazã de ciment

ºi are urmãtoarele proprietãþi:

poate fi pus sub sarcinã dupã

2 ore chiar ºi la +5 0C;

nu conþine cloruri;

rezistent la îngheþ-dezgheþ ºi la

sãruri de dezgheþ, impermeabil

la apã.

V2/40 Pagel poate fi utilizat la:

turbine, generatoare, compre-

soare, motoare Diesel ºi alte instalaþii

cu vibraþii mari;

subturnarea cuzineþilor de poduri;

subturnarea cãilor de rulare ale

macaralelor;

subturnarea stâlpilor metalici ºi

de beton;

monolitizarea ºi pozarea prefabri-

catelor de beton;

subturnarea buloanelor de anco-

rare, fixatori, plãci de fundaþie.

4. VB3 Pagel este un mortar ultra-

rapid pe bazã de ciment care atinge o

rezistenþã la compresiune (8 N/mm2

dupã 30 minute) suficientã pentru a

putea fi pus sub sarcinã.

Mortarul reduce costurile datoritã

timpilor mai scurþi de lucru, este

impermeabil la apã, este autonive-

lant ºi nu necesitã vibrare.

Domeniile de utilizare ale mor-

tarului VB3 Pagel sunt urmãtoarele:

subturnarea capacelor de canal;

lucrãri mici de reparaþii la beton,

borduri de trotuare, trepte;

monolitizarea ºi pozarea prefabri-

catelor din beton.

Gama de produse prezentate

poate fi completatã cu:

V40 Pagel mortar de reparaþii

betoane marca B35-B45;

V1A Pagel mortar de subturnare

cu fibre de oþel;

V14 UW Pagel mortar de turnare

sub apã;

VS Pagel mortar de umplere rosturi;

V15 Pagel mortar de subturnare

cu agregat bazaltic.


Hidroizolarea ulterioarã cu produse din gama proaditiva clãdirilor afectate de infiltraþii, a bazinelor

ºi rezervoarelor de apã Întrucât una din cele mai mari pro-

bleme ale clãdirilor existente, dar ºi alecelor aflate în construcþie este pro-blema infiltraþiilor, societatea noastrã vãrecomandã o trecere în revistã a produ-selor existente pe piaþa autohtonã pentrua oferi soluþii performante ºi de duratãpentru construcþiile din România.

Gama de produse importate de noise constituie din aditivi pentru betoaneºi mortare, materiale pentru hidroizo-laþii gata preparate, produse antiigrasieºi antimucegai, produse pentru realizareaºi repararea pardoselilor industriale,materiale pentru lipire ºi rostuire placajeprofesionale.

În cei 5 ani de prezenþã pe piaþamaterialelor de construcþii, un succesimportant a fost înregistrat de produselepentru hidroizolaþii, aditivi ºi materiale gatapreparate de la firma PTB Compaktunadin Belgia. Aceste produse se evidenþi-azã în primul rând prin performanþelelor, astfel calitatea lucrãrilor executate,durabilitatea ºi polivalenþa sunt princi-palele atuuri.

Seal All Pro este o dispersie polime-ricã, un aditiv care este probabil singurulprodus de pe piaþã folosit cu succespentru mai multe zeci de aplicaþii, dintrecare amintim numai câteva: realizarea demortare ºi betoane impermeabile pentruhidroizolaþii chiar ºi pe suprafeþe umede,pentru realizarea ºi repararea par-doselilor industriale de beton chiar ºi înstrat subþire, în calitate de mortar de lipitflexibil pentru placaje, pentru amorsaresuprafeþe poroase etc.

Putzuna HY este un mortar de ten-cuialã gata preparat, care conþine Seal AllPro în stare de pulbere ºi se recomandãîn special pentru hidroizolarea suprafeþelorde ciment, piatrã sau cãrãmidã supusepresiunii apei de pânã la 70-80 mcoloanã de apã, începând de la grosimeatencuielii de 1,5 cm.

Gama de produse PTB Compaktunase completeazã cu Plaspactuna, un glethidroizolant care se aplicã în grosimede 2-3 mm, rezistent la presiune de apãde 1 bar atât din partea pozitivã, cât ºidin cea negativã.

Un alt produs este Membraan,hidroizolant flexibil, aplicabil cu pen-sula pe suprafeþe de lemn, gips-carton,OSB, sub placaje de ceramicã, subºape, tencuieli etc. Avantajul acestuiprodus este în primul rând metodade aplicare, precum ºi flexibilitatea lui.

Alegerea produsului optim pentru ohidroizolaþie se realizeazã întotdeaunanumai dupã o evaluare a situaþiei exis-tente ºi a cerinþelor beneficiarului înlegãturã cu destinaþia construcþiei. Astfel,dacã se doreºte reabilitarea unui subsolcare prezintã infiltraþii, întotdeauna serecomandã în primul rând oprirea aces-tor infiltraþii. Acest lucru poate fi realizatcu produsul Rapolith, un ciment cu prizãrapidã care se aplicã peste sursele deinfiltraþii. Dupã aceasta se va alege pro-dusul dorit – aditivul Seal All Pro saumortarul gata preparat Putzuna HY, înfuncþie de presiunea apei. Aplicareaambelor produse este asemãnãtoare ºiîncepe cu amorsarea suprafeþelor uscate,cu soluþie Seal All Pro : apã 1:3, 1:4.Dacã peretele este umed, atunci nu estenecesarã aplicarea amorsajului. Dupãun interval de 12-24 ore, dar nu maimult, se poate aplica stratul de legãturãcare constã din Seal All Pro, apã,ciment, ºi nisip amestecat în proporþiiegale, sau un sac de Putzuna HYamestecat cu 3,5 litri de apã. Acest pro-cedeu va fi urmat de tencuiala propriu-zisã, care se va aplica în 2 straturi egale,în funcþie de grosimea doritã. Grosimeaminimã totalã a tencuielii hidroizolanteeste de 1,5 cm, astfel grosimea primuluistrat va fi de maxim 0,7-0,8 cm. Primulstrat nu se va driºcui, ºi se va aplicaîncontinuu, fãrã întrerupere. Al doileastrat se va driºcui, iar dupã câteva zilese poate finisa, placat dupã cerinþã.Consumul de materiale în cazulprodusului Seal All Pro este de 0,5-0,7 litri/mp de tencuialã ºi cca 1,9-2 kg/mp/mm în cazul mortarului uscatPutzuna HY.

Dacã hidroizolaþia realizatã trebuiesã corespundã ºi normelor sanitare învigoare cu privire la produsele carevin în contact cu apa potabilã, caîn cazul bazinelor de apã potabilã, acestlucru se poate obþine cu Plaspactuna,material disponibil în 2 culori, alb ºi gri.Rezistenþa în timp a acestui produs,aderenþa la suport foarte bunã îl reco-mandã ºi la protejarea altor elementedin beton, cum ar fi structurile podu-rilor, drumurilor, fundaþiilor etc.

Printre referinþele internaþionale,putem aminti cãteva lucrãri de anver-gurã, cum ar fi aeroportul din Hong-Kong sau tunelul Mont-Blanc. ªi în þaranoastrã au fost executate cu succes maimulte bazine de apã potabilã, piscine,dar ºi reparaþii de subsoluri, pivniþe etc.

Produsele sunt fabricate în confor-mitate cu standardul ISO 9001/2000,sunt certificate CE, dar deþin ºi Agre-mente Tehnice ºi Avize de la MLPAT.Dezvoltarea continuã a acestor pro-duse, calitatea ca principalã preocu-pare a producãtorului ºi cei 50 deani de experienþã în cercetare, pro-ducþie ºi distribuþie fac ca aceste pro-duse sã fie unice din punctul de vedereal raportului preþ-calitate pe piaþa mate-rialelor de construcþii ºi sã fie la fel deapreciate în Europa, Asia sau America.

În România produsele sunt dispo-nibile printr-o reþea proprie de distri-buþie, formatã din personal specializatºi instruit pentru a putea oferi celemai bune soluþii clienþilor interesaþi.De asemenea, societatea noastrã stã ladispoziþia celor interesaþi pentru dez-voltarea de soluþii unice ºi oferã asis-tenþã tehnicã gratuitã la faþa locului,în cazul în care se doreºte acest lucru.

Vã invitãm, de asemenea, sã desco-periþi întreaga gamã de produse profe-sionale pentru construcþii, atent alesepentru piaþa din România, accesândsite-ul nostru la www.proaditiv.ro saula telefon 0266-379050.


Nou! Gama de produse BiosalBiosal AAntiigrasie

Este o substanþã pentru formareaunui strat orizontal izolant ulterior,constituind un remediu pentru pereþiiconstrucþiilor, în cazul în care apa seridicã pe pereþi. Uºor de montat, prinforarea de gãuri la distanþe egale înfuncþie de grosimea peretelui. Dupãaceastã operaþie, se introduc cartu-ºele cu substanþa Biosal Antiigrasie,care va pãtrunde în zidãrie în funcþiede absorbþia acesteia.

Se recomandã utilizarea produsu-lui la clãdirile din piatrã, cãrãmidã,beton, fiind folosit cu succes laasanarea monumentelor istorice,precum: castele, biserici, dar ºi lacase familiale sau alte clãdiri atacatede igrasie.

Garanþia pentru produsul montateste de 10 ani, efectul este însãnelimitat.

Biosal AAntimucegai

Soluþia antimucegai BIOSAL esteun produs multifuncþional care înprima fazã dizolvã mucegaiul, iarîn a doua fazã distruge modulde culturã a acestuia.

Nu uitaþi: tratamentul fãcutcu aceastã soluþie va da unrezultat satisfãcãtor doardacã veþi elimina ºi cauzaproblemei (umiditatea).

Biosal AAntiprecipitat

Având în vedere cã sãruriledizolvate ajunse în structurapereþilor nu dispar de la sine,ele vor apãrea, bineînþeles, dinnou pe suprafeþele pereþilor, continu-ându-ºi activitatea distrugãtoare.Soluþia BIOSAL Antiprecipitat pre-zintã un ajutor eficace în astfel de situ-aþii, aparent fãrã ieºire, neutralizând

sãrurile distrugãtoare ajunse pepereþi. Se aplicã sub tencuialã, deciîndepãrtarea acesteia este strictnecesarã.


Materiale hidroizolatoare Aplade la Atlas Corporation

Membranele bituminoase AplaBitustopsunt produsele hidroizolatoare Apla cele maisolicitate. Materialul constitutiv al acestoraeste bitumul modificat cu polimeri plas-tomerici APP (polipropilenã atacticã), armatcu fibrã de sticlã sau poliester.

AplaBitustop se utilizeazã în sistemulmonostrat sau dublu-strat, la hidroizolareasuprafeþelor înclinate sau orizontale, reali-zate din zidãrie, beton, mortar de ciment,panouri din lemn sau asterealã. Se pot rea-liza hidroizolaþii la: suprafeþele înclinate,terasele circulabile sau necirculabile, par-doselile metalice, parcãri, subsoluri, poduri,viaducte sau canale. Punerea în operã amembranelor hidroizolatoare se realizeazãprin termosudare, utilizându-se arzãtorul cuflacãrã.

Pentru amorsarea membranelor bituminoaseAplaBitustop, se foloseºte AplaHydrostop, oamorsã bituminoasã la rece pe bazã de apã.

AplaHydrostop este un produs pe bazãde bitum, rãºini, stabilizatori minerali ºi

elastomeri. Se utilizeazã, în gene-ral, pentru substraturile

hidroizolante, pardo-seli, acoperiºurile încli-nate ºi pentru reparaþiidiverse. Utilizareasimultanã a emulsiei

Apla Hydrostop +ciment + nisip în pro-porþiile 2 + 1 + 3, foartebine omogenizate, con-stituie un mortar plastifiathidroizolator. Acest com-pus poate fi aplicat cu o

grosime de 2–3 cm pebeton, cãrãmidã, lemn.

Un produs de excepþieeste AplaHydroRepairs,o emulsie bituminoasãhiper elasticã, compusãdin bitum pur, elas-tomeri sintetici, rãºini ºiagenþi împotriva exfolierii.

Dupã uscare, AplaHy-droRepairs formeazã opeliculã elasticã cu o exce-lentã adeziune la cele maiobiºnuite elemente struc-turale ºi este rezistentã la radi-aþiile UV, în ciuda culoriiînchise. Datoritã elasticitãþii sale unice – 1200% – pre-zintã o capacitate deosebitã de acoperire a crãpãturilor.AplaHydroRepairs este compatibilã cu betonul, betonuluºor, azbocimentul, cãrãmida, piatra, lemnul, metalul,gips-cartonul, polistirenul, poliuretanul.

AplaHydroRepairs este un material excelent pentruurmãtoarele aplicaþii:

hidroizolarea acoperiºurilor plane, a balcoanelor,pereþilor, pivniþelor ºi altor suprafeþe din beton;

regenerarea s t ra tur i lo r vechi de b i tum.AplaHydroRepairs aplicatã peste straturile vechi demembrane bituminoase formeazã o peliculã continuã ºielasticã, care acoperã orice fisuri existente ºi, în acelaºitimp, stabilizeazã stratul protector mineral-ardezia;

amorsarea membranelor bituminoase. AplaHy-droRepairs prezintã avantaje unice comparativ cu altesoluþii bituminoase. Este solubilã în apã, ceea ceînseamnã cã este uºor de folosit, este eficientã ºi uºoraplicabilã ca soluþie bituminoasã;

adeziv pentru plãcile termoizolante din polistirenextrudat, expandat ºi vatã mineralã.

Materialele hidroizolatoare Apla sunt distribuite lanivel naþional de forþa de vânzãri a Atlas Corporation.Filiale ale companiei sunt la: Constanþa, Iaºi, Braºov, Cluj,Timiºoara, Craiova ºi Brãila.

Atlas Corporation ºi-a obiºnuit clienþii cu materiale de construcþii ºi finisaje de foarte bunã caliitate. Pe lângã cali-tatea foarte bunã, compania oferã soluþia avantajoasã a achiziþionãrii sistemellor complete de hidro ºi termoizolaþii.

ªos. Pipera nr. 59, sector 2, BucureºtiTel.: 021/230.87.77-80; Fax: 021/230.87.60

www.atlas-corp.roo


Holcim România lanseazã Tenco®

– liantul fãrã var pentru zidãrie ºi tencuialã

Atent la nevoile ºi aºteptãrile clienþilor sãi, HolcimRomânia a creat acest produs în jurul unor atributeesenþiale pentru lucrãrile de zidãrie ºi tencuialã. Tenco® sepreparã uºor, îºi pãstreazã foarte bine lucrabilitatea ºi per-mite prepararea unei cantitãþi mai mari de mortar fãrã caacesta sã se întãreascã imediat în cuvã.

Produsul are o bunã aderenþã la straturile suport ºiaduce un avantaj economic prin minimizarea pierderilorde material.

„Tenco® este un produs nãscut din nevoile unei pieþede construcþii aflate în plinã dezvoltare, dar ºi din studiulatent pe care echipa noastrã l-a fãcut cu privire la nevoileºi aºteptãrile utilizatorilor. Eficienþa ºi calitatea lucrãrilorde construcþie ºi renovare sunt esenþiale atât pentru con-structori, cât ºi pentru proprietari, ºi, de aceea, ne-am pro-pus sã le oferim o soluþie care uºureazã munca ºi satisfacecele mai exigente aºteptãri. Pentru beneficiarii finali,Tenco® aduce un raport echilibrat între timpul de execuþiea lucrãrii, calitatea acesteia ºi preþul final,” a declaratMarkus Wirth, director general Holcim România.

Tenco® poate fi folosit ºi în tencuieli estetice prin adãu-garea de pigmenþi de culoare. Existã ºi situaþii în careprepararea mortarului dupã o anumitã reþetã face ca ten-

cuiala finalã a construcþiei sãnu mai necesite gletuire.

Tenco® poate fi manipulatºi transportat cu uºurinþã,fiind disponibil în saci de25 kg. Ambalajul, care are încomponenþã ºi folie de plas-tic, conferã produsului untermen de valabilitate extinsla 90 de zile, faþã de 60 dezile cât este cel al unui liantambalat în mod tradiþional.

Produs la fabrica de ciment din Câmpulung, Tenco®

este distribuit la depozitele de materiale de construcþii

din toatã þara.

Odatã cu el, din depozitele de materiale de construcþiicare comercializeazã Tenco®, utilizatorii pot obþine ºimini-ghidul de utilizare a produsului, redactat pentru aoferi informaþii atât specialiºtilor în domeniu, cât ºi celorneiniþiaþi, dar care doresc sã execute lucrãri proprii dezidãrie ºi tencuialã. Mini-ghidul include informaþii precumlista materialelor necesare pentru realizarea mortarelor ºiºapelor, reþete orientative de preparare a mortarelor pentruzidãrie, tencuieli ºi ºape, dar ºi sfaturi utile ºi atenþionãridin partea specialiºtilor Holcim România.

Specialiºtii în construcþii, meºterii zidari, dar ºi persoanele care îºi construiesc sau îºi renoveaazã casa auacum la dispoziþie Tenco® – cel mai nou liant aditivat pentru zidãrie ºi tencuialã, produs de Holcim România.Aplicabil pe difeerite tipuri de suport (cãrãmizi, BCA, beton etc.), Tenco® este un produs care uºureazã muncameseriaºilor, întrucât nu necesitã adãugarea varului pentru realizarea mortarelor de zidãrie ºi tencuialã.

PRODUSELE PPENTRU CCONSTRUCÞIIEvaluarea conformitãþii produselor se face în confor-

mitate cu prevederile L 608/2001. Printre domeniile regle-mentate, potrivit legii menþionate în Anexa 1, sunt prevãzute:

materialele ºi produsele pentru construcþii; recipientele sub presiune;maºinile industriale; cazanele pentru apã caldã; ambalajele ºi deºeurile de ambalaje; explozibilii utilizaþi în scopuri civile.

Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia,înainte de introducerea pe piaþã ºi/sau de utilizarea pro-duselor din domeniul materialelor de construcþii, areobligaþia sã asigure, printre cele cinci cerinþe ale art. 10din Legea 608/2001:

proiectarea ºi realizarea produselor, respectândcerinþele esenþiale, care au în vedere, în special, protecþiasãnãtãþii, securitatea utilizatorilor, protecþia proprietãþii ºia mediului, aºa cum se prevede în actele normative învigoare;

Nerespectarea acestei prevederi se sancþioneazã cuamenzi de la 5 000 la 10.000 de lei noi sau retragerea depe piaþã ºi/sau interzicerea utilizãrii ºi introducerii pepiaþã a produselor neconforme.

aplicarea marcajelor: CE – marcaj european de con-formitate ºi CS – marcaj de conformitate naþional (înperioada de tranziþie pânã la semnarea acordului euro-pean de conformitate).

HG 622/2004 stabileºte condiþiile de introducere pepiaþã a produselor pentru construcþii.

Autoritatea competentã în domeniul produselor pentruconstrucþii este Ministerul Transporturilor, Construcþiilor ºiTurismului (HG 622/2004, art. 39).

Activitãþile de specialitate care decurg din aplicareaprevederilor HG 622/2004 se realizeazã de cãtre ConsiliulTehnic Permanent pentru Construcþii care preia ºi atribu-þiile Comisiei Naþionale pentru Agrement Tehnic înConstrucþii înfiinþatã conform HG 766/1977 – HG, care seabrogã. Acest Consiliu funcþioneazã în cadrul Centrului deDocumentare pentru Construcþii, Arhitecturã, Urbanism ºiAmenajarea Teritoriului – CDCAS (HG 622/2004 art. 3(1).

Organele de control pentru supravegherea produselorpentru construcþii sunt: Inspectoratul de Stat în Construcþii(cu excepþia produselor pentru satisfacerea siguranþei con-strucþiilor la incendiu) ºi Inspectoratul General pentruSituaþii de Urgenþã, care funcþioneazã în subordinea MAI(HG 622/ 2004, art. 30).

Produsele se introduc pe piaþã numai însoþite de docu-mentele de atestare a conformitãþii, având marcajele CE

sau marcajul naþional CS potrivit prevederilor L 608/2001,cu modificãrile ulterioare. Marcajul CS se aplicã de pro-ducãtor sau de reprezentantul autorizat al acestuia(HG 622/2004, HG 796/2005, art. 34). Sancþiuni:nepunerea la dispoziþia organelor de control a actelor deconformitate – 5 000-10 000 de lei noi, retragerea de pepiaþã ºi/sau interzicerea utilizãrii. De asemenea, neres-pectarea marcajelor poate conduce la amenzi de 2.500-5.000 lei noi sau la retragerea/interzicerea introducerii pepiaþã a respectivelor produse pentru construcþii.

HG 622/2004 transpune (traduce) Directiva 89/106/CEEDirectiva produselor pentru construcþii (CPD – ConstructionProduct Directive). Rezultatele studiului comparativ alecelor douã acte normative – european ºi românesc – suntprezentate în capitolul anterior. Datoritã importanþei pecare o au cele douã documente – CPD ºi HG 622 – suntprezentate în Anexele 1a ºi 1b.

Se interzice modificarea termenului de valabilitate saua datei durabilitãþii minimale înscrise pe produs, etichetã,ambalaj sau documente însoþitoare (OG 21/1992,art. 5(2), L 37/2002).

Remedierea deficienþelor apãrute la produse ºi serviciiori înlocuirea produselor care nu corespund în cadrul ter-menului de garanþie sau de valabilitate ºi care nu suntimputabile consumatorului se face în termenul maximstabilit prin reglementãri sau, dupã caz, prin contract(OG 21/1992, art. 13, L 37/2002). În cazul unor vicii ascunse,termenul maxim curge de la data finalizãrii expertizeitehnice efectuate de un organism tehnic neutru. Sancþiuni:amenzi de 200-2 000 lei noi (OG 21/1992 ºi L 322/2002).

În cazul societãþilor de construcþii-montaj, se potaplica sancþiuni complementare celor prevãzute înOG 21/1992 privind protecþia consumatorilor, aprobatã ºimodificatã de L 11/1994, republicatã în MO nr. 75 din23 martie 1994 (OU 146/2001, art.I ºi (1) (2). Sancþiunilecomplementare se referã la:

închiderea temporarã a unitãþii pe durate de la 6 la12 luni, pentru: sãvârºirea repetatã a unor abateri sancþio-nate de cãtre organele de control în decurs de 6 luni de laprima constatare, refuzul agentului economic de a permite,în prima fazã, controlul organelor de specialitate ºi la care,dupã un control ulterior, se constatã deficienþe grave,nerespectarea sau neacordarea certificatelor de garanþiepentru lucrãrile de prestãri de servicii, folosirea în activi-tatea de service a unor piese sau componente neomolo-gate ori care nu prezintã siguranþã în exploatare;

ARACOIntegrarea europeanã

a societãþilor de construcþii (III)Ghidul

„PREGÃTIREA SOCIETÃÞILOR DE CONSTRUCÞII-MONTAJ PENTRU DESFÃªURAREAACTIVITÃÞII ÎN CONDIÞIILE INTEGRÃRRII ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANÃ”

Mediul înconjurãtor ºi construcþiile: legislaþia româneascã




închiderea definitivã a unitãþii pentru: prestarea deservicii care pun în pericol viaþa, sãnãtatea sau siguranþaconsumatorilor, continuarea desfãºurãrii activitãþii dupãînchiderea temporarã, fãrã obþinerea Acordului AutoritãþiiNaþionale pentru Protecþia Consumatorilor, comercializareade produse interzise prin reglementãrile existente.

HG 650/2001 aprobã Regulamentul privind elabo-rarea reglementãrilor tehnice în construcþii.

Specificaþiile tehnice, manualele, soluþiile ºi pro-gramele-cadru de calcul care au fost elaborate pânã ladata intrãrii în vigoare a HG 650/2001 îºi pãstreazã vala-bilitatea în forma aprobatã (HG 650/2001, art. 6). Acordul sau – cum este denumit în HG 766/1997 –„Agrementul” tehnic pentru produsele, procedeele ºiechipamentele noi în construcþii constituie o componentãa sistemului calitãþii în construcþii, o condiþie obligatoriepentru furnizarea ºi folosirea produselor noi pentruconstrucþii. Agrementul tehnic se acordã pentru operioadã de pânã la 5 ani, de cãtre Comisia de agrementtehnic în construcþii, agenþilor economici care fabricã,furnizeazã sau comercializeazã produse noi pentruconstrucþii, precum ºi investitorilor, proiectanþilor, execu-tanþilor proprietarilor ºi utilizatorilor construcþiilor.

Comisia de agrement tehnic cuprinde 31 de persoane– reprezentante ale ministerelor interesate, ale unorinstitute, universitãþi, ale producãtorilor de materialede construcþii, ale unor executanþi, proiectanþi, asociaþiipatronale ºi profesionale în construcþii ºi ale InspectoruluiGeneral al Corpului Pompierilor Militari ai Oficiului pen-tru Protecþia Consumatorilor.

Regulamentul pentru certificarea de conformitate acalitãþii produselor folosite în construcþii – Anexa nr. 7 aHG 766/1997, nu conþine nicio prevedere referitoare laproblemele de protecþie a mediului.

ENERGIASursele rrecuperabile

În conformitate cu prevederile HG 443/2003 privindpromovarea producþiei de energie electricã din surseregenerabile de energie (inclusiv energia electricã pro-dusã în centralele hidroelectrice), România îºi propuneca, în anul 2010, ponderea energiei electrice produse dinsurse regenerabile de energie sã fie de 30%.

În anul 1997, România a produs 17,51 TWh – energieelectricã din surse regenerabile, iar în anul 2010 se pre-conizeazã o creºtere pânã la o valoare care sã reprezinte30% din energia electricã produsã. Obiectivul strategic pro-pus în Cartea Albã pentru o Strategie Comunitarã constã îndublarea, pânã în anul 2010, a raportului surselor regene-rabile al þãrilor membre ale Uniunii Europene, care trebuiesã ajungã la 12% în consumul total de resurse primare.

Strategia de valorificare a surselor regenerabile deenergie din România a fost elaboratã ºi aprobatã prinHG 1535/2003 ºi þine seama de prevederile actelornormative ale UE: Cartea Albã, Cartea Verde ºi Directiva2001/77/EC.

Implicaþiile societãþilor de construcþii-montaj în acþiu-nile de implementare a strategiei de valorificare a surselorenergetice recuperabile constau în:

pregãtirea pentru realizarea instalaþiilor de preparare aapei calde ºi a instalaþiilor de încãlzire prin sisteme solarepasive (funcþionând în cooperare cu alte sisteme termice);

pregãtirea pentru întreþinerea acestor sisteme; pregãtirea societãþilor pentru instalarea în clãdiri

individuale (preponderente în mediul rural) a sistemelorfotovoltaice; Potenþialul exploatabil al producerii deenergie electricã prin sistem fotovoltaic este de aproximativ1200 Gwh/an;

respectarea normelor ºi a standardelor tehnice deconstrucþii-montaj, exploatare, obþinerea atestatului decertificare ºi a managementului calitãþii.

În ceea ce priveºte folosirea celorlalte surse de energierecuperabilã, societãþile de construcþii-montaj sunt impli-cate în procesul de realizare a investiþiilor (hidrocentrale,termocentrale pe bazã de biomasã sau biogaz etc.).

Instalaþiile care folosesc energia valurilor nu pot fi con-siderate ca soluþie prioritarã în România, pentru produ-cerea de energie electricã (opinia autorului).

Sistemele solare pasive reprezintã soluþia cea maiatractivã în România. Potenþialul energetic solar este, înmedie, 1100 kWh/m2.an), care ar putea acoperi circa 50%din necesarul preparãrii apei calde menajere ºi 15% dincota de energie termicã pentru încãlzirea curentã.

Energia hidraulicã poate fi consideratã ca sursã prioritarã.Potenþialul hidroenergetic al României este de 40.000 GWh/an.

Biomasa, biogazul ºi sursele geotermale sunt, deasemenea, atractive pentru valorificare.

Sistemele solare pasive sunt încorporate, de regulã, înpartea exterioarã a imobilului, iar cea mai mare parte amaterialelor de construcþie sunt de tip convenþional.

În condiþii normale, costul mediu suplimentar lareabilitarea termicã a unei clãdiri se majoreazã pânã la20% (la clãdiri renovate, încorporând materiale înconstrucþia nouã).

Pentru conversia energiei solare în energie electricã,folosind celule fotovoltaice, este necesar sã se afectezesuprafeþe mari, care, de regulã, sunt disponibile la sate.De exemplu, pentru o putere instalatã de 1 MW este nece-sar un modul fotovoltaic cu o suprafaþã de 3 ha.

Toate datele prezentate mai sus sunt preluate din docu-mentul „Strategia de valorificare a surselor regenerabilede energie” – aprobat de Guvernul României prinHG 1535/2003.

Eficienþa eenergeticã aa cconstrucþiilorºi aa pproduselor ppentru cconstrucþii

Prin L 199/2000 se instituie obligaþii ºi se stabilescstimulente pentru producãtorii ºi consumatorii de energieîn vederea utilizãrii eficiente a acesteia.

Agenþii economici care consumã peste 1.000 toe/an(tone oil equivalent), adicã peste 10.000 gigacalorii pe an,au obligaþia sã întocmeascã programe proprii de eficienþãenergeticã pentru care pot primi consultanþã gratuitã dinpartea Agenþiei Române pentru Conservarea Energiei ºiMinisterului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului.Programele proprii de eficienþã energeticã includ printrealtele: realizarea unor scenarii cerere-ofertã de energie petermene medii ºi lungi, aplicarea standardelor de eficienþãenergeticã pentru echipamentele consumatoare deenergie, din domeniul construcþiilor ºi transportului,precum ºi promovarea celor mai eficiente tehnologii dinpunct de vedere energetic, nepoluante ºi fezabile,(L 199/2000, art. 5 ºi art. 6).

La nivelul întreprinderilor se pot organiza comparti-mente specializate în domeniul eficienþei energetice caresã implementeze ºi sã monitorizeze programele respective.

La propunerea Agenþiei Române pentru ConservareaEnergiei, a ministerelor de resort ºi a Asociaþiei deStandardizare din România se aprobã, prin HG, regle-mentãri tehnice ºi standarde naþionale de eficienþã ener-geticã pentru clãdiri, tehnologii, echipamente, utilajecu consum mare de energie.




Producãtorii ºi importatorii de aparate, utilaje, echipa-mente ºi tehnologii pentru care au fost elaborate stan-darde de eficienþã energeticã nu pot vinde, închiria saupune în circulaþie respectivele produse decât dupãobþinerea certificatului de conformitate.

Punerea în circulaþie a utilajelor sau tehnologiilor pen-tru care existã standarde naþionale de eficienþã energeticãºi care nu sunt certificate se sancþioneazã cu amenzi de la1.500 lei noi.

Producãtorii ºi importatorii utilajelor sau tehnologiilorau obligaþia sã solicite certificarea energeticã ºi sãefectueze verificãri ºi încercãri.

Încercãrile ºi mãsurãtorile nu se efectueazã decât deinstitute atestate de Agenþia Românã pentru ConservareaEnergiei (ARCE). Tot ARCE – care este în subordineaGuvernului – atesteazã persoanele fizice ºi juridice careau dreptul sã realizeze bilanþuri energetice.

Neefectuarea încercãrilor în vederea obþinerii certifi-catului de conformitate pentru aparatele, utilajele, echipa-mentele ºi tehnologiile pentru care au fost elaboratestandarde naþionale de eficienþã energeticã sesancþioneazã cu amenzi de la 300 la 1.000 lei noi(HG 199/2000, art. 24 ºi art. 25).

Eliberarea autorizaþiei de construcþie pentru toateclãdirile noi ºi pentru consolidarea celor existente se faceºi cu respectarea standardelor naþionale de eficienþã ener-geticã (L 199/2000, art. 12).

Ministerul Transporturilor, Construcþiilor ºi Turismuluicoordoneazã activitatea de stabilire ºi elaborare a stan-dardelor naþionale de eficienþã energeticã pentru clãdiri ºistabileºte criteriile, procedurile ºi condiþiile pentru calcu-lul coeficientului de transfer global al clãdirilor. Împreunãcu Agenþia Românã pentru Standardizare, cu consultareaARCE, emite reglementãri tehnice ºi standarde naþionalede eficienþã energeticã pentru acordarea Certificatuluienergetic pentru clãdiri.

Consumatorii de energie sunt obligaþi sã respectereglementãrile tehnice ºi standardele naþionale în vigoareprivind proiectarea, construirea, exploatarea, întreþinerea,repararea instalaþiilor proprii ºi a receptoarelor de energie,precum ºi dotarea acestora cu aparaturã de mãsurã ºi control,sã dispunã de un sistem propriu de evidenþã ºi monito-rizare a consumurilor energetice.

Nerespectarea de cãtre managerii societãþilor comer-ciale, de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale ºide cãtre administratorii clãdirilor publice a prevederilorde mai sus se sancþioneazã cu amendã de la 100 la 500lei noi, (L 199/2000, art. 25(a).

Consumatorii care folosesc mai mult de 200 toe, adicãmai mult de 2000 gigacalorii pe an, sunt obligaþi sãîntocmeascã la fiecare 2 ani un bilanþ energetic realizat deo persoanã autorizatã, iar consumatorii care folosescpeste 1000 toe, adicã peste 10000 Gcal pe an, suntobligaþi sã numeascã un responsabil pentru energie ºi sãefectueze, anual, un bilanþ energetic printr-o persoanãautorizatã ºi sã elaboreze programe de mãsuri pentrureducerea consumurilor energetice.

Societãþile care deþin mai mult de 10 autovehicule auobligaþia sã prevadã programe de monitorizare ºi gestiunea consumului de energie pentru grupul de autovehiculedeþinut. Nerespectarea prevederilor de mai sus se sancþioneazã cuamenzi de la 100 la 500 de lei noi (L 199/2000, art. 24 ºiart. 25).

Administratorii clãdirilor aflate în proprietate publicãau obligaþia sã ia mãsuri pentru:

a) utilizarea eficientã a sistemului de încãlzire ºiclimatizare;

b) utilizarea materialelor de construcþie eficienteenergetic;

c) utilizarea raþionalã a iluminatului interior; d) utilizarea aparatelor de mãsurã ºi reglare a

consumului de energie; e) realizarea unui bilanþ energetic pentru clãdirile cu

suprafaþã desfãºuratã mai mare de 1.500 m2, o datã la5 ani, de cãtre o persoanã autorizatã;

f) creºterea eficienþei energetice potrivit reglemen-tãrilor emise în baza prezentei legi.

Nerespectarea prevederilor de mai sus se sancþioneazãcu amenzi de la 100 la 500 de lei noi (L 199/2000, art. 24ºi art. 25.

PLANURILE DDE UURBANISM GGENERALªI AAMPLASAREA CCONSTRUCÞIILOR

PUG reglementeazã utilizarea terenurilor în intravilanºi condiþiile de ocupare a acestora cu construcþii, inclusivinfrastructuri, amenajãri ºi plantaþii, reprezentând suportulpentru realizarea planurilor de dezvoltare a localitãþilor.

Regulamentul general de urbanism se aplicã înproiectarea ºi realizarea tuturor construcþiilor ºi amena-jãrilor amplasate pe orice categorie de terenuri, atât înintravilan, cât ºi în extravilan, (HG 525/1996, art. 2).

Regulamentul local de urbanism detaliazã PUG ºi con-stituie instrumentul de bazã al realizãrii disciplinei înconstrucþii.

MTCT coordoneazã din punct de vedere tehnic ºi eco-nomic elaborarea ºi actualizarea PUG ºi a regulamentelorlocale de urbanism aferente, în colaborare cu direcþiile despecialitate ale consiliilor judeþene ºi ale municipiilor ºioraºelor.

PUG ºi regulamentele locale se avizeazã ºi se aprobãîn baza L 50/1991 ºi se elaboreazã dupã indicaþiilecuprinse în HG 960/1999, HG 525/1996, OM (MLPAT)80/N/1996 ºi OM (MLPAT) 13/N/1999.

Autorizarea executãrii construcþiilor este interzisã înurmãtoarele cazuri:

pe terenuri cu destinaþie forestierã, (HG 525/1996,Art. 5);

în zone cu resurse ale subsolului identificate,(HG 525/1996, art. 6);

în albiile minore ale râurilor ºi ale cuvetelorlacurilor, (HG 525/1996, art. 7);

când construcþiile ºi amenajãrile depreciazã valoa-rea peisajului în zona de amplasare, (HG 525/1996, art. 8);

în zone expuse la riscuri naturale (alunecãri deteren, scurgeri de torenþi, eroziuni, avalanºe, dislocãri destâncã, zone inundabile etc.), (HG 525/1996, art. 10);

în zonele expuse la riscuri tehnologice (determinatede procese industriale sau agricole care prezintã pericolede incendii, explozii, radiaþii, surpãri de teren, de poluãriale apei, aerului sau solului), precum ºi în zonele de servi-tute ºi de protecþie ale sistemelor de alimentare cu energieelectricã, conductelor de gaze, apã, canalizare, cãilor decomunicaþie, (HG 525/1996, art. 11);

în zonele în care echiparea edilitarã presupunecosturi care depãºesc posibilitãþile financiare ºi tehnice




ale administraþiei publice locale sau ale eventualilorinvestitori interesaþi, (HG 525/1996, art. 13);

pe terenuri rezervate în PATY sau PATZ pentrulucrãri de utilitate publicã, (HG 525/1996, art. 16);

în zona de protecþie a infrastructurii feroviare, pentruconstrucþiile sau plantaþiile care împiedicã vizibilitatealiniei sau a semnalelor feroviare, care pot provocaalunecãri de teren, surpãri care pot modifica echilibrulpânzei freatice subterane, care pot provoca incendii sauexplozii, (HG 525/1996, art. 20);

amplasarea la distanþe mai mici de 500 m faþã delimita fâºiei de protecþie a frontierei de stat, cuexcepþia punctelor de control sau a altor construcþii ºiinstalaþii avizate de organele administraþiei publice,(HG 525/1996, art. 22).

Existã unele excepþii la interdicþiile menþionate mai sus(exemplu: interdicþia amplasãrii construcþiilor pe terenuricu destinaþie forestierã poate fi exceptatã pentru con-strucþiile prevãzute pentru întreþinerea pãdurilor,exploatãrilor silvice ºi culturilor forestiere sau pentrucabane ºi alte construcþii pentru turism etc.). Dar, acesteexcepþii enumerate în HG 525/1996 sunt admise numaiprin autorizãri atribuite, în cazuri speciale, de cãtre autoritãþicompetente.

Amplasarea construcþiilor, procentul de ocupare aterenurilor, orientarea acestora faþã de punctele cardinale,accesele carosabile ºi pietonale, parcajele ºi organizareaspaþiilor verzi în jurul construcþiilor, în funcþie de destinaþiaacestora sunt indicate în Anexele 1–5 ale HG 525/1996.

O specificaþie importantã legatã de condiþiile deamplasare a anumitor construcþii în cadrul localitãþilor sereferã la mediul înconjurãtor, la evitarea amplasamenteloraflate sub influenþa surselor de emisii ale zgomotelor, alepoluanþilor chimici ºi fizici ºi la apropierea faþã de spaþiileverzi ºi oglinzile de apã.

Construcþiile care trebuie sa fie amplasate în condiþiilemenþionate sunt:

de sãnãtate (spitale, dispensare, creºe, leagãne de copii); amenajãri sportive (complexe sportive, stadioane,

sãli de antrenament, patinoare etc.); de agrement (locuri de joacã pentru copii, parcuri,

scuaruri); de turism (hoteluri, moteluri, vile, cabane, sate de vacanþã); locuinþe.

Limitele zonelor protejate ale captãrilor apelor desuprafaþã sunt indicate în L 310/2004 pentru modificarea ºicompletarea Legii apelor 107/1996. Însã, HG 101/1997aprobã Normele speciale privind caracterul ºi mãrimeazonelor de protecþie sanitarã. Obiectivele supuse protecþieisanitare sunt captãrile de apã de suprafaþã ºi subteranã,zãcãmintele de ape minerale, lacurile ºi nãmolurile tera-peutice, celelalte elemente ale sistemelor de alimentare cuapã (aducþiuni, staþii de pompare, staþii de tratare etc.),instalaþii de îmbuteliere, (HG 104/1997, art. 2).

În jurul obiectivelor enumerate mai sus se instituie treitipuri de zone de protecþie sanitarã: cu regim sever, curegim de restricþie ºi de protecþie hidrogeologicã.HG 104/1997 cuprinde indicaþii tehnice pentru dimen-sionarea acestor zone.

În toate zonele de protecþie sanitarã sunt interziseamplasarea de locuinþe, spitale sau staþiuni turistice, înorice condiþii. În zonele de restricþie nu sunt permise

amplasarea ºantierelor de construcþie ºi depozitarea demateriale aferente, de carburanþi, lubrifianþi, combustibilisolizi – lemne ºi cãrbuni. Se admit exceptãri pentrusursele existente, cu avizul inspectoratelor de poliþiesanitarã. În zonele de protecþie cu regim sever nu este per-misã amplasarea de construcþii sau amenajãri care nu suntlegate direct de exploatarea sursei, precum ºi activitãþicare sã conducã la poluarea sursei (HG 101/1997, art. 22,23, 24 ºi 25).

Amenajãrile de îmbunãtãþiri funciare contribuie, prinefectul lor la protecþia ºi ameliorarea mediului înconjurãtor.

Ocuparea temporarã sau definitivã a terenurilor aflateîn circuitul agricol ºi silvic, dezafectãrile, demolãrile deconstrucþii, stabilirea ºi reglementarea despãgubirilor sefac potrivit legii. Autorizarea depozitãrilor de materiale ºiutilaje sau executarea de construcþii în zonele de protecþiea lucrãrilor de îmbunãtãþiri funciare se face de cãtre RegiaAutonomã a Îmbunãtãþirilor Funciare sau, dupã caz, decãtre persoanele juridice sau fizice care exploateazãlucrãrile, (L 84/1996, art. 7, art. 29 (e)). Nerespectareaacestor prevederi se sancþioneazã cu amenzi de 25-50 delei noi pentru depozitarea neautorizatã de materiale sauutilaje ºi de 50-100 de lei noi pentru executarea neauto-rizatã a construcþiilor. Darea în exploatare a construcþiilorîn amenajãrile de îmbunãtãþiri funciare, fãrã autorizaþiadeþinãtorului acestor amenajãri se sancþioneazã cu amenzide 500 -1.000 de lei noi, (L 84/1996, art. 31 ºi art. 32).

AGLOMERÃRILE UURBANE

Societãþile de construcþie, ca ºi alþi titulari de activitãþivor rãspunde la iniþiativele autoritãþilor de protecþie amediului, de aplicare a planurilor de acþiune pentrureducerea nivelurilor poluanþilor (principalii poluanþi carese emit în lucrãrile de construcþii sunt pulberile), în spe-cial în zonele aglomerãrilor urbane cu populaþie peste250 000 de locuitori sau cu densitãþi mari ale populaþiei,peste valoarea de 100 locuitori pe km2. În România s-auidentificat în prezent 11 aglomerãri urbane aflate subobservaþie specialã, (OM 745/2002, art. 1): Bucureºti,Ploieºti, Piteºti, Constanþa, Craiova, Brãila ºi Galaþi, Iaºi,Baia Mare, Cluj-Napoca, Timiºoara ºi Braºov, incluzândîn arii municipiile respective ºi comunele suburbane. Datoritã unor catastrofe care se declanºeazã când existãaglomerãri de locuinþe ºi amplasamente expuse riscului(exemplu: evenimentele de la Bhopal ºi Ciudad de Mexico),CD 96/82/CE prevede mãsuri mai eficiente pentru ges-tionarea riscurilor la accidente majore de poluare.Directiva 96/82/CE a fost transpusã în HG 95/2003, carela art. 12 prevede necesitatea ca, în planurile de amena-jare a teritoriului, autoritãþile publice sã þinã seama demenþinerea unor distanþe adecvate între obiectivele careprezintã riscuri de accidente majore ºi zonele rezi-denþiale, de utilitate publicã, sensibile, protejate, deinteres deosebit.

(continuare în numãrul viitor)



De ce AMVIC?Pentru cã AMVIC înseamnã calitate

DESCRIEREA SSISTEMULUI

AMVIC este un sistem de cofraje

termoizolante care are ca scop for-

marea pereþilor din beton, de tip

monolit. Este alcãtuit din douã

panouri de polistiren expandat,

unite cu bride din plastic dur

încastrate. Sistemul combinã izolaþia

termicã efectivã a polistirenului

expandat (EPS) cu avantajele unui

perete monolitic din beton armat.

Polistirenul expandat are un agent

încorporat ignifug cu efect întârziat

ºi

este pro-

dus la o densi-

tate de circa 24 kg/mc.Dupã turnarea betonului în

sistemul de construcþie AMVIC,rezultã un perete monolitic dinbeton cu grosimi de 15 cm sau 20 cm,o valoare a transferului termic de0,27 W/mpK, rezistenþã la foc detrei ore ºi o izolare fonicã de 50 db.

Sistemul poate fi alcãtuit din:cofraje drepte de dimensiunea122 cm x 40 cm, cofraje pentruunghiuri de 900 pe stânga sau pedreapta, cofraje pentru unghiuri de450 pe stânga sau pe dreapta.

Bridele din plastic dur încastrate,poziþionate pe axa cofragului, la152 mm una de alta, au ºapte des-chideri de sprijin pentru armãturã,din care trei pot sã primeascã bareorizontale de tip 16.

Aceastã caracteristicã eliminãnecesitatea de a lega armãturaorizontalã. Fiecare bridã are oplacã terminalã stânga-dreapta tiptalpã, unde realizãm fixarea fini-sajelor interioare sau exterioarecare rezistã la o forþã de apãsare depânã la 90 kg.

Blocul de colþ cu unghi de 900

are un locaº în care poate fi intro-dus un tub pãtrat de plastic, lemnsau metal cu dimensiunile de 2,5 cmx 2,5 cm („tija de colþ” AMVIC),care asigurã fixarea mecanicã afinisajelor.

Cofrajele au în vârf, la bazã ºi lamarginea terminalã un sistem deînchidere pentru a asigura continui-tatea pereþilor, pentru a prevenimiºcarea cofrajelor în timpulturnãrii betonului ºi scurgereabetonului.

EFICIENT EENERGETIC

Creºterea costurilor de energieeste astãzi subiectul cel mai discu-tat pe mapamond. Formele decofraje modulare termoizolante dinpolistiren pentru beton, aºa-numitele „ICF” combinã termoizolaþiaEPS cu performanþa extraordinarãa masei termice a betonului careoferã economii de 30%–50% încosturile de încãlzire ºi de aercondiþionat.

Sistemul de construcþie AMVIC a fost agrementat ºi recunoscut tocmai datoritã performanþelor deosebiite pecare le-a obþinut. Obiectivul nostru este sã oferim, întotdeauna, calitate la un preþ accesibiil.


Evident, nimic nu trece prinbetonul armat. Acoperirea cu poli-stiren nu deterioreazã betonularmat. Ce înseamnã acest lucrupentru dumneavoastrã? În princi-pal, economii semnificative pe ter-men lung ºi un confort termicdeosebit.

IZOLARE FFONICÃ

Formele de cofraje termoi-zolante din polistiren pentrubetonul armat oferã o atenuareextraordinarã a sunetului. PereþiiAMVIC asigurã o izolaþie fonicã deplus 50 dB. Pentru pereþii exterioriai unor clãdiri, precum biserici saustructuri comerciale din zone aglo-merate cu trafic intens, ICF AMVICreprezintã soluþia optimã deconstruire. ªi pentru clãdirile dinsectorul terþiar, ICF AMVIC asigurãprotecþia faþã de orice formã dezgomot exterior. Liniºtea ocupan-þilor este asiguratã cu ICF.

TERMOIZOLARE SSUPERIOARÃ

Polistirenul expandat este cea

mai bunã izolaþie pe termen lung

pentru confortul interior. Nu veþi

avea probleme cu infiltraþiile de aer

ºi cu umiditatea în pereþi.

REZISTENÞÃ LLA FFOC

Pereþii construiþi cu ICF AMVIC

rezistã peste trei ore la foc. Noi uti-

lizãm doar agenþi ignifugi aprobaþi

conform legislaþiei ºi reglemen-

tãrilor în vigoare. Din moment ce

pereþii sunt construiþi cu beton

armat, este uºor sã implementãm

sisteme pentru aco-

periº ºi planºee din

beton armat, structuri

protejate la foc. Când

„secunda conteazã“,

familia dvs. va fi feri-

citã cã a folosit sistemul

AMVIC.

REZISTENT LLA CCUTREMURE,

VÂNTURI PPUTERNICE, TTORNADE

Problema tornadelor, a vân-

turilor extrem de puternice nu s-a

pus încã în România cu seriozitate.

Protejaþi-vã investiþia con-

strucþiei, familia, protejaþi-vã cu

AMVIC!

PRIETENOS CCU MMEDIUL

Construcþia în sistem AMVIC ne

protejeazã mediul, pãdurile ºi ne

prelungeºte durata de viaþã.

De dragul copiilor noºtri, salvaþi

pãdurile ºi protejaþi mediul!


Soluþii uºoare pentru casa ta

Izolare termicã – Blocurile BCAzidãrie CELCO auproprietãþi termo-izolante excelente.Condiþia minimãpentru a obþine unclimat plãcut ºi otemperaturã con-stantã în locuinþã

este o termoizolaþie bunã. Rezistenþatermicã a BCA-ului are valoarea2,1 m2K/W pentru un zid netencuit de35 cm, pornind de la o conductivitatetermicã 0 bloc = 0,11 W/mK grosimecu mult peste valoarea de 1,40 m2K/W,valoare impusa ca limitã minimã pentrurezistenþa termicã a pereþilor exteriori.Aceastã calitate dã mãsura celui maimare avantaj al utilizãrii BCA-uluiCELCO. Se ºtie cã pierderile de cãl-durã ale unei clãdiri încãlzite au locîntr-o proporþie de 25%–30% prinpereþii exteriori. Astfel, un zid realizatdin BCA cu grosimea de 35 cm va fimai bun izolator termic decât unulrealizat din oricare alt material dezidãrie, având totodatã cele mai micipierderi de cãldurã. Rezultatul finalva fi un consum minim de combus-tibil utilizat cu încãlziirea, raportat lamp de încãlzit ºi perioadã. În con-cluzie, BCA-ul CELCO ca element dezidãrie exterioarã va genera, în timp,cele mai mici cheltuieli cu încãlzirealocuinþei dumneavoastrã.

Izolare fonicã – Este un materialcare asigurã o foartebunã protecþie împpo-triva zgomotelor,având un indice deatenuare a zgomotu-lui R’w cuprins între32 ºi 45 dB. Astfel,pentru grosimea de

100 mm indicele este de 32 dB, pen-tru grosimea de 350 mm indicele estede 45 dB. Soluþiile tehnice elaborate,

de construcþie a zidurilor exterioare,cu bariera de aer înglobatã între douãrânduri de blocuri de BCA, sporescindicele de atenuare a zgomotului,dar ºi performanþele termice. Pentru ocasã situatã într-o zonã aglomeratã,aceasta reprezintã soluþia idealã.

Greutate specificã redusã – BCA-ulprodus de Celcoeste cel mai uºordintre toate mate-rialele de zidãrieexistente pe piaþaromâneascã, avândcea mai redusãgreutate specificãã

de numai 400 ± 50 kg/mc. Datoritãgreutãþii specifice extrem de mici,punerea în operã va genera reduce-rea consumurilor de materiale pentrustructurile de susþinere, fundaþii etc.,comparativ cu oricare alte materialede zidãrie similare. Dat fiind faptulcã înzidirea cu mortar obiºnuit de varciment scade zid netencuit cu pânãla 40%, în zona punþilor termice, noirecomandãm înzidirea cu mortarpentru straturi subþiri M10. Din acestmotiv, soluþia CELCO: blocurile dezidãrie uºoare cu grosime de 35 cmînsoþite de mortarul pentru straturisubþiri M10, produs dupã o reþetãproprie, determinã atât economiede timp la aprovizionare ºi trans-port, cât ºi economie de materiale ºimanoperã. În acelaºi timp, efectul depunte termicã, marele dezavantaj pecare îl genereazã înzidirea cu ros-turi de 10 mm – 12 mm, inevitabilîn cazul zidurilor realizate din altemateriale de construcþii, dispare prinaplicarea soluþiei CELCO de înzidirecu rosturi subþiri. Utilizarea mortaruluipentru straturi subþiri M10 are ca prin-cipale avantaje: aderenþa maximãfaþã de blocurile din BCA ºi nu per-mite pierderile de cãldurã în zona derost de înzidire.

Dimensiuni exacte – Dimensiunileexacte ale blocurilorde BCA CELCO, cuabateri minime de±1 mm ºi utilizareamortarului pentrustraturi subþiri de 1 mm– 3 mm, contribuie

la un montaj foarte rapid: 2 h/mp ºiun consum de mortar redus: 6 l – 7 lmortar pentru 1 mp zidãrie BCA.

Uºor de prelucrat – BCA Celcopoate fi tãiat uºor,frezat, gãurit, ºlefuitfolosind scule ºi dis-pozitive uzuale pen-tru sãparea canalelorde instalaþii elec-trice, alimentãri cu

apã, bride de legãturã cu structurã derezistenþã, neînregistrându-se pierderica în cazul utilizãrii altor materiale(cãrãmizi pline sau cu goluri verticale).

Diversitatea dimensiunilor ºi regu-laritatea acestora,planeitatea feþelorblocurilor din BCACELCO permit oinstalare uºoarã ºirapidã, putându-sepune în operã orice

soluþie arhitecturalã doritã.

Confort termic – Datoritã structuriisale poroase uni-forme, are o marecapacitate de înma-gazinare a cãldurii,BCA-ul fiind unuld in t r e pu þ ine l emateriale de zidãrie

ªtim cã „acasã” înseamnã casa cea mai confortabilã pentru fiecare dintre noi. Casa cea mai confortabiilã înseamnãcasa care îþi inspirã încredere ºi care þi se potriveºte cel mai bine, înseamnã locul înn care te simþi ocrotit. Indiferentunde vreþi sã vã ridicaþi casa (la munte, la câmpie sau la mare),, vã prezentãm principalele motive pentru a alegeblocurile de zidãrie CELCO.


percepute ca un material cald, cãl-durã pe care o va ceda apoi, în timpîndelungat, împiedicând rãcireabruscã a încãperilor, iarna, sauîncãlzirea rapidã a interioarelor, vara.De asemenea, structura finã, poroasãface posibilã preluarea umiditãþii dinaerul unei încãperi, uniformizândvariaþiile prin acumularea temporarãa excesului de umiditate ºi cedând-oulterior, când umiditatea incintelorscade, realizând un microclimatagreabil. Limitele confortului termic sedefinesc pe baza a 4 elemente: umidi-tatea aerului, temperatura incintei,temperatura suprafeþelor care delimi-teazã încãperea ºi viteza de miºcare aaerului în interior. BCA Celcoîntruneºte elementele constitutivecare sã garanteze confortul termicdin toate aceste puncte de vedere.

Rezistenþa la foc – BCA Celcoeste un excelentmaterial ignifug,conþinând în struc-tura sa apã legatãchimic care consti-tuie o barierã împo-triva focului. BCA-ulCELCO face parte

din categoria A1, adicã este un mate-rial necombustibil.

Rezistenþa la cutremure – Zidãriilegrele au tendinþa de ase înclina la cutremure.Greutatea zidãrieicu BCA Celco estecu mult mai micãfaþã de zidãria dinalte materiale de

construcþie. Raportul înãlþime-greu-tate a demonstrat cã multe clãdiri dinBCA au rezistat mult mai binecutremurelor.

Ecologic – Este un material eco-logic, a cãrui radioac-tivitate naturalã seîncadreazã în limi-te le normale º iadmisibile ºi nuconþine în compo-ziþia sa elemente

poluante care ar putea pune în peri-col sãnãtatea oamenilor. Nu emanãg a z e , n u produce reziduuri .CELCO SA controleazã rigurosgradul de radioactivitate al materiilorprime pe care le utilizeazã, precum ºiale produsului finit, acesta situându-secu mult sub valorile înregistrate deoricare alt material de zidãrie.

Soluþii eficiente – Desigur, acesteperformanþe desprecare am vorbit nusunt nici facil deobþinut, nici laîndemâna oricui.Ele însumeazã, înprimul rând, o

rigoare profesionalã desãvârºitã, unefort susþinut de cercetare, un stan-dard înalt de cerinþe la adresafurnizorilor de materii prime, uncontrol informatizat al tuturorfazelor de fabricaþie. Rezultatul îlconstituie oferta noastrã, sistemulde înzidire CELCO, compus din celmai uºor BCA, cu cele mai bunecaracteristici tehnice, însoþit demortarul pentru straturi subþiriM10, care transformã simplul blocde BCA, în zidul ideal, fãrã adao-suri, artificii tehnice sau soluþii decompromis (mult mai costisitoare,atât în faza de ridicare a unei case,dar, mai ales, dupã aceea, în timp).CELCO vã apãrã de cheltuieli supli-mentare care nu se resimt neapãratcând vã ridicaþi o casã, dar care sevor acumula an de an, dupã ter-minarea construcþiei, dacã nu veþialege soluþia cea mai bunã.


Materii prime pentru construcþiiPERLITUL

ing. Victoria BACIU, ing. Daniela FIAT, ing. Daniela STOICA

PREZENTARE GGENERALÃ

Resursele naturale minerale repre-zintã acumulãri naturale susceptibilede a fi exploatate, înglobând produseminiere: minereuri metalifere, mine-rale industriale, materiale de construcþie(nisip, pietriº, perlit, vermiculit etc.),minerale ºi roci ornamentale, com-bustibili minerali solizi (turbã, cãr-bune), fluizi (petrol, gaze naturale) [1].

Valorificarea acestor resurse estede o deosebitã importanþã pentrusocietate:

stimuleazã economia þãrii,favorizând crearea de noi locuri demuncã în domeniul geologiei, alindustriei miniere ºi petrolului;

asigurã statului un profit de peurma activitãþii desfãºurate;

permite obþinerea de valutã în cazulvânzãrii la export a produselor finite.

În plan naþional ºi interna-þional, sunt necesare orientarea

ºi promovarea activitãþilor depunere în valoare a resurselorm i n e r a l e , a c e a s t ã a c þ i u n efãcând par te in tegrantã d inpolitica macroeconomicã a þãrilorrespective [2].

Pe plan naþional ºi internaþional este necesarã punerea în valoare a resurselor minerale, aceastã sttrategie fãcândparte integrantã din politica macroeconomicã a fiecãrei þãri.

Printre resursele naturrale cu aplicaþii în construcþii, se numãrã roca perliticã, insuficient exploatatã ºi utilizatã.Datooritã caracteristicilor specifice, perlitul poate fi folosit în construcþii pentru materialele termoiizolatoare ºi de

finisare, de exemplu: tencuieli ºi betoane uºoare, termoizolaþii în vrac, mortare dee protecþie ignifugã, mortare de ten-cuialã anticondens (difuze ºi biocide), materiale refractare, ccãrãmizi ºi blocuri ceramice uºoare, materiale compozitefasonate, plãci pentru plafoane, dale, placaaje exterioare, pereþi de compartimentare etc.

Produsele realizate pe bazã de resurse minerale naturaale locale (perlit) reprezintã soluþii moderne ºi eficiente pentruameliorarea cadrului vieþii cotidiiene, a condiþiilor de viaþã prin îmbunãtãþirea izolaþiei termice ºi fonice a construcþiilor,creºterrea siguranþei construcþiilor la acþiunea focului, sporirea confortului prin elaborarea unor tehnologgii moderneprivind reabilitarea ºi modernizarea construcþiilor.

Tabelul 1: Analiza elementelor tipice

Tabelul 2: Caracteristicile fizice generale ale perlitului



Printre resursele naturale cu aplicaþiiîn construcþii, insuficient exploatatã ºiutilizatã, este roca perliticã.

Perlitul nu polueazã atmosfera cuemisii de compuºi toxici periculoºi(pulberi cu metale grele ºi hidrocar-buri policiclice aromatice).

În ceea ce priveºte apa ºi solul, per-litul este, de asemenea, nepoluant prinlipsa compuºilor cu metale grele ºi acompuºilor organici toxici periculoºi.

Realizarea unor produse pe bazãde resurse minerale naturale locale(perlit) îºi propune sã aducã soluþiimoderne ºi eficiente în ceea cepriveºte ameliorarea cadrului vieþiicotidiene, a condiþiilor de viaþã prinîmbunãtãþirea izolaþiei termice ºifonice a construcþiilor, creºterea sigu-ranþei construcþiilor la acþiuneafocului, sporirea confortului prinelaborarea unor tehnologii moderneprivind reabilitarea ºi modernizareaconstrucþiilor.

Perlitul este o rocã vulcanicã, custructurã vitroasã, de compoziþierioliticã, cu 2% – 5% apã de constituþie.Prin încãlzire (850 0C – 1110 0C), elexpandeazã mãrindu-ºi de 10–20 deori volumul, generând un materialuºor, incombustibil. Deoarece perli-tul este o formã a sticlei naturale, esteclasificat din punct de vedere chimicinert ºi are pH-ul aproximativ 7.

Perlitul este extras din minã ºiexpandat în toate þãrile din lume:Statele Unite, China, Grecia, Japonia,Ungaria, Armenia, Italia, Mexic, Filipineºi Turcia.

La noi în þarã, perlitul este obþinutºi expandat la Medieºu Aurit de cãtreSC BENTONITA SA cu diferite granu-laþii ºi proprietãþi (tabelul 3).

PROCES TTEHNOLOGIC

DE OOBÞINERE AA PPERLITULUI EEXPANDAT

O mostrã tipicã de perlit este com-pusã din 71% – 5% SiO2, 12,5% –8% Al2O3, 4% – 5% K2O, 1% – 4%Na2O, CaO ºi cantitãþi mici ale altoroxizi metalici.

Zãcãmântul brut de perlit esteextras din carierã, zdrobit, uscat înuscãtoare rotative, sortat, sitat ºi expe-diat la fabricile de expandare. Pentruexpandarea perlitului, sunt utilizatecuptoare staþionare rotative deexpandare orizontale sau verticale.

Dimensiunea normalã a granu-lelor de perlit brut expandat, utilizatca agregat uºor pentru mortare de ten-cuialã, este de la 250 m la 1,4 mm.

Perlitul expandat utilizat ca agregatuºor în betoane are 1 m la 0,2 mm.Perlitul brut este extras din cariereprin metode de exploatare la supra-faþã, apoi este depozitat la fabricã.

În fabricile de expandare, zãcã-mântul este preîncãlzit sau introdusdirect în cuptoare. Materialul preîn-cãlzit la aproximativ 450 0C reducecantitãþile de fracþiuni fine produse întimpul procesului de expandare, ceeace mãreºte productivitatea ºi contro-leazã uniformitatea densitãþii produsului.În cuptor, perlitul ajunge la tempera-turi de 760 0C – 980 0C, la acest punctintrând în starea plasticã unde apa deconstituþie este evaporatã. Din aceastãcauzã, particulele de perlit fierbinteexpandeazã mãrindu-ºi de 4–20 deori dimensiunea originalã a particulei.Din cuptor, particulele expandate deperlit sunt evacuate ºi transportatepneumatic la un sistem de cicloane(separatoare).

Sistemul de cicloane colecteazãperlitul expandat, evacueazã fracþiu-nile fine ºi evacueazã gazele.

APLICAÞII

Perlitul are aplicaþii în industrie(metalurgicã, chimicã, petrochimicã,alimentarã) ºi în construcþii.

Se utilizeazã ca agregat uºor, asigurãfiltrarea lichidelor, se aplicã în turnã-torii ºi în domeniul placajelor ceramice.

Datoritã caracteristicilor specifice,perlitul poate fi folosit în construcþiipentru materialele termoizolatoare ºide finisare, de exemplu :

tencuieli ºi betoane uºoare;termoizolaþii în vrac;mortare de protecþie ignifugã;mortare de tencuialã anticon-

dens (difuze ºi biocide);materiale refractare, cãrãmizi ºi

blocuri ceramice uºoare;materiale compozite fasonate;plãci pentru plafoane, dale,

placaje exterioare;pereþi de compartimentare etc.

Avantajele utilizãrii perlitului sunt: greutate micã;uºor de mânuit ºi amestecat;uºor de transportat;punere în operã uºoarã;are o umiditate foarte micã (< 1%);bun izolator termic, acustic, ignifug.

Perlitul are proprietãþile unuimaterial cu stabilitate chimicã ºi ter-micã, proprietate consideratã premisãimportantã pentru „tehnologii curate”,în condiþiile executãrii lucrãrilor deconstrucþii ºi procesãrii materialelorde construcþii cu utilaje performante,corect exploatate.

BIBLIOGRAFIE

[1] dr. ªerban-Nicolae Vlad –„Geologia resurselor minerale” (curs).Partea I. Zãcãminte metalifere ºi neme-talifere, Universitatea Ecologicã, 1993

[2] dr. ªerban-Nicolae Vlad –„Geologia resurselor minerale”(curs).Partea II, Universitatea Ecologicã, 1993

Tabelul 3: Granulaþii ºi proprietãþi



Armonizarea codurilor româneºti de calculal structurilor cu normele europene

(eurocoduri)prof. dr. ing. Ioan CIONGRADI –

Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi” Iaºi, Facultatea de Construcþii ººi Instalaþii

INTEGRAREA EECONOMICÃEUROPEANÃ

Ideea cooperãrii ºi apoi a inte-grãrii economice europene a apãrutîn anul 1923, odatã cu începutulmiºcãrii paneuropene, ºi a evoluatrapid dupã cel de-Al II-lea RãzboiMondial prin înfiinþarea a numeroaseorganizaþii cu diverse obiective deactivitate (cooperare, apãrare, ajutoreconomic etc.), ºi anume: UniuneaFederalistã Europeanã (1946), LigaEuropeanã pentru Cooperare Eco-nomicã (1947), Planul Marshall(1948-1952), Organizaþia pentruCooperare Economicã Europeanã(1948), Uniunea Europei Occidentale(1948), NATO (1949), ConsiliulEuropei (1949, cu sediul la Strasbourg),Comunitatea Economicã a Cãrbu-nelui ºi Oþelului (1951), ComunitateaEuropeanã a Energiei Atomice(EURATOM, 1957).

Condiþiile de înfiinþare ºi princi-piile de funcþionare ale ComunitãþiiEconomice Europene, CEE (EuropeanEconomic Community, EEC) sau pescurt Uniunea Europeanã, UE, au foststabilite în 1957 prin Tratatul de la Roma.Acordul a intrat în vigoare în 1959.Activitãþile acestei organizaþii suntcoordonate de trei unitãþi: ParlamentulEuropean, Consiliul Uniunii Europeneºi Comisia europeanã. CoonsiliulUniunii Europene este principalainstanþã de decizie a Uniunii Europene,reunind dupã un anumit calendarreprezentanþii þãrilor membre la nivelministerial (afaceri externe, finanþe,educaþie – învãþãmânt, cercetare,lucrãri publice, telecomunicaþii etc.).

Principalele obiective ale UE: pro-movarea unei dezvoltãri continue,armonioase ºi echilibrate a þãrilormembre, crearea unei pieþe comune,punerea de acord a legisllaþiei care sãfacã posibilã funcþionarea pieþeicomune, eliminarea taxelor vamale,libertatea de miºcare pentru bunuri,

persoane, servicii ºi capital, creareade noi locuri de muncã etc.

Începând cu anul 1985, Tratatulde înfiinþare a UE a fost modificat ºicompletat printr-o serie de decizii aleConsiliului UE în vederea creãriiPieþei Unice Europene sau Piaþacomunã. Cu aceastã ocazie s-au pusbazele iniþierii procesului de armo-nizare la nivel comunitar a regulilor ºinormelor tehnice ca premizã a elimi-nãrii restricþiilor existente în cadrulliberei circulaþii a mãrfurilor ºi serviciilor.

Piaþa comunã din cadrul UE aapãrut oficial în 1993, prilej cu carearmonizarea reglementãrilor exis-tente în þãrile membre ºi transfor-marea lor pe baze noi în normeeuropene au devenit de stringentãactualitate. Piaþa construcþiilor caparte a pieþei interne a UE – undeconcurenþa sã se poatã manifestaliber – are o pondere însemnatã ºi deaici importanþa atribuitã sistemului dereglementãri în construcþii, în scopulbunei desfãºurãri a activitãþilor dinacest sector.

ARMONIZAREAREGLEMENTÃRILOR TTEHNICE

ÎN CCONSTRUCÞIIArmonizarea bazei tehnice pentru i)

proiectarea construcþiilor ºi ii) sorti-mentul, calitatea ºi performanþelematerialelor, echipamentelor ºi, îngeneral, a produselor de construcþiitrebuie sã asigure creºterea mobili-tãþii proiectanþilor ºi/sau a întocmiriide proiecte, eliminarea barierelortehnice ºi comerciale din industriaconstrucþiilor, tratarea în acelaºimod în toate þãrile europene adiferitelor tipuri de structuri, materi-ale ºi produse.

Un stat membru sau asociat alPieþei comune trebuie nu numai sã fiecapabil sã creeze condiþii pentru pro-ducerea bunurilor conform standar-delor comunitare, dar trebuie sã fiecapabil ºi sã garanteze cã toate pro-dusele introduse pe aceastã piaþã –

proiecte, materiale, echipamente etc.– corespund standardelor. Aceastaînseamnã nu numai adaptarea decãtre toate statele membre a legis-laþiei potrivite, dar ºi crearea tuturorstructurilor, tehnicilor etc. necesareaplicãrii efective a noii legislaþii.Respectivele structuri – laboratoarede testare, institute de cercetare, demetrologie etc. – trebuie sã câºtigeîncrederea comunitãþii europene întotalitatea ei.

Din punct de vedere juridic, mãsurilede armonizare a sistemului de regle-mentãri tehnice s-au dispus în princi-pal prin douã acte ale Consiliului UE,ºi anume:

Directiva Lucrãrilor publice,89/440/EEC;

Directiva privind Produsele deconstrucþii (DPC), 89/106/EEC.

Aceste directive stabilesc atâtprincipiile de funcþionare ale pieþei îndomeniul construcþiilor ºi criteriile deelaborare a normelor tehnice, cât ºimodul de corelare/interpretare alegilor, normelor ºi decretelor dinþãrile membre ale uniunii. Importanþadirectivelor constã ºi în faptul cã sebazeazã pe o abordare nouã, modernãa întregii activitãþi din sectorul con-strucþiilor, care constã în prevedereapentru un produs sau o grupã de pro-duse (materiale, elemente, structuri,construcþii în ansamblu, instalaþii ºiechipamente, proiecte etc.) a unuinumãr de ºase cerinþe principale sauexigenþe esenþiale. Aceste exigenþeesenþiale sunt:

a) rezistenþa ºi stabilitatea;b) siguranþa în exploatare;c) siguranþa la foc;d) igienã, sãnãtatea oamenilor, refa-

cerea ºi protecþia mediului înconjurãtor;e) izolaþie termicã ºi hidrofugã, eco-

nomia energiei ºi reþinerea cãldurii;f) protecþia împotriva zgomotelor.



Corespunzãtor celor ºase exigenþe,s-au elaborat ºase acte denumiteDocumente interpretative (Interpreta-tive Documents, ID) notate ID1 ... ID6care detaliazã cerinþele pentru pro-iectare, produse ºi construcþii. Conformacestor documente, legislaþia trebuiesã se refere în principal la:

a) reglementãri tehnice privindproiectarea construcþiilor;

b) norme referitoare la calitateamaterialelor ºi produselor folosite larealizarea construcþiilor;

c) specificaþii privind modul deîntocmire a agrementelor tehnicepentru noi produse, echipamente,materiale, procedee etc.

Consiliul UE a dispus ca, de elabo-rarea sistemului european de regle-mentãri ºi norme tehnice, sã se ocupetrei dintre cele mai importante orga-nisme de standardizare: ComitetulEuropean de Standardizare (ComitéEuropéen de Normalisation, CEN),Comitetul European de StandardizareElectrotehnicã (CENELEC) ºi InstitutulEuropean de Standardizare în Teleco-municaþii (ETSI). Existã în prezent peste5 000 de standarde europene. Este deaºteptat ca, în final, standardeleeuropene sã înlocuiascã integral stan-dardele naþionale. Difuzarea reglemen-tãrilor elaborate se face, în principal,de cãtre Secretariatul AsociaþieiEuropene a Liberului Schimb (AELE).

În conformitate cu tematica adop-tatã, se vor prezenta în continuarenumai preocupãrile privind armo-nizarea reglementãrilor tehnice deproiectare (punctul A de mai sus)denumite Eurocoduri structurale.

NORME DDE PPROIECTARE

ARMONIZATE –– EEUROCODURI

STRUCTURALE

În baza Documentului interpreta-tiv nr. 1 (ID1) corespunzãtor exigenþei„a) rezistenþã ºi stabilitate” s-a dispusca acþiunea de realizare a reglemen-tãrilor de proiectare armonizate sauEurocodurile structurale, pe scurt,Eurocoduri (EUROCODES) sã fie tre-cutã în responsabilitatea unuiComitet tehnic (Technical Committe,TC) din cadrul Comitetului Europeande Standardizare (CEN) denumitCEN/TC 250 Structurral Eurocodes, cuurmãtorul obiect de activitate: „Stan-dardizarea regulilor ºi metodelor deproiectare a structurilor pentru clãdiri

ºi construcþii inginereºti þinând seamade legãtura dintre normele de calcul,comportarea materialelor ºi tehnolo-gia de execuþie ºi control”.

Iniþiativa elaborãrii unor normeinternaþionale pentru proiectareastructurilor de rezistenþã a apãrut în1974 ºi are la bazã cooperarea unororganizaþii tehnico-ºtiinþifice ºi profe-sionale, cu activitate recunoscutã peplan european ºi internaþional. Acesteorganizaþii sunt prezentate în tabelul 1.

Regulile de bazã pentru calcululstructurilor au fost elaborate în cadrulJCSS. S-au formulat condiþiile de sigu-ranþã ºi exploatare pe baza conceptu-lui de risc, în funcþie de criteriile defiabilitate ale structurilor.

Aceste condiþii au asigurat bazacomunã a normelor de calcul, creându-sepremisele necesare întocmirii ºielaborãrii Eurocodurilor structurale.În acest sens, s-a urmãrit o armonizare aprincipiilor cadru ale normelor statelorparticipante privind materialele de con-strucþie, metodele de execuþie, tipurilede clãdiri ºi construcþii inginereºti.

În Documentul interpretativ ID1se mai menþioneazã:

Eurocodurile vor servi ca normede referinþã, fiind supuse recu-noaºterii autoritãþilor din statelemembre ºi au ca scop:

- furnizarea criteriilor esenþiale deverificare a structurilor pentru clãdiriºi lucrãri inginereºti;

- asigurarea bazei tehnico-legale acontractelor specifice de execuþie ºi alucrãrilor de construcþii ºi serviciiloringinereºti;

- asigurarea cadrului redactãriispecificaþiilor tehnice pentru materi-ale ºi produse utilizate în construcþii.

Programul EUROCODE furnizeazã,în cadrul unui sistem coerent ºicuprinzãtor de norme, metode deproiectare variate ºi alte elementespecifice de proiectare importante înpracticã, acoperind toate tipurile declãdiri ºi lucrãri inginereºti realizatedin materiale de construcþii diverse.

Eurocodurile se vor baza ºi penormele de referinþã ale OrganizaþieiInternaþionale pentru Standardizare(International Organisation for Stan-dardisation, ISO).

Programul EUROCODE (EC) prevedenouã normative (tabelul 2). Prevede-rile dintr-un eurocod sunt structuratepe articole ºi/sau paragrafe care pot fi:principii de bazã ºi reguli de aplicare.

Principiile de bazã cuprind:definiþii ºi declaraþii generale

pentru care nu existã o altã alternativã;cerinþe, modele ºi metode

analitice pentru care nu se admitalternative în afara celor stipulate înmod expres/special.

Tabelul 1: Organizaþii profesionale internaþionale

Tabelul 2: Normativele programului EUROCODE (EC)



Made in RomaniaÞIGLÃ METALICÃ ªI TABLÃ CUTATÃ

Coilprofil produce tablã cutatã pen-tru faþade ºi acoperiº cu profiluri diferite(trapezoidal sau ondulat), profile galva-nizate Z ºi C, þiglã metalicã, piese definisaj. Pentru a rãspunde cerinþelorpieþei pe domeniul construcþiilor meta-lice, Coilprofil lanseazã la începutulverii douã produse noi: panouri sandwichpentru pereþi ºi acoperiº ºi casete defaþadã.

Produsele Coilprofil sunt agremen-tate tehnic ºi corespund celor mai exi-gente cerinþe de calitate ale beneficiarilor.Materia primã, importatã din Austria,din care sunt confecþionate diversele

tipuri de tablã cutatã, este oþelul galva-nizat la cald, vopsit în tehnologie multi-strat, capabil sã asigure menþinereasuprafeþei metalice în culori vii pentru operioadã îndelungatã. Produsele suntcertificate conform normelor europeneîn vigoare ºi agrementate din anul 2003.

Sistemele metalice pentru con-strucþii sunt destinate atât clãdirilor noi,cât ºi renovãrii celor existente dindomeniul civil, industrial ºi agricol:acoperiºuri ºi pereþi, etaje intermediare,pereþi de compartimentare pentru inte-rior, extensii ale clãdirilor, realizarealegãturii dintre douã clãdiri, finisãrimetalice pentru interior.

Soluþiile profesionale pe care leoferã Coilprofil s-au materializat înproiecte importante: de la spaþii de pro-ducþie (Maticom – fabrica Sibiu,Boromir – Buzãu, Brundle – fabricaSibiu, Nova Pan – fabrica Braºov, Pal SA– Brãila, Lafarge, Propack etc.), depozite(Depozitul de ciocolatã Heidi –Bucureºti, Camion Logistic – Bucureºti,

Arabesque – Ploieºti etc.), spaþii deprezentare: Ford Ploieºti, BMW – Iaºi,Renault – Nissan – Brãila, Michelin –Zalãu, Gran Feeria Bucureºti, OpelConstanþa etc.), magazine (Penny Mar-ket – Râmnicu Sãrat, Complexul agroa-limentar Bucur – Oneºti, Avantaj –Râmnicu Vâlcea etc.) pânã la sãli desport ºi alte instituþii (ANL Brâncuºi, Salade sport Otopeni etc.).

Caracteristicile tehnice ale pro-duselor Coilprofil sunt pe larg prezentateîn paginile site-ului www.coilprofil.ro.Echipa Coilprofil este la dispoziþiadumneavoastrã cu soluþii tehnice ºicomerciale.


Regulile de aplicare sunt reguliunanim recunoscute, care urmeazãprincipiile ºi îndeplinesc cerinþeleacestora.

Principiile se identificã prin litera Pcare urmeazã numãrul articolului sauparagrafului. Celelalte paragrafe sauarticole (fãrã P) reprezintã reguli deaplicare.

Folosirea unui eurocod necesitãîntotdeauna respectarea principiilor,în timp ce regulile de aplicare custatut de recomandãri pot fi înlocuite,în diverse cazuri particulare, prinreguli sau metode echivalente, dacãse aratã cã acestea respectã principiilede bazã; se asigurã astfel o mai mareflexibilitate în aplicare, permiþându-sealternative în cadrul normei.

În prima etapã a elaborãrii norma-tivelor, acestea s-au publicat parþialsau integral ca Norme EuropeneProvizorii sau Prestandarde, denu-mite prescurtat ENV. Astfel, partea I(care se referã de regulã la cerinþefundamentale/generale) a EC2, EC3,EC4 ºi EC5 a fost pusã în circulaþiesub forma ENV în 1992. Prima parte alui EC1 ºi EC8 s-a publicat în versiuneENV în 1994.

Pentru ca autoritãþile statelormembre sã-ºi poatã exercita responsa-bilitatea asupra exigenþelor esenþiale,fiecare eurocod sau parte din eurocodpublicat sub forma ENV va trebuiînsoþit de un Documeent de AplicareNaþionalã (DAN). Aceste documentevor fi elaborate ºi utilizate împreunãcu forma experimentalã ENV anormei europene respective, avândurmãtoarele funcþiuni:

armonizarea normelor prin sta-bilirea unor legãturi între ENV ºireglementãrile naþionale;

corelarea ENV cu nivelul deprotecþie pe plan naþional din punctulde vedere al siguranþei structurale;

precizarea valorilor numericedin ENV pentru diverse mãrimi (coefi-cienþi de siguranþã, intensitatea acþiu-nilor – vânt, zãpadã, seism, variaþii detemperaturã – etc.). În ENV acestemãrimi sunt puse în evidenþã prinincluderea între paranteze drepte [ ].Autoritãþile din fiecare þarã vorînlocui valorile dintre paranteze cuvalori cu aplicabilitate naþionalã;

crearea unor alternative la regu-lile de aplicare pe baza principiilorde bazã.

A doua ºi ultima etapã se referã laconversia prestandardelor în normeeuropene, EN, care vor deveni vala-bile/obligatorii în þãrile membre UE,urmând ca standardele ºi normativelenaþionale corespunzãtoare sã fieretrase din uz dupã o perioadã stabilitã.Aplicarea reglementãrilor EN vadeschide piaþa firmelor de proiectare,care vor putea coopera cu firmestrãine de execuþie, pentru lucrãri dinîntreaga Europã. Este de aºteptat ca,printr-o decizie de ordin politic lanivel UE, pachetul de normeEUROCODE sã devinã operaþional,cu statut de norme europene unice,în perioada 2005-2007.

Rãspunderea pentru comportareacorespunzãtoare a construcþiilor revine,în principal, statului. De aceea, organis-mele responsabile ale acestuia trebuiesã se implice în activitãþile de con-cepþie/proiectare, execuþie ºi exploatarea construcþiilor. Implicarea statului sematerializeazã prin faptul cã acesteactivitãþi trebuie sã se desfãºoare înconformitate cu reglementãrile tehnicelegale, care trebuie sã fie respectatenecondiþionat.

În þara noastrã, reglementãriletehnice în construcþii au fost tratate înmod unitar în cadrul MinisteruluiLucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Terito-riului, MLPAT, actualmente MinisterulLucrãrilor Publice, Transporturilor ºiLocuinþei, MLPTL, sub coordonareaDirecþiei Generale Tehnice. S-au con-stituit Comitete tehnice de specialitatecare, în baza Legii nr. 10/1995 privindcalitatea în construcþii ºi a Regula-mentelor de aplicare aferente, auurmãtoarele obligaþii pentru satisfa-cerea celor ºase exigenþe:

elaborarea reglementãrilor tehnicepentru componentele sistemului cali-tãþii în construcþii;

agrementul tehnic pentru pro-duse, procedee ºi echipamente;

certificarea de conformitate acalitãþii produselor folosite în construcþii.

În noiembrie 1997, MLPAT lanseazãProgramul Codurilor Române – CRpentru „Elaborarea reglementãrilortehnice pentru structuri la construcþiicivile ºi industriale în perioada 1997-2000 ºi armonizarea cu reglemen-tãrile tehnice din Uniunea Europeanã”.

Elementele programului CR aufost definite, în principiu, în concor-danþã cu eurocodurile 1-9, ideea debazã fiind ca acestea sã devinã Docu-mente Naþionale de Aplicare (DAN),adicã conþinutul unui eurocod ENVsã fie preluat integral în versiunearomâneascã cu adaptãrile corespun-zãtoare situaþiei din þara noastrã.Astfel EC1 sub formã ENV ar fidevenit CR1 – Elemente fundamen-tale pentru proiectarea (bazeleproiectãrii) ºi acþiuni în construcþii,EC2 – ENV ar fi fost CR2 – Proiectareastructurilor din beton º.a.m.d.

Unele neajunsuri în coordonareaprogramului CR ºi limitarea finanþãriiau fãcut ca acesta sã nu se derulezeîn mod continuu ºi nu s-a mai reuºitsã se urmãreascã evoluþia europeanãa programului EUROCODE. Dinaceastã cauzã, în loc sã aparã traduce-rea în limba românã a eurocodurilorînsoþite de DAN-urile corespunzã-toare, s-au elaborat diverse normativecare nu poartã denumirea nici a capi-tolului din eurocodul original, nici dinprogramul CR. De exemplu, în Bule-tinul Construcþiilor, vol. 19-20, din2001, s-a publicat normativul cuindicativul NP 042-2000 intitulat„Verificarea prin calcul a elementelorde construcþii metalice ºi a îmbinãriloracestora”, care este de fapt ENV1993-1-1 a EC3: „Calculul ºi proiec-tarea structurilor din oþel”, partea 1.1:„Reguli generale ºi specificaþii pentruclãdiri”. Aceeaºi situaþie ambiguã seîntâlneºte ºi în calculul structurilor laacþiuni seismice (EC8 ºi P100), calcu-lul structurilor din lemn (EC5 ºi nor-mativele NP 0051996 ºi NP 019 –1997) etc.

Traducerea Eurocodurilor struc-turale ºi elaborarea codurilor CR,care reprezintã DAN-urile în con-cepþia CEN, sunt de o mare impor-tanþã ºi trebuie dublate de o acþiunede largã difuzare ºi explicare pentrucunoaºterea de cãtre inginerii care levor aplica sau vor avea tangenþã cuaceste norme. DAN-urile trebuietrimise în anchetã pe o perioadã dedoi ani, intrând în aplicare cu statutulde norme provizorii, în paralel cunormele naþionale existente.


Întâlniri de afaceri româno - taiwanezeCompaniile româneºti din domeniul construcþiilor ºi

al amenajãrilor interioare sunt invitate sã participe laÎntâlnirile Bilaterale de Afaceri, organizate cu ocazia MisiuniiComerciale a Taiwanului la Bucureºti.

Delegaþia din Taiwan, care va cuprinde 14 companii, areca obiectiv principal dezvoltarea unor relaþii de afaceri cupotenþiali parteneri români ºi explorarea oportunitãþilor depe piaþa din România.

Produsele oferite participanþilor la întâlnirile programateacoperã urmãtoarea gamã de activitate: instalaþii, articoleºi accesorii sanitare, mobilier, jalluzele ºi accesorii,parchet, organe de asamblare, accesorii pentru grãdinã,benzi adezive, altele.

BBiroul Taiwan Trade Center ºi-a început, de curând,activitatea în Bucureºti, având ca principal obiectiv susþi-nerea ºi asistarea firmelor româneºti în scopul dezvoltãriiunor relaþii de afaceri cu partenerii din Taiwan.

A 15-a economie a lumii în ceea ce priveºte comerþulexterior, Taiwan deþine cea mai mare cotã de piaþã pentruproduse cum ar fi laptop-urile sau monitoarele LCD. ªi îndomeniul construcþiilor, produsele taiwaneze au pãtrunscu succes pe mari pieþe ale lumii, datoritã preþurilor scãzuteºi calitãþii ridicate.

Biroul Taiwan Trade Center Bucureºti vã stã la dispoziþiegratuit pentru informaþii ºi alte probleme comerciale.

Taiwan Trade Center, BucharesstBuzesti street, no 62-64, 3rd floor, Chamber 1, Sector 1

Tel: (40) 21-311 99 71/72/73 Fax: (40) 21-311 99 70E-mail: [email protected]


Printr-o investiþie de un milion de euro, CARPAT BETON –divizia de betoane a HeidelbergCement AG în România –a inaugurat de curând al treisprezecelea punct de lucru dinþarã: staþia de betoane de la Târgu-Mureº.

Noul punct de lucru de la Târgu-Mureº este dotat cu un sis-tem de reciclare a reziduurilor de beton ºi cu o tehnologie carepermite reducerea la zero a emisiilor de praf ºi a zgomotului.

Staþia de betoane din Târgu-Mureº este specializatã în pro-ducerea de betoane aditivate, ºape ºi mortare, având o capaci-tate nominalã de producþie de 60 mc/orã. Noul punct de lucrueste deservit de personal calificat, activitatea desfãºurându-seîn conformitate cu normele europene în vigoare.

Prin inaugurarea acestui ultim punct de lucru, CARPATBETON opereazã în þarã cu 13 staþii de betoane: Bucureºti (3),Piteºti, Ploieºti, Braºov, Timiºoara, Iaºi, Bacãu, Oradea,Suceava, Craiova ºi Târgu-Mureº (câte una).

„Investiþia în acest punct de lucru se înscrie în strategiade extindere a companiei la nivel naþional. Noua staþie debetoane este situatã în centrul þãrii, amplasare cefaciliteazã în mod substanþial activitatea Carpat Beton care,prin intermediul noului punct de lucru, va putea deservi cubeton de calitate zona Târgu-Mureº, o piaþã aflatã în plinãdezvoltare. În plus, ca urmare a cererii din ce în ce maimari de betoane în toate zonele þãrii , pe vii tor nepropunem sã deschidem încã douã noi staþii la Cluj ºiConstanþa”, a declarat dl Mihnea STOIAN, director generalCARPAT BETON.

Staþie de betoane la Tg. MureºDe la sfârºitul lunii mai, Bucureºtiul este un pic mai verde,

pentru cã s-au finalizat plantãrile de anul acesta prevãzute în pro-gramul „Bucureºtiul respirã”, care vizeazã reabilitareaperdelelor de protecþie ºi a spaþiilor verzi din zona periurbanã acapitalei. Acþiunea de responsabilitate socialã a companieiCARPATCEMENT HOLDING este realizatã în parteneriat cuAsociaþia Experþilor de Mediu, Agenþia de Protecþie a MediuluiIlfov ºi Agenþia Regionalã de Protecþie a Mediului Bucureºti.

Ultimii copãcei din pãdurea de protecþie de la Cornetu aufost plantaþi în cadrul unui eveniment care s-a bucurat de pre-zenþa oficialitãþilor locale, a reprezentanþilor presei, a anga-jaþilor Carpatcement, precum ºi a partenerilor de la firmeleColliers International, TNT România, Ogilvy Group.

Arealul împãdurit în aceastã zonã cu salcâm, pin, salcieºi plop ocupã 2,4 ha ºi se aflã la o altitudine de 60 – 75 m,în fosta albie a râului Argeº.

Contribuþia financiarã a CARPATCEMENT HOLDINGpentru programul „Bucureºtiul respirã” se ridicã la 60.000 deeuro, cea mai mare parte a sumei fiind utilizatã pentru lucrãripregãtitoare, achiziþionarea ºi plantarea arborilor ºi arbuºtilor,precum ºi lucrãrile de întreþinere a perdelei forestiere, restulalocându-se pentru elaborarea studiului de specialitate.

„Suntem foarte bucuroºi sã fim noi iniþiatorii unui astfelde program ºi sperãm ca acþiunea noastrã sã determine câtmai multe comunitãþi locale sã se implice în extindereazonelor verzi, peste tot în þarã”, a declarat dl Mihai Rohan,director general CARPATCEMENT HOLDING.

Bucureºtiul un pic mai… verde!

Rezerve de rezistenþã ale construcþiilordr. ing. F.E.I. HANN, preºedinte al CNCisC

Se întâmplã adeseori ca o construcþiedeterioratã, a cãrei rezistenþã pare seriosafectatã, sã continue a suporta încãrcã-rile fãrã a da semne vizibile de slãbiciune.Aceastã comportare poate fi explicatã înesenþã prin urmãtoarele:

Construcþiile sunt calculate, în gene-ral, pe baza unor procedee simplificate,aplicate unor scheme de construcþii care sãuºureze desfãºurarea calculelor; aceste sim-plificãri merg în sensul creºterii siguranþei.

Elementele de construcþie suntdimensionate pentru a suporta eforturilemaxime ºi, din considerente de facilitarea execuþiei, dimensiunile sunt uni-formizate pe întreg elementul; o defecþi-une apãrutã într-o zonã mai puþinsolicitatã nu va afecta rezistenþa generalã.

Concepþia unei construcþii sebazeazã, de regulã, pe ipoteza uneicomportãri elastice; o analizã bazatã perepartiþia plasticã a momentelor sau peteoria relaxãrii, aplicatã sistemelor

reticulare, poate pune în evidenþã posi-bile rezistenþe mai mari.

Încãrcãrile utile de calcul atingrareori, în practicã, valorile avute în vedere.

Alegerea în dimensionare a unuiprofil metalic standardizat la o secþiunesuperioarã, acoperitoare, aduce un plusde rezistenþã, fie prin modulul deinerþie mai mare, fie prin respectareaunei grosimi minime sau a unei defor-mãri maxime admise.

Rezistenþa materialelor introduseîn operã poate creºte în timp, ca încazul betonului, sau materialele se potecruisa, ca în cazul oþelului.

Distribuþia eforturilor poate diferide cea avutã în vedere la concepereaconstrucþiei; grinzile ºi dalele clasice,care se calculeazã în mod tradiþional laîncovoiere, nu sunt solicitate adeseanumai la încovoiere purã, ci, în cazuldalelor de deschidere micã, acestealucreazã ca o placã subþire, iar în cazul

grinzilor poate apãrea efectul de boltã,mãrind rezistenþa lor.

În unele cazuri, încãrcãrile de ser-viciu pot fi mai mici decât încãrcãrile dintimpul execuþiei/montajului de care s-aþinut seama la dimensionarea ele-mentelor; de exemplu, presiunea iniþialãpe un zid de sprijin scade în timp, pemãsurã ce se activeazã drenajul apei.

Metodele de calcul uzuale nu iauîn considerare parametri ca interacþi-unea structurã/ teren de fundare,panouri de perete/ osaturã, structurãmetalicã/ îmbrãcãminte…

Unele elemente sunt dimensionatepe criterii ºi de rigiditate ºi de rezistenþã,putând avea astfel dimensiuni cedepãºesc necesarul de rezistenþã.

(Dupã „Dégradation, entretien etréparation des ouvrages du génie civil”Sidney M. Johnson, Eyrolles, Paris,1969 (traducere de Michel Londez),p. 29–33, E. Notes)


Reprezentant de marcã în producþia de dibluriPentru rezolvarea multor probleme apãrute de-a

lungul anilor în domeniu, KEW introduce un nou sistem însfera tehnicilor de fixare pentru construcþii, bazasoluþionãrii rapide a acestor probleme constituind-otrecerea la un „cod“ al culorilor:

verdele desemneazã diblul potrivit pentru toatetipurile de materiale de construcþii;

oranj este diblul utilizat pentru zidurile din cãrãmidãºi piatrã;

albastrul caracterizeazã soluþiile de fixare pentruplãci ºi cavitãþi;

gri este diblul destinat fixãrii în beton.Culorile caracteristice fiecãrei categorii de dibluri sunt

prezente la ambalarea produsului (în cazul blisterelor) ºipe etichete (în cazul cutiilor de carton ºi al dozelor deplastic).

„Aceastã orientare a fost fãcutã, în special, la solici-tarea consumatorilor (clienþilor), în primul rând pentru auºura atât identificarea produsului cãutat, cât ºi pentru agaranta produsul potrivit pentru materialul de con-strucþie potrivit“, precizeazã directorul de vânzãri,dl Laurenþiu Popa.

Un aspect deosebit de important pentru KEW este ºiasigurarea „fidelitãþii“ clienþilor. În acest sens, s-a pusaccent pe posibilitatea de reutilizare prin închidererepetatã a ambalajelor. Cutiile sunt astfel executate, încâtun sistem ingenios de tip fereastrã glisantã permiteextragerea produselor dorite ºi apoi închiderea la loc acutiilor.

În scopul oferirii unei priviri de ansamblu asupra pro-duselor (cerut atât de normele internaþionale, cât ºi pentrua preveni deteriorarea cutiilor ºi a dozelor), ambalajeleîntregului sortiment sunt prevãzute cu pictograme ºidesene (schiþe) ale montajelor în care sunt utilizaterespectivele produse.

În scurta perioadã de timp de la intrarea pe piaþaromâneascã cu acest nou mod de adresare, s-a primit dinpartea partenerilor firmei confirmarea unei orientãricorecte. Produsele ºi compania KEW câºtigã, astfel, tot maimultã încredere. În anul 2006, noi ºi noi standuri deexpunere, având toate caracteristicile descrise, vor apãreaîn reþelele de magazine DIY ºi nu numai.

Optimismul nu poate fi decât justificat, având în vederetradiþia ºi experienþa producãtorului german KEW.Înfiinþatã în anul 1953 în localitatea Wilthen, în apropiereaunui oraº încãrcat de istorie – Dresda, compania a conceputºi produs, în anul 1958, primul diblu din nylon.

În permanenþã, colectivul tehnic a oferit noi ºi noi soluþiiconstructive, unele dintre acestea fiind protejate prin patente.

Astazi, KEW GmbH Germany exportã în 35 de þãri, curezultate deosebite pe pieþele din Rusia, Cehia, Austria,Ungaria, Norvegia, Bulgaria ºi þãrile baltice.

Producþia KEW este segmentatã în 3 domenii:echipamente din plastic pentru industria auto, unelte,precum ºi sisteme de fixare. Extinderea pieþelor a fãcutca ultimul domeniu – cel al sistemelor de fixare – sã fiemai puternic ºi mai bine dezvoltat cu 67% faþã de cele-lalte 2 domenii.

Obiectivul permanent ºi, în acelaºi timp, un mareavantaj îl constituie rapida ºi flexibila adaptare la cerin-þele actuale ale pieþei. Þelul urmãrit, în Germania ºi întoate þãrile în care se gãsesc produsele companiei, este cabrandul KEW sã devinã o referinþã în gama sistemelor defixare, o certitudine a calitãþii.


PROTECT CHEMICALSisteme de protecþie anticorosivã

a suprafeþelor metalice cu pelicule organiceÎn prezent, sunt folosite tot mai

multe structuri metalice care intrã încomponenþa unor obiective industrialesau civile: hale de producþie, depozite,stâlpi ºi grinzi de susþinere, stâlpi pen-tru transportul curentului electric,instalaþii ºi linii tehnologice etc.

Factorul cel mai însemnat careinfluenþeazã, în mod negativ, durabi-litatea construcþiilor metalice îl con-stituie coroziunea.

Prevenirea coroziunii ºi protecþiaanticorosivã a structurilor metalice, înspecial a celor amplasate ºi exploatateîn atmosferã cu un grad de coroziuneridicat, depind foarte mult de sistemulde protecþie aplicat. O protecþie cupelicule organice conferã suprafeþeimetalice suport, atât proprietãþi pro-tectoare, cât ºi decorative.

În cazul construcþiilor metalicesituate în atmosfere cu agresivitateridicatã, s-a constatat cã suprafeþeleprotejate sunt afectate treptat de acþi-unea agenþilor corosivi. Studiereainfluenþei tuturor factorilor esenþiali,care condiþioneazã procesul de coro-ziune a construcþiilor metalice situateîn atmosfere agresive, permite sta-bilirea celui mai potrivit sistem deprotecþie anticorosivã pentru fiecaresituaþie, iar alegerea acestui sistem nupoate fi fãcutã decât de specialiºti îndomeniu. Un sistem de protecþie anti-corosivã de calitate trebuie sã fie con-tinuu, cu grosime uniformã, aderentla metalul suport, lipsit de pori, sãaibã o stabilitate chimicã în condiþiilemediului agresiv existent, dar ºi orezistenþã mecanicã destul de mare.Dacã sistemul de protecþie îndepli-neºte aceste calitãþi, atunci rãmânede stabilit grosimea pe care acesta

trebuie sã o aibã, în funcþie de clasade agresivitate a mediului în care va fiexploatat.

PROTECT CHEMICAL oferã maimulte tipuri de sisteme de protecþieanticorosivã a suprafeþelor metalice,ºi anume:

I. Sisteme de protecþie anticoro-sivã cu produse bicomponente:

a. Sistem epoxidic de protecþieanticorosivã:

1 strat grund epoxidic IZOCORGE3000;

2–3 straturi vopsea epoxidicãIZOCOR VE3000.

b. Sistem epoxi-poliuretanic deprotecþie anticorosivã:


1–2 straturi vopsea poliureta-nicã IZOCOR VP1.

c. Sistem epoxi-gudron de pro-tecþie anticorosivã:


2–3 straturi vopsea epoxi-gudron IZOCOR HT.

II. Sistem de protecþie anticorosivãcu produse monocomponente:

a. Sistem alchidic de protecþieanticorosivã:

1 strat grund alchidic IZOCOR GA;2–3 straturi vopsea alchidicã

IZOCOR VA.Pentru ca un sistem de protecþie sã

reziste în timp, este foarte importantsã se respecte anumite condiþii detemperaturã ºi umiditate la aplicareaproduselor IZOCOR, ºi anume:

temperatura mediului ambiantsã fie cuprinsã între +15 0C ºi +35 0C;

umiditatea relativã a aerului sãfie de (75±5)%;

umiditatea suportului sã fie demaximum 4%.

În cele ce urmeazã, vom descriecâteva date tehnice de aplicare a sis-temelor amintite de protecþie anti-corosivã a suprafeþelor metalice.

1. Pregãtirea suprafeþei suportSuprafaþa metalicã ce urmeazã a fi

protejatã se pregãteºte fie prin sablareuscatã pânã la luciu metalic, fieprin ºmirgheluire, periere mecanicãsau manualã pânã la îndepãrtarea totalãa particulelor neaderente. Apoi sedesprãfuieºte ºi se degreseazã, prinºtergere, cu diluant IZOCOR D101.

2. Aplicarea stratului de grundÎn cazul sistemelor de tipul I,

grundul IZOCOR GE3000 se preparãîn momentul utilizãrii, prin ameste-carea celor douã componente (rãºinaºi întãritorul) pânã la omogenizarecompletã. Aceasta se face cu ajutorulunui amestecãtor prevãzut cu agitatorlent, care nu se scoate din masa deamestecare pânã la finalul omoge-nizãrii, altfel existând riscul pãtrun-derii de aer în material (ceea ce nueste indicat). Amestecul format selasã în repaus circa 5–10 minute,timp necesar prereticulãrii materialu-lui, dupã care se aplicã pestesuprafaþa metalicã manual, cu pen-sula sau trafaletul, ori mecanizat cupistolul cu aer comprimat. Duratade utilizare este de aproximativ60 de minute la temperatura de 20 0C.Odatã cu creºterea temperaturiiscade durata de utilizare. Nu se vorprepara cantitãþi mai mari decât celecare pot fi utilizate în intervalul optimde aplicare.

Timpul de întãrire este de circa 24 ore.Pentru sistemul de tip II, grundul

IZOCOR GA se amestecã energic,înainte de utilizare, în ambalajele


proprii, pentru a îndepãrta even-tualele depuneri de pigment. Acestase aplicã peste suprafaþa metalicãmanual, cu pensula, sau mecanizatcu pistolul cu aer comprimat. Timpulde uscare este de circa 12 ore la tem-peratura de 20 0C.

3. Aplicarea straturilor de vopseaIndiferent de tipul de sistem de

protecþie, primul strat de vopsea seaplicã peste stratul de grund dupã12–24 ore, în funcþie de temperaturãºi umiditate, numai dupã ce s-a verifi-cat ºi s-a constatat întãrirea completãa stratului de grund.

În cazul sistemelor de tipul I,vopseaua se preparã în momentul uti-lizãrii, prin amestecarea celor douãcomponente (rãºina ºi întãritorul)pânã la omogenizare completã.Aceasta se face cu ajutorul unuiamestecãtor prevãzut cu agitator lent,care nu se scoate din masa deamestecare pânã la finalul omoge-nizãrii, altfel existând riscul pãtrun-derii de aer în material.

Amestecul format se lasã în repaus

cca 5–10 minute, timp necesar pre-

reticulãrii materialului, dupã care se

aplicã manual, cu pensula sau trafale-

tul, ori mecanizat cu pistolul cu aer

comprimat, în straturi uniforme cu

aceeaºi grosime pe toatã suprafaþa.

Durata de utilizare este de 45 –

55 minute la temperatura de 20 0C

(în cazul vopselei epoxidice IZOCOR

VE3000 ºi a vopselei epoxi-gudron

IZOCOR HT) ºi de circa 3 ore la 20 0C

(în cazul vopselei poliuretanice IZO-

COR VP1). Odatã cu creºterea tem-

peraturii scade durata de utilizare.

Nu se vor prepara cantitãþi mai mari

decât cele ce pot fi utilizate în inter-

valul optim de aplicare.

Stratul urmãtor de vopsea se

aplicã dupã circa 24 de ore, în funcþie

de temperaturã ºi umiditate, numai

dupã ce s-a verificat ºi constatat

întãrirea completã a stratului anterior.

În cazul sistemului de tip II,înainte de utilizare, vopseauaalchidicã IZOCOR VA se amestecãenergic în ambalajele proprii, pentrua îndepãrta eventualele depuneri.Aceasta se aplicã peste stratul degrund manual, cu pensula, ori meca-nizat cu pistolul cu aer comprimat.Straturile de vopsea se aplicã la inter-val de 8–12 ore între ele, la tempe-ratura de 20 0C.

Darea în exploatare a sistemelorde protecþie de tipul I se face dupãcirca 7 (ºapte) zile, iar a sistemului detipul II, dupã minimum 3 zile de laaplicarea ultimului strat, timp în carese menþin condiþiile de temperaturã ºiumiditate impuse în timpul aplicãrii.

Sistemele de protecþie sunt stabilitede cãtre specialiºtii noºtri în funcþiede condiþiile ºi specificul fiecãreilucrãri, ei deplasându-se în teren lasolicitarea beneficiarului, în vedereastabilirii celor mai bune soluþiitehnice.


Cofraje pe grinzi TOP 50SISTEMELE DOKA

Cofrajul pe grinzi Top 50 se reali-zeazã pentru cele mai variate apli-caþii, unde forma, mãrimea, poziþiaancorãrilor ºi astereala panourilor potfi adaptate în funcþie de necesitãþi ºise realizeazã cu componentele sis-temului Doka standard.

Când este nevoie sã se cofrezesuprafeþe mari, plane sau de orice altãformã, rãspunsul DOKA la aceastã pro-blemã sunt cofrajele pe grinzi Top 50.

Sistemul foloseºte numai trei com-ponente de bazã cu care se pot însãrealiza cele mai extravagante geo-metrii cu orice suprafaþã a betonului.La acestea se adaugã disponibilitateasistemului de a fi dimensionat pentruorice presiune a betonului.

Cofrajele Top 50 sunt create pen-tru o mare diversitate de necesitãþi ºipot fi croite în orice formã ºi format înfuncþie de dimensiunile structurii cetrebuie cofrate.

Aceste cofraje sunt proiectate decãtre specialiºtii firmei DOKA ºi suntexecutate ºi preasamblate de cãtreunul dintre cele cinci Servicii de pre-fabricare zonale ale firmei Doka.

Cele trei componente constitutiveale sistemului sunt grinzile Doka H20 TOP, barele de aliniere ºi astereala– care este liber aleasã în funcþie desuprafaþa de beton aparent doritã declient.

Know-how-ul Doka este fructificatîncã din faza de proiectare de cãtrespecialiºtii firmei, care vin cu propu-neri concrete de soluþii pentru satis-facerea necesitãþilor clientului.Proiectarea se face cu precizie mili-metricã, graþie unui soft de proiectare3D-CAD.

Unul dintre marile avantaje estecã proiectarea ºi execuþia cofrajuluisunt în aceeaºi „mânã”. Se asigurã,în acest mod, o calitate excepþionalãa panourilor, rosturi precise deîmbinare ºi un raster estetic al rosturilor.O asemenea abordare are ca efecteconomisirea de timp pe ºantier ºigaranteazã potrivirea exactã apanourilor fãrã lucrãri de retuºare.

În funcþie de sarcina betonului pecare trebuie s-o suporte cofrajul, secalculeazã distanþa optimã dintregrinzile Doka H 20 TOP ºi dintre cen-turile din barele de aliniere.

Caracteristica esenþialã a sistemuluieste flexibilitatea uriaºã. Elementeleacestui cofraj pot fi asamblate pânã lalãþimi de 6 m ºi înãlþimi de 12 m.

Pot fi utilizate, ca asterealã, plã-cile Doka 3SO de 21 mm, plãcilemultistrat (tego) ale firmei Doka,scândurã cu textura doritã etc.

Ca accesorii se pot folosi cele uzualeîn sistemele Doka: tije de ancorare

de 15 mm, piuliþele superplate de15 mm, riglele de aliniere, clasiceledeja tuburi de plastic ºi conuri deetanºare, riglele multifuncþionale alesistemului Doka, agãþãtoarele cufãlci ºi cele cu gheare, consolele debetonare, ºpraiþurile ºi contravântu-irile tipice ºi multe altele.

Elementele de cofraj se conec-teazã între ele cu rigle multi-funcþionale WS 10 Top 50, carepreiau toate eforturile din cofraj ºiasigurã, odatã cu alinierea panourilor,ºi eliminarea riscurilor deplasãrii din-tre panouri. Sistemul este dotat ºi cuaccesorii de colþ interior ºi exterior la900 sau colþuri variabile reglabile laorice unghi ascuþit sau obtuz. Tot cuastfel de elemente de colþ reglabile,dar ºi cu elemente de cherestea croitespecial se pot realiza ºi alte geometriidistincte: circulare, eliptice sau dupãorice curbã prevãzutã de arhitect.

Doka România SRL – reprezen-tanþa prestigioasei firme austriece„Doka Schalungstechnick”, faciliteazãaccesul clienþilor autohtoni la acestecategorii de soluþii prin servicii deconsultanþã, proiectare, închiriere ºivânzare de asemenea echipamente,asistenþã tehnicã pe ºantier ºitrainingul echipelor clientului.


Beton autocompactantCARACTERISTICI ªI DURABILITATE

Liana TEREC, Henriette SZILAGYI – INCERC Filiala Cluj-Napoca

Utilizarea BAC la realizarea struc-turilor monolite ºi a celor prefabricates-a extins treptat în toatã lumea. În SUA,o statisticã recentã, elaboratã deNational Precast Concrete Association,relevã faptul cã 80%-100% din pro-ducãtorii de prefabricate, membri aiasociaþiei menþionate, utilizeazãcurent BAC în producþie, dispunândde cel puþin o linie tehnologicã pentruacest tip de beton. Dintre stateleeuropene care au implementat siste-matic tehnologia de producþie BAC,într-o paletã din ce în ce mai largã detipuri de aplicaþii, trebuie citate Suedia,Danemarca, Olanda ºi Germania.

Extinderea utilizãrii betonuluiautocompactant constituie una dintrecele mai importante evoluþii în cadrultehnologiei de realizare a betonuluidin ultimii ani, evoluþie înregistratãdatoritã multiplelor avantaje pe careBAC le prezintã: creºterea producti-vitãþii muncii (datoritã manoperei maireduse), reducerea timpului de exe-cuþie, facilitatea de a realiza secþiunicomplicate (prin formã sau prinmodul de dispunere a armãturilor însecþiuni), creºterea calitãþii ºi a dura-bilitãþii betonului (rezultatã prin uti-lizarea unui matrix uniform, cupermeabilitate redusã), creºterearezistenþelor mecanice ale betonului,evitarea poluãrii fonice în producþie

sau la punerea în operã, precum ºidezvoltarea oportunitãþilor de valori-ficare a materialelor locale, ca deexemplu: filer de calcar, deºeuriindustriale de tip cenuºã zburãtoare,zgurã granularã de furnal etc.

Betonul autocompactant estecompetitiv ºi din punctul de vedere alpreþului, datoritã reducerii costuluiaferent punerii în operã a betonului,care echilibreazã costurile mai ridi-cate ale unora dintre materia-lele componente, cum ar fi siliceaultrafinã sau aditivii superplastifianþipolycarboxilici.

În prezent, standardele europenenu includ prevederi specifice pentruproiectarea, realizarea ºi punerea înoperã a BAC, dar ca prescripþii îndomeniu sunt de menþionat specifi-caþiile [1] ºi [2] elaborate de EFNARCºi, respectiv, de asociaþii europene deprestigiu, printre care European PrecastConcrete Association, European CementAssociation sau European Ready-mixConcrete Organisation.

CARACTERISTICI BBACÎN SSTARE PPROASPÃTÃ

Daca betonul autocompactantîntãrit prezintã proprietãþi similare cucele ale betonului obiºnuit sau deînaltã rezistenþã, calitatea superioarãa elementelor de construcþii realizatedin BAC se datoreazã proprietãþilordeosebite ale acestui beton în stareproaspãtã.

Principalele caracteristici pe careBAC trebuie sã le aibã în stare proas-pãtã sunt: capacitatea de umplere/curgere, capacitatea mare de trecereprintre barele de armãturã asociate cuo bunã stabilitate, exprimatã prinrezistenþã mare la segregare. Exprimareaîn termeni cantitativi a acestor carac-teristici este dificilã, întrucât valorilecaracteristicilor menþionate depind înmod hotãrâtor de tipul aplicaþiei.În tabelul 1 sunt indicate intervalele devalori curente pentru aceste caracteristici.

Cu cât este mai mare tasarea, cuatât este mai mare capacitatea BAC dea umple cofrajul, sub propria greutate.Încercarea de determinare a tasãrii esteutilizatã pentru evaluarea capacitãþii

Betonul autocompactant (BAC) este un beton cu compoziþie bine determinatã, care în stare proaspãtã cuurge subpropria greutate, umple cofrajul indiferent de forma acestuia ºi atinge factorul maxim de coompactare fãrã a necesitavibrare, oricare ar fi configuraþia armãturii în secþiune. Fluiditatea ºi rrezistenþa la segregare a betonului autocompac-tant conferã acestuia omogenitate ridicatã, în condiþþiile în care volumul de aer oclus în beton este minim. BAC estefrecvent realizat cu raport scãzut aapã/ciment, asigurând întãrire rapidã ºi potenþialã înaltã rezistenþã.

Conceptul de beton autocompacttant a fost introdus în terminologia de specialitate a industriei betonului, în anul1986, de profesoorul japonez H. Okamura, fiind considerat cea mai revoluþionarã descoperire în domeniul betonuluidinn ultimii cincizeci de ani. Colectivul condus de cercetãtorul japonez K. Ozawa a fost primul care a rreuºit sã pro-ducã betonul autocompactant la nivel de prototip, în anul 1988, beneficiind de rezultaatele remarcabile înregistrate îndomeniul betonului de înaltã rezistenþã, pentru care exigenþele de fabricare ºi punere în operã erau mult mai severedecât pentru betonul obiºnuit. În prezent, în Japoonia, industria de prefabricate este direcþionatã spre adoptarea BAC înproducþia zilnicã.

Tabelul 1



de curgere liberã a BAC, în absenþaoricãror obstrucþii. Diametrul masei debeton tasat este o mãsurã a capacitãþiide umplere a BAC. Determinareatasãrii este încercarea utilizatã cel maifrecvent, fiind recomandatã chiar ºi peºantier, întrucât permite o evaluarecorectã a capacitãþii de umplere ºipoate oferi indicaþii referitoare la ten-dinþa de segregare.

Timpul T50 reprezintã o a douaindicaþie privind curgerea. Un timpmai mic indicã o capacitate mai marede curgere. Timpul de 3–7 secunde seconsiderã acceptabil pentru structuriinginereºti ºi industriale, iar timpul de2–5 secunde se considerã acceptabilpentru construcþii de locuinþe.

Încercarea cu inel J este utilizatãpentru determinarea capacitãþii de tre-cere ºi de curgere a BAC. Aceastãîncercare poate fi utilizatã în combi-naþie cu încercarea de tasare sau cuîncercarea cu pâlnia V. Barele ineluluiJ pot fi, în principiu, dispuse în oricemod, pentru a modela obstrucþionareamai mult sau mai puþin severã a tre-cerii BAC de cãtre barele de armãturã.

Testul „pâlnie“ ºi testul „pâlnie lat5 minute“ sunt utilizate pentru deter-minarea capacitãþii de umplere(curgere) a betonului realizat cuagregate cu diametrul granulei demaximum 20 mm. Deºi este conceputpentru evaluarea capacitãþii de curgere,rezultatul este afectat de alte propri-etãþi ale betonului, decât curgerea.Forma de con rãsturnat poate cauzasusceptibilitãþi legate de blocareacurgerii betonului dacã, de exemplu,betonul conþine agregat grosier înexces. Timpul mare de curgere poate fi,de asemenea, asociat cu o deforma-bilitate scãzutã, datoratã vâscozitãþiimari a pastei ºi frecãrii dintre particule.

Metoda de încercare cu cutia Leste frecvent utilizatã în laborator, darse poate folosi pe ºantier, pentru aevalua capacitatea de curgere ºi ceade trecere, ca ºi pentru detectareavizualã a tendinþei de segregare. Cu câtraportul de blocare este mai aproapede unitate, cu atât este mai marecapacitatea de curgere. Se recomandãca valoarea minimã admisibilã araportului de blocare sã fie 0,8. TimpiiT20 ºi T40 dau unele indicaþii relativ lauºurinþa curgerii, dar nu existã valorirecomandabile, general acceptate,pentru aceste caracteristici.

Blocarea agregatului grosier decãtre barele de armãturã poate fidetectatã cu uºurinþã vizual.

CARACTERISTICI BBACÎN SSTARE ÎÎNTÃRITÃ

Rezistenþa la compresiune abetonului autocompactant este uºorsuperioarã faþã de rezistenþa la com-presiune a betonului obiºnuit realizatcu acelaºi raport apã-ciment, caurmare a îmbunãtãþirii aderenþei întreagregate ºi pasta întãritã. Evoluþiarezistenþei la compresiune a BAC estesimilarã evoluþiei rezistenþei betonuluiobiºnuit.

Rezistenþa la întindere a betonuluiautocompactant de o anumitã clasã ºivârstã poate fi, în mod acoperitor,consideratã a fi egalã cu cea a betonuluiobiºnuit, întrucât volumul de pastã nuinfluenþeazã rezistenþa la întindere.

Modulul de elasticitateCum componenta predominantã a

betonului este reprezentatã prin agre-gate, tipul ºi cantitatea de agregat, caºi modulul de elasticitate al agregatuluiinfluenþeazã în mod semnificativvaloarea modulului de elasticitate alBAC. Dar este de menþionat cã,datoritã faptului cã betonul autocom-pactant se caracterizeazã printr-unconþinut sporit de pastã (ciment +parte finã + apã), modulul de elastici-tate al BAC prezintã valori uºorscãzute faþã de modulul de elasticitateal betonului obiºnuit de aceeaºi clasã.Acest fapt trebuie luat în considerarela definirea relaþiei efort-deformaþie,caracteristicã oricãrui beton.

Curgerea lentã ºi contracþiaFluajul se produce în pasta de

ciment ºi este influenþat de porozitate,a cãrei valoare este dictatã de raportulapã/ciment al betonului. În timpulhidratãrii, porozitatea pastei de cimentºi curgerea lentã descresc, odatã cucreºterea rezistenþei betonului.

Datoritã volumului mare de pastãde ciment, curgerea lentã pentru BACeste mai mare decât pentru betonulobiºnuit de aceeaºi clasã de rezistenþã.

Contracþia este compusã din con-tracþia autogenã, consumatã în timpulhidratãrii cimentului, ºi contracþia deuscare, produsã prin pierderea apeidin beton, în contact cu atmosfera.Contracþia de uscare este influenþatãinvers proporþional de urmãtorii factori:volumul de agregate, valoarea modu-lului de elasticitate al agregatului ºidiametrul granulei maxime.

La betonul autocompactant (rea-lizat cu raport scãzut apã/ciment),contracþia de uscare este de regulãmai redusã decât contracþia autogenã.Cercetãrile experimentale au evi-denþiat cã faþã de betonul de referinþã

(beton obiºnuit vibrat), BAC prezintãaproximativ aceeaºi deformaþie reo-logicã, formatã dintr-o deformaþiemai redusã din contracþie ºi o defor-maþie de curgere lentã mai mare.

Aderenþa la armãturã a betonuluiobiºnuit (vibrat) poate sã fie deficitarãîn cazul segregãrilor sau în cazul încare betonul înglobeazã armãtura, fãrãa realiza integral contactul cu aceasta.Fluiditatea ºi coeziunea BAC con-tracareazã aceste efecte, în special încazul barelor dispuse la partea supe-rioarã a secþiunilor cu înãlþime mare.

Rezistenþa la foc a betonului auto-compactant este similarã cu cea abetonului obiºnuit, întrucât BACpoate sã atingã cu uºurinþã cerinþelepentru beton de înaltã rezistenþã, cupermeabilitate scãzutã.

Durabilitatea unei structuri dinbeton este strâns legatã de permeabili-tatea stratului de suprafaþã, cel caretrebuie sã limiteze pãtrunderea sub-stanþelor ce pot produce deteriorãri:bioxid de carbon, cloruri, sulfaþi, oxi-gen, apã, baze, acizi etc. Practic, dura-bilitatea betonului obiºnuit depinde decompoziþia betonului, modul depunere în operã, compactare, finisareºi tratare. Lipsa de compactare lasuprafaþa betonului obiºnuit, dincauza dificultãþilor de vibrare în spaþiireduse ºi cu armãturi dese, poate fi unmotiv al reducerii durabilitãþii ele-mentelor din beton armat obiºnuit,expuse în medii agresive.

Un element din beton obiºnuit,compactat prin vibrare internã sauexternã, este eterogen din punctul devedere al rezultatului compactãrii, însensul cã poate prezenta zone cu per-meabilitate mai mare, care faciliteazãacþiunea factorilor agresivi de mediu.Permeabilitatea betonului autocom-pactant depinde în mare mãsurã dematerialele care intrã în compoziþiabetonului ºi de raportul apã/cimentsau apã/aditiv, dar betonul autocom-pactant, spre deosebire de betonulvibrat, prezintã permeabilitate redusã,uniformã, fãrã zone vulnerabile faþãde acþiunea factorilor de mediu, ceeace îi conferã durabilitate mãritã.

BIBLIOGRAFIE[1] EFNARC (2002) „Specification

and Guidelines for Self-CompactingConcrete”

[2] BIBM, CEMBUREAU, ERMCO,EFCA, EFNARC (2005) „The Euro-pean Guidelines for Self CompactingConcrete”



Investigarea „in situ“ a umiditãþii clãdirilor –etapã necesarã pentru modernizarea acestora

c. s. fiz. Monica CHERECHEª, c. p. III fiz. Petru PUTINÃ –Institutul Naþional de Cercetare în Consttrucþii – INCERC Iaºi

INVESTIGÃRI „„IN SSITU“

Clãdirile, dupã cum ºtim, suntobiecte materiale create ºi destinate asatisface anumite cerinþe ale celor cele-au executat, ocupând un locesenþial. Spaþiul neocupat de con-strucþie formeazã mediul ei ambiant,interior ºi exterior, de care se delimi-teazã prin suprafeþele sale. Cu acestmediu, dar ºi cu sine însãºi, con-strucþia se gãseºte în relaþii continuede interacþiune pe tot parcursul exis-tenþei sale [1].

Investigarea din punct de vederetermotehnic a clãdirilor existenteurmãreºte, în general:

mãsurãtori pe unele zone aleanvelopei clãdirii, înregistrãri aletemperaturii ºi umiditãþii relative aleaerului;

existenþa degradãrilor datoritãunor cauze exterioare sau interioare;

identificarea zonelor afectate decondens sau mucegai, existenþa infil-traþiilor de apã;

observarea la parter sau subsol azonelor afectate de igrasie sau infil-traþii de apã;

efectuarea de calcule termo-tehnice ºi corelarea cu alte mãsurã-tori ºi investigaþii specifice, urmate derecomandãri de specialitate, privindmãsuri de rezolvare a deficienþelorconstatate.

Umiditatea excesivã în clãdiri deter-minã deteriorarea elementelor com-ponente ºi a finisajelor decorative.Specialiºtii implicaþi în identificarea,managementul ºi remedierea degra-dãrilor au ca prioritãþi:

observarea extinderii umezelii;diagnosticarea cauzei problemei;monitorizarea schimbãrilor în

ceea ce priveºte nivelul umiditãþii.Existã instrumente care rãspund

acestor cerinþe având ca aplicaþiisupravegherea de bazã, inspecþia decontrol, mãsurarea ºi monitorizareanivelului de umiditate ºi diagnosti-carea cauzelor. Prevãzute cu douãmoduri de operare – cãutare ºimãsurare – acestea vin în sprijinuldistingerii umezelii de suprafaþã ºi desub aceasta, informaþie esenþialãatunci când trebuie determinatãcauza problemei.

METODE ªªI IINSTRUMENTE

DE MMÃSURARE AA PPARAMETRILOR

TERMOFIZICI AAI CCLÃDIRILOR

Fiind unul dintre factorii cuimpact major asupra conductivitãþiitermice a materialelor de construcþie,implicit asupra performanþei de izo-lare termicã a unei clãdiri, umiditateaeste un parametru ce necesitã o bunãcunoaºtere printr-o determinarecorectã.

Metodele de mãsurare a umiditãþiisunt grupate în funcþie de principiulde mãsurare [2]:

rezistenþã ºi capacitate electricã,voltaj, bazate pe faptul cã propri-etãþile electrice ale materialelor vari-azã cu conþinutul de umiditate(rezistenþa electricã, constantadielectricã);

microunde, bazate pe un prin-cipiu similar cu metodele capacitive,dar la o frecvenþã mult mai mare.

Termografia în infraroºu ºimetodele având la bazã microundelesunt utilizate pentru a identifica zonecu anomalii de umiditate în anvelopaclãdirilor. Testele sunt, de obicei,urmate de investigaþii invazive saumonitorizare continuã în viitor.

Beneficiind de diverse grade de protecþie termicã, datoritã construirii în diferite perioade, dar înn general insufi-ciente, fondul de locuinþe existent în România trebuie sã constituie obiectul unei acþiuni necesare de reabilitaretermotehnicã în scopul ridicãrii calitãþii confortului interior ºi rreducerii consumului de energie.

Legislaþia ºi normativele adoptate de România în privinþa reducerii consumurilor de energie în clãdirile noi, dar ºiîn cele deja existente, sunt în concordanþã cu poliitica dusã de UE în acest domeniu. În contextul creat de strategiadezvoltãrii durabile, în care se ppune accent pe promovarea eficienþei ºi a utilizãrii raþionale a energiei la nivelulclãdirilor, probblemele esenþiale care rãmân sunt legate de începerea efectivã ºi pe scarã largã a acþiunilor de expeerti-zare – auditare, investigare „in situ” ºi de reabilitare termicã a clãdirilor.

În cadrul studiiilor pentru asigurarea confortului termic ºi reducerea consumurilor energetice, prezintã interescerrcetãrile efectuate pe clãdiri în exploatare. Una dintre marile probleme cu care s-au confruntat ºi îîncã se confruntãclãdirile din fondul locativ existent în þara noastrã ºi chiar pe plan mondial o coonstituie umiditatea stabilitã înelementele de construcþie. Cercetarea „in situ” a acestui parametruu termofizic are o importanþã deosebitã în investi-garea anvelopei clãdirilor datoritã impactului assupra performanþei de izolare ºi durabilitãþii construcþiilor.

Problemele comportãrii construcþiilorr ºi ale aptitudinii lor pentru exploatare sunt de interes major, nu numaipentru specialiºtii din coonstrucþii, dar ºi pentru întreaga populaþie a þãrii, cunoaºterea lor ºi corecta rezolvare fiindneceesare pentru satisfacerea cerinþelor de siguranþã, confort ºi economie de energie ale societãþii conttemporane.


Fabricat în Marea Britanie,umidometrul Surveymaster este unuldintre dispozitivele care permitmãsurarea nivelului umiditãþii materi-alelor de construcþie. Cele douãmoduri de operare, când sunt folositeîmpreunã, amelioreazã considerabilcapacitatea utilizatorului pentru aidentifica excesul de umiditate ºidiagnosticarea cauzelor problemelordatorate umiditãþii.

Cercetarea întreprinsã a recurs laun aparat modern de mãsurare „insitu” a umiditãþii, fiind etalonat înprealabil. Astfel, permite stabilireaumiditãþii în orice zonã, evitând pro-cedeele clasice care presupuneaurecoltarea de probe ºi transportarealor pentru determinãri în laborator.

ETAPELE

MÃSURÃTORILOR EEFECTUATE

Studiul efectuat pe clãdiri situateîn zonele climatice II – IV, pentrudeterminarea efectelor umiditãþiiasupra durabilitãþii ºi performanþei deizolare termicã a clãdirilor, a constatîn parcurgerea urmãtoarelor etape [3]:

analiza elementelor caracteris-tice privind amplasarea clãdirii înmediul construit:

- zona climaticã în care este am-plasatã clãdirea;

- orientarea faþã de punctele cardinale;- distanþa faþã de clãdirile înveci-

nate ºi înãlþimea acestora;investigarea preliminarã a

clãdirii, efectuatã prin analizareadocumentaþiei care a stat la baza exe-cuþiei clãdirii ºi a instalaþiilor termiceaferente:

- partiurile de arhitecturã, planuri,schiþe;

- mãsurarea dimensiunilor geome-trice ale elementelor de construcþii;

- mãsurarea dimensiunilor golu-rilor din pereþi, distanþa dintre goluri,înãlþimea parapeþilor;

- structura anvelopei clãdirii;- alcãtuirea ºi materialele care

compun elementele de închidereexterioarã;

analiza vizualã a stãrii clãdirii:- fisuri vizibile;- degradãri datorate unor cauze

exterioare sau interioare;- existenþa infiltraþiilor de apã;- identificarea zonelor afectate de

condens sau mucegai;- observarea zonelor afectate de

igrasie sau infiltraþii de apã;

mãsurãtori ale umiditãþii lasuprafaþa faþadelor corespunzãtoarecelor patru puncte cardinale:

- mãsurarea parametrilor specificiexteriorului clãdirii (temperaturaaerului, umiditatea aerului, vitezavântului, gradul de însorire);

- mãsurarea umiditãþii la suprafaþafaþadei, începând de la baza pereteluiºi continuând cu mãsurãtori efectuatedin 10 în 10 cm pânã la 100 – 220 cmînãlþime;

mãsurãtori ale umiditãþii la inte-riorul pereþilor:

- practicarea gãurilor cu ajutorulunui dispozitiv de tip bormaºinã cuburghiuri cu lungimea de (3,5 cm,7,5 cm, 11 cm) / (4 cm, 7 cm, 11 cm)/ (4 cm, 7,5 cm, 12 cm) / (4,5 cm, 9 cm,13 cm) / (5,5 cm, 8 cm, 13 cm), înfuncþie de structura peretelui ºi denatura materialelor ce alcãtuiescelementul de construcþie;

- lãsarea unui timp de câteva oreîntre practicarea gãurilor ºi momentulmãsurãtorilor, în vederea reveniriiumiditãþii la valoarea normalã, neper-turbatã de încãlzirea localã datoratãfrecãrii burghiului cu materialul deconstrucþie;

- introducerea sondelor în golurilepracticate, asigurarea unui contactintim între acestea ºi material prinapãsarea uºoarã pe extremitatealiberã ºi efectuarea citirilor de date depe display-ul umidometrului.

CARACTERISTICILE CCLÃDIRILORINVESTIGATE

Mãsurãtorile s-au efectuat pe treiclãdiri individuale, diferite ca struc-turã, dar ºi ca amplasare sub aspectulzonãrii climatice. Clãdirea C1 estesituatã în Vaslui (zona climaticã III),având pereþii alcãtuiþi din vãlãtuc(argilã cu paie fibroase), cu ºpriþ dincioburi de ceramicã spartã.

Situatã în jud. Buzãu (zona clima-ticã II), clãdirea C2 are pereþii dezidãrie din blocuri de argilã nearsã.Pentru ambele clãdiri, tencuiala estedin mortar (nisip cu var ºi ciment),ºpriþ din nisip cu ciment ºi finisare cusoluþie din var cu pigment, aplicatãcu bidineaua sau pompa.

În cazul clãdirii C3, situatã în jud.Suceava (zona climaticã IV), structuraperetelui se prezintã astfel: zidãrie decãrãmidã cu tencuialã finisatã drept,peste care s-a aplicat var lavabil.

Trebuie menþionatã fundaþia depiatrã cu mortar de argilã ºi aco-perirea cu þiglã pentru toate cele treitipuri de clãdiri (foto 1).

Caracteristicile tehnice principaleale clãdirilor studiate în cele trei zoneclimatice s-au concretizat prin sta-bilirea unor informaþii referitoare laconstrucþia în sine (tipul clãdirii,suprafaþa locuibilã, numãrul total deunitãþi funcþionale, numãrul deniveluri ale clãdirilor) ºi la instalaþiade încãlzire interioarã.

Foto 1: Mãsurarea umiditãþii la suprafaþa peretelui nordic ºi 20 cm înãlþime (Clãdire din zona climmaticã IV)



Cele trei clãdiri investigate au câteun nivel, iar sursa principalã deenergie termicã pentru încãlzire estecombustibilul solid de tip lemn.Perioada construirii clãdirilor este1950 – 1952 pentru C1, 1959 – 1960pentru C2 ºi 1938 – 1939 pentru C3(tabelul 1).

Sinteza datelor aferente celor treitipuri de clãdiri, din punctul devedere al umiditãþii acumulate înmasa pereþilor, confirmã presupu-nerea generalã conform cãreia umidi-tatea cea mai ridicatã este îninteriorul pereþilor nordici. S-a optatatunci pentru realizarea studiuluicomparativ între umiditãþile stabiliteîn pereþii nordici, utilizând seturile dedate ale mãsurãtorilor (1 mãsurãtoarepentru clãdirea C1, 3 mãsurãtori pen-tru clãdirea C2 ºi 2 mãsurãtori pentruclãdirea C3).

Analizând ºi prelucrând datelerezultate în urma mãsurãtorilor efec-tuate, se pot trage unele concluzii,þinând însã cont de faptul cã studiuls-a efectuat în anumite condiþii încare trebuie luaþi în calcul o serie defactori cu impact asupra rezultatelorobþinute (fig. 1).

Trebuie menþionatã în primul rândperioada anului ºi anume, aprilie –iulie 2005, precum ºi influenþa facto-rilor climatici, în special a ploii,întrucât primãvara anului trecut, prinexcepþie, a fost una în care cantitãþilede apã cãzute pe m2 au depãºitîn multe locuri media obiºnuitã.

Mãsurãtorile s-au efectuat în exteri-orul construcþiilor, beneficiind decondiþii meteorologice cu vânt slab,cer variabil, temperatura aerului exte-rior 19 – 27 0C ºi umiditatea relativã aaerului 24 – 36 % (la orele 14.00 –18.00) [4].

Un alt factor deosebit de impor-tant ºi care trebuie luat în calcul estereprezentat de influenþa clãdirilorînvecinate, situate la distanþe foartemici de clãdirile investigate, dar ºi devegetaþia arborescentã din jur, carede asemenea umbreºte porþiuni dinfaþade, contribuind la o ventilarenecorespunzãtoare ºi, mai ales,împiedicând însorirea ºi deci uscareapereþilor.

Gradul de eficienþã a colectãrii ºiscurgerii apei pluviale de pe acoperiºare o mare importanþã, existând zoneîn care burlanele sunt sparte sau nupot prelua în totalitate apa scursã depe acoperiº, mai ales în cazul ploilorînsemnate cantitativ. Mai mult, încazul clãdirilor C2 ºi C3 se constatãlipsa totalã a acestora.

Trebuie luatã în calcul lipsa trotu-arelor de la baza clãdirilor, carefavorizeazã acumularea apei exactlângã pereþi. Iar când acestea existã,sunt în mare parte fisurate în anumiteporþiuni, din cauza vechimii saucirculaþiei. Desigur cã ºi natura solului

Fig. 1: Profilul umiditãþii pe faþadele nordicea 3 tipuri de clãdiri din zone climatice diferite

Tabelul 1: Umiditatea din volum mãsuratã pe tencuiala a 3 tipuri de clãdiri diferite




Pentru profesioniºtiMEMBRANE HIDROIZOLATOARE DE ÎNALTÃ PERFORMANÞÃ

Din gama de membrane de înaltã performanþã de laPolyglass, vom selecta câteva produse care se preteazãexecutãrii hidroizolaþiilor profesioniste.

Reþineþi aceste nume: FUTURA RS4 ºi POLYFLEX.Fiecare dintre ele a fãcut istorie în hidroizolaþii înEuropa! Aceste produse oferã rezistenþã la temperaturiscãzute care încep de la -10 0C în jos. FUTURA RS4ajunge chiar la -25 0C. Ele sunt materialele de careaveþi nevoie când doriþi cea mai lungã durabilitate ºio aplicaþie uºoarã în acelaºi timp.

Unde este nevoie sã aplicãm un produs cu o calitateexcelentã? Oriunde!

Nu e aºa de simplu, deoarece – chiar ºi în aceastãgamã de produse selecte – avem câteva mai potrivitedecât altele, în diverse situaþii. POLYFLEX HP25, deexemplu, este proiectatã pentru a rezista celui maimare stres mecanic. Asta înseamnã cã solicitãrilemecanice apãrute la poduri, viaducte ºi construcþii sub-terane ºi oriunde altundeva pot fi preluate dePOLYFLEX HP25. De asemenea, avem produse atestateîn Clasa 1 de rezistenþã la foc. Ele pot fi folosite atuncicând e necesar ca structura sã reziste la acþiunea focului.Cu cât produsul are calitãþi superioare, cu atât el aco-perã un domeniu mai mare de utilizare. În orice situ-aþie, va trebui sã citiþi datele tehnice sau sã consultaþisite-ul web pentru a gãsi aplicaþia idealã.

FUTURA RS4 este cel mai performant produs dingama Polyglass. A fost lansat în urmã cu opt ani.Certificarea ITC (Italia) permite folosirea chiar ºi monostrat.FUTURA RS4 a fost printre primele membrane înlume care au trecut de bariera de -25 0C. Produsul îºipãstreazã aceastã proprietate chiar ºi dupã 6 luni de laþinerea sa într-un cuptor, la temperatura de 70 0C.Un asemenea test este, probabil, cel mai strict prescrisde cãtre Uniunea Europeanã ºi efectuat pe o membranãbituminoasã. FUTURA RS4 este indicatã oriunde suntnecesare o excelentã rezistenþã mecanicã ºi o duratãnelimitatã de viaþã.

Tot în aceastã categorie, întâlnim douã tipuri demembrane laminate produse de cãtre Polyglass:COPPERSHIELD, o membranã bituminoasã cu o foliede cupru ºi POLYALL, aceeaºi membranã bituminoasãcu o folie de aluminiu. Aceste produse combinã esteticaatractivã cu aplicarea practicã.

O altã membranã – consideratã, fãrã îndoialã,regina membranelor elastomerice – este ELASTO-BOND S6, un produs care a fost certificat de peste 10 anila standardele ICITE (Italia). Aceastã instituþie certificãprodusele doar dupã cele mai stricte selecþii ºi teste,iar acest simbol de calitate constituie una dintrecele mai bune certificãri tehnice pe care un produsbituminos îl poate avea.


pe care sunt amplasate clãdirile, pre-cum ºi lipsa proiectelor în execuþiafundaþiilor pot fi luate în calcul laexplicarea umiditãþii stabilite înpereþi.

Deci, cauzele care au determinatumiditatea stabilitã în pereþi sunt înprimul rând condensul, infiltraþiile deapã de la ploi ºi ascensiunea capilarãdin pãmânt (igrasie) în lipsa unorhidroizolaþii eficiente.

Configuraþia perimetralã a clãdi-rilor, cu amplasarea faþã de punctelecardinale sunt factori care trebuiemenþionaþi în explicarea fenomenelorîntâlnite.

Modelul þãrilor europene dez-voltate ne aratã cã eforturile fãcutepentru realizarea clãdirilor cu con-sumuri energetice scãzute s-au bazatpe progresele importante în domeniulmaterialelor de construcþie eficienteºi a tehnologiilor de construcþieperformante. Rãmâne sã fie ºi la noiîn primul rând cunoscute, apoi apli-cate cu pricepere.

Oricând omul a dorit sã-ºieconomiseascã banii, iar cei pe careîi are sã-i investeascã în lucruri pecare le poate folosi imediat. A con-strui clãdiri cu materiale grele, cuumiditate mare ºi executate în timpîndelungat trebuie sã aparþinã trecu-tului, deoarece aduce multe insatis-facþii, atât constructorului, cât ºibeneficiarului. În prezent trebuie exe-cutate lucrãri cu materiale uºoare ºifãrã umiditate în exces. La aceastãdatã, în România se realizeazã maimult construcþii clasice din cãrãmidãºi beton, ceea ce implicã multe deza-vantaje, ca timpul mare de execuþie,cantitãþi mari de materiale de pus înoperã ºi de transportat, procesetehnologice umede.

Din studiile realizate de autoritãþileîn materie de construcþii rezultã cã, înþara noastrã, clãdirile realizate dinbeton ºi cãrãmidã au început sã sedegradeze, reabilitarea lor reclamândun volum ºi mai mare de execuþie,care se adaugã la necesitatea strin-gentã de investiþii în construcþii.O tehnologie care sã reducã acestedezavantaje ar fi atât în favoarea con-structorului, cât ºi a beneficiarului.Dacã la acestea se adaugã ºi un preþ maimic, se poate vorbi de mari avantaje.

Comportarea construcþiilor esteun domeniu foarte important,deoarece se referã la construcþiile pelocul lor de existenþã, supuse acþiuniiagenþilor de mediu natural ºi tehno-logic reali ºi îndeplinindu-ºi funcþiilelor utilitare conform destinaþieidorite. În fond, toatã activitatea decercetare, proiectare ºi execuþie aredrept scop tocmai realizarea unorconstrucþii apte de a fi exploatate încondiþiile date ºi care sã satisfacãîn cea mai mare mãsurã cerinþelebeneficiarilor. Pe drept cuvânt, sepoate spune cã numai comportarea„in situ” a construcþiilor poate sã deaun verdict valabil privind utilitatearezultatelor cercetãrilor ºi sã scoatã laivealã necesitãþile unor cercetãri teo-retice ºi aplicative pentru a leîmbunãtãþi rãspunsul la cerinþelebeneficiarilor.

Rezultatele privind umiditatea,cauzele care o determinã ºi existenþasau nu a unor posibilitãþi de reme-diere sunt necesare pentru a stabilidacã poate avea loc o modernizare(reabilitare) eficientã sau dacã estemai bine ca imobilul sã fie demolat.În consecinþã, faza „expertizã ter-micã” a auditului energetic ar trebuisã includã ºi o investigaþie „in situ” aumiditãþii.

Prezentele cercetãri, printre puþi-nele efectuate în þara noastrã, înzonele climatice II – IV, au urmãritevaluarea efectelor acþiunii de lungãduratã a umiditãþii de echilibruasupra durabilitãþii ºi performanþei deizolare termicã a clãdirilor, în vede-rea obþinerii unor date tehnice cuimplicaþii în construcþia de locuinþenoi ºi reabilitarea termicã a fonduluiconstruit existent.

Prelucrarea ºi analiza datelorrezultate în urma mãsurãtorilor efec-tuate pe suprafaþa pereþilor, începândde la baza acestora ºi pânã laînãlþimea de 2–2,20 m, au condus laconcluzia cã umiditatea la suprafaþapereþilor scade cu creºterea înãlþimii.Peste 2,20 m, în general, umiditatease stabileºte în jurul unor valori con-stante de 6–7%, perturbate deprezenþa eventualelor elemente caatice ºi solbancuri, care umbrescsuprafaþa pereþilor, împiedicând localînsorirea ca pe restul pereþilor.

Trebuie menþionat faptul cã umi-ditatea la suprafaþã cunoaºte variaþiiºi în zona elementelor de tâmplãrie,mai exact a ferestrelor prevãzute cupervaz, la care se poate menþionaprezenþa fenomenelor anterioare.

În ceea ce priveºte interiorulpereþilor, mãsurãtorile s-au efectuat cuajutorul sondelor de umiditate, în treipuncte reprezentative, situate la 10 cmde la baza peretelui, respectiv 50 cm ºi100 cm. Introducerea sondelor în inte-rior a necesitat efectuarea unor gãuricu adâncimi progresive, în general de3–5 cm, 7–9 cm ºi 11–13 cm.

Concluziile prezentului studiu sereferã exclusiv la clãdirile analizate,urmãrind evidenþierea unor aspectereale, chiar dacã negative, în vedereaanalizãrii acestora ºi eventual a gãsiriiunor soluþii pentru remedierea pro-blemelor existente. Departe de exacti-tatea mãsurãtorilor efectuate înlaborator, unde condiþiile climatice (ºinu numai) sunt în general controlabile,justeþea valorilor din prezentul studiupoate fi desigur afectatã de erori.

BIBLIOGRAFIE

[1] F.E.I. Hann, Urmãrirea com-portãrii in situ a construcþiilor ,Tribuna Construcþiilor, nr. 2-3, Bucureºti,2002;

[2] M. Nady Saïd, Moisture Mea-surement Guide for Building Enve-lope Applications, Research Reportn. 190, Building Envelope and Struc-ture Program, National ResearchCouncil Canada, 2004;

[3] INCERC Filiala Iaºi, Studiudiferenþiat pe zone climatice pentruevaluarea efectelor acþiunii de lungãduratã a umiditãþii asupra durabilitãþiiºi performanþei de izolare termicã aconstrucþiilor. Referenþial pentruprotecþia construcþiilor, MEC, Ctr.AMTRANS 7B16/2004;

[4] M. Georgescu, G. Rodan,Investigarea „in situ” a cauzelor con-densului la clãdiri individuale uti-lizând termografia în infraroºu,Revista Construcþiilor, februarie 2005.



ELMAS S.R.L. Braºov, certificatãISO 9001:2000, având o gamã com-pletã de instalaþii de ridicat, estepartener exclusiv al companiei ger-mane OTTO WÖHR GmbH, pentrugama de produse din domeniul sis-temelor de parcare auto.

Aceste sisteme de parcare pentruautoturisme sunt utilizate, mai ales,atunci când suprafeþele/spaþiile nece-sare parcãrilor sunt limitate – deexemplu, de cãtre construcþiile vecineexistente. De asemenea, sunt reco-mandate ºi în situaþiile în care terenulare un cost ridicat ºi gradul de ocu-pare trebuie sã fie maxim – de exem-plu, în centrele oraºelor mari sau încartiere rezidenþiale.

Cu produsele WÖHR pot fi dotate:parcãrile publice din centrele ora-ºelor mari ºi cele de cartier, parcãrileclãdirilor administrative ºi ale

hotelurilor de lux, saloanele auto ale

reprezentanþelor firmelor producã-

toare de autoturisme ºi garajele

vilelor.

Printre grupele importante de sis-teme de parcare auto WÖHR, putemaminti:

1. Sisteme de parcare tip Parkliftcu 1, 2 sau 3 platforme suprapuseacþionate hidraulic, simple sau duble,cu 2, 4 sau 6 locuri de parcare peinstalaþie, pentru diferite greutãþi,lungimi, înãlþimi ºi lãþimi de autotu-risme (ºi de teren ºi microbuze), cuadaptare ºi pentru handicapaþi, învarianta subteranã, suprateranã saucombinatã. Comanda acþionãrii esteindividualã.

2. Sisteme de parcare tip Combiliftcu 2 sau 3 niveluri de platforme, cutranslaþie electromecanicã ºi cu ridi-care hidraulicã, cu 3 – 25 locuri deparcare pe sistem, pentru diferitelungimi, înãlþimi ºi lãþimi de autotu-risme, în varianta subteranã, supra-teranã sau combinatã. Comandaacþionãrii este centralizatã.

3. Sisteme automatizate de par-care tip Levelparker (foto 1) cu 1– 5niveluri de parcare în 2 – 5 rânduriparalele, cu translaþie ºi ridicareelectromecanicã, cu 6 – 480 locuri deparcare pe sistem, pentru diferite

Sisteme de parcare autoSOLUÞII OPTIME

PENTRU UTILIZAREA SPAÞIULUI

Foto 1: Levelparker

Foto 2: Parksafe

PARTENER


lungimi ºi lãþimi de autoturisme, învarianta subteranã.

4. Sisteme automatizate de par-care tip Parksafe (foto 2) cu 3 – 23niveluri de parcare, cu acþionareelectromecanicã, cu 4 – 44 locuri deparcare pe sistem, pentru diferitelungimi, înãlþimi ºi lãþimi de autotu-risme, în varianta subteranã, suprate-ranã sau combinatã.

5. Sisteme automatizate de par-care tip Multiparker (foto 3) cu 1 – 20niveluri de parcare, cu acþionareelectromecanicã, cu 6 – 320 locuri deparcare pe sistem, pentru diferitelungimi, înãlþimi ºi lãþimi de autotu-risme, în varianta subteranã, supra-teranã sau combinatã. Asigurãmimportul, montajul, punerea în funcþi-une a sistemelor de parcare, obþi-nerea autorizaþiei de funcþionare,eliberatã de cãtre ISCIR, service înperioada garanþiei ºi postgaranþiei ºiconsultanþã calificatã, inclusiv temede proiectare pentru coordonarea

proiectelor de execuþie ale lucrãrilorde plan general – rezistenþã – arhitec-turã – instalaþii hidrotehnice-termo-tehnice-electrice aferente parcãrilor.

Având o experienþã de 15 ani îndomeniul instalaþiilor de ridicat ºi oreþea de puncte de lucru cu acoperire

naþionalã, compania ELMAS vã oferãun pachet complet de produse ºisoluþii din sfera sistemelor logistice.

Detalii suplimentare despre pro-dusele WÖHR puteþi obþine accesândunul dintre site-urile: www.woehr.deºi www.sistemeparcare.ro.

Foto 3: Multiparker


Principala temã abordatã a fostproducþia concomitentã de curentelectric ºi energie termicã în sistemdescentralizat, cu ajutorul blocurilorde cogenerare produse de DEUTZPOWER SYSTEMS, un sistem eficientdatorat recuperãrii energiei termice,obþinutã de pe urma producþiei deenergie electricã, realizând emisiireduse de CO2 faþã de sistemulconvenþional. Toate acestea se pottransforma în avantaje financiare princomercializarea „Certificatelor deMediu”.

De asemenea, sistemele decogenerare sunt ideale pentru redu-cerea pierderilor de energie termicãdin reþelele existente de transport, osoluþie fiind deja avansatã, ºi anumemodernizarea punctelor termice dincartierele care se aflã la capãtulacestor tronsoane, echipându-le cublocuri noi de puteri mai mici. Astfel,nu numai cã sunt eliminate pierderilede pe reþea, dar se atinge un grad maimare de eficienþã prin producereasimultanã de energie electricã ºitermicã, folosind drept combustibil

g a z u l natural saumotorina!

Aºadar, în condiþiilescumpirii continue apreþului materiilor primeºi a carburanþilor, uti-lizarea de soluþii necon-venþionale de producereatât a energiei electrice,cât º i te rmice estevitalã.

Pentru a putea demonstra utili-tatea ºi eficienþa acestor sisteme,firma German Power Systems aredeja instalat ºi pus în funcþiune unastfel de sistem care produce 20 kWelectrici, respectiv 38 kW termicicare funcþioneazã pe gaz natural ºistã la dispoziþia tuturor celor interesaþi.

În cuvântul sãu, domnul NorbertMueller, reprezentantul pentru EuropaCentralã ºi de Est al firmei DeutzPower Systems din Mannheim, afãcut o scurtã prezentare a firmeiDeutz ºi a sistemelor de cogenerare.

Având ca fondatori pe N.A. Otto ºiE. Langen, K. Benz ºi G. Daimler,W. Maybach ºi Ettore Bugatti, firmaDeutz are o istorie care dateazãdin 1864.

Atât tradiþia, cât ºi flexibilitatea în

„croirea” blocurilor de cogenerare,

pentru fiecare client în parte, au fãcut

ca Deutz Power Systeems sã aibã

instalate în anul 2004 sisteme de

cogenerare care folosesc drept com-

bustibil gazul natural sau biogaz,

aproximativ 300 MW în întreaga

lume. Clienþii þintã ai unor asemenea

blocuri de cogenerare sunt cei care

au un necesar constant de energie ter-

micã ºi electricã pe parcursul anului:

hotelurile, spitalele, spaþiile de agre-

ment (piscine, bazine sportive etc.),

spaþiile industriale (unde este necesar

aburul tehnologic) etc.

Producerea simultanã de curent

electric ºi energie termicã, cu un grad

ridicat de eficienþã, este atuul princi-

pal al sistemelor de cogenerare.

În România, sunt instalate deja

3 motoare termice Deutz însumând

4,5 MW, care alimenteazã cu energie

electricã ºi termicã populaþia din

oraºul Cluj.

Sisteme de cogenerareÎn ultima vreme La Timiºoara, Sibiu, Braºov ºi Târgu-Mureº au avut loc seminare de prezentare a firmmei

GERMAN POWER SYSTEMS, reprezentant în România al producãtorului de sisteme de cogenerareDEUTZ POOWER SYSTEMS GmbH & Co. Kg din Mannheim Germania.

Partenerii locali au facilitat întâlnirea specialiººtilor din Germania cu firmele de proiectare din zonele respective, cureprezentanþi ai companiilor llocale de termoficare, ai firmelor de instalaþii ºi construcþii, cadre universitare etc.

Domnii Volkeer Rinke – German Power Systems, Josef Raschke – German Power Systems, Norbert Mueller – DeutzPower Systems ºi Radu Þurcan – German Power Systems, au fãcut o prezentare a intenþiilor firmei cu parteneerii locali.


De ce ?

1. SSIGURANÞA EESTE PPE PPRIMUL LLOCMicrocentralele Vaillant sunt dotate cu cele mai multe

elemente de siguranþã care nu numai cã feresc clientulfinal de accidente nedorite, dar prelungesc ºi îmbunã-tãþesc viaþa aparatului. Printre acestea se numãrã:

douã microprocesoare ce funcþioneazã în paralel,verificând simultan starea de funcþionare a aparatului dvs.O eventualã avarie nu va putea trece de ambele micro-procesoare.

Electrod dublu de aprinderePentru o aprindere sigurã aparatele Vaillant sunt pre-

vãzute cu doi electrozi de aprindere, astfel încât scânteiasã se formeze în poziþia corectã, eliminându-se posibili-tatea apariþiei acumulãrilor periculoase de gaze.

Transformator de ionizareIndiferent dacã apar variaþii ale tensiunii sau chiar

dacã se inverseazã faza cu nulul, citirea avariei la lipsa degaz se va realiza fãrã probleme.

Protecþia la îngheþPentru un consum minim, în perioadele în care sunteþi

plecaþi, centrala va funcþiona numai pentru a menþine otemperaturã de 5 0C.

Limitatorul de temperaturã de siguranþã, protecþia lalipsa de apã sunt funcþii de siguranþã obligatorii, cerute denormele europene.

Prin intermediul vasului de expansiune ºi al supapeide siguranþã, în instalaþia de încãlzire se va pãstra o pre-siune constantã, presiunea maximã admisã fiind de 3 bari.

Toate aparatele Vaillant trec prin numeroase faze deverificare în condiþii normale de funcþionare, racordate lagaz ºi apã înainte de a ieºi pe poarta fabricii, fapt ce îlputeþi demonstra prin urmele lãsate de flacãrã pe camerade ardere ºi prin apa din aparate.

2. PPERFORMANÞE TTEHNICEVariante PRO – cea mai iubitã centralã în România

Identificarea funcþiilor aparatului se face prin ºapteleduri – un numãr net superior centralelor prezente pepiaþã, în scopul de a diagnostica cât mai precis stareaaparatului.

Debitul minim de apã caldã menajerã de 1,5 l/minla temperatura constantã a apei calde.

Radu ÞURCAN – director comercial HORNOFF TRADE CONSULT

Cum am putut observa toþi, în anul 2005, piaþa de termice din România a început sã se profesionalizeeze.Atât clienþii finali – utilizatorii centralelor termice – cât ºi firmele ce comercializeazã ºi ooferã service pentru acesteproduse au început sã punã din ce în ce mai mult accent pe calitatea proddusului ºi a serviciilor oferite de furnizor.

Pentru firma Hornoff Trade Consult, unicul importator VVaillant în România, dezvoltarea pieþei înseamnã o evoluþiepozitivã a numãrului de utilizatori Vailllant.

Atât suportul tehnic ºi comercial, cât ºi calitatea produsului determinã creºterea numãrului dde clienþi care se intere-seazã de produsele Vaillant ºi a tot mai multor firme de service sau vânzaare care se implicã într-o colaborare cu noi.

Principalele puncte care vã ajutã sã justificaþi “Cea mmai buna cãldurã” le-am sintetizat ºi vi le prezentãm în continuare.


Presiunea minimã la care aparatulfuncþioneazã pentru producerea apeicalde menajere este de numai 0,15 bari.În concluzie: dacã avem apã rece, avemºi apã caldã!

Aprinderea electronicã cu ajutorula doi electrozi. De ce Vaillant foloseºtedoi electrozi ºi nu unul singur? Pentru aelimina posibilitatea ca scânteia pro-dusã sã nu întâlneascã gazul, astfelajungându-se la acumulãri de gaz încamera de ardere. În plus, ca elementde siguranþã, centralele Vaillant suntprevãzute cu un al treilea electrod careare menirea de supraveghere a flãcãrii.

Placa electronicã: Vaillant esteprintre puþinii producãtori carerealizeazã în fabrica proprie ºi placaelectronicã.

Variaþiile de presiune ale com-bustibilului, mai ales în perioadele reci,nu influenþeazã funcþionarea aparatului.

Setul de livrare conþine toateaccesoriile necesare punerii în funcþi-une în cele mai bune condiþ i i acentralei Vaillant, fãrã necesitateaachiziþionãrii separate a altor produse.

Variantele PLUS includ, pe lângãavantajele menþionate mai sus, ºi urmã-toarele:

Funcþia de pornire la cald: spre deosebire de altemodele prezente pe piaþã, la aceastã variantã timpul deaºteptare pentru obþinerea de apã caldã menajerã estesubstanþial redus;

Trebuie adãugat cã variantele de 24 ºi 28 kW suntprevãzute cu un schimbãtor secundar de cãldurã formatdin 20 de plãci, ceea ce conduce la îmbunãtãþirearandamentului. Aceste aparate au fost catalogate cacentrale cu un confort de 3 stele la apa caldã menajerã;

Display-ul mare vã oferã posibilitatea setãrii ºivizualizãrii exacte a stãrii de funcþionare a aparatului;

By-pass-ul automat oferã posibilitatea dotãrii ºireglãrii cu robinete termostatate a radiatoarelor dininstalaþia de încãlzire.

Variantele Aqua Confort au fost create pentru clienþiicare îºi doresc un confort de apã caldã menajerã maimare. Acestea înglobeazã toate performanþele tehnice demai sus, fiind dotate pentru realizarea acestui confortsporit de apã caldã menajerã cu un vas de acumularede 20 litri.

3. TTRADIÞIESe ºtie foarte bine cã experienþa te face mai bun.

Vaillant are o experienþã de 135 de ani.

4. IINOVAÞIEPrimul Geyser a fost inventat de Vaillant. De aici a

început totul. Vaillant ºtie cã, fãrã o dezvoltare ºi per-fecþionare continuã, nu poate rãmâne primul. Din aceastãcauzã, cel mai important departament din cadrul firmei

Vaillant este cel de Cercetare ºi Dezvoltare. Proiecte maride cercetare ale UE au fost atribuite firmei Vaillant.

5. PPROFESIONALISM

Vaillant este specializat pe încãlzirea individualã cuputeri cuprinse între 12 ºi 390 kW. Creativitatea ºi întregknow-how-ul specialiºtilor de la Vaillant se concentreazãnumai asupra acestui domeniu pentru cã numai aºa poþi ficel mai bun.

Profesionist înseamnã sã fii cel mai bun în domeniul tãu!

6. GGAMA DDE PPRODUSE

Datoritã orientãrii cãtre client, Vaillant a creat cea mailargã gamã de centrale murale. Orice client poate gãsiprodusul care i se potriveºte!

Sperãm ca aceste 6 puncte sã vã convingã sã optaþipentru „Cea mai bunã cãldurã“!

Informaþii suplimentare la HTC – Hornoff Trade Consult,Tel.: 021-350.23.35, 37; E-mail: [email protected].

Importator unic Vaillant pentru România ºi reþeauanaþionalã de distribuitori autorizaþi.

Detalii pee www.vaillant.ro.


AquaPUR – rezervorul tãu de sãnãtate

Caracteristicile antimicrobiene aleargintului sunt cunoscute din antichi-tate, el fiind folosit pentru pãstrarea însiguranþã a apei potabile. Argintulreprezintã un metal care apare înnaturã, fiind o alternativã viabilã laproduºii chimici de sintezã. În prezent,spectrul de aplicabilitate al argintuluis-a extins în domenii dintre cele maidiverse, cum ar fi: obiecte de uz cas-nic, igienã personalã, ambalaje ali-mentare, confecþii, medicinã etc.,pentru a conferi caracteristici bactericide.Argintul previne îmbolnãvirile cauzatede microorganisme al cãror mediu dedezvoltare este apa sau mediile umede.AquaPUR se deosebeºte prin struc-tura triplustrat a peretelui:

stratul exterior, de culoare albã,este realizat din polietilenã de joasãdensitate;

stratul intermediar, din polieti-lenã expandatã, are rol anticondens;

stratul din interior, realizat prinintroducerea unui agent bactericidanorganic (biocid) în materia primã,are rolul de inhibare a dezvoltãriibacteriilor, ciupercilor ºi algelor.

Studiile de laborator, efectuate laHygiene-Institut des Ruhrgebiets(Germania) ºi la Institutul Cantacuzino(România), atestã reducerea cu 99,5%a culturilor de Staphylococcus Aureus,Salmonella Typhimurium, EscherichiaColi, Legionella Pneumophia ºiPseudomonas Aeruginosa, în primele24 ore de la contactul dintre rezer-vorul AquaPUR ºi mediul depozitat.Dupã 48 ore de la producerea acestuicontact, are loc inhibarea completãa dezvoltãrii microorganismelor,îmbunãtãþind potabilitatea mediuluidepozitat.

Tehnologia este sigurã, eficientã ºieste activã pe toatã durata de exploa-tare a produsului.

MECANISMUL DDE AACÞIUNE CCUPRINDE

URMÃTOARELE EETAPE:

stratul activ este expus mediuluide imersie la interfaþa cu lichidul;

ionii Ag+ difuzeazã în mediul deimersie;

gradientul de concentraþie creºteºi se stabileºte echilibrul la un nivelde circa 20 30 pãrþi per milion (ppm);

dezvoltarea microorganismeloreste inhibatã;

ionii Ag+ sunt eliberaþi pemãsurã ce se consumã. Concentraþiade echilibru se atinge dupã cca24 48 ore, în funcþie de cantitatea delichid. Tehnologia este complet sigurã,concentraþia fiind extrem de scãzutã.

AVANTAJELE

REZERVORULUI AAQUAPUR

inhibã dezvoltarea microorga-nismelor ºi menþine potabilitatea apeipe termen lung;

are un spectru larg de acþiuneasupra microorganismelor (peste 25 detipuri de bacterii, alge, ciuperci etc);

utilizabil pentru o gamã largã defluide care pot fi pãstrate;

este non-toxic, non-iritant ºinon-alergic;

nu necesitã utilizarea dezin-fectanþilor sau acþiuni de curãþareperiodicã;

nu schimbã calitãþile organolep-tice ale fluidului pãstrat;

tehnologia este activã pe toatãdurata de exploatare a produsului;

nu are impact asupra mediuluiînconjurãtor;

prezintã diversitate dimensionalã;se adapteazã la configuraþii vari-

ate ale spaþiului de amplasare;grad redus de ocupare a spaþiu-

lui, având o amprentã minimã la sol,de 680x680 mm;

extinderea capacitãþii de sto-care, prin montarea rezervoarelor subformã de baterii;

gamã completã de accesorii –rezervorul se comercializeazã împre-unã cu sistemul de racordare necesar;

transport, depozitare ºi punereîn operã simple – rezervorul prezintãun cordon de manipulare, pentru omanevrare simplã.

Rezervoarele AquaPUR sunt reali-zate în douã variante de prezentare:rezervoare rectangulare, având capa-citãþi de 300, 500 ºi 750 litri ºirezervoare cilindrice verticale, avândcapacitatea de 500 litri. Rezervoarelerectangulare pot fi racordate subformã de baterii, având capacitãþi de1.500, 2.250 ºi 3.000 litri, în structuradoritã. VALROM pune la dispoziþietubulatura ºi fitingurile necesareracordãrii rezervoarelor.

AquaPUR nu permite depozitareacombustibililor, a substanþelor chimiceagresive sau a produselor pentru carese doreºte acceptarea proceselor defermentare naturalã sau indusã (vin,must, murãturi etc). VALROM reco-mandã utilizarea rezervoarelor Aqua-PUR la presiuni atmosferice ºi latemperaturi cuprinse între -20 ºi 50 0C.

AquaPUR, inovaþia dezvoltatã de cãtre VALROM INDUSTRIE, reprezintã o clasã specialã de rezervoare, ccare uti-lizeazã tehnologia Valsept ºi care, datoritã structurii materialului folosit în procesul dee confecþionare, permite pãstrareape termen îndelungat a apei potabile/uleiului/laptelui, menþine ºii îmbunãtãþeºte potabilitatea fluidului, prin inhibareadezvoltãrii microorganismelor. Rezervorul AquuaPUR poate fi utilizat ºi ca vas tampon, în componenþa sistemelor dealimentare cu apã rece. AquaPURR reprezintã un produs antimicrobian, având la bazã ioni de argint, care inhibãdezvoltarea bacteriillor, a ciupercilor, algelor, mucegaiurilor etc., ce se dezvoltã în lichidul depozitat.


Surse alternative de producerea energiei termice

CAZANE ELECTRICE ªI PE COMBUSTIBIL SOLID

EU-RO INSTALAÞII SA doreºte ca,prin prezentarea acestor game deproduse, sã vinã ºi în ajutorul celorcare, din diferite motive de naturãlegislativã sau administrativã, nu potsã asigure un confort termic imobilu-lui în care locuiesc sau în care îºidesfãºoarã activitatea de zi cu zi.

Fiind uºor de exploatat ºiîntreþinut, sistemul de încãlzireechipat cu centrale electrice este dedeparte soluþia cea mai la îndemânãpentru utilizatorul final. Beneficiindde elemente de automatizare din ceîn ce mai complexe (relee desemnalizare, termostate de siguranþã,presostate), centralele electrice asigurãun înalt grad de confort ºi siguranþã înexploatare. Datoritã faptului cãreþeaua de alimentare cu energieelectricã este larg rãspânditã, iarpreþul curentului electric este maimic în comparaþie cu ceilalþi com-bustibili, centrala electricã estesoluþia optimã pentru asigurarea con-fortului termic.

Din punctul de vedere al pro-tecþiei mediului, putem spune cãacest tip de aparat este în totalitateecologic, neproducând emisii denoxe în atmosferã. Întrucât nu nece-sitã aer de combustie ºi nici coº defum pentru evacuarea gazelor deardere, centrala electricã poate fimontatã în absolut orice încãpere aunui imobil, neavând nevoie sãrespecte o seamã de cerinþe de sigu-ranþã ºi exploatare obligatorii la altetipuri de aparate.

Înaltul grad de fiabilitate al ele-mentelor componente face careglajul cazanelor electrice sã fie sim-plu, timpul de reacþie rapid ºi eficient,iar cuplarea gradualã a puterii per-mite evitarea suprasolicitãrii reþeleielectrice.

Tabloul de comandã, bloculhidraulic încorporat ºi unitatea elec-tronicã asigurã o fiabilitate îndelun-gatã în condiþii de maximã siguranþã.

Pentru zonele unde nici reþeauade alimentare cu energie electricã ºinici cea de gaze naturale nu suntdisponibile, EU-RO INSTALAÞII SA

vã recomandã utilizarea cazanelor pecombustibil solid – atât cele cu tirajnatural, cât ºi cele cu funcþionare pegazeificare.

Din punctul de vedere al ele-mentelor de siguranþã ºi comandã,cazanele pe combustibil solidfuncþionând pe principiul gazeificãriisunt asemãnãtoare cu centralele elec-trice, fiind echipate cu termostat degaze arse care serveºte la decuplareaventilatorului dupã arderea com-bustibilului, cu termostat de reglajagent termic ºi cu termostat de sigu-ranþã care serveºte ca protecþie acazanului împotriva supraîncãlzirii,în cazul defectãrii termostatului dereglaj, sau ca semnalizare a depãºiriitemperaturii critice.

Arderea pe principiul gazeificãriise realizeazã la temperaturi ridicate,rezultând un consum de combustibilmai scãzut ºi o funcþionare mai eco-logicã, la randamente de peste80%–85 %.

Un alt avantaj al unui asemeneatip de cazan este cã, în urma arderii,

Centralele electrice ºi cazanele pe combustibil solid sunt variantele tot mai frecvente de înlocuiree saucompletare în instalaþiile termice care funcþioneazã cu motorinã sau gaze naturale. Oricare dinttre soluþii poategaranta un confort termic ridicat ºi o exploatare în condiþii de maximã siguranþã.


rezultã o cantitate micã de cenuºã,curãþirea fãcându-se la un interval de3 pânã la 7 zile. Se obþine astfel unt imp câ t ma i î nde lunga t defuncþionare al cazanului la sarcinãmaximã.

Combustibilul folosit poate fi lem-nul, atât în starea sa brutã, cât ºi subformã de brichete, dar ºi cãrbunele,cocsul ºi produsele derivate, inclusivdeºeurile de lemn.

Fiind realizate din fontã sau oþel,în cazul celor cu funcþionare pegazeificare, cazanele pe combustibilsolid au o duratã de viaþã mare, iarpreþul lor, în comparaþie cu al altortipuri de echipamente de încãlzire,este cu mult mai mic, acest aspecttransformându-le în opþiunea numãrul 1la alegerea unui sistem de încãlzire.

Pentru a veni în sprijinul dum-neavoastrã în completarea ofertei decazane pe combustibil solid, EU - ROINSTALAÞII s-a specializat în pro-ducerea, comercializarea ºi montareaunei largi game de coºuri de fum, atâtdin aluminiu, cât ºi din inox,necesare exploatãrii în condiþii desiguranþã ºi randament maxim.

EU-RO INSTALAÞII, firmã cu oexperienþã de 11 ani în realizarea deinstalaþii de încãlzire, sanitare ºiventilaþii – în domeniul casnic ºiindustrial – vã stã la dispoziþie prinspecialiºtii sãi, atât pentru deter-minarea echipamentului cât ºi a tipuluide instalaþie potrivit pentru spaþiuldumneavoastrã.

Preocuparea noastrã de zi cu zieste livrarea la timp a unui produscare se potriveºte cerinþelor clientuluiºi este de calitate superioarã.

SC EU-RO INSTALAÞII SA Intrarea Hotarului nr. 1, sector 6, Bucureºti

Tel.: 021/317.27.68021/317.277.69021/430.18.850722-575.260

[email protected]


Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii din IaºiATESTAREA AUDITORILOR ENERGETICI ÎN CONSTRUCÞII

prof. dr. ing. A. RADU, prof. dr. ing. T. MATEESCU

OBIECTUL AAUDITULUI EENERGETIC

Sub denumirea generalã de auditenergetic se înþeleg etapele distincte,dar deplin corelate care se desfãºoarãsuccesiv:

expertiza termicã (denumitã înþãrile francofone diagnostic termic).Este elementul de bazã prin care seprezintã anatomia elementelor deconstrucþii ºi a sistemului de insta-laþii-echipamente în stadiul actual alunei clãdiri existente, cu toate carac-teristicile geometrice ºi termotehnice,inclusiv bilanþul energetic anual încondiþii convenþionale de calculclimã, nivel de confort, regim de uti-lizare, totul referitor la necesarul deenergie finalã în starea actualã;

certificatul energetic prin carese prezintã sintetic rezultatele exper-tizei tehnice ºi încadrarea într-o clasãde eficienþã energeticã (labelizare).Certificatul energetic va trebui sãincludã cuantumul emisiilor de gazecu efect de serã (GES) ºi probabilnivelul altor nocivitãþi de luat în con-siderare, care au legãturã cu eficienti-zarea energeticã;

recomandãrile de eficientizarereferitoare la protecþia termicã,

sursele de energie, instalaþiile ºiechipamentele din clãdire, regimulde exploatare. Aceastã ultimã parte aauditului energetic trebuie sã stea labaza proiectului de modernizare ºi sãaibã în vedere cele mai noi posibilitãþiexistente. Specialiºtii care întocmescrecomandãrile de eficientizare ener-geticã trebuie sã analizeze toateconsecinþele mãsurilor pe care le reco-mandã (risc de condens, depãºirea capa-citãþii portante, posibilitatea inspectãriiacesteia dupã un eventual seism, fur-tunã sau inundaþie, modalitãþile deîntreþinere ulterioarã ºi de reparaþiicapitale, asigurarea unui nivel deigienã-confort corespunzãtor.

Astfel, auditul energetic este ooperaþie complexã de mare impor-tanþã pentru îndeplinirea planuluistrategic naþional, prin care seurmãreºte eficienþa energeticã aclãdirilor civile. Desigur, fiind o etapãnecesarã, auditul energetic nu este ºisuficient deoarece nimic nu se poaterealiza fãrã fonduri de investiþii ºi fãrãun climat civic favorabil din parteapopulaþiei încã puþin educatã înaceastã direcþie. Deocamdatã, când

se cumpãrã un apartament sau oclãdire atenþia se îndreaptã asupraamplasamentului, a structurii derezistenþã, vechimii, funcþionalitãþii,finisajelor, esteticii ºi sursei deîncãlzire, dar foarte puþin asupra efi-cienþei energetice a imobiluluirespectiv. Agenþiile imobiliare nici numenþioneazã acest aspect. Este o situ-aþie care trebuie sã se schimbe.

Pentru a face faþã acestor cerinþe,ministerul de resort a adoptat unregulament de atestare a auditorilorenergetici pentru construcþii ºi,respectiv, pentru instalaþiile din clãdiricivile. Recunoscând faptul cã auditulenergetic este o activitate de strictãspecialitate, examenul de atestare afost organizat la universitãþile tehnicepe lângã facultãþile cu profil de con-strucþii ºi instalaþii. Comisiile formatedin cadre didactice pot include ºispecialiºti din producþie sau cercetareºi proiectare cu experienþã în domeniu.

Cadrul general al reglementãrilora fost stabilit de minister, de AsociaþiaInginerilor de Instalaþii, precum ºi denou înfiinþata Asociaþie a AuditorilorEnergetici, în primã etapã fãrã con-sultarea universitãþilor tehnice dinprovincie.

Numeroase considerente (preþul crescând al combustibililor fosili, situaþia economicã la nivelul þãrrii care trebuiesã importe petrol ºi gaze naturale, presiunea asupra bugetului familiilor, epuizareaa resurselor naturale, fenomenul deserã planetar care a luat proporþii îngrijorãtoare ºi racordarea la mãsurile adoptate de Uniunea Europeanã) situeazãeficientizarea energeticã a clãdirilor civile (rrezidenþiale ºi din sectorul terþiar) în centrul preocupãrilor guvernamentale.Vizând trecerea de la principiile generale privind dezvoltarea durabilã ºi rezultatele cercetãrilor desfãºurate pe planmoondial, la transpunerea lor în practicã – legislaþia recentã ºi o serie de reglementãri tehnice au caa obiect:

reguli de proiectare pentru clãdirile noi ºi pentru modernizarea (reabilitarea fondului construit exiistent, corelatecu ansamblul exigenþelor esenþiale de calitate (A,B,C,D,E,F);

modalitãþi de caracterizare a eficienþei energetice a clãdirilor, la fel cu orice alt produs industriial astfel încât sãexiste un criteriu principal util în tranzacþiile pe piaþa liberã;

stabilirea unor soluþii optime de modernizare adaptate specificului din România (climã, seismicitate,, tipuri destructuri, nivel de trai ºi de educaþie, sistem energetic naþional ºi încã altele).



PREGÃTIREA CCANDIDAÞILOR

În centrele universitare dinBucureºti, Cluj-Napoca, Iaºi ºiTimiºoara au fost organizate cursuride pregãtire ºi se desfãºoarã forme deaprofundare prin masterat ºi doctorat.

Cursurile de pregãtire þin seamade faptul cã lucrãrile de audit ener-getic presupun mai multe condiþiipreliminare.

a. Baze cunoaºterea aprofundatã a

analizei fenomenelor specifice detransfer de masã ºi cãldurã (ter-motehnicã ºi higrotermicã) în ele-mentele de construcþii cu spaþiileaferente ºi în instalaþiile ºi echipa-mentele din clãdiri;

cunoaºterea alcãtuirii elemen-telor de construcþii ºi a celor deinstalaþii-echipamente, rãspunzândansamblului exigenþelor de calitateA,B,C,,D,E,F;

înþelegerea corectã a princi-piilor dezvoltãrii durabile, în parteacare se referã la energie, la trecereade la perioada surselor fosile ieftine,dar poluante, epuizabile ºi nerege-nerabile la o alta în care preocupareapentru economia de energie ºi valori-ficarea surselor curate, regenerabilesã fie dominantã.

b. ReglementãriUn auditor ar trebui sã cunoascã

actele legislative, reglementãriletehnice, ghidurile ºi alte numeroasedocumente elaborate în serie de cãtreINCERC, IPCT ºi alte instituþii centralela care se adaugã un numãr foartemare de standarde ISO ºi normeeuropene (EN) în curs de însuºire.Este un efort considerabil cu carepuþini reuºesc sã fie la curent într-operioadã atât de scurtã ºi fãrã posibi-litatea de a dispune de majoritateaacestor materiale pentru a le studia.Din ansamblul reglementãrilor se disting:

normativele seriei C107 careprezintã detaliat regulile de calculhigrotermic pentru proiectarea con-strucþiilor (autor IPCT, dr. ing. MihaelaGeorgescu ºi colaboratori);

normativele seriei NP 47, 48, 49care stabilesc regulile de caracteri-zare a clãdirilor, elementelor de con-strucþii ºi a celor de instalaþii (autorINCERC, dr. ing. Dan Constantinescuºi colaboratori).

Potrivit opiniei generale, acesteadin urmã sunt excesiv de complicate,þinând seama cã o rafinare prea marea calculelor bazate pe metode deter-ministe ºi în regim staþionar (în timpce fenomenele reale au caracter pro-nunþat aleatoriu ºi nestaþionar) nu sejustificã pentru scopul urmãrit. Dupãexemplul occidental, sunt necesaremetode de analizã simplificate, astfelîncât auditul pentru o clãdire sã nuechivaleze cu o cercetare ºtiinþificãinutilã în practicã.

EXAMENUL DDE AATESTARE

În concordanþã cu ordinul MTCTexamenul a fost organizat la UT Iaºide cãtre douã comisii distincte,fiecare având ºapte membri.

Cele douã comisii s-au consultatîn prealabil ºi pe parcurs ºi au ajunsla metodologii de lucru similare, fiindde acord cã examinarea nu poateavea loc în comun ºi nu poate da locla calitatea de auditor pentru con-strucþii ºi instalaþii decât dacã solici-tantul se prezintã ºi susþine ambeleexamene.

Prima parte a examenului a fostuna de elemente de bazã simple,privind termotehnica ºi higrotermicaîn construcþii, de tip test grilã. Niciuncandidat nu s-a prezentat cu o lucrarede audit întocmitã în prealabil. Astfel,a fost necesar sã li se cearã una îninterval de douã ore, având la dispo-ziþie toate datele iniþiale necesare ºilibertatea de a folosi reglementãriletehnice în vigoare. S-a discutat cufiecare candidat asupra lucrãriiîntocmite, întrebãrile fiind puse suc-cesiv de toþi membrii comisiei, calcu-lându-se media la aceastã etapã.

Au fost admiºi 4 auditori pentruconstrucþii (2 gradul I ºi 2 gradul II) ºi3 pentru instalaþii (2 gradul I ºi 1gradul II).

CONCLUZIILE PPRIMULUI EEXAMEN

DE AATESTARE

Din examenul desfãºurat au rezul-tat urmãtoarele concluzii generale:

clãdirile sunt sisteme complexecompuse din subsisteme de con-strucþii, respectiv instalaþii ºi echipa-mente care contribuie în comun laeficienþa energeticã de ansamblu, darcare sunt alcãtuite ºi funcþioneazãdiferit, ceea ce face ca ºi pregãtireauniversitarã de specialitate sã aibãtotdeauna loc separat. Auditul pre-supune existenþa a doi specialiºti caretrebuie sã colaboreze pe baza uneiînþelegeri prealabile;

candidaþii au dovedit pregãtireteoreticã mediocrã, reflectând impor-tanþa redusã care se acorda în trecutproblemelor economiei de energie.Pânã acum, arhitecþii fixau formaclãdirii, distribuþia ºi alcãtuirea gene-ralã a elementelor de construcþii,inginerii constructori dimensionaustructura de rezistenþã ºi fãceau anu-mite verificãri higrotermice referi-toare la igienã - confort - durabilitate,iar inginerii de instalaþii prevedeauinstalaþiile necesare pentru utilizareacorespunzãtoare a clãdirii (încãlzire,instalaþii sanitare, iluminare etc).Noþiunile de energie primarã, secun-darã ºi finalã, utilizarea sistemuluiinternaþional de unitãþi, definireamãrimilor termotehnice de bazã, ca ºiprincipiile dezvoltãrii durabile nuau devenit încã familiare, fãrã amai menþiona utilizarea surselorregenerabile;

sunt necesare: o pregãtire maibunã sub forma cursurilor introduc-tive orientative de câteva zile, exis-tenþa manualelor de pregãtireindividualã sintetice, având problemerezolvate ºi, în final, seminarii deaprofundare a ansamblului cunoºtin-þelor necesare pentru audit;

candidaþii trebuie sã fie într-ade-vãr preocupaþi de problematicã ºi sãcaute sã fie la curent cu evoluþiarapidã a tehnologiilor, folosirea pro-gramelor de calcul specializate ºiconsultarea revistelor de specialitate.


SISTEME DE DRENAJ AL APELOR DE SUPRAFAÞÃCaptarea ºi evacuarea apelor superficiale obþinute din precipi-

taþii meteorice sau din lucrãri induustriale ºi agricole au constituitmereu o prioritate în activitatea omului. Aceste necesitãþi, în ulltimiiani, au fost mãrite în mod clar din cauza schimbãrilor climatice ºimorfologice în teritoriu ((exemplu: calamitãþile anului 2005).

MUFLE Drain este soluþia idealã cerutã de proiectanþi,deoarece combinã caracteristici tehnice, practice ºi economicepentru punerea în operã, care este indispensabbilã pentru instalatori.MUFLE spa, producãtor italian al produselor de drenaj al apelor desuprafaþãã, deþine o gamã vastã de produse pentru a drena apelepluviale ºi a consolida locurile cu situaþii pproblematice la dren.

MUFLE Drain dispune de mai multe sisteme de drenaj, cum ar fi:Drenajul punctual – compus din capace ºi grãtare de

canalizare cu ramã din fontã nodularã 500–7 de la dimensiunileminime de 300 x 300 mm pânã la 850 x 850 mm. Exemplu: seriaOMEGA în clasa D 400, 850 x 850 cu 600 dispune de uneleopþiuni: garniturã antizgomot, greutate de numai 57 kg, balamaºi un sistem de încuietoare cu cheie a capacului (cheie specialãantifurt) mai sigur decât cele obiºnuite.

Drenajul liniar – compus din rigole ºi grãtare rezistentepentru toate clasele de greutate potrivit încãrcãturii, conformnormativelor în vigoare (A15, B125, C250, D400, E600, F900).Rigola realizatã din HD–PE (polietilenã de înaltã densitate) rezis-tentã la lovituri ºi salturi termice, conservã aceleaºi caracteristicide robusteþe ºi elasticitate de la -500 0C pânã la +1000 0C.Inatacabilã de cãtre agenþii chimici ºi atmosferici, HD–PE rezistãperfect la o vastã gamã de acizi, sãruri ºi baze, uleiuri mineraleºi petrol. Rigola MUFLE Drain poate fi instalatã cu siguranþã îninstalaþii chimice, staþii de service sau sãli de lucru, drumuri cuun ridicat uz de sãruri antiîngheþ. În toate situaþiile este necesarca substanþele chimice sã nu poatã compromite structura ºi efi-cienþa sistemului de drenaj.

Suprafaþa netedã ºi impermeabilã favorizeazã scurgereaapei, nu permite formarea depunerilor. Rigola MUFLE Drainpoate fi folositã în sectoarele industriei alimentare ºi, de aseme-nea, în restaurante. Este un sistem practic, de cuplare rapidãîntre rigole, prevãzut cu nut ºi feder.

Este avantajos de transportat ºi montat, instalarea rigolelor nunecesitã folosirea unor unelte speciale, ieºirile de conectare pre-instalate pentru evacuare favorizeazã conectarea simplã ºirapidã în reþelele de canalizare.

Drenajul din oþel inox – gama de cãmine ºi rigole decolectare a mãrcii ASVOX este realizatã în întregime din oþelinox AISI 304, fiind în mãsurã sã satisfacã toate exigenþele înmaterie de rezistenþã mecanicã, chimicã ºi termicã. Calitateasistemelor noastre de drenaj în totalitate inspecþionabile satisfacecaracteristicile de curãþenie ºi igienã, în conformitate cu norma-tivele comunitar europeene.

Linia ASVOX este compusã din sifoane pietonale ºi caro-sabile, rigole cu fisurã ºi grãtare necesare sectoarelor agro-ali-mentare, în abatoare, spitale, laboratoare, industria chimicã ºifarmaceuticã, oriunde este necesar drenajul unor cantitãþi maride apã în timp record.

SISTEME DDE AACOPERIREA BBORDURILOR DDE PPISCINE –– TTWIN

Grãtare pentru piscinã realizate din PP–TPE, disponibile în toateculorile, (bimaterie: plastic + cauciuc) o mai bunã aderenþã.

Modele:Onda curbabil, rectiliniu, ranfortat pentru colþar de 900;ªah curbabil, rectiliniu, ranfortat pentru colþar de 900

Lungime: 500 mm;Lãþime Onda: 150 – 200–250–300 mm;Lãrgime ªah: 150–200–250–330 mm;Înãlþime: 20–25–30–35 mm.

Angajaþii firmei noastreformeazã o echipã de pro-fesioniºti ce vor reprezentaun real sprijin în atingereaobiectivelor pe care vi lepropuneþi. Echipa noastrãoferã consultanþã dinprimele faze de proiectarepânã la punerea în operã aproduselor, succedându-secu un raport de asistenþã.

Reprezentant oficial în România SC Gimani & MufleTel.: 0726-622.615; Fax: 0248-510.780

[email protected]; www.mufle.ro;

Distribuitori MUFLE autorizaþi:Zona Moldovei: hipermarketuri Dedeman;Zona Transilvaniei: magazinele Ambient;Zona Bucureºti: SC Baduc, SC Rom Vest ªos. Pipera Tunari0724-564.230; SC Picollo Com, Magazin Bãneasa 0723-501.120;Zona Braºovului: SC Recobol 0722-133.004.


Utilizarea zidãriilor din cãrãmidãla construcþiile civile

cu un numãr redus de niveluriing. Mircea CIUBUCCIU, Facultatea de Construcþii ºi Instalaþii, UT – Iaºi

În prezent, apar douã probleme:prima este adaptarea pereþilor

exteriori din zidãrie la cerinþeleactuale de protecþie termicã. Astfel,normativul C-107 impune ca rezis-tenþã termicã minimã pentru pereþiiexteriori R’ 1,4 m2K/W, în aceastãvaloare fiind luate în considerarepunþile termice create datoritã cen-turilor, stâlpiºorilor ºi buiandrugilorde beton armat, iar rezistenþa termicãa ferestrelor se considerã separat;

a doua este adaptarea regle-mentãrilor tehnice româneºti la celeeuropene (Eurocodul 8) ºi utilizarearezultatelor cercetãrilor efectuateîntre timp, în special pentru a þineseama de capacitatea de disiparea energiei seismice de cãtre zidãriilerealizate cu corpuri ceramice cugoluri ºi cu mortare de ciment var.În acest sens a fost elaborat norma-tivul P100/2004 care introduce câtevaprevederi noi mai severe.

Faþã de normativele P100/1992 ºiP2-85, noul normativ P100/2004,intrat în vigoare la 05.04.2006,impune urmãtoarele mãsuri supli-mentare, care afecteazã rezistenþatermicã corectatã sau rezultantã aclãdirilor:

s-au mãrit procentele minimede armare atât pentru stâlpiºori, cât ºipentru centuri;

sunt obligatorii stâlpiºorii careîncadreazã goluri cu suprafaþã mai

Fig. 1: Produse ceramice cu gãuri verticale

Fig. 3: Construcþie nouã cu D+P+E încurs de execuþie, din zidãrie decãrãmidã GV, la care excesul dee

stâlpiºori din beton armat este evi-dent, reducând mult eficienþa

protecþiei termice

Fig. 2: Punte termicã produsã de un stâlpiºor în zidãrie: schemã geometricãºi câmp termic; punct dee temperaturã minimã unde condensul este favorizat

În România, dar ºi într-o serie de alte þãri, cãrãmida este materialul de construcþie cel mai frecvennt folosit pentrurealizarea pereþilor portanþi interiori ºi exteriori la clãdiri. Înainte de cutremuurul din 1977, în þara noastrã se utilizauzidãrii neconsolidate cu sâmburi ºi stâlpiºori din beton aarmat, iar armarea în rosturile orizontale ºi alte mijloace deconsolidare nu erau aplicate. Dupã seiismul major din 1977 ºi cel din 1986, au fost aprobate normativele P2-85 ºiP100/1992, în care se preevãd reguli detaliate pentru asigurarea capacitãþii portante a construcþiilor de zidãrie, laclãdiri cu subsol, parter ºi pânã la 4 niveluri.



Separatoare de uleiuri/hidrocarburiÎn special pentru firmele care

lucreazã cu uleiuri ºi hidrocarburi,Kessel a adus pe piaþa din Româniaseparatorul de uleiuri ºi hidrocarburi.Acesta este fabricat în Germania,conform normelor europene învigoare, materialul folosit fiindpolietilena. Disponibil în douãmodele, cu ºi fãrã filtru coalescent,acesta are un principiu de func-þionare foarte simplu, care sebazeazã pe faptul cã densitateauleiurilor ºi hidrocarburilor este maimicã decât cea a apei, fãcând caacestea sã rãmânã la suprafaþã.

Pentru fiecare dintre cele douãtipuri vã sunt puse la dispoziþie

14 variante, în funcþie de volumulde uleiuri/hidrocarburi, volumul denãmol.

Separatorul beneficiazã de toate

avantajele cu care firma Kessel v-a

obiºnuit: piesa de înãlþare reglabilã

atât în plan vertical, cât ºi orizontal,

trei variante de tipuri de capace

(1,5; 12,5 ºi 40 tf).

Opþional, separatorul se poate

dota ºi cu un cãmin de prelevare a

probelor ºi cu dispozitive de alar-

mare ºi monitorizare a nivelului

uleiurilor/hidrocarburilor. Rezervorul

din material plastic se instaleazã uºor,

se curãþã fãrã probleme ºi, datoritã

construcþiei monolitice, este etanº

pe întreaga duratã de viaþã. Un alt

avantaj îl reprezintã calitatea sepa-

ratoarelor fãrã coalescenþã de a se

transforma foarte simplu în separa-

toare cu coalescenþã prin simpla

montare a filtrului coalescent.

Informaþii detaliate puteþi obþine

de la Kessel România SRL.

KESSEL ROMÂNIA SRL

Bucureºti, Str. Matei Basarab nr. 83,Bl L117, Ap. 17, Sector 3;

Tel.: 021/326.177.00;Fax: 021/326.17.01;

E-mail: [email protected]


mare de 1,5 m2 ºi cei de la capetelelibere ale pereþilor;

se limiteazã distanþa dintrestâlpiºori la 4 m.

PROTECÞIA TTERMICÃ

Industria ceramicã româneascãproduce elemente ceramice de diversetipuri. Astfel, fabrica Ceramica Iaºilivreazã blocuri ceramice cu goluriverticale de tipul GV 290 x 240 x 138( =850 kg/m3 ºi =0,35 W/mK) ºi GV365 x 180 x 138 ( =850 kg/m3 ºi

=0,30 w/mK), conform STAS5185/1,2 – 86 (fig. 1).

Þinând seama de punþile termicecreate de centuri ºi stâlpiºori dispuºila intersecþia pereþilor ºi nu numai,rezultã o diminuare a rezistenþeitermice cu 25 – 40% (fig. 2). În consecinþã,pentru încadrarea în prevederile C 107,ºi cu atât mai mult pentru a trece laclãdiri cu consum mai mic deenergie, singurele care pot justificautilizarea avantajoasã a energiilorregenerabile, se impune ca întreagaanvelopã sã fie îmbrãcatã cu o izo-laþie termicã performantã, continuã,din polistiren expandat sau pâslãmineralã, protejatã împotrivaprecipitaþiilor.

Totodatã, pe piaþa româneascã auapãrut ºi produse de tip Porothermcare prezintã performanþe termice maibune, =800 kg/m3 ºi =0,24 – 0,33 W/mK.Se poate observa cã nici asemeneaproduse nu pot satisface singure, dealtfel ca ºi zidãria din blocuri BCA,noile exigenþe pentru eficientizareenergeticã. Astfel, o mãsurã supli-mentarã de izolaþie termicã rãmâne

oricum o necesitate pentru orice tipde blocuri de zidãrie folosite.

Se pune întrebarea dacã esteabsolut necesar ca întreaga industrieceramicã sã facã investiþii majorepentru a-ºi adapta procesele tehno-logice în vederea producerii unorcorpuri ceramice cu conductivitatetermicã mai micã. Trebuie observatcã, în funcþie de argila disponibilã,existã ºi alte dificultãþi (fenomene decontracþie, materia primã pentrudegresanþi). Este evident preferabil sãse producã în continuare tipurile exis-tente de corpuri ceramice, deficitulde rezistenþã termicã putând fi uºorcompensat printr-o micã grosimesuplimentarã de izolaþie termicã.În condiþiile prevederilor noului nor-mativ P100/2004 care ar spori cupeste 15% suprafaþa punþilor termice,îngroºarea stratului exterior de izo-laþie termicã ar trebui sã fie mai maredecât cea practicatã în prezent (fig. 3),iar avantajele cunoscute ale zidãriilorcu materiale ceramice ar fi diminuate.

De altfel, mai toatã tâmplãria exte-rioarã se realizeazã astãzi de tipul ter-mopan cu toc din PVC, care esteîngust ºi, din aceastã cauzã, precumºi la contactul cu zidãria dacã aceastaeste înlocuitã cu beton armat, punteatermicã de pe conturul existentdevine mai pronunþatã. Mãsurile deprotecþie localã trebuie sã fie multmai accentuate (fig. 4).

CAPACITATEA PPORTANTÃ

Cãrãmida a fost întotdeauna mate-rialul de construcþie cel mai apreciatde populaþia din România ºi Europa.Datoritã caracteristicilor higrotermiceale cãrãmizii ºi, în special, moduluide comportare mai bun la umiditate,la foc ºi capacitãþii de a absorbi ºirestitui periodic cãldura, panourilemari de beton armat ºi pereþii debeton armat monolit nu s-au bucuratde acelaºi succes.

Aplicarea noilor prevederi reducemult volumul ocupat de zidãria pro-priu-zisã pe care o înlocuieºte cu betonarmat, iar procesul tehnologic peºantier devine mai dificil ºi cu multepierderi (multe blocuri ceramice tre-buie sparte) – vezi fig. 3. Considerãmcã mai trebuie analizat dacã acestemãsuri sunt într-adevãr necesare.

În municipiul Iaºi existã numeroaseclãdiri cu demisol, parter ºi pânã la3 niveluri, executate în perioada anilor’50 – ’60, fãrã elemente de betonarmat verticale, multe dintre elechiar cu planºee din elementeprefabricate ºi centuri modeste, carenu au fost afectate la cutremurul din1977 ºi nici ulterior dacã fundaþiileau fost bine concepute ºi realizate peteren corespunzãtor.

Toate clãdirile prezentate în fig. 5 – 7s-au comportat foarte bine la cutre-murele succesive care au avut loc din1977 pânã în prezent.

Fig. 4: Tocul îngust al tâmplãriilortermopan creeazã o punte termicã

foarte importantã care trebuiee corectatã

Fig. 5 : Bloc de locuinþe S+P+4E, dinstrada Pãcurari Iaºi, cu magazine laparter, având structurã de zidãrie de

37,5 cm cãrãmidã plinã fãrã stâlpiºoridin beton armat ºi cu planºee din betonarmat mmonolit, executat în anul 1956,

neafectat de cutremure

Fig. 6 : Bloc de locuinþe S+P+3E, dinstrada Pãcurari Iaºi, având structurã dezidãrie de 37,5 cm cããrãmidã plinã fãrãstâlpiºori din beton armat ºi cu planºeedin elemente prefabricate (grinziºoare ºiicorpuri de umpluturã), executat în anul

1955, neafectat de cutremure




Teodor VOICU – Serviciul Marketing Vânzãri

Datoritã sis-

temului sãu ultramodern cu

fotocelulã, JOY uºureazã ºi

transformã utilizarea bate-

riei într-o adevãratã plãcere,

fãcându-te sã te îndrãgos-

teºti de ea.

Produsul a fost creat pen-

tru a satisface cele mai

înalte exigenþe de lucru

în bucãtãriile moderne.

Beneficiind de un design futurist, bateria are un

braþ mobil care îi permite utilizarea ºi la spãlã-

toarele cu douã cuve.

Utilizarea bateriei aduce un aport important în

economisirea apei, asigurã igiena ºi are o fiailitate

deosebitã. Pentru a rãspunde cerinþelor de

exploatare, bateria poate fi programatã sã

funcþioneze ºi în flux continuu – circa 3 minute.

Sistemul electronic este prevãzut cu un dispo-

zitiv de siguranþã care opreºte curgerea apei dupã

90 de secunde, asigurând în acest mod protecþie

împotriva inundaþiei.

Alimentarea se face cu o baterie alkalinã cu lithiu de3,6 V, garantatã pentru patru ani la douã sute de operaþii pe zi.

Þeava bateriei este disponibilã în douã varianteconstructive, cu design diferit, pentru a satisface toatecerinþele.

Nu au trecut nici 16 ani din 1990 încoace ºi modernul tinde sã devinã „obsesia” celor care se încumeetã sã-ºiconstruiascã noi locuinþe sau spaþii administrative în condiþii de economie ºi eficienþã prrivind utilitãþile de careau nevoie. Bucãtãria, de exemplu, a devenit locul unde trebuie sã se întâllneascã tot mai multe facilitãþi care sãcreeze un ambient ºi o funcþionalitate dintre cele mai atrãggãtoare pentru gospodine. În egalã mãsurã seurmãreºte ca ºi spaþiile cu destinaþie sanitarã sã benefficieze la rândul lor de cât mai multe facilitãþi.

Consecventã slujirii unor asemenea dorinþe ale benneficiarilor, SC Urbis Armãturi Sanitare a prezentat laConstruct Expo Ambient 2006 ultimele noutãþi de interes general pentru dotarea bucãtãriilor: JOY – bateria cufotocelulã destinatã bucãtãriilor.

JOY – Bateria cu fotocelulãdestinatã bucãtãriilor moderne

Considerãm cã o cercetare maiamãnunþitã privind comportareastructurilor de zidãrie cu corpuri detip GV la acþiuni seismice ar puteaclarifica dacã este necesar sã se intro-ducã atât de mulþi stâlpiºori. Ar puteafi analizate alte mãsuri mai conve-nabile, cum ar fi armarea unor secþi-uni orizontale ºi plase sudate aplicatela suprafaþa pereþilor în zonele celemai solicitate.

Se poate aprecia cã zidãriile cera-mice sunt ºi vor trebui sã rãmânã unmaterial de bazã pentru realizareaclãdirilor rezidenþiale în toate regiu-nile þãrii.

Nivelul de protecþie termicã supe-rioarã poate fi asigurat prin aplicareaunei izolaþii termice continue careface mai puþin utilã modificarea linii-lor tehnologice existente la actualelefabrici de materiale ceramice pentruzidãrii. Aceastã soluþie este cu atâtmai importantã cu cât tendinþa esteca, într-un viitor apropiat, sã se

ajungã la nivelul de protecþie termicãde ordinul R’=4m2K/W. În ceea cepriveºte elementele de beton armatsub formã de stâlpiºori ºi ancadra-mente suplimentare, faþã de cele dejaprevãzute de P100-1992 ºi de P2-85,ar trebui mai bine motivate, þinândseama de rezultatele favorabile exis-tente pânã acum, pe baza investigaþi-ilor asupra fondului de construcþiiexistent. De asemenea, se impun ºistudii mai ample referitoare la com-portarea zidãriilor din corpuri cera-mice tip GV la acþiuni seismice,valorificând platforme seismicerecent puse în funcþiune, cum este, deexemplu, cea de la Facultatea deConstrucþii din Iaºi.

BIBLIOGRAFIE:

1. Negoiþã, Al., Focºa, V., Radu,A. CONSTRUCÞII CIVILE, Ed. Didac-ticã ºi Pedagogicã, 1976

2. Hauser, G., BAUPHYSIK IRBVerlag, 1998

Fig. 7 : Bloc de locuinþe în str. Pojarnicie(Babeº), executat în anul 1957, având

pereþii din zidãrrie de cãrãmidã plinã de37,5 cm fãrã stâlpiºori din beton armat,planºeele fiind din beton armat monnolit

de 15 cm grosime, cu S+P+3E,neafectat de cutremure



Debutul ancorelor ISCHEBECKîn România

ing. N. SIMA – SC Geosond SA

Pentru cei care nu au aflat nimic despre tehnologiaISCHEBECK, amintesc cã este o tehnologie germanã apli-catã la consolidarea masivelor de pãmânt ºi a masivelorstâncoase, folosind þeava metalicã gãuritã cu rol de prãjinila execuþia gãurilor ºi ca element de armãturã pentruancoraje ºi micropiloþi.

Þevile metalice sunt tronsonate la lungimi de 1–4 m ºise asambleazã unele cu altele, pânã la lungimi de 15–25 m,prin înfiletare cu manºoane de prindere filetate.Se suprimã astfel operaþia de retragere a prãjinilor clasicedin gãurile executate, introducerea armãturilor pregãtitela suprafaþã în gãurile sãpate ºi cimentarea gãurilor.

Þevile metalice folosite pe post de prãjini au la capãtulinferior o sapã care permite strãpungerea formaþiunilorlitologice prin care, pe mãsura sãpatului, se „inoculeazã”permanent, în gaurã, o suspensie de ciment.

Aceste þevi metalice cu gaurã centralã se introduc înmasivele de pãmânt sau în masivele stâncoase cu ajutorulunui ciocan de suprafaþã acþionat cu aer comprimat.

Cu dotarea necesarã asiguratã de colaboratorul germanHIMMEL & PAPESH, au fost executate în 3 zile, de cãtre2 muncitori germani sub asistenþa GEOSOND, 23 deancore cu lungimi de 15–18 m.

Þeava metalicã folositã a fost de tipul 40/16 mm care,pe baza încercãrii de smulgere, a demonstrat o perfor-manþã de 46 tf fãrã depãºirea rezistenþei critice.

Experimentul a confirmat eficienþa deosebitã a exe-cuþiei ancorelor prin procedeul ISCHEBECK. Reamintimcã, folosind þeava cu gaura centralã aleasã pentru aasigura rezistenþa doritã (40 tf), s-au realizat pe ValeaBuzãului integral, într-un schimb de 10 ore, pânã la10 ancore ISCHEBECK de circa 15 m lungime.

În aceeaºi perioadã de timp cu sistemul folosit înRomânia, se puteau realiza numai 2–3 ancore pasive.

Evident, o asemenea eficienþã excepþionalã aducedupã sine o diminuare a costurilor.

Costurile nu pot scãdea cu mai mult de 10–12%,întrucât ancorele ISCHEBEK, fiind confecþionate dintr-unoþel de calitate superioarã ºi necesitând o prelucrarelaborioasã, sunt scumpe ºi trebuie importate dinGermania prin grija GEOSOND.

În prima decadã a lunii aprilie 2006, s-a finalizat pe Valea Buzãului, în sectorul km 94 de pe ºoseauua naþionalãBuzãu-Braºov (DN10), experimentul de consolidare cu ancorele ISCHEBECK care sunt descrisse în articolul publicat înRevista Construcþiilor nr.14 (aprilie 2006), pag. 90.

Fig. 1


Sisteme dde vvopsire eepoxidice ppentruprotecþia ttablierelor mmetalice dde llapoduri, pprotecþii eexterioare ppentrucisterne ttransport aauto/CF, pprotecþia ººiimpermeabilizarea ppavelelor, aa cclãdi-rilor vvechi ccu ppiatrã, mmarmurã, ggranit eetc.

ALOREX Z Grund epoxidic bogat în zinc

75%–80%, aplicabil numai pesuprafeþe sablate la SA 21/2;

Grosimea de strat recomandatãeste de 50–75 m;

Asigurã protecþia catodicã asuprafeþelor metalice, în special înmediul marin.

ALOREX MIOXGrund epoxidic cu inhibitori de

coroziune ºi oxid de fier micaceu;Poate fi aplicat atât ca grund,

cât ºi ca strat intermediar;Este recomandat pentru suprafeþe

ruginite ºi pregãtite manual la St2/3;Are o putere de acoperire de

6 mp/l/100 m;ALOREX PDG

Grund epoxidic transparentaplicabil pe beton, piatrã, granit,marmurã etc.;

Este recomandat pentru imper-meabilizarea ºi protecþia suporturilormenþionate.

ACOTHANE PUStrat final poliuretanic în siste-

mele de vopsire epoxidice;Asigurã rezistenþa la radiaþii UV

pentru sistemele epoxidice aplicate.

Sisteme dde vvopsire ppe bbazã ddePESC rrecomandate ppentru pprotecþiabalustradelor ººi aa bbordurilor aavândrezistenþã lla ssoluþii ssaline cconcen-trate, pprotecþia eelementelor ddin bbetonale ppodurilor

ROMFLEXIL 610, ROMFLEXIL PZ,ROMFLEXIL 612

Sistem de protecþie pe bazã depolietilenã clorosulfonatã;

Aderenþã foarte bunã la metal ºibeton;

Bogat în pigmenþi inhibitori decoroziune;

Rezistenþã excelentã la mediichimice agresive;

Elasticitate deosebitã: alungire250%;

Poate prelua dilataþiile termicesau miºcãrile suporturilor pe care esteaplicat.

Sisteme dde pprotecþie lla ffoc ppentruprotecþia ccablurilor eelectrice

Protecþia la foc a trecerilor decabluri ºi conducte cu saci antifoc,recomandatã în faza de construcþie;

Etanºare cu vopsea, chit termo-spumant ºi placã de vatã mineralã,recomandatã pentru etanºarea golu-rilor de dimensiuni mici;

Protecþia cablurilor prin vopsirecare împiedicã propagarea pe supra-faþa cablurilor; poate menþine funcþio-narea cablurilor în cazul unui incendiu;

Etanºarea þevilor din materialplastic cu coliere antifoc.

Betoane ºº i mmase dde ººpac luepoxidice ppentru:

reparaþii ºi protecþii pentru defectede beton structural la rezervoare,grinzi ºi stâlpi din beton, poduri, via-ducte, pardoseli etc.;

materiale de egalizare ºi finisarea suprafeþelor de beton;

strat de rezistenþã mecanicãridicatã pentru structuri de pardoselisupuse traficului greu;

chituri de pozare ºi rostuire acãrãmizilor antiacide la bazine deape reziduale, canale de evacuarea apelor uzate, rezervoare de stocarea produselor chimice, coºuri de fum.

ALOREX IJGBeton epoxidic fãrã contracþie,

având curgere excelentã ºi rezistenþemecanice foarte bune (similar B 600);

Întãrire rapidã 2-3 ore, aplicabilîn zone cu umiditate ridicatã;

Nu necesitã cofrare;

Produse Anticorosivcu aplicabilitate în infrastructurã

Având în vedere misiunea societãþii noastre de a pune la dispoziþia clienþilor experienþa, tradiþia ºi întreagacapacitate de inovare pentru a le oferi soluþii personalizate, Anticorosiv SA vã prezinttã ºi în acest numãr al revisteiprodusele sale cu aplicabilitate în infrastructurã.


Recomandat pentru:- încastrarea elementelor metalice

în beton (ºine tramvai etc.);- refacerea rapidã a suporturilor

din beton ale traveelor de cale feratã;- repararea rapidã a suprafeþelor

din beton verticale sau orizontale.

Sisteme dde rreparaþii ººi iimperme-abilizare aa bbetonului

KIM KRYSTOLAditiv pulbere utilizat la turnarea

betoanelor;Asigurã impermeabilizarea beto-

nului eliminând utilizarea membranelor;Reduce contracþiile ºi posibili-

tatea apariþiei fisurilor;Are proprietatea de auto-repa-

rare a fisurilor care pot apãrea dincauza instabilitãþii solului;

Singurul aditiv hidroizolantorganic care are proprietatea deauto-reparare.

Cum lucreazã KIMLa adãugarea de KIM se poten-

þeazã hidratarea betonului prin inten-sificarea hidratãrii cristalelor;

KIM umple toþi porii ºi capi-larele, formând milioane de cristaleaciculare în masa betonului;

Betonul format este imperme-abil la apã ºi soluþii solubile în apã;

Este recomandat pentru betonnou, supra sau subteran:

- poduri ºi parcãri;- tuneluri ºi viaducte;- turnuri de apã ºi rezervoare;- fundaþii ºi construcþii subterane.


Chitul este un material care, aplicat în stare uniformãîntr-un rost, îl etanºeazã prin adezivitate. Se utilizeazã laetanºarea rosturilor ai cãror pereþi pot fi constituiþi dinbeton greu sau uºor, sticlã, metale, lemn, materialeplastice, materiale emailate, materiale glazurate, þiglã,ceramicã, zidãrie, piatrã etc.

Studii independente au arãtat cã 98% din defectelechiturilor pot fi evitate. Aceleaºi studii au relevat cã:

75%–85% din defectele chiturilor sunt cauzate decãtre aplicator;

15%–20% din defectele chiturilor sunt cauzate decãtre specificaþiile tehnice greºite;

0%–5% din defectele chiturilor sunt cauzate decãtre controlul calitãþii la producãtor.

Atâta timp cât fabricarea este fãrã defecte, este evidentcã cele mai mari beneficii decurg din instruirea înbunã practicã a aplicãrii chiturilor, a specificanþilor ºiaplicatorilor. Deseori, aceasta are loc prea târziu ºi con-sultanþii sunt chemaþi în urma cedãrii chitului pentru aidentifica cauza ºi pentru a gãsi o soluþie tehnicã.

Existã un numãr de aspecte pe care trebuie sã le veri-ficãm atunci când examinãm cedarea unui rost.

Rosturile din construcþii etanºate cu chituri trebuie sã-ºimenþinã capacitatea funcþionalã sub acþiunea urmãtoriloragenþi:

agenþi termici – contracþie sau întãrire, modificareacomportãrii la deformare;

apã – eroziune, umflare, fisurare, micºorareaaderenþei, infiltraþii;

radiaþii ultraviolete – degradare chimicã, modifi-carea proprietãþilor mecanice, modificarea culorii;

agenþi chimici – transformãri chimice, micºorareaaderenþei;

microorganisme – modificarea culorii;agenþi mecanici – solicitãri de întindere ºi compre-

siune, forfecare paralelã cu axul longitudinal al rostuluisau combinate.

Atunci când vorbim despre identificarea modului decedare, existã trei posibilitãþi:

cedarea aderenþei – aceasta reprezintã rupereaaderenþei de-a lungul liniei suprafeþei dintre chitul deetanºare ºi substrat;

cedarea coezivã – chitul cedeazã ºi se despicã,prezentând fisuri ºi rupturi în interiorul rostului. Acesterupturi pot avea loc atât în direcþia transversalã, cât ºi încea longitudinalã;

cedarea substratului – substratul cedeazã înainteachitului ºi este uºor de identificat prin faptul cã substratuleste aderent la chit ºi dupã cedarea acestuia.

Având în vedere cele menþionate, putem spune cãalegerea corectã a produsului de etanºare trebuie sãrãspundã mai întâi la întrebãri legate de destinaþia rostului,rezistenþa cerutã la factori fizici ºi chimici, elasticitate ºiaderenþã la substrat.

O altã serie de probleme importante pentru alegereacorectã este reprezentatã de modalitatea de aplicare,durata de viaþã ºi accesibilitatea întreþinerii produsului.

Etanºarea unui rost necesitã parcurgerea urmãtoareloretape la punerea în operã a chiturilor:

pregãtirea rosturilor pentru urmãtoarele operaþii:- calibrarea rostului;- pregãtirea suprafeþelor de aderenþã;- aplicarea amorsei;- aplicarea patului de rost.

pregãtirea chiturilor de etanºare;aplicarea chiturilor de etanºare;finisarea chiturilor de etanºare.

Iridex Group Plastic, prin Departamentul MaterialeSpeciale de Construcþii, furnizeazã o gamã largã de chituriºi alte produse de etanºare, oferind consultanþã ºi, lacerere, punerea în operã.

Un exemplu de produs este chitul COLPOR 200PF, unmaterial de înaltã performanþã pe bazã de poliuretani,bicomponent, nebituminos, aplicabil la rece, rezistent lacombustibili ºi uleiuri, pretabil a fi aplicat în zonele de ali-mentare a aparatelor de zbor, terminalelor de petrol,garaje, parcãri sau zone de cargo.

COLPOR 200PF îºi menþine nealteratã capacitatea depreluare a deplasãrilor (MAF) de 25% din rosturile deîmbinare pe întregul domeniu termic cuprins între tempe-raturile externe, nu se întãreºte pe vreme rece, nu devineexcesiv de moale ºi nu poate fi smuls în condiþii de tem-peraturi foarte înalte.

Calcularea Factorului de Acomodare a Miºcãrii (MAF)va þine cont de faptul cã produsul trebuie sã lucreze de-alungul celei mai calde pãrþi a zilei, atunci când rosturilesunt la un maximum de închidere, sau în cel mai caldmoment al anului. Dacã acest fapt nu a fost luat în calcul,atunci chitul poate funcþiona în afara parametrilor de per-formanþã proprii, când la momentul punerii în operãsubstratul, se aflã la temperatura cea mai scãzutã ºirosturile se aflau la maximul de deschidere. În acest caz,masticul va lucra în compresiune de-a lungul majoritãþiiduratei sale de viaþã.

Chituri de etanºareing. Bogdan STÃNESCU


Lãþimea rosturilor de dilatare din suprafeþele traficabiletrebuie sã fie de maximum 30 mm. Este necesar casuprafaþa etanºãrii realizate sã se afle cu 5–8 mm subnivelul pavajului, în funcþie de temperatura din timpulexecuþiei etanºãrii.

Raportul lãþime/adâncime pentru etanºare, folosindCOLPOR 200PF, trebuie sã fie 1:1 pânã la 1½:1,adâncimea minimã de etanºare fiind de 10 mm (exemplu:rost de contracþie: 15 mm lãþime x 13 mm adâncime; rostde dilatare: 25 mm lãþime x 20 mm adâncime).

O caracteristicã importantã este reprezentatã de faptulcã rosturile etanºate, folosind chitul COLPOR 200PF, potfi traficate dupã 16 ore de la punerea în operã.

THIOFLEX 600 este un mastic polisulfidic multicom-ponent folosit pentru etanºarea rosturilor mobile din struc-turile de zidãrie ºi civile, inclusiv suprastructuri,rezervoare, pardoseli, subsoluri ºi construcþii subterane.

Disponibil în douã sortimente (aplicabil cu pistolul sauprin turnare), THIOFLEX 600 este liderul mondial în dome-niul materialelor de etanºare a rosturilor din lucrãrile edi-litare, cu o existenþã pe piaþã de peste 40 de ani.

THIOFLEX 600 poate fi aplicat la rosturi cu o lãþime de5–50 mm. Rosturile care vor fi supuse unor miºcãri ciclicetrebuie sã fie concepute la un raport optim lãþime/adâncime de 2:1, în funcþie de adâncimea minimãrecomandatã:

5 mm pentru metale, sticlã ºi alte suprafeþeneporoase;

10 mm pentru toate suprafeþele poroase;20 mm pentru rosturi supuse traficului sau presiu-

nilor hidrostatice.Pentru a asigura rãmânerea materialului etanºant în

limitele capacitaþii de miºcare stabilite (25% MAF),lãþimea deschiderii etanºate trebuie sã fie conceputã înconformitate cu recomandãrile BS 6093.

Etanºarea unui rost necesitã, pe lângã chitul deetanºare, aplicarea unei amorse (dacã este necesar),folosirea unui material de umpluturã (filer) ºi executareafundului de rost, operaþii care implicã utilizarea materi-alelor auxiliare.

FIBREBOARD este o placã fibrolemnoasã impregnatãcu bitum, care nu extrudeazã, compresibilã, folositã cafiler de rost pentru rosturile elementelor din beton turnate„in situ” sau prefabricate.

EXPANDAFOAM este un filer din polietilenã spon-gioasã care se foloseºte ca material de umplere a rosturilorde dilataþie dintre cãrãmizi, blocuri, rosturi de izolaþie ºiarticulare, acolo unde este necesar un filer al rostului uºorcompresibil, cu transfer scãzut al sarcinii. Dimensiuneabenzii auxiliare trebuie sã fie cu aproximativ 20% maimare decât lãþimea rostului ºi coborâtã suficient pentru aasigura dimensiunile necesare rostului. Secþiunile circu-lare ale cablului asigurã o faþã convexã, dând o configu-raþie de etanºare optimã, ele prevenind, de asemenea,orice problemã de rãsucire care poate apãrea la secþiunilepãtrate sau rectangulare.

Secretul obþinerii durabilitãþii ºi eficienþei etanºãrilorconstã în alegerea ºi aplicarea corectã a materialelor.Din acest motiv, Iridex Group Plastic, prin intermediulDepartamentului Materiale Speciale de Construcþii, vã stãla dispoziþie.

Rosturi tip la drumuri, piste aeroportuare ºi alte suprafeþetraficate. 1. Colpor 200PF, 2. Ruptor dee legãturã din

polietilenã (Expandafoam), 3. Fibreboard, 4. Retragere mastic


Stabilitatea versanþilor alunecãtoridr. ing. Felicia URSACHE, dr. ing. Gheorghe PLEªU – S.C. Habitat Proiect S.A. Iaºi

Deºi condiþiile naturale ºi antropiceîn care se produc alunecãrile de terensunt foarte asemãnãtoare în toate sec-toarele de versanþi afectaþi, se pot dis-tinge douã categorii de alunecãri:detrusive ºi delapsive, ambele fiindincluse în alunecãri de tip insecvent.

În ceea ce priveºte alunecãriledetrusive, acestea încep de la parteasuperioarã a versantului, prin împin-gerea materialului desprins ºi surpatînspre bazã; asemenea alunecãri pre-dominã pe versantul drept al pârâuluiCârlig (Calcaina), versanþii Galata ºiCetãþuia. Alunecãrile delapsive sedeclanºeazã prin subminarea bazeiversantului. Ele apar secundar alune-cãrilor detrusive; iminenþe pentrualunecãrile delapsive existã ºi în sec-toarele de versant adiacente unoralunecãri de apã care, prin umezire,pot activa suprafeþele de alunecare,începând din fruntea unor alunecãrimai vechi, aºa cum se prezintã situaþiala versanþii Pãun, Galata, Manta Roºie.

Cauzele naturale ºi/sau antropice,având în vedere cunoaºterea îndetaliu a modificãrilor geometrice lanivel suprateran sau subteran speci-fice în vederea prevenirii (efectuãrii)lucrãrilor de consolidare ce duc laapariþia fenomenului de „alunecarede teren”, vor trebui studiate subaspectul stabilitãþii ºi al oportunitãþiisoluþiei adoptate pe baza graficelorde stabilitate, întocmite în funcþie demãsurãtorile topometrice.

Astfel, metoda geometricã deurmãrire a unui astfel de fenomen con-stã în raportarea poziþiei unor punctefixe pe reperi mobili (ramforþi, clãdiri,borne specifice acestor tipuri de lucrãriinstalate pe stâlpi de beton introduºi

în sol pânã la placa de bazã cu ajutorulforajelor etc.) numite puncte de controlla anumite puncte fixe situate în afarazonei afectate de alunecare.

Aceastã metodã geometricã aredrept scop mãsurarea valorii absolutede deplasare a reperilor urmãriþi ºi areavantajul cã cercetãrile se pot extindeasupra zonei de amplasare a reperilor,zonã ce poate suferi deformaþii ºideplasãri.

În cadrul metodei se disting douãprocedee:

procedeul geodezic;procedeul fotogrametric.

Toate lucrãrile de mãsurãtori aleentitãþilor fizice se vor baza pepunctele reþelei geodezice de sprijinexistente ºi pe prevederea de a deter-mina un numãr de puncte noi inte-grate în cadrul aceleiaºi reþele. Pentruo realizare a unei densitãþi optime înspaþiul de operare al specialistuluicadastral, se propune o determinarede baze (douã puncte cu vizibilitatereciprocã situate la circa 300-350 m)

prin staþionare cu antene GPS, urmatede determinãri cu staþiile totale prindrumuiri poligonometrice. Soluþiadeterminãrii cu receptoare GPS va fialeasã dupã distanþa faþã de reþeauade îndesire ºi în funcþie de numãrulreceptoarelor simultane disponibile.O schemã de principiu a determinãriieste prezentatã în fig.1.

OPORTUNITATEA

STUDIULUI DDE SSTABILITATE

Condiþiilor naturale favorabiledeclanºãrii ºi întreþinerii proceselorde alunecare li se adaugã o seamã deintervenþii antropice care, uneori, auatenuat deplasãrile terenului, iar alte-ori au contribuit la grãbirea ºi chiardeclanºarea lor.

Intervenþiile antropice cu efectepozitive s-au materializat prin acþiu-nile de împãdurire ale versanþilorpârâului Ciric ºi, parþial, flanculnordic al dealului Cetãþuia, precum ºiprin lucrãrile de drenare ºi nivelare amicroreliefului deluvial în scopuleliminãrii apei subterane în exces,

Articolul de faþã prezintã soluþii ºi studii referitoare la posibilitãþile de urmãrire a stabilitãþþii versanþilor dinmunicipiul Iaºi care au stat la baza elaborãrii tehnologiei de urmãrire a fenomennului de alunecare (realizat prin inter-mediul GPS-ului) – un domeniu ingineresc deosebit de complexx, cu particularitãþi atât în privinþa construcþiei, cât ºi aexplorãrii suprafeþelor mari ale teritooriului.

Fig.1: Reþea de microtriangulaþie pentru urmãrirea unui versant



respectiv preîntîmpinarea stagnãriiapelor de suprafaþã ( de exemplu, ver-sanþii vãii Manta Roºie).

În cadrul intervenþiilor antropicecu efecte negative asupra stabilitãþiizonelor de versant, se pot elimina:

supraîncãrcarea versanþilor cuclãdiri grele (complexul de clãdiri alFacultãþii de Medicinã Veterinarã depe corniºa versantului drept al râuluiCârlig, complexul de blocuri delocuinþe din cartierul Aurora pe ver-santul vestic al dealului Copou);

practicarea unui trafic intens, cuautovehicule de mare tonaj (cazulªoselei ªtefan cel Mare, din cadruldrumului naþional DN 28 Iaºi-Scu-leni; în prezent, circulaþia autove-hiculelor grele este deviatã pebd. C. A. Rosetti, iar autovehiculeleuºoare au restricþie de vitezã pe stradaSãrãriei ºi ªoseaua ªtefan cel Mare);

practicarea unor culturi agricoleirigate pe terenuri cu deluvii active,cum este cazul în cartierele Þicãu ºiGalata;

avarierea reþelelor purtãtoare deapã ºi de canalizare, care deservesclocuinþele situate pe versanþi.

Luând în considerare procesele derupere în alunecãrile detrusive (împin-gãtoare), s-a constatat cã umezireastratului argilos este produsã semni-ficativ ºi rapid prin infiltrarea precipi-taþiilor pânã la adâncimi de circa 3 m,dupã care umiditatea naturalã creºtelent. Coborâtã cu acþiunea de erozi-une a corniºei produsã de apele desuprafaþã, umezirea rapidã conduce lafisurarea acesteia ºi crearea de plane

de alunecare scurte, deoarece bazamasei alunecãtoare supusã la compre-siune reduce efectul de deplasare înporþiunea inferioarã a alunecãrii.Observaþiile (cu privire la proceselede rupere în alunecãrile delapsive)fãcute asupra rambleelor au arãtat cãalunecarea începe în apropiereapiciorului taluzului, în punctele cueforturi unitare tangenþiale mari, underaportul dintre acestea ºi eforturileunitare normale ating valori critice.Dacã în aceste puncte rezistenþapãmântului este mai micã decât efor-tul unitar tangenþial, încep alunecãrilocale, legãturile dintre particulele depãmânt se distrug ºi încãrcarea careiniþial revenea acestei zone de pãmântse transmite parþial la zonele vecineîncã instabile. Treptat, aceastã cedareplasticã se extinde cuprinzând o parteconsiderabilã a viitoarei suprafeþe dealunecare.

Când partea încã stabilã a viitoareisuprafeþe de alunecare nu mai poatesuporta încãrcarea sporitã ce-i revineprin redistribuirea eforturilor, se pro-duce brusc ruperea casantã.

În ceea ce priveºte urmãrireafenomenului de alunecare pe ver-sanþi, procedeul geodezic (metodatrigonometricã a microtriangulaþiei)se aplicã pentru determinarea vecto-rului (fig. 2) deformaþiilor orizontaleale punctelor de control fixate peconstrucþie, în raport cu un sistem dereferinþã construit din puncte fixe,situate în afara zonei de alunecare peterenuri nedeformabile.

Amplasarea punctelor de controlse clasificã în douã tipuri:

a) directe – în care punctele decontrol se situeazã pe construcþii spe-ciale (stâlpi de beton introduºi în solpânã la roca de bazã - minimum3 puncte).

b) indirecte – puncte situate peconstrucþiile tradiþionale, caz în care sededuc deformaþiile ºi deplasãrile pro-prii din totalul ce afecteazã versantul.

În final, se va obþine un plan zonalîn funcþie de gradul de deplasare aversantului, precum ºi direcþiile vec-torului de deplasare. Odatã stabilitedatele (obþinându-se planuri ºirapoarte), acestea sunt introduseîntr-un model GIS, obþinându-se:

1) planuri ºi rapoarte privindevoluþia situaþiei suprateran:

contur zona afectatã;contur subzone;vectorul deplasãrii orizontale;grafice comparative;prognoza evoluþiei pe o peri-

oadã determinatã;redactarea planului topografic

de bazã al zonei;factorii de influenþã asupra

evoluþiei fenomenului;2) profile ºi rapoarte privind

evoluþia probabilã a deplasãrii stra-turilor în subteran cuprizând:

profile longitudinale;profile transversale;vectorul deplasãrii straturilor;grafice comparative;prognoza evoluþiei;factorii care influenþeazã

fenomenul;3) dispunerea variaþiei mãrimii ero-

rilor relative ºi absolute ale vectoruluide deformaþie; poziþia vectorului înplan în raport cu sistemul de axe alesreferinþã este redatã în fig. 2 ºi fig. 3.

Procedeele trigonometrice demãsurare a deformaþiei ºi deplasãriipe verticalã (VDV) sunt specifice învederea prezentãrii evoluþiei vecto-rului de deplasare tridimensional.

Obs.: Se propune concretizareaaplicãrii metodei geodezice într-oprimã etapã (VDO) în zona Þicãu, peun front de alunecare de 600 m,având ca linie medianã str. Mãrãºeºti,(foto 1), urmând ca într-o etapã ulte-rioarã sã se realizeze (VDV).

Fig. 2: Determinarea deplasãrii unui punct de controlprin efectuarea de mãsurãtori ciclice


În acest scop, se vor urmãri:determinarea planului sau planu-

rilor de alunecare cu toþi parametrii;obiectivele posibil a fi antrenate

în alunecare;determinarea limitei zonei stabile.

Utilizarea metodelor fotograme-trice în realizarea cadastrului imobiliar-edilitar permite scurtarea termenilorde execuþie ºi, totodatã, pune la dis-poziþia utilizatorilor informaþii privindalunecãrile de teren declanºate; înacest scop o atenþie deosebitã va fi

acordatã corelãrii scãrii de aerofo-tografiere cu precizia finalã de deter-minare a punctelor de detaliu.

Lucrãrile de consolidare executatepe teritoriul municipiului Iaºi con-tribuie la îmbunãtãþirea stabilitãþiigenerale a versanþilor alunecãtori.Studiul fenomenului de „alunecarede teren”, datorat cauzelor naturaleºi/sau antropice, cunoaºte o meta-morfozã profundã folosind tehnolo-gia GPS, înscriind municipiul Iaºi îngrupa marilor oraºe ale României.

BIBLIOGRAFIE1. Bock, Y. – Medium Distance.

GPS Measurements, in GPS forGeodesy, edited by P. J . G. Teu-nissen and A. Klensberg, 2nd edition,chap. 12, pp. 483-536, Springler, NewYork, 1998.

2. King, R. W. -Documentation forthe GAMIT GPS Analysis Software,Department of Earth, Atmosphericand Planetary Sciences, MIT, 1997

3. Langbein, J., Wyatt, F., Johnson,H., Hamman, D., Zimmer, P. -Improved Stability of a DeeplyAnchored Geodetic Monument forDeformation Monitoring, Geophus. Res.Lett., chap. 22, pp. 3533-3536, 1995

Fig. 3: Evidenþierea comportãrii versantului pe zone în funcþie de mãrimeaºi direcþia deplasãrilor înregistrate

Foto 1: Þicãu – Str. Marãºeºti

Fondatã în anul 1991, societatea Rapid Complex are ca

obiect de activitate forãri orizontale pe sub drumuri, cãi

ferate, cursuri de apã etc.

Firma deþine ca logisticã utilaje de forat orizontal,

importate din Germania, dupã cum urmeazã:utilaje GRUNDOMAT, cu diametrul tubului de

protecþie din PVC ºi metalic pânã la 114 mm, care sefolosesc pentru lucrãri de branºamente;

echipamente GRUNDORAM, care pot executa forajeorizontale, cu þeavã din oþel cu diametre pânã la 2000 mm,utilizate pentru lucrãri de canalizãri, alimentãri cu apã,gaze etc.;

utilaj DRILL care se foloseºte pentru lucrãri speciale(cursuri de apã, cãi ferate, drenaje etc.).

Rapid Complex este autorizatã AFER ºi ISO9001.

Firma este dotatã cu utilajele necesare pentru începerea

lucrãrii, în maximum 48 ore de la semnarea contractului în

orice zonã a þãrii.

RAPID COMPLEX


Terminal de pasageri în portul Constanþa

Antreprenor: Convas Construct SRL ConstanþaProiectant: Iptana SA Bucureºti

Beneficiar: CN Administraþia Porturilor Maritime Constanþa

Trofeul calităţii ARACO - 2005

CARACTERISTICI TTEHNICE

ªI FFUNCÞIONALE

Terminalul de pasageri a fost con-struit în Molul/ dana de pasageri aportului Constanþa, fiind alcãtuit dintrei corpuri independente prevãzutecu rosturi antiseismice ºi de tasare.

Construcþia este dezvoltatã peparter ºi etaj cu Ac = 2.417 mp ºiAd = 3.700 mp.

Fundarea s-a executat dupã ce, înprealabil, a fost realizatã o pernã debalast de 0,80 m grosime, din rocistabile, nealterabile la aer, apã sauîngheþ. Din cauza condiþiilor specialemarine, s-au executat la fundaþiilucrãri de hidroizolaþii verticale ºiorizontale.

Toate cele trei corpuri sunt alcãtu-ite din cadre de beton armat (stâlpi,grinzi ºi planºee de tip monolit), iardatoritã deschiderilor mari s-au pre-vãzut grinzi secundare.

La nivelul acoperiºurilor de dea-supra holurilor centrale, structurile derezistenþã ale luminatoarelor suntalcãtuite dintr-o reþea de ferme ºipane metalice; luminatoarele suntrealizate din policarbonat tricameral

termoformat, iar zonele opace careacoperã holurile pentru public suntdin panouri tristrat tip OLTPAN.

Din punct de vedere funcþional,s-a urmãrit rezolvarea urmãtoarelorcerinþe:

separarea fluxurilor de proce-sare a pasagerilor pentru sosiri ºiplecãri internaþionale, în vedereaoperãrii simultane a celor aflaþi întrafic între cei provenind din UniuneaEuropeanã ºi cei din afara UE, pre-cum ºi separarea între traficul internºi cel internaþional;

asigurarea spaþiilor necesarepentru organele de control – vamã,poliþia de frontierã, SRI – care trebuiesã fie prezente pentru verificareadocumentelor pasagerilor la trecereafrontierei;

asigurarea spaþiilor necesarepentru personalul de deservire;

asigurarea spaþiilor necesareconfortului pasagerilor (baruri, spaþiicomerciale, grupuri sanitare, magazin„duty-free“);

asigurarea spaþiilor tehnice pentrubuna funcþionare a terminalului.


Plãci ccompacte ddin ppolicarbonat

Plãci pprofilate ddin ppolicarbonat

Plãcile din policarbonat structurat (multistrat) prezintã o rezistenþãmare la impact ºi protecþie la radiaþii UV, policarbonatul fiind unmaterial incasabil ºi conferindu-le o rezistenþã foarte mare la fac-torii de mediu. Totodatã, policarbonatul este recunoscut pentrucalitãþile sale optice, izolatoare ºi pentru comportamentul sãuexcelent în ceea ce priveºte rezistenþa la foc ºi izolarea termicã.Aceste calitãþi ale materialului ºi faptul cã firma producãtoare, Brett Martin Ltd UK, este o companie globalã ºi recunos-cutã fac din policarbonat opþiunea idealã pentru folosirea lui ca material pentru: placãri, luminatoare de hale industriale,acoperiri de stadioane ºi sãli de sport, acoperiri de piscine ºi sere, acoperiri curbe sau plane, standuri, placãri porþidin fier forjat, închideri perimetrale ºi copertine.

Plãcile din policarbonat au o maximã claritate a transparenþei ºi orezistenþã mare la impact net superioarã celorlalte materiale acriliceºi, în acelaºi timp, sunt suficient de flexibile ca sã poatã fi curbate„la rece”. Marlon FSX LONGLIFE are protecþie UV pe ambele feþe,ceea ce conferã materialului avantajul folosirii acestuia în condiþiiclimaterice deosebite. Marlon ST LONGLIFE prezintã înalte propri-etãþi în ceea ce priveºte rezistenþa la impact ºi foc, impunându-se camaterialul ideal pentru aplicaþii în locuri publice ºi cu grad ridicat de vandalism.Utilizãri: luminatoare ºi copertine, acoperiri curbe, cabine telefonice, staþii de autobuz, bariere laterale pe poduri,acoperiri curþi interioare ºi balcoane, panouri publicitare luminoase, protecþie maºini ºi utilaje, standuri expoziþionale,automate cu fise, vitraje etc.

Plãcile profilate sau ondulate din policarbonat cu o protecþie UVmãritã se recomandã a fi folosite acolo unde nivelul radiaþiilorultraviolete este ridicat. Marlon CS LONGLIFE asigurã o barierãefectivã care reduce cu 98% efectele vãtãmãtoare ale radiaþiilor UV,fiind alternativa idealã pentru acoperiri de terase, sere, piscine,locuri de joacã pentru copii, pasaje ºi culoare de trecere, spaþii dedepozitare, clãdiri industriale, stadioane etc.Uºurinþa în montaj ºi exploatare direcþioneazã materialul chiar ºi pentru consumatorii „do it yourself”.Plãcile profilate sau ondulate din policarbonat rigid conferã o înaltã calitate reflectatã în marea rezistenþã la impact,în claritate, luminozitate, contracararea radiaþiilor UV, rezistenþã la foc ºi durabilitate.

PLÃCI DIN POLICARBONAT… … soluþii nelimitate, sigure ºi economice

Firma GEPLAST propune Marlon LONGLIFE

Plãci sstructurate ddin ppolicarbonat

LONGLIFE se referã la existenþa unui tratament aplicat prin co-extrudare pe suprafeþele plãcilor, tratament prin care seobþine o aderenþã perfectã la stratul de bazã, fãrã a se dezlipi sau deteriora, indiferent de condiþiile climaterice, decurbarea la rece sau prin termoformare. Aceastã protecþie recomandã folosirea materialului în condiþii de exterior,acesta pãstrându-ºi transparenþa ºi strãlucirea dupã mulþi ani de expunere la intemperii. LONGLIFE îºi menþinecaracteristicile la temperaturi care variazã de la -40 0C la +120 0C ºi umiditãþi ridicate.


Competenþa în fabricarea geamului izolator

Ca de fiecare datã la reuniunea careare loc de desfãºurare Poiana Braºov,participarea specialiºtilor germani ºiromâni, precum ºi materialele prezen-tate de aceºtia constituie încã unmoment de îmbogãþire ºi perfecþionarea pregãtirii profesionale.

În acest an, asistenþa a primit infor-maþii de ultimã orã privind gama com-pletã de materiale ºi utilaje pentruindustria geamului izolator. La mani-festarea organizatã de companiaAbitare CG, au fost prezenþi LiviuComãnac – director de vânzãri peRomânia ºi specialiºti ai societãþilorpentru care compania Abitare CG asigurãdistribuþia în România: Hubert Storckºi Harald Kahles – KKömmerl ing(Germania), Norbert Roschenkemper– Euroglas (Germania), László Komlósºi Gerhard Weber – Grace Davison(Germania) ºi Danillo Magi – Intermac(Italia).

Dacã în anii precedenþi prezentareade noi materiale, utilaje ºi tehnologii erapreponderentã, aceastã a 8-a ediþie asimpozionului de la Poiana Braºov s-aaxat pe termeni precum calitate, compa-tibilitate, standardizare – poate ºidatoritã faptului cã piaþa româneascãdevine o piaþã aºezatã din punctul devedere al producþiei în sine, dar caretrebuie (încã) educatã.

Hubert Storck – Area Sales ManagerKömmerling Chemische Fabrik, adeschis seria prezentãrilor tehnice cuo scurtã privire asupra situaþiei produc-þiei de geam izolator în anul 2005 ºi cupoziþionarea României în acest dome-niu. Este bine sã cunoaºteþi cã dintr-untotal de ~ 466 milioane m² de geamizolator la nivel mondial, 41% s-aurealizat în Europa (~ 191 mil. m²),aceasta fiind urmatã de SUA – 36% ºiChina – 12% (se prevede cã aceastãþarã va cunoaºte cea mai mare expan-siune în urmãtorii 2 ani). Pe plan euro-pean, producþia a fost repartizatãastfel: statele membre ale UniuniiEuropene – 78%, spaþiul ex-sovietic –14%, alte þãri europene (între care ºiRomânia) – 8%. La capitolul sigilanþi,polisulfidul a avut o pondere maimare în comparaþie cu produselepoliuretanice. În România s-au produs7 milioane m² de geam izolator, þaranoastrã situându-se astfel printre primiiproducãtori în spaþiul est-european ºiegalând producþia totalã a urmã-toarelor 3 clasate: Ungaria, RepublicaCehã ºi Bulgaria. Ca sigilanþi, în þaranoastrã s-au folosit poliuretan ºipolisulfid în proporþii egale, însã seestimeazã cã în urmãtorii ani produselepe bazã de poliuretan vor domina piaþa.

Firma germanã Kömmerling oferã, înprezent, cea mai largã gamã de materialede etanºare, adezivi, rãºini, tehnologiide fabricare ºi accesorii. Având încredere

în conjunctura actualã ºi viitoare apieþei de geam izolator, Kömmerling ºi-adezvoltat o reþea mondialã de reprezen-tanþe (SUA, Marea Britanie, Franþa,Rusia ºi China) ºi centre de desfacere (înpeste 70 de þãri). În România, singuruldistribuitor autorizat este Abitare CG SRL.

„Calitatea” este un concept de bazãla Kömmerling Chemische Fabrik, ºiastfel trebuie sã fie perceput ºi de cãtreproducãtorii români în perspectiva inte-grãrii în Uniunea Europeanã. HaraldKahles, consultant tehnic al firmei ger-mane ºi membru al Comitetului pentruStandarde GGF, a adus în discuþie cali-tatea drept rezultantã logicã a compati-bilitãþii ºi standardizãrii. Elementele dinsticlã au încetat sã mai fie privite doarca simple închideri, noile exigenþe auîn vedere transparenþa, siguranþa, trans-ferul termic, izolarea fonicã ºi, nuîn ultimul rând, latura estet icã.Complexitatea sistemului ºi numãrulde componente (sigilanþi, straturi inter-mediare, componente auxiliare, mecaniceºi electrice) au crescut. De asemenea, acrescut ºi numãrul „jucãtorilor” implicaþi:designeri, proiectanþi, producãtori,furnizori, montatori etc., ceea cemãreºte riscurile ca, undeva pe parcurs,sã aparã o greºealã. Erori frecventesunt, de exemplu, dimensionareagreºitã a punctelor de îmbinare sauincapacitatea acestora de a permiteventilarea/adsorbþia produselor rezul-tate din reacþii, în cazul sigilanþilor ºiadezivilor. Fiecare componentã în partetrebuie sã fie compatibilã ºi sã nu inter-acþioneze fizic sau chimic cu celelalte,pentru a nu compromite utilitatea pro-dusului sau vandabilitatea ansambluluicare le include. Sunt domenii, ca deexemplu producþia geamului rezistentla foc sau cea a pereþilor-cortinã, în care

De câþiva ani încoace, pentru SC Abitare „primãvara“ are loc chiar însezonul înnoirii naturii ºi a iimpulsului pentru activitãþi mai rodnice ºieficiente în vederea consolidãrii ºi dezvoltãrii de noi afaceri în domeniulconstrucþiilor.

Acest lucru tinde sã devinã tradiþional fie ºi dacã judecãm dupãã tena-citatea de a organiza reuniuni de specialitate pentru promovarea de noiproduse, tehnologii ººi servicii într-un domeniu prioritar, cel al activitãþiide construcþii.


existã deja seturi de concepte, cu prac-tici predefinite, cu produse ºi compo-nente aprobate. Din pãcate însã – aatras atenþia specialistul german –, suntºi domenii de aplicabilitate în care nuse acordã nicio atenþie problemelor decompatibilitate sau existã prevederiinadecvate.

Standardul EN 1279 este cel carereglementeazã producþia de geam izola-tor în Uniunea Europeanã, prevederilelui devenind obligatorii ºi pentru pro-ducãtorii români odatã cu integrarea þãriinoastre în UE; acelaºi lucru este valabil ºiîn ceea ce priveºte aplicarea marcajuluiCE. Spre deosebire de standardele ante-rioare, EN 1279 priveºte procesul detestare ca pe o parte a unui tablou mailarg ºi face referiri la specificaþie, pro-ducþie, componente ºi certificarea deconformitate.

În prezentarea Grace Davison,susþinutã de László Komlós, a fost adusãîn discuþie influenþa sitei moleculareasupra calitãþii unitãþilor de geam izolator.Foarte importantã este selecþia sitei înfuncþie de necesitãþi. Sita molecularãtrebuie sã aibã o mare capacitate deadsorbþie a apei (dar fãrã adsorbþie/desorbþie de gaze), densitate uniformã,timp lung de viaþã, compatibilitate cutoate gazele, sigilanþii ºi sistemele deumplere, în conformitate cu toatestandardele de testare naþionaleºi internaþionale. Produsele trebuie,

de asemenea, sã urmãreascã cerinþelede protecþie a mediului ºi a muncii.

La capitolul „produse”, Euroglas aprezentat la Poiana Braºov sticla dingamele Silverstar® Sunstop T ºi Silverstar®

Combi, în acest an într-o nouã abordare.Parte a grupului elveþian Glas Trösch,Euroglas este producãtor de sticlã float ºispecialist în acoperiri cu metale nobile.Firma poate îndeplini cele mai diversecerinþe ale clienþilor: sticlã pentru clãdirinoi, renovãri, izolare termicã ºi acusticãºi protecþie solarã, sticlã securizatã saucerinþe specifice combinaþiilor de sticlãspecialã. Participanþii la simpozion auputut vedea clãdiri de referinþã dinEuropa, la realizarea cãrora s-au folositprodusele Euroglas: Munich TowerCenter, Beisheim Center – Ritz-CarltonHotel Berlin, Saturn Tower din Viena sauVolkswagen Arena de la Wolfsburg-Stuttgart, ca sã amintim numai câteva.

Începând din acest an, SC AbitareCG SRL reprezintã în România ºi firmaitalianã Intermac, parrte a grupuluiBiesse. Pânã nu de mult, cel mai cunos-cut brand al grupului în România a fostGieffe, mai exact, maºinile mici semi-automate de prelucrat sticla. Acum însãproducãtorii români au acces la o gamãextinsã de produse oferite de Intermac(mese de tãiat Genius ºi centre de pre-lucrare de înaltã tehnologie Master),Busetti (linii de ºlefuit simultan pe douãlaturi – sector în care este lider mondial –,

maºini de manipulat foi de sticlã ºimaºini de gãurit automate ºi semiauto-mate Giò ºi Plusdrill, inclusiv maºinide gãurit pe douã pãrþi), Gieffe (maºinisemiautomate de ºlefuit, frezat ºi lus-truit sticla cu margini drepte ºi profilate,gama Bilux) ºi Diamut (scule diaman-tate, discuri profilate, discuri de tãiat,de frezat, discuri din rãºini, freze ºiburghie).

Informaþii suplimentare despreparteneri i Abitare CG ºi despreprodusele ºi serviciile oferite defirma braºoveanã gasiþi accesândwww.abitare.ro.

Saturn Tower Viena, obiectiv realizat cu sticlã Silverstar® Combi – Euroglas


Eurocer – BuildingIoan Burtea, Elena Nechifor - QUALITY CERT

Lucrãrile prezentate au încercat sã acopere cât maimult din acest domeniu vast al certificãrii conformitãþii.Oaspeþii strãini au susþinut prelegeri de un mare interespentru participanþi, abordând teme cum ar fi:

Calitatea în construcþii: cum merg mânã în mânãmãrcile certificãrii voluntare ºi marcajul CE, aplicate peprodusele tradiþionale ºi non-tradiþionale;

Marcajul CE ºi mãrcile certificãrii voluntare – unexemplu al Directivei Produselor din Construcþii;

Certificarea de recunoaºtere voluntarã a produselorºi sistemul EUROCER – BUILDING (EBAS);

Certificarea produselor în Franþa;Revizia Directivei Produselor din Construcþii.

Din EUROCER – BUILDING fac parte ºi trei organismede certificare româneºti, care îºi desfãºoarã activitatea îndomeniul construcþiilor – QUALITY CERT, ICECON, SRAC.

În calitate de gazde, organismele româneºti auprezentat, la rândul lor, lucrãri prin care s-a dorit sã sedemonstreze preocupãrile României de aliniere la con-ceptul european de evaluare a conformitãþii, atât pe liniaorganizãrii unei infrastructuri în acest domeniu, cât ºi dinpunct de vedere legislativ:

Regulamente în domeniul evaluãrii conformitãþiiºi atestãrii conformitãþii produselor din construcþii înRomânia – QUALITY CERT;

Cerinþe pentru îndeplinirea exi-genþelor esenþiale de comportament lafoc, rezistenþã, stabilitate ºi durabilitate– ICECON;

Infrastructura de evaluare a con-formitãþii în România din perspectivaintegrãrii viitoare în UE – SRAC.

Interesul pentru lucrãrile prezentates-a manifestat la finalul work-shop-ului,prin întrebãrile puse de cãtre participanþioaspeþilor strãini, privind, în special,împãrtãºirea experienþei acestora în pro-cesul parcurs de aliniere la principiilepieþei unice europene, la modificãrilepropuse pentru Directiva Produselor înConstrucþii.

În cadrul organizaþiei EUROCER –BUILDING, membrii acesteia capãtã unpunct de vedere comun despre dez-

voltarea în domeniul certificãrii de produs ºi au posibili-tatea de a coopera foarte uºor cu organismele decertificare din Europa. Prezenþa în cadrul EUROCER –BUILDING a organismelor româneºti conferã acestoraposibilitatea participãrii la diverse acþiuni sau manifestãricare pot sã promoveze imaginea României în rândulþãrilor europene ºi sã asigure o mai bunã cunoaºtere arealizãrilor constructorilor ºi/sau producãtorilor dindomeniul construcþiilor.

Dupã cum anunþam în numãrul 14 al Revistei Construcþiilor, în perioada 20 – 21 aprilie a.c., Româniaa a fost gazdareuniunii bianuale a EUROCER – BUILDING (Asociaþia Europeanã a laboratoarelor de încerrcãri, inspecþie ºi aorganismelor de certificare din domeniul construcþiilor).

Work-shop-ul a avut cca temã principalã: „Avantajele certificãrii. Certificarea produsului, în sprijinul tuturorpãrþilor interesate”.

QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;

• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5, tel./fax: 021/411.71.51,

e-mail: [email protected]

ORGANISM ACREDITAT RENAR

ORGANISMÎN CURS DE ACREDITARE RENAR

• Atestarea conformitãþii produselorîn conformitate cu HG 622/2004 ºi aplicarea mãrcii de conformitate CS,Certificat de recunoaºterenr. 4 din 2003.

• Certificarea sistemelorde management al calitãþii;

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

Organism de certificareproduse recunoscut de MTCT

• Procedee, metode, tehnici de auditare, inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:- Naþional - CNFCMAC- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT(Franþa), AJA-EQS (Anglia);

• Profesori universitari;• Doctori în ºtiinþe;• Experþi în domeniile de certificare.

Organism agreat MTCTPROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ CU UTILIZAREA DE:

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII ªI DOMENIUL VOLUNTAR

ORGANISM DE CERTIFICARE

Cunoscuta firmã din oraºul de la poalele Tâmpeifuncþioneazã, începând cu luna mai 2006, într-o nouããlocaþie.

Numerele de telefon ºi de fax, precum ºi adreseleelectronice rãmân neschimbate. Inserãm aaceste informaþiipentru ca dvs. sã aflaþi ºi din paginile revistei noastrenoile date de contact alee prestigioasei reprezentanþe dinBraºov a firmei Velux.

Velux România SRLStr. Aurel Vlaicu nr. 40

500178 Braºov

Tel.: 0268-42.55.77Fax: 0268-42.57.57

Relaþþii clienþi: 0-8008-83589 (apel gratuit)E-mail: [email protected]

Web: www.VELUX.ro

Velux România – adresã nouã Selena, producãtor ºi furnizor internaþional de spumepoliuretanice ºi adezivi, a lansat cu prilejul ConstructExpo Ambient – 2006 primul sistem profesional de etanºare,izolare ºi montaj pentru tâmplãrie termoizolantã din România-Tytan Eurowindow.

Utilizarea sistemului Tytan Eurowindow poate conduce laeconomii anuale de energie de peste 22 milioane de euro;

Tytan Eurowindow este singurul sistem profesional de pepiaþa din România care contribuie la aplicarea Directiveinr. 2002/91/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului privindperformanþa energeticã a clãdirilor.

„Izolarea termicã a clãdirilor este o problemã importantã cucare se confruntã România ºi care produce imense pierderi ºicheltuieli energetice, mai ales în condiþiile creºterii costurilorpentru încãlzire ºi rãcire. Sistemul Tytan Eurowindow consti-tuie o soluþie adecvatã pentru eficientizarea performanþelorenergetice, precum ºi pentru respectarea directiveloreuropene”, a declarat dl Dorin Spãtaru, director general SelenaRomânia.

Tytan Eurowindow se adreseazã companiilor specializateîn montarea tâmplãriei termoizolante ºi reprezintã un sistemde eficientizare a costurilor pentru beneficiarul final, prin pro-tecþia crescutã împotriva pierderilor de cãldurã.

Sistemul Tytan Eurowindow vine în întâmpinareaLegii nr. 372/2005 privind performanþa energeticã a clãdirilor,aplicabilã de la 1 ianuarie 2007 care impune cerinþe minimelegate de eficienþa energeticã a clãdirilor. Potrivit prevederiilegale, atât clãdirile existente, cât ºi cele noi trebuie sã respecteîn viitor metodologiile de creºtere a performanþelor energetice.

Viorica Gh. Cristea

NOU


Performanþele echipamentelorde preparare a betonului

CRITERII DE EVALUARE INTERNAÞIONALÃdrd. ing. Roza PAIOVICI, dr. ing. Aurelia MIHALCEA – ICECON SA Bucureºti

Fabricarea betoanelor poate fi consideratã un flux

tehnologic continuu, compus din urmãtoarele operaþii

principale:

aprovizionarea, manipularea, depozitarea ºi analiza

materialelor componente;

dozarea ºi amestecarea materialelor componente în

proporþiile strict stabilite prin calculele de proiectare a

compoziþiilor;

transportul ºi controlul betonului proaspãt la

preparare ºi la locul de punere în operã;

punerea în operã ºi protecþia betonului dupã turnare;

controlul pe faze al betonului întãrit ºi verificarea

performanþelor tehnice finale.

Rezultatele sunt sensibil influenþate de execuþia

corectã a fiecãrei operaþii din fluxul menþionat.

Cerinþele de calitate pentru materiale, echipamente,

maºini ºi utilaje de preparare, transport ºi punere în operã

a betoanelor sunt elaborate pe baza prevederilor cuprinse

în legile ºi documentele normative specifice din þarã, cele

europene ºi internaþionale.

CRITERII DDE EEVALUARE

A MMALAXOARELOR

Verificarea integritãþii structurale. Structura oricãrui

malaxor trebuie sã conþinã urmãtoarele componente: camera

de malaxare (tobã, cuvã sau jgheab), rotor cu lame sau

palete agitatoare, dispozitive de direcþie ºi rotaþie, dispo-

zitive de încãrcare ºi descãrcare. Acestea trebuie sã fie

verificate dacã corespund cu specificaþiile producãtorului.

Se verificã dacã numãrul de rotaþii pe minut ale

tobei sau dispozitivelor de amestecat este conform cu

specificaþiile producãtorului.

Se verificã dacã transmisia de putere poate fi repor-

nitã dupã 5 minute de la oprire, mai precis dupã ter-

minarea ciclului de malaxare.

Malaxorul poate fi descãrcat conform tipului de

malaxor sau conform specificaþiilor date de producãtor.

Teste dde pperformanþã aa mmalaxãrii

Eficienþa malaxãrii este determinatã de uniformitatea

amestecului de beton ºi de rezistenþa la compresiune a

cuburilor sau a cilindrilor din beton (probe – epruvete),

aceste eºantioane (probe) fiind prelevate dupã terminarea

procesului de malaxare.

Determinarea uniformitãþii amestecului de beton

include urmãtoarele variante de determinãri pentru

diferite probe prelevate:

conþinutul de aer;

conþinutul de agregate pe unitatea de volum;

conþinutul de mortar pe unitatea de volum;

consistenþa (tasarea).

Prelevarea dde pprobe. EEºantionarea

Douã probe din amestecul de beton se iau direct din

camera de malaxare imediat dupã încheierea ciclului de

malaxare. În cazul când eºantionarea directã din interi-

orul camerei de malaxare este dificilã, se poate face

prelevarea dupã ce betonul malaxat este descãrcat (figura 1).

Betonul este cel mai rãspândit material produs de mâna omului. Este un material durabil, relativ iefttin, folosit în toatelucrãrile de infrastructurã, precum ºi în cele din sectorul industrial, de apãrrare, al utilitãþilor sau în sectorul rezidenþial.

În afarã de producãtorii de ciment ºi beton, indusstria betonului include ºi furnizorii de agregate ºi alte materiale,transportatorii, constructorii, proiectanþii, precum ºi companiile de reparaþii sau de întreþinere a fondului construit.

Dacã pânã nnu de mult, prepararea betoanelor se rezuma la unele operaþii simple, manuale sau mecanice, dedozaree ºi amestecare a componenþilor (ciment, apã ºi agregate), în prezent, fabricarea betoanelor este dinn ce înce mai complexã ºi riguros controlatã pentru obþinerea în condiþii de eficienþã economicã a uunor betoaneomogene ºi constante cu performanþe superioare.



Volumul unei probe trebuie sã fie de minimum 20 de litri

pentru malaxoarele cu amestecare discontinuã ºi de 100 de litri

pentru malaxoarele cu amestecare continuã.

Exemple de eºantionare pentru diferite tipuri de

malaxoare sunt prezentate în figura 2.

DETERMINAREA EEFICIENÞEI

DE MMALAXARE

Calitatea componentelor utilizate uzual corespunde

unei capacitãþi nominale a malaxorului cu amestecare

discontinuã ºi productivitãþii nominale pentru mala-

xoarele cu amestecare continuã conform specificaþiilor

producãtorului. Procedura prezentatã permite, de aseme-

nea, determinarea eficienþei de malaxare.

OPTIMIZAREA DDURATEI

DE MMALAXARE

Cel mai important aspect pentru producãtorii ºi utiliza-

torii de malaxoare este reducerea (optimizarea) duratei de

malaxare, asigurând în acelaºi timp cerinþele de calitate

ale betonului ºi productivitatea maximã. În vederea aces-

tei determinãri, este necesarã efectuarea aceleiaºi încer-

cãri pentru diferite durate de malaxare alese pe baza

rezultatelor încercãrilor anterioare.

Rezultatele încercãrilor în funcþie de timpul (durata) de

malaxare v=f(t) sunt marcate în sistemul de coordonate ºi

curba este trasatã prin extrapolare.

Un exemplu pentru determinarea duratei optime de

malaxare stabilit pe baza rezistenþei la compresiune este

prezentat în figura 3.

Fig. 1: Schemã generalã de eºantionare

Legendã:P1, P2 – cele 2 eºantioane prelevate din malaxor;AC1, AC2 – probe pentru determinarea conþinutului de aer;M1, M2, G1, G2 – probe pentru determinarea conþinutului de aer

utilizate pentru determinarea conþinutului de agregat ºi mortar testatîn secvenþa viitoare;

C01, C02 – probe pentru determinarea rezistenþei la compre-siune (trei cuburi sau cilindri din fiecare eºantion);

CS1, CS2 – probe pentru încercarea de consistenþã (tasare).

Fig. 2: Eºantionarea în cazul diferitelor tipuri de malaxoare Fig. 3: Determinarea timpului optim de malaxare



Firma Kinshofer, amplasatãîn zona München Germania,înfiinþatã în anul 1971, estespecializatã în utilaje pentrumanipularea materialelor deconstrucþii care se instaleazãpe macarale hidraulice ºi exca-vatoare de la 2 la 60 tone, pre-cum ºi pe stivuitoare.

Firma Kinshofer are oexperienþã îndelungatã în con-strucþia rotatoarelor hidraulice(foto1) cu forþa de torsiuneîntre 300 ºi 2.000 Nm, produ-cându-se ºi dispozitivele deadaptare la diferite macaralesau excavatoare.

Dispozitivele de manipu-lare paleþi (foto 2) pot fi sim-ple sau cu cilindru hidraulicpentru reglarea distanþei întrefurci ºi pot manipula paleþicu greutãþi de pânã la 3 tone.Centrul de greutate este ajus-tabil manual sau hidraulic.

Pentru încãrcarea ºi descãr-carea cãrãmizilor sau a ele-mentelor de pavaj, se folosescdispozitive cu braþe paralele(foto 3) sau în foarfecã cuposibilitatea reglãrii hidraulicea distanþei dintre braþe ºi regla-rea manualã a lungimii paletului.

Cupele pentru sãpat (foto 4)acoperã gama de volumeîntre 25 ºi 3.000 de litri, toatedispozitivele dispunând deun sistem numit HPX drive(foto 5) care permite închidereaºi deschiderea cupei, precum

ºi schimbarea diferitelor cupepentru diverse volume. SistemulHPX drive este de o tehnici-tate deosebitã, fiind unicatpe aceastã piaþã. De aseme-nea, la dispozitivul HPX sepot ataºa graifere pentrubuºteni, tuburi de azboci-ment, manipulatoare pentrubolovani etc.

Graiferele polip (foto 6) utile,în special, pentru manipu-larea deºeurilor de metal potfi total deschise, jumãtate închisesau închise de tot, caz încare pot fi folosite ºi pentrumanipularea materialelor vrac.Vârfurile braþelor pot fi schim-bate separat ºi sunt fabricatedin oþel special de mare duri-tate. Corpul de cilindri estetotal etanº, mãrind durata deutilizare ºi eliminând întreþinerea.Volumul maxim poate fi de1.000 de litri cu o greutate aîncãrcãturii de peste 10 t.

Graiferele pentru demolãriºi sortãri de materiale (foto 7)au un volum de maximum800 de litri ºi capacitãþide ridicare de pânã la 6 t.Materialul este din oþel 500 HBde mare duritate, iar lamelede atac pot fi schimbate încazul uzurii excesive. Utilajuldispune de rotator inclus pen-tru o rapidã poziþionare.

Sfredelele (foto 8) aumotoare hidraulice de pânãla 7.170 Nm forþa de torsi-une la care se pot ataºaburghie de maximum 800 mmcu extensii, putându-se ajungela o adâncime de gãurire depânã la 5 m. Sunt ideale pen-tru stâlpi de gard sau elec-trici, pentru plantarea depuiet sau fundaþii ºi orice felde forare. Dinþii din aliaj detitan pot fi, de asemenea,schimbaþi pentru diferitevarietãþi de sol.

KINSHOFER, reprezentat în România prin ROMNEDACCESORII PENTRU MACARALE, EXCAVATOARE

ªI STIVUITOARE

Foto 2

Foto 1

Foto 3

Foto 4

Foto 5

Foto 6

Foto 7

Foto 8

...vã oferãTEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII

Peste 12 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România


KOMATSUBuldoexcavatoare de 5 stele (WB93S-5 ºi WB97S-5)

PERFORMANÞÃ

Noi l e mode l e WB93S -5 º iWB97S-5 sunt realizate pentru a oferiutilizatorilor o productivitate mare, per-formanþe greu de egalat ºi un consumde combustibil scãzut, toate datoritãsistemului hidraulic, care încorporeazão pompã cu debit variabil, produsã deKOMATSU.

CONTROL AABSOLUT

Comenzile cupei de încãrcare ºi alebraþului de excavator sunt realizateprin intermediul joyst ick-uri lormultifuncþionale. Operaþiunile deîncãrcare-descãrcare, deschidere-închidere ale cupei multifuncþionale4x1, funcþie SPEED-UP, sunt realizatemai uºor ca niciodatã.

SISTEMUL HHIDRAULICModelele WB93S-5 ºi WB97S-5

oferã o productivitate mare datoritãcreºterii forþei de rupere la cupa deîncãrcare, precum ºi la braþul deexcavare, ºi datoritã capacitãþii de ridi-care a sarcinilor. Inima sistemuluihidraulic este CLSS, sistem care permitefurnizarea unui debit variabil (în funcþiede fiecare operaþiune ºi de specificulei). Mai exact, furnizeazã doar debitulnecesar ºi nu debitul total care ar ducela un consum inutil de combustibil.

În completare, operatorul poatealege între modurile de lucru PUTERE ºiECONOMIC, în funcþie de operaþiunilepe care le are de efectuat, putând optaîntre maximum de putere ºi consumulcel mai scãzut.

PATRU RROÞI DDIRECTOAREOperatorul poate sã aleagã trei

moduri de deplasare:roþi directoare pe axul frontal

(pentru circulat pe stradã ºi operaþiuniuzuale);

toate roþile directoare (în cerc) –pentru miºcãri rapide ºi întoarceri înspaþii înguste;

toate roþile directoare (în lateral) –pentru miºcãri fine în spaþii înguste.

Comutarea modurilor de deplasarese face extrem de simplu prinapãsarea unui buton.

BRAÞUL DDE EEXCAVATORDesign-ul rotunjit ºi robusteþea fac

din braþul de excavator o adevãratãunealtã de sãpat. Prin adâncimea marede sãpare de pânã la 6,5 m, buldoexca-vatoarele KOMATSU devin lideriincontestabili. Pe braþul de excavatorpot fi montate, pe lângã o gamã largã decupe, ciocan hidraulic, forezã ºi foar-fecã pentru demolãri la înãlþimi mici.

MEDIUL DDE LLUCRU AAL OOPERATORULUIMarii producãtori de utilaje fac tot

posibilul sã creeze cabine extrem de con-fortabile ºi accesorizate pentru utilajele lor.

De ce acest lucru? Pentru cã este bineºtiut cã un operator care lucreazã într-unmediu confortabil ºi plãcut oferã un randa-ment superior. Cabina buldoexcavatoarelorKOMATSU are structura ROPS (Sistem deprotecþie la rostogolire) ºi FOPS (Sistemde protecþie la cãderea peste cabinã adiverselor obiecte), are un design modern ºieste bine echipatã. Comenzile sunt extrem deergonomice, geamurile au un design rotunjit,iar operatorul beneficiazã de o vizibilitatesuperioarã oricãrui echipament concurent.

Buldoexcavatoarele WB93S-5 ºi WB97S-5 aparþin ultimei generaþii de buldoexcavatoare KOMATSU cu patruu roþi egaleºi directoare care, împreunã cu cele douã modele cu douã roþi directoare, formeazã un caareu de aºi.

Motor: 99,2 CPGreutate operaþionalã: 8.050 Kg(în varianta standard)Adâncime maximã de sãpare: 6.055 mmCupa frontalã 4 x 1: 1,03 mcViteza maximã de deplasare: 40 Km/h

KOMATSU WB93S-5

Motor: 99,2 CPGreutate operaþionalã: 8.150 Kg

(în varianta standard)Adâncime maximã de sãpare: 6.465 mm

Cupa frontalã 4x1: 1,03 mcViteza maximã de deplasare: 40 Km/h

KOMATSU WB97S-5


"BAUER IN-HOUSE EXHIBITION 2006"Expoziþia de echipamente BAUER

pentru fundaþii speciale în construcþiiing. Cornel UDRESCU – director general TRACTOR PROIECT COMERÞ

ªi în acest an, firma TRACTOR PROIECT COMERÞ dinBraºov, reprezentantã comercialã a grupului BAUERMASCHINEN în România, a fost prezentã în Schroben-hausen împreunã cu firme româneºti specializate întehnologia fundaþiilor speciale, precum AGISFOR ºiSTIZO din Bucureºti sau ARGECOM din Piteºti.

Manifestarea a fost deschisã de cãtre dl profesorThomas Bauer, patron ºi preºedinte al Consiliului deAdministraþie al grupului ºi s-a desfãºurat pe mai multeplanuri:

expoziþia de echipamente;demonstraþii practice în poligonul special amenajat

la Aresing, la circa 5 km de Schrobenhausen, unde sunt ºinoile hale de montaj;

vizite la ºantiere din München, unde au putut fivãzute utilajele BAUER la lucru;

conferinþe susþinute de specialiºti de renume dindomeniu;

întâlniri ºi discuþii de afaceri.

Toate firmele componente ale grupului BAUERMASCHINEN au fost prezente în expoziþie cu ultimelenoutãþi din programul lor de fabricaþie.

Firma mamã, BAUER MASCHINEN,produce echipamente de foraj rotativ pentrupiloþi de pânã la 4 m diametru ºi de forajpentru pereþi mulaþi (pereþidiafragmã).

Principalele noutãþi prezentate au fost:Linia M, un nou concept de

echipamente pentru foraj rotativ, com-pacte ºi puternice, cu un raport optimîntre greutate ºi putere, cu o cinematicãflexibilã ºi uºor transportabile. Au fostexpuse modelele MBG 24 (în imagine)ºi MG15 cu mast scurt, pentru incintejoase.

Modelul TBG 12 este o noutateabsolutã, ce constã în montarea unuiechipament de foraj rotativ tip BG 15pe un ºasiu de camion MAN. Este foarteutil acolo unde se cer deplasãri deseîntre punctele de lucru.

Prin sistemul BAUER denumit CSM(Cutter Soil Mixing), peretele mulat seformeazã din amestecul materialuluiforat cu betonul lichid introdus, fãrã arezulta material la exterior. Utilajulprezentat în expoziþie în cadrul acesteimetode, denumit „Quattro Cutter”, este,de asemenea, o noutate absolutã, prinutilizarea a douã perechi de freze deforaj, una la partea inferioarã ºi alta lapartea superioarã. Soluþia asigurã o bunãamestecare a componentelor ºi o pozi-þionare corectã a peretelui mulat pânã laadâncimi de 60 m.

Firma KLEMM este specializatãîn producþia de echipamente de forajpentru micropiloþi ºi pentru forajede ancorare ºiinjecþii, noutatea

prezentatã fiind echipamentul deforaj pentru micropiloþi KR 712,echipat în expoziþie cu accesorii deforaj cu melc continuu, în tuburi de400 mm. Diametrul maxim de forajîn tub este de 500 mm, la adâncimede 15 m. Nu este prevãzut cu cine-maticã pentru foraje de ancorare.

În expoziþie s-au aflat ºi ultimeleversiuni ale modelelor de bazã dingama de fabricaþie: KR 704 DW, KR800-1, KR 805-1, echipate atât pen-tru foraje de micropiloþi, cât ºi pen-tru foraje de ancorare.

Firma RTG este specializatã pentruproducerea de echi-pamente de mareputere pentru înfigerea

de palplanºe prin vibro-apãsare.Noutatea de la expoziþie a fostmaºina RTG, modelul MPZ-630dotat cu un cap de vibrare cu treiseturi de gheare de prindere, putândsã înfigã, datoritã puterii disponibile,trei palplanºe deodatã.

În perioada 30.04 – 03.05.2006 s-a desfãºurat, la sediul din Schrobenhausen al grupului german BAUERRMASCHINEN, tradiþionala manifestare “BAUER IN-HOUSE EQUIPMENT EXHIBITION 2006” (Expoziþia deechipaamente „La BAUER acasã” – 2006 ).

Expoziþia se organizeazã în fiecare an, cu excepþia anului când see desfãºoarã, la München, Expoziþia mondialãpentru utilaje de construcþii, BAUMA, în care sunt prezeentate echipamentele BAUER.

Participanþii la expoziþie sunt potenþiali utilizatori ai echipamentelor ºi tehnologiilor pentru fundaþii speciale.

Intratã în familiaBAUER din anul2005, firma PRAKLA

este specializatã în fabricarea de ate-liere de foraj, complet echipate,montate pe ºasiu de camion, desti-nate forajelor pentru prospectãrigeologice ºi pentru realizarea depuþuri pentru apã. În expoziþie aufost expuse modelele RB 40 ºi RB 50.

Gama completã cuprinde mode-lele RB 3, RB 10, RB 20, RB 30, RB60 ºi RB 75, cu sarcini la cârlig de la15 kN la 750 kN.

A fost prezentat, de asemenea, unutilaj PRAKLA special, modelulRB 8R, destinat forajelor pentrucaptarea energiei termale.

Firma MAT, membrã a familiei BAUER,produce întreaga gamãde instalaþii ºi echipa-mente necesare diverselor

tehnologii de foraj, precum: instalaþii dedenisipare, de preparare ºi amestec alfluidelor de foraj, pompe de transport ºiinjecþie.

Printre instalaþiile expuse s-au aflat cele de preparare ºiamestec al fluidelor de foraj IPC 60-E ºi IPC 180-E ºipompa dublã cu plungere PP-360-S.

Aproape întreaga gamã de capete de rotireºi de percuþie necesarã echipamentelor deforaj este realizatã de firma EURO DRILL,membrã ºi ea a grupului BAUER.

Ultima membrãa grupului BAUEReste firma ameri-canã PILECO, pro-

ducãtoare de ciocane Diesel de bãtutpiloþi metalici. Aceºtia funcþioneazã peprincipiul unui motor Diesel în 2 timpi,pe bazã de motorinã.

În imagine este prezentat ciocanulDiesel D19 – 42, expus în cadrul„Bauer In-House Exhibition”.

Pentru informaþii complete privind gama de utilaje ºiechipamente furnizate de firmele grupului BAUER îndomeniul realizãrii fundaþiilor speciale, vã puteþi adresaoricând la TRACTOR PROIECT COMERÞ Braºov,tel./fax: 0268-406.406; 427.797; e-mail: [email protected];web: www.tpcom.ro.


Comportarea „in situ“ a construcþiilorcare suferã intervenþii asupra rigiditãþii

dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU, INCERC Bucureºti

DEFINIREA ªªI OORIGINEA PPROBLEMEI

Specificul arhitectural al clãdirilorcu „parter sau etaj flexibil” se carac-terizeazã prin:

prezenþa spaþiilor libere laparter, pentru magazine, ateliere,garaje;

prezenþa unor spaþii de deschi-deri similare pe nivelul curent de laetaj pentru camera de zi (salon);

prezenþa balcoanelor cu deschi-deri mari în consolã.

Specificul constructiv-structural,care are influenþã asupra comportãriiseismice, se caracterizeazã prinpartere flexibile, cauzate de:

structura de tip bloc pe piloni(partea superioarã este masivãdeoarece are cadre cu umpluturã dezidãrie, în timp ce la parter suntnumai stâlpi);

orientarea unilateralã a stâlpilorlamelari (de la parter) perpendicularpe planul faþadei, ceea ce face carigiditatea sã fie foarte diferitã pe celedouã direcþii ale clãdirii, structurafiind vulnerabilã pe direcþia în lungulfaþadei;

prezenþa grinzilor puternice ºi astâlpilor slabi;

lipsa elementelor de contravân-tuire pe cele douã direcþii (zidãria

din corpuri ceramice este subþire ºicasantã).

Mecanismul de cedare sau efectulde „parter sau etaj flexibil” (denumitºi nivel slab, transparent sau cu rigidi-tate diferitã) se referã la cazurile încare o structurã prezintã diferenþemari la rigiditate între etaje, pe unasau pe ambele direcþii, o parte foarterigidã reazemã pe un etaj flexibil, ast-fel încât dinamica structurii estedominatã de concentrarea solici-tãrilor ºi deplasãrilor/ deformaþiilor laacel nivel sub impactul miºcãriiseismice. Pot exista ºi alte sensibilitãþidate de dispunerea în planul unui etaja elementelor structurale (localizare,mãrime, rigiditate, continuitate pe odirecþie sau alta etc.), precum ºi deintervenþiile ulterioare execuþiei.

S-a constatat cã la comportareanegativã contribuie, de asemenea:

armãtura verticalã subdimen-sionatã sau dimensionatã la limitã;

armãtura transversalã (etrieri)subdimensionatã ºi rarã (20-30 cm),îmbinãri grindã-stâlp inadecvat armate;

calitatea betonului slabã ºiprezenþa segregãrilor la îmbinãrilegrindã-stâlp;

conformarea de ansamblunecorespunzãtoare (lipsa rosturilorantiseismice, stâlpi scurþi);

amplasarea construcþiilor peterenuri improprii (terenuri lichefia-bile, pante instabile, umpluturi, vãiexpuse torentelor ºi inundaþiilor);

supraetajãrile ºi intervenþiileneautorizate sau cele formal autorizate,dar care afecteazã parametrii derigiditate sau rezistenþã.

Cutremurele din 1977 din România,cele din 1999 din Turcia, Grecia ºiTaiwan au pus în evidenþã tragiceexemple de prãbuºiri ale acestorclãdiri.

În prezent, se constatã cu ochiul liber cã parterele multor clãdiri, iniþial cu destinaþie de locuinnþe, au fost vânduteºi convertite în spaþii comerciale, pentru care, dorindu-se un acces direct din stradã, s-au executat goluri de uºi înlocul parapeþilor de fereastrã. ªi la alte etaje s-au practiccat reamenajãri, de multe ori cu scoateri de zidãrii dintre stâlpiiinteriori.

În unele cazuri, interrvenþiile sunt, practic, în serie, în toate traveele, iar ultima tendinþã, care va fi probabil imitattãde ceilalþi, este sã fie complet înlãturate zidãriile de faþadã. Stâlpii parterului sunt acum vizibili, au fost scoase ºizidãriile din interior, iar rezolvarea arhitecturalã este completatã de vitrraje moderne pe înãlþimea parterului, scoase înafarã la limita balcoanelor de la etaje. Blocurile reespective au ieºit astfel din anonimatul ferestrelor cu perdeluþe, iarzonele au prins viaþã.

Alte cllãdiri, aparent similare, aveau din construcþie parterul liber, pe stâlpi, astfel încât ne putem întrreba: cine ºicând a fãcut bine, cine vrea sã facã rãu?

Fig. 1: Prãbuºirea aproape orizontalãa unei clãdiri cu parter flexibil la cutremurul

din Grecia, Attena, 7 septembrie 1999



Un tronson din blocul de locuinþenr. 30 din ªos. ªtefan cel Mare nr.33,colþ cu Str. Lizeanu (Bucureºti), estesemnificativ pentru efectul seismelorde perioadã lungã asupra structurilorînalte, cu parter flexibil sau cu 1 sau 2niveluri de rigiditãþi diferite; efectesimilare, dar sub limita de colaps, s-auobservat la unele blocuri cu maga-zine la parter de pe aceeaºi ºosea,zona Gãrii de Nord, Pantelimon etc.Blocul a fost construit în 1961–1962,înainte de introducerea normativuluide proiectare antiseismicã P13-1963.În 1977 a fost grav afectat tronsonul„a” cu S+P+8 (+9) etaje (etajul 9parþial retras), cu magazine la parter.Infrastructura era alcãtuitã din fun-daþii continue din beton simplu–tãlpi,cu subsol rigid de tip cutie de betonarmat. Structura era alcãtuitã din:

parter flexibil cu stâlpi din betonarmat monoliþi (care pe exterior con-tinuau pe 8 etaje) ºi zidãrie;

etaje cu partiu de tip „celular”,cu pereþi structurali monoliþi de 15 cm,transversali, dar care nu erau continuipe etaj; longitudinal existã un singurperete pe centru; stâlpii mediani seopreau deasupra parterului ºi intrauîn pereþii structurali;

planºeu de beton armat monolit(grinzi ºi plãci de 12 cm la subsol ºiparter); plãci groase de 14–16 cm,fãrã grinzi, la celelalte etaje;

scãrile ºi cajele lifturilor dinbeton armat.

Mecanismul de cedare a fosturmãtorul:

la parter, stâlpii s-au rupt lacapãtul superior, fiind avariat ºi etajul I;

o parte din tronsonul „a” (circa10 m x 10 m) s-a dislocat, s-adeplasat pe verticalã cu 2 niveluri ºis-a scufundat în subsol, cu înclinarespre stradã, practic nedeformat, darunii stâlpi au penetrat planºeele;nu au cedat fundaþiile nici subsolul;

planºeele ºi casa scãrii s-au rupt.La secþiunea rãmasã s-au constatat

avarii, zdrobiri ºi expulzãri de beton,forfecãri înclinate, ca ºi la alte blocuricu proiect similar, indicând deficienþede concepþie ºi sistem structural.

Cauza prãbuºirii a fost:conformarea antiseismicã nesa-

tisfãcãtoare, asimetrie în plasareastâlpilor;

variaþia bruscã a rezistenþei ºirigiditãþii structurii pe verticalã înzona dintre parter ºi etajul I, cu mariconcentrãri ale solicitãrilor orizontalela parter (încovoiere cu forþã tãietoare);

ductilitatea nesatisfãcãtoare asecþiunilor de beton armat, cu lipsãde rezistenþã la forþã tãietoare;

nu este realã istorioara cu unstâlp de la parter – magazinul Loto –care ar fi fost „tãiat” pentru a intro-duce un autoturism (!!!). Între stâlpiexista suficient spaþiu – circa 4 m.

SINDROMUL PPARTERULUI SSLÃBIT:

DE LLA CCONSTATÃRI LLA AAVERTISMENTE

Fondul construit include foartemulte clãdiri cu parter flexibil dingeneraþia „Lizeanu”. Din aceeaºicategorie fac parte ºi alte clãdiri exe-cutate în anii ’60 de-a lungul centuriiinterioare pe ªos. ªtefan cel Mare ºiMihai Bravu (de exemplu, între zonaDorobanþi ºi Vatra Luminoasã), înzona Gãrii de Nord ºi în alte cartiere.Deºi mulþi locuitori s-au mutat dinclãdiri sau au uitat prin ce au trecut,intervenþiile efectuate dupã 1977,prin cãmãºuirea unor stâlpi, suntvizibile ºi nu au depãºit, în general,nivelul etajului I.

Punerea în siguranþã a acestorclãdiri reprezintã o problemã care,formal, se situeazã pe locul II înordinea de prioritate pentru redu-cerea riscului seismic în raport custructurile anterioare anului 1940,dar, în fapt, sub coordonarea MTCT,se lucreazã cu aceeaºi îngrijorare lasoluþii de punere în siguranþã pentruacest tip vulnerabil de clãdire.

Clãdiri conceptual similare au fostrealizate ºi în varianta cu locuinþe laparter. Comportarea acestora lacutremurele din 1977, 1986 ºi 1990 afost aparent bunã, nefiind vizibilefisuri, dar asta a fost în situaþia fãrãintervenþii.

Nu trebuie însã uitat cã înregis-trarea seismicã de la INCERC, din4 martie 1977, a pus pentru primadatã în evidenþã conþinutul spectral almiºcãrii seismice de perioadã lungã amiºcãrilor seismice din Vrancea,durata, numãrul de cicluri, precum ºivalorile acceleraþiilor reale, cu efecteimportante de suprasolicitare asuprastructurilor flexibile.

Reamintim cã, pânã în 1977, seconsidera cã spectrele seismelorvrâncene sunt similare celor de tipcalifornian, iar curba spectralã dinnormativ avea o formã care permiteacalculul structurilor flexibile la forþemai reduse, presupunându-se cã ar fimai puþin solicitate. Cei care au cititmai atent cartea prof. Beleº din 1941pot constata însã cã acesta fãcea tri-mitere la studii americane care averti-zau, de pe atunci, cu privire la bazaconceptualã insuficientã a acesteiipoteze (!!!).

Oricum, în 1977, coeficienþiiseismici ks asociaþi gradelor din hartade zonare s-au dovedit nerealiºti ºis-a modificat drastic harta de zonareseismicã datã de seismologi prinSTAS 2923-63. În normativul P13 depânã atunci, compensarea faþã deîncãrcãrile reale se fãcea, între altele,prin prevederi constructive care ar fiasigurat o anumitã disipare a energieiinduse, prin miza exageratã pe o aºa-zisã solicitare de scurtã duratã ºi princoeficienþii supraunitari . ªi aceºtias-au dovedit discutabili, în lipsacelorlalte condiþii.

Mai important este cã a fost modi-ficatã curba de amplificare dinamicã(coeficientul dinamic r), din norma-tivul P.13-1970 (devenit P.100-78).Practic, toate clãdirile proiectateconform normativelor de pânã în1977 au fost subdimensionate, darcele flexibile au fost cele maidezavantajate.

Fig. 2: Prãbuºirea unei secþiunidin blocul Lizeanu, la 4 martie 1977


Deºi mecanismul de cedare de tip„parter flexibil” a fost evidenþiat lamai multe cutremure în anii ’60,o privire retrospectivã identificã acestmecanism cu o explicaþie pentruefectele distructive ale cutremurelordin Vrancea din 1940, continuate cuprãbuºirea a 28 de clãdiri înalte exe-cutate înainte de 1940 la cutremuruldin 1977 ºi care încã existã capotenþial de avariere la unele clãdiriînalte mai vechi.

De aceea, ca ingineri, ne putempune o serie de probleme legate deavertismentul „Blocul Lizeanu” din1977 ºi de situaþia clãdirilor din gene-raþia 1960, inclusiv cele care nu auavut iniþial parter flexibil, dar la carese fac, în prezent, intervenþii de„amenajare” în serie.

deºi este vorba de o „amena-jare”, putem presupune cã, pentru aobþine avizul de urbanism ºi autoriza-þia de construire, intervenþiile auapelat la ingineri structuriºti atestaþiMTCT, spaþiile de la stradã fiind preaîn vãzul public ºi al celorlalþi propri-etari ca sã fie omisã aceastã etapã;

ar fi fost necesar ºi avizulproiectantului iniþial, caz în care,dacã se mai gãsesc note de calculiniþiale, s-ar fi putut preciza dacãacele zidãrii au fost sau nu luate în

calcul seismic, care era mai puþinriguros în acei ani; putem presupunecã justificarea prezentatã de inginerulverificator (ar fi fost necesar ºi unexpert?!) a fost cã zidãria respectivãera „element nestructural”;

cu toate cã, în ultimii ani, sesolicitã de cãtre Inspecþia în Construcþiiexpertize anexate la solicitãrile deintervenþii, ar fi de verificat dacãintervenþiile respective au fost însoþitesau bazate pe o expertizã a întregiiclãdiri, operaþiune costisitoare;locurile acestor intervenþii fiind dis-persate, este plauzibilã ºi inducereaunor efecte de torsiune. De aceea,pentru a þine sub control efectul nega-tiv al acestei succesiuni de intervenþii(care ar trebui sã aibã o limitã accep-tabilã din punctul de vedere al sigu-ranþei la solicitãri seismice…), ar fifost necesarã o evidenþã sau o istoriea acestor operaþiuni;

nu putem uita cã „miracolul”supravieþuirii sau chiar al bunei com-portãri a multor clãdiri executatepânã în 1977 a fost dat de prezenþaelementelor nestructurale, care – prinadaosuri de rezistenþã – au compen-sat forþele de calcul reduse din nor-mative, prin rigidizarea cadrelorau contracarat efectul curbei spectrale

deficitare ºi lipsa ductilitãþii etc.; toþiconstructorii au fost satisfãcuþi atuncipentru cã au existat ºi elemente cuacest rol (!!!);

în aceste condiþii, justificareascoaterii zidãriei din calcul pe motivulcã ar fi „element nestructural” nu maieste raþionalã ºi reprezintã doar formalo acoperire legalã, faþã de careinginerii structuriºti ºi autoritãþile artrebui sã reacþioneze neîntârziat.Nu este cinstit ca în 1977 sã ne felici-tãm pentru cã am avut în structuricâteva elemente „de sacrificiu”, cumau fost zidãriile ºi chiar parapeþii,iar în secolul al XXI-lea sã îi eliminãmca „parteneri care pot fi înlãturaþi” (!!!)ºi nu sunt vizibile întãriri compensatorii;

nu este exagerat sã considerãmcã, la urmãtorul cutremur, acestestructuri vor fi solicitate dintr-o situaþiemai defavorabilã în raport cu cea din1977, cel puþin din punctul de vedereal rigiditãþii ºi flexibilizãrii parterului;

proprietarii din spaþiile respectiveºi din restul clãdirii, care poate cã ºi-audat chiar avizul pentru funcþionareaunor birouri ºi cabinete, nu sunt încunoºtinþã de aceastã situaþie careconstituie, de fapt, un pericol public.


„Brutt Saver“ – metodã de consolidarea structurilor zidite macrofisurate

dipl. ing. Alexandru PÉTER – SC Aquapol România SA Oradea

FISURAREA SSTRUCTURILOR ZZIDITEPentru un specialist în construcþii

ºi nu numai, orice fisurã apãrutã la oclãdire trebuie sã conducã automat laîntrebarea dacã aceastã construcþiemai este aptã sau nu pentruexploatare (fig. 1).

Se cunoaºte cã nu toate fisurilereprezintã un defect de construcþie,dar – dacã existã – ele indicã o avarieminorã sau majorã. Fisura apare înelementul de construcþie din cauzaunor solicitãri exterioare ºi/sau inte-rioare în momentul în care rezistenþala eforturi sau deformaþii este localdepãºitã, astfel încât se rupe coezi-unea materialului ºi apar disconti-nuitãþi pe suprafaþã sau în adâncime(fig. 2).

La zidãrii ºi structuri din beton,fisurile apar mai ales la întindere,

deoarece rezistenþa lor la întindereeste mult mai micã decât la compre-siune (fig. 3).

Cauzele fisurãrii construcþiilorsunt diferite ºi multiple. Principalelecauze sunt urmãtoarele: tasãrile, vari-aþiile de umiditate ºi de temperaturã,solicitãri ºi suprasolicitãri mecanice,dispunerea suporþilor, miºcãri seis-mice, trepidaþii etc. Originea lor seregãseºte în toate fazele construcþieiºi anume, proiectare, execuþia pro-priu-zisã, condiþii de exploatare ºipostutilizare (fig. 4).

Fisurile se pot clasifica sub maimulte aspecte.

Fenomenologic se manifestã subdouã forme distincte în ordine crono-logicã, microfisurare urmatã demacrofisurare.

Sub aspectul adâncimii, deose-bim fisuri de suprafaþã sau strãpunse/penetrate.

Ca orientare, se disting fisuri ori-entate (indicã o anumitã cauzã) ºineorientate (caracteristic fisurilor desuprafaþã) (fig. 5).

Putem sã vorbim ºi despre fisuriproiectate-planificate (de exemplu,rosturi de tasare sau de dilataþie)sau neplanificate care se pot numi„sãlbatice”.

Fiecare construcþie are viaþa ei, secomportã diferit „in situ”. Ca ºifisurãrile, avariile sunt diferite. Este dedatoria expertului în domeniu sãurmãreascã evoluþia în timp afisurilor, prin diverse metode, ºi sãofere soluþii tehnice, atât cât suntnecesare pentru menþinerea ºi/saumãrirea aptitudinii construcþiei pen-tru exploatare.

METODA/SISTEMUL BBRUTT SSAVERÎn Anglia, pentru mãrirea sigu-

ranþei în exploatare a podurilor vechidin cãrãmidã de la calea feratã, caurmare a solicitãrilor crescute dintrafic ºi vitezã de circulaþie, a apãrutnecesitatea gãsirii unor soluþii noi deconsolidare (fig. 6).

În ultima perioadã, se manifestã o tendinþã din ce în ce mai accentuatã, din partea deþinãtorilor dee clãdiri istorice,de a interveni asupra structurilor zidite prin modernizarea, amenajarea ºi chiar extinderea lor pe verticalã. Aceastanecesitã gãsirea unor noi metode de consolidare, eficiente atâtt tehnic, cât ºi economic, diferite de cele clasice,obiºnuite, cu tiranþi metalici, centuri de betonn armat, cãmãºuieli, subturnãri etc.

Fig. 1: Consolidare de ziddeasupra unui gol

Fig. 3: Reparare de buiandrugdin cãrãmidã cu boltã

Fig. 4: Consolidare buiandrugde cãrãmidã

Fig. 5: Consolidare de peretepe faþa interioarã

Fig. 2: Consolidare de perete exteriorla colþ de clãdire


Înfiinþatã în anul 1994, Conmet Slobozia debuteazã în sferacomerþului prin comercializarea produselor metalurgiceprovenite, în special, din producþia externã.

Insistând pe promovarea calitãþii produselor, am câºtigat un seg-ment important din sectorul comerþului cu produse destinate insta-laþiilor de apã ºi gaze naturale, în special al þevilor negre ºi zincate,al þevilor ºi fitingurilor din polipropilenã. Am realizat, astfel, unportofoliu important de clienþi consacraþi pe piaþa instalaþiilor ºi amînlãturat, totodatã, produsele similare cu cele comercializate denoi, dar care erau de provenienþã dubioasã ºi calitate îndoielnicã.

OOferim din stoc:dimensiunile uzuale de þevi pentru instalaþii din oþel, negre

ºi zincate, de la 3/8’’ pânã la 4’’, în gama de execuþie medie ºiuºoarã, þevi pãtrate ºi rectangulare, þevi ºi fitinguri dinpolipropilenã (PPRC).

Aprovizionãm la comandã:• þevi negre ºi zincate cu dimensiuni mai puþin uzuale: 5, 6, 7... þoli;• þevi din oþel sudate acoperite cu polietilenã în 3 straturi, reco-

mandate pentru transportul gazelor naturale ºi al produselorpetroliere.

Produsele de bazã comercializate în sistem en gros deConmet sunt: þevi negre pentru instalaþii de apã ºi gaze; þevi zin-cate; þevi pãtrate ºi rectangulare; þevi ºi fitinguri din polipro-pilenã pentru instalaþii termice ºi sanitare, agrementate tehnic.

Un nou standard de calitate

Este un lucru înþelept atunci când, la baza ei, se aflã osimbiozã logicã legatã de obþinerea unor succese care sãdetaºeze participanþii din punctul de vedere al prestaþiei ºirezultatelor.

O asemenea performanþã se poate considera ºi„coabitarea”, evident beneficã, dintre Handbal Club Dinamoºi prestigioasa firmã Baumit România. Sportivii acestei grupãriau suficiente dovezi însumate într-o perioadã care se întindepe o jumãtate de secol, timp în care locurile ocupate de cãtreei în competiþii au fost numai printre fruntaºii în acest sport.

Titlurile naþionale ºi medaliile cucerite la competiþiileinternaþionale la care a par-ticipat asigurã echipei dehandbal un loc aparte însportul românesc.

Fie plecând ºi numai dela faptul cã atât Dinamo, câtºi Baumit România „defileazã”cu aceleaºi culori, alb-roºu,explicã poate ºi deciziacunoscutei firme de a spon-soriza activitatea handbaliº-tilor într-un demers comun:competitivitatea.

Participând la semicen-tenarul Clubului Dinamo,compania Baumit România afost martora unui moment

inedit – prezenþa la evenimentul handbalistic respectiv areprezentanþilor tuturor generaþiilor care au adus faimãsportivilor ºi þãrii.

„Binomul” Handbal Club Dinamo – Baumit Româniapune în evidenþã ambiþia ºi tenacitatea obþinerii performanþeiatât în sport, cât ºi în activitãþile de producþie ºi comer-cializare a materialelor de construcþii, purtând marca Bau-mit. ªi dacã Dinamo este vicecampioanã în 2006 încompetiþia de handbal, Baumit România nu se lasã mai pre-jos ºi se situeazã constant în fruntea furnizorilor de materialedestinate construcþiilor.

În alocuþiunile rostite cuprilejul semicentenarului,chestorul Marcel Popescu(Dinamo) ºi Laurenþiu Lupuºor– directorul general BaumitRomânia) au subliniat faptulcã ambele „formaþii” se vor„bate” în continuare pentruconsolidarea poziþiilor lor înierarhia valoricã, simultan cueforturile de a obþine mereurezultate care sã-i detaºeze încompetiþia sportivã ºi eco-nomicã, potrivit sloganuluicã este mai greu sã-þi menþiiun loc fruntaº decât sã-l câºtigi.

Cipriann Enache

Simbioză benefică Performanþa în sport ºi… afaceri!


Din cauza modului diferit de elas-ticitate a materialelor componente,consolidãrile cu structuri metaliceºi/sau din beton armat nu au conlu-crat în suficientã mãsurã cu structuradin cãrãmidã existentã.

Astfel s-a apelat la o metodã carese poate defini structural „zidãrie armatã”.

Pentru armare, s-au ales bareledin oþel austenitic cu profil elicoidal(spiralat) denumit Brutt Saver, ale cãrorcaracteristici principale sunt menþio-nate în tabelul 1.

Aceste bare se „lipesc” în rosturilede zidãrie, în prealabil adâncite ºicurãþate prin aspirare, cu un mortar

bicomponent pe bazã de ciment cuproprietãþi tixotropice denumitSAVER POWDER HS.

Mortarul întãrit are caracteristiciletehnice specificate în tabelul 2.

Producãtorul sistemului reco-mandã diverse metode de aplicare înfuncþie atât de direcþia, natura ºi/saudeschiderea fisurilor, cât ºi în funcþiede configuraþia ºi structura zidãriei.

Acest sistem se poate utiliza lazidãrii din cãrãmidã, din piatrã brutãsau mixte.

În figurile 7, 8 ºi 9 se prezintãcâteva detalii tip de aplicare reco-mandate de producãtor.

Aceste recomandãri nu sunt limi-tative, totul depinde atât de „fantezia”ºi priceperea proiectantului de spe-cialitate, cât ºi de condiþiile locale deexecuþie.

ÎNCHIDEREA RROSTURILORRosturile din zidãrii rezultate în

urma fisurãrii, mai ales celestrãpunse, se vor umple prin injectare,din urmãtoarele considerente:

rezistenþã – sã asigure conlu-crarea (aderenþa) cãrãmizilor rupte ºicontinuitatea mortarului din rosturi;

higrotermic – sã eliminefenomenul de condens ºi/sau sãformeze punctul de rouã în interiorulzidului.

Modul de tratare (matare fisurã,injectare, umplere cu diverse materi-ale etc.) se alege, în primul rând, înfuncþie de deschiderea ºi adâncimeafisurii.

Pentru exemplificare, din practicaautorului, se prezintã câteva varianteposibile pentru tratarea ºi umplereafisurilor ºi crãpãturilor.

Astfel, o fisurã mai micã (sub 3 mm)se mateazã cu mortar epoxidicbicomponent SikaDur 31 sau 31 R,iar dacã este mai mare (3–10 mm) seînchide cu mortar de ciment aditivatcu emulsie sinteticã Sika Latex saucu accelerator de prizã Sika4a.În mortarul de matare se înglobeazãcapul de injecþie prin care seinjecteazã, fãrã presiune, cu rãºinãepoxidicã bicomponentã SikaDur52

pânã la saturare. În cazul unor golurisau caverne mari, umplerea se poaterealiza ºi cu mortar de subturnareSikaGrout 314.

Pentru termoizolaþia exterioarã afisurii, materialul cel mai practic ºieficient este spuma poliuretanicã (seva proteja cu tencuialã!) sau se poatepisa ºi vatã mineralã în fisurã.

Autorul a utilizat cu succes mate-rialele de mai sus – combinate cutehnologia Brutt Saver – la mai multelucrãri de consolidare din judeþulBihor.URMÃRIREA CCOMPORTÃRII IIN SSITU

A CCONSOLIDÃRIIAcest aspect este deosebit de

important pentru cã este unica sursãde culegere de date privind eficienþatehnologiei Brutt Saver.

Metodele de urmãrire nu diferã cunimic de cele cunoscute: reperi, mar-tori etc., numai instrumentele demãsurare pot fi mai moderne (exem-plu, electronice), diferite de celetradiþionale (micrometru, ºubler, lupãde fisurã etc.) [1]. Singura restricþiecare se impune în urmãrirea com-portãrii in situ a consolidãrii este caverificarea sã se realizeze cu aceleaºimetode ºi tehnici prin care s-a urmãritîn faza anterioarã intervenþiei [2].

CONCLUZIIExperienþa acumulatã dupã doi

ani de utilizare ºi aplicare la diverseconst rucþ i i (c lãdir i de locui t ,biserici etc.) confirmã avantajeleacestei tehnologii, mai ales ca timpde execuþie ºi consum de forþã demuncã. Aplicarea se va face însã,obligatoriu, pe bazã de proiectt ehn ic , cu personal calificat,instruit ºi atestat de reprezentantulBrutt Saver.

REFERINÞE[1] Dr. ing F.E.I. Hann: Fisurarea

construcþiilor ºi urmãrirea stãrii lor defisurare (Colecþia CNCisC 1999)

[2] *** MP 007-99 Metodologiede investigare a zidãriilor vechi(Buletinul construcþiilor 8/2000)

Fig. 6: Consolidare de podeþ boltitdin cãrãmidã

Fig. 7: Grindã în zid

Fig. 8: Ancorare perete interiorde zid exterior

Fig. 9: Þesere la ziduri groase

Tabelul 1

Tabelul 2



Pagini de ConstrucþiiUN NOU CATALOG

Redacþia: De când sunteþi în domeniu?George Brãtulescu: De 10 ani ºi, ca la orice început, mai

întâi am lucrat în vânzãri, apoi am îndeplinit rolul de coordo-nator, dupã care am ajuns la nivel de conducere. Pot spunecã este un avantaj pentru cã am reuºit sã cunosc acest dome-niu de la A la Z.

Red.: Cum a apãrut „Pagini de Construcþii”?G.B.: Ghidul „Pagini de Construcþii” a apãrut ca o realã

necesitate, într-o piaþã a construcþiilor foarte dinamizatã, carea cunoscut o mare dezvoltare în ultimii ani. Dacã în anii ’90puþini erau cei care acceptau publicitatea în domeniul con-strucþiilor ºi, ca urmare, ºi numãrul publicaþiilor era extremde redus, nu acelaºi lucru se întâmplã în prezent, cândnumãrul publicaþiilor a crescut, ceea ce a dus la o con-curenþã beneficã pentru domeniu, aceasta presupunândpreþuri mai bune ºi o creºtere evidentã a calitãþii. Este nevoieacum de o infrastructurã mult mai mare, de o logisticãserioasã, pentru cã, în prezent, sunt circa 50.000 de firme îndomeniul construcþiilor, faþã de circa 10.000 de societãþi, înurmã cu un deceniu.

Red.: De ce „Pagini de Construcþii”?G.B.: Am vrut un titlu sugestiv, care sã nu fie format dintr-un

singur cuvânt. Când optezi pentru un titlu de publicaþie în acãrui terminaþie se regãseºte cuvântul construct/construcþii,atunci ai toate ºansele sã fii confundat cu altcineva.

Red.: Ce aduce nou „Pagini de Construcþii”?G.B.: Un atu important este structura, care este cea mai

elaboratã dintre cele existente pe piaþa publicaþiilor dindomeniul construcþiilor. Sunt 200 de capitole în care poþi gãsiinformaþii complete, de la detalii extrem de fine, pânã la firmede construcþii mari. Toate acestea permit ca utilizatorul sã dis-punã de o informaþie amãnunþitã ºi sã aibã acces rapid. Un altatu important ar fi cea mai mare bazã de date, întrucât existãºi module gratuite pentru cei care nu vor sã-ºi facã promovareprin reclame. Nu trebuie uitat pachetul de servicii (catalog,CD, internet), prin care atingem orice gen de clienþi din punc-tul de vedere al suportului media ºi varietatea de module deapariþie, care oferã posibilitãþi multiple în funcþie de buget.

Red.: Se apropie aderarea României la Uniunea Euro-peanã. Cum vedeþi activitatea firmei dupã acest moment?G.B.: Va trebui sã certific serviciile ºi publicaþia, sã înre-

gistrez marca dupã normele UE, este evident cã vor apãrea ºipublicaþii de profil de afarã. Se vorbeºte cã vor dispãrea60–70% din firme. Eu cred cã – din totalul societãþilor înregis-trate – numai 60–70% au activitate în momentul acesta, restulsunt deja ieºite din circuit. Cert este cã publicaþia ºi conceptulau fost create pentru a exista pe o piaþã europeanã, într-o con-curenþã adevãratã, astfel încât sã nu fie expuse unui ºoc major.

Red.: Ce le-aþi recomanda celor care aleg sã aparã în„Pagini de Construcþii”?G.B.: Uneori, firmele nu-ºi cunosc publicul-þintã. Vor sã-ºi

promoveze tot ceea ce fac, astfel cã unele anunþuri ajung sãfie prea încãrcate. E bine sã promovezi ceea ce ai de top,ceva pentru care eºti performant. Poþi face reclamã de imagine

sau reclamã comercialã, dar rareori le poþi combina ca sãaibã efectul pe care îl doreºti.

Red.: Cum se va distribui „Pagini de Construcþii”?G.B.: Gratuit, în cadrul manifestãrilor expoziþionale de

profil la care vom participa ºi unde vom avea stand propriu.Ghidul va ajunge la participanþi, la persoanele juridice dindomeniu, la firmele care vor sã investeascã în construcþii, darºi la persoanele fizice care sunt interesate de acest domeniu.

Pentru început – aceasta fiind ediþia pilot – vom avea untiraj de 15.000 de cataloage ºi 25.000 de CD-uri, dar nuascund cã îmi propun pentru anul viitor sã ajungem la untiraj de 100.000 (jumãtate sub forma tipãritã, jumãtate subforma digitalã).

Red.: Când a avut loc lansarea ghidului „Pagini de Construcþii” ?G.B.: În cadrul expoziþiei Construct Expo Ambient –

Romexpo am participat cu stand propriu, unde clienþii,expozanþii, vizitatorii ºi toþi cei interesaþi de pachetul deservicii pe care îl oferim au fost întâmpinaþi de consultanþiinoºtri. Am ales lansarea la Romexpo, deoarece consider cãeste cea mai importantã ºi experimentatã firmã de manifestãriexpoziþionale. De altfel, de-a lungul anilor, participãrile laConstruct Expo, TIB, Romtherm, BIFE – TINMB, ne-audemonstrat importanþa ºi amploarea pe care o reprezintãevenimentele organizate de Romexpo.

Dupã 10 ani petrecuþi pe piaþa publicaþiilor care abordeazã domeniul construcþiilor, George Brãtulesccu vrea sãdemonstreze cã mai este loc de încã un ghid, iar „Pagini de Construcþii’’ propune un pacheet (catalog, CD, internet),care sã poatã face faþã concurenþei ºi dupã intrarea în Uniunea Europeanãã.

d i n s u m a rCarpatcement – Ciment eficient

în mediu agresiv chimic 2 – 5

Editorial 7

Dezvoltarea durabilã

în construcþii 10, 12, 14, 16, 18

Baumit – Izolarea termicã a clãdirilor 11

Isover – Termoizolaþii eficiente 13

AutoRom – Premierã în revistã 17, 19

DEITER Technik – Calitate, siguranþã, asistenþã 20, 21

Pagel – Mortare ºi rãºini speciale germane 22, 23

Atlas – Materiale hidroizolatoare 26, 27

Holcim – Tenco® – liant fãrã var

pentru zidãrie ºi tencuialã 28, 29

Integrarea europeanã a construcþiilor 30, 32, 34, 36

Baduc – Materiale pentru construcþii

ºi instalaþii 38, 39

Amvic – Sisteme de construcþii 40, 41

Celco – Soluþii uºoare pentru casa ta 44, 45

Materii prime pentru construcþii – Perlitul 46, 48

Eurocolor – Secretul lemnului întreþinut 49 – 51

Armonizarea codurilor româneºti

de calcul cu structurile europene 52, 54, 56

Protect Chemical – Sisteme de protecþie

anticorosivã 60, 61

Doka – Cofraje pentru grinzi TOP 50 62, 63

Beton autocompactant 64, 66

Peri – Cofraje ºi eºafodaje 65

Meva – Soluþii de cofrare 67

Investigarea in situ a umiditãþii clãdirilor 68 – 70, 72

Hornoff – Sisteme de cogenerare 76 – 79

Valrom – AquaPUR – rezervorul tãu de sãnãtate 80, 81

Euroinstalaþii – Surse alternative

de producere a energiei termice 82, 83

Atestarea auditorilor energetici 84, 86

Utilizarea zidãriilor de cãrãmidã 88, 90, 92

Anticorosiv – Produse cu aplicabilitate

în infrastructurã 94, 95

Iridex – Chituri de etanºare 96, 97

Stabilitatea versanþilor alunecãtori 98, 100 – 101

Quality Cert – Avantajele certificãrii produselor 108

Performanþele echipamentelor

de preparare a betoanelor 110, 112

Genco – Tehnologii ºi utilaje pentru construcþii 116, 117

Marcom – Buldoexcavatoare de 5 stele 118, 119

Tractor Proiect – Echipamente

pentru fundaþii speciale 120, 121

Comportarea in situ a construcþiilor

care suferã intervenþii asupra rigiditãþii 122, 124 – 125

Brutt Saver – Metodã de consolidare

a structurilor zidite macrofisurate 126, 128

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în banca noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

Tiraj: 8.000 de exemplare

Frecvenþa de apariþie: lunarã

Aria de acoperire: întreaga þarã

Format: 210 mm x 282 mm

Culori: integral color

Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

11 numere - 75,00 (750.000) lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã persoanã juridicã

Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. A, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RevistaConstrucþiilor

Cititorii din strãinãtate se pot abona prin SC Rodipet SA,cu sediul în Piaþa Presei Libere nr. 1, CCorp B, Sector 1, Bucureºti, România la P.O. Box 33-57,

la fax 0040-21-318.70.02, e-mail: abonamente@@rodipet.ro, [email protected] sau on-line la adresa www.rodipet.ro

nr_16_iunie_2006.pdf

Documents

Transcript of nr_16_iunie_2006.pdf