yada-P«şt'a. Joi, 15|3, Jan. 1874. Nr. 1 - 8 0 5 . Annula allu s i e p t e l e MDCCCLXÍ0V;

V f

R e d a c t î u n e a

y se ' Strat'a tragatoriului ( l ö v é s z-u t e z a ) , Nr. 5.

'ei-issorile nefrancate nu se primescu lieottu numai de la correspundintii re-' i.ari ai „Federatiunii." Scrissori > nime nu se publica. Articlii tra-j

, i si nepublicati se voru arde si nu-ii ai la cerere espressa se retorna.

FEDEKATIUNEA rnalu politicu, literarul, commercialu şi ş

Appare Joi-a si Dominec'a.

Pretiala de Prenameratiane t Pre trei luné . . . . . 3 fi. v. 8. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „

Pentrn Romani'a : Pre an. intregu 30 Fr. == 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 — 8 „ = 8 „ , , . '

Pentru Insertion! : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs'a timbrale pentru flesce-care publicatiune sepa­rata. In loculu deschisu 30 cr. de linia;

Unu essemplariu costa 10 cr.

JJP" Nr. 1. si 2. d'in an. c. se voru .litte la toti prenumerantii noştri cei

rogàmu inse pre cei intardiati, ca' Viinevoiesca a grab! cu insinuarea,

"... iu cà essemplarie de prisosu nu se tipări, apoi in caşuri de intardiare,

• ularitatea ia spedithrae nu este < administratiunii, ci a respectiviloru

1 , pi-enumeranti. In fine insistemu cu > i'ea d'à se reful restanti ele si a se ;r ;ini diariulu, cá-ce fára mediuloce

îiente neci una întreprindere nu prospera. R e d .

B . .Pes t 'a , 2/14.. Jan. 1874. Părinţii patriei, dupa plăcerile ser­

in oriloru gustate la caminulu si in cer­ţi v familiare, se reintorcu unu lu câte n - n u in capital'a tierrei, pare cà ar fi

i cu funea, spre a suceurge mai " t u cu votulu, decâtu cu suatulu, la

ucurcarea aifaceriloru publice, incur-B.ie bine de cei ce ne guvernedia de 6 niii inc.oce.

D'in lips'a membriloru, câte-va sec-'uii allé camerei deputatiloru nu potura e irmedia cu lueràrîîe, se spera inse, i in îcurtu timpu deputaţii se voru ímentá in numeru deplinu. Siedintia nbiica nu s'a tienutu inca, dar câte-va ectiuni au inceputu lucràrile, asiá si oromissiunile. Se vorbesce cà ministe-ila vre sè se proroge camer'a de la ia. lunei cur. înainte, éra dupa alta mune, siedintiele s'ar continua pana

,i ia mediuloculu lui Fauru, si apoi ire?ogarea s'ar face pre timpu nedeter-ï..ii atu. Ce causa pote sè fi indemnatu i t t ministeriu a luá refugiu la assemene «Mura de inactivitate parlamentaria, si 1 ;,ru aiunci, caudu are cea mai impe-io?,i necessitate de totu spriginulu Ca­n a eî? nu se scie inca, — pote cà «erea in sinulu partideloru nu s'a ,]ii;atu inca si d'in asta causa, mi-m sriulu este ingrigitu de eruptiunea mei noue crise ministeriale, — pote fí i cius'a, cà va fi mirositu ce-va nepla-:ut i d'in comissiunea de 21. de la ca­r i se ascepta scăparea ; — noi inse, nu

n .lemu, ca deputaţii d'in asta comis-iuiie, asiá precum este d'ins'a compusa,

& riba résolutiunea d'a luá recursu la ncsure drastice, cari sè ammenintie es-lif.enti'a cabinetului actuale, neci cà reea comissiune ar pote găsi petr'a in-i?l!eptiunii, mai allessu dupa ce pare-ileloru de cura parţiala si nu radicala, » rit cunnoacnta Ae. mainainte. Daca. rnvernulu crede case pote lipsi de sua-uvile si spriginulu camerei, atunci in tjjiunile mai innalte trebue cà se agi-edia lucruri de mare împortantia cari DBc neci intr'unu casu nu potu fi favo-ibile parlamentarismului, neci libertà-

i;o?u constituţionale. Faime' surde cer­ii «idia in asta privintia, cà parlamen-ariimul i ar fi compromissuinUngari'a à noporele d'in rnonarchl'a ostrungu-

r e s i a nu ar fi matore pentru libertàtile oujtitutionale, si alte assemene vocife-Utiiini, stracorate pana si in publicitate űrit acoliţii potestàtii. Aceste sunt eterne weteste allé despotismului, ce pururea e aa redîcatu, candu se vedea genatu innptele salle, ori candu credea a fi so-şit\i timpulu sè „cutedie." Unii voru sè şck cà nesuinti'a spre reactiune: este

urmarea naturale a intimitàtii intre cur­tea de Vienn'a si celle doue nordice. Scimu cà autocratulu toturoru Russi-loru au fostu capitanulu despotiloru eu­ropeni si cà plecarea spre guvernu per­sonale essiste, precàtu tempu voru essiste domnitori cu person'a loru inviolabile, standu preste legi, adecă nerespundietori nimenui-a, nu pentru cà dora ar fi „neimputabilu " d'in simplici­tate, ceea ce dealtmintrea s'ar poté applecá la cei maimulti, ci puru si simplu, pentru cà legislatiunile epocei nostre in urma­rea nimbului potestàtii si a prejudetie-loru nestirpite inca d'in creerii omeni-loru, totu i mai tiene scoşi d'in categori'a cetatieniloru ca pre nesce fiintie preste fire, — astfelu poporele sè nu se mire, daca domnitorii constituţionali se con­sidera pre sine ca nesce fiintie hibride, neci liliacu neci siorece, si prin urmare tindu mereu, a se desface de genantele baiere constituţionale.

Essemplèle, — ce lumea au vediutu destulle, ba si generatiunea actuale au vediutu câte-va — au doveditu, cà adu­nările poteutatiloru in timpurile mai noue, au fostu adesea „masc'a* sub care se ascundea vulpeni'a politica. Cei trei imperati: allu Austriei, Prusslei si Russlei, intr'unu scurtu restimpu abié de, càte-va lune, se sentiescu de o data îmboldiţi deneastemperatuludoru d'a se revedé si imbracisiá in resiedintiele loru, spre a-si esprime imprumutatu sentiemin tele loru de prea sincera amicetia si spre a assecura poporeloru salle paceauP-terna. oellu mai mare bunu allu omenimei. — Daca s'ar adeveri temerile celloru ce credu, ca ne afflàmu éra in ajunulu con-gresseloru de principi si miniştri, cari pre basea acteloru de Tropavi'a, Lu-blian'a si Veron'a, voru sè reconstruesca vechi'a trierarchla Europeana pentru Bustienerea pacei esterne intre statele Europei, si spre sugrumarea eleminte-loru revolutiunarie, ce, de câti-va anni si au redicatu capetele in modu inspai-mentatoriu pentru — potestate, — ar trebui sè despetàmu de progressu si ci-vilisatiune. Dar, caile lunga 'mperatîa, ca Ddieu sè ne lie, cà d'in poveste multu mai este . . . .

Ce e dreptu, intielleptiunea de statu a omeniloru ce guvernedia poporele totu mai tiene inca, ca si orbulu de gardu, la jprejudetiele unei imaginatiuni conso­lante, dar usiurice, de a considera re-

j v o l u t i u n e a , nu de o p o t e r e p o l i ­t i c a , ci numai de unu o b i e c t u de

t p r e v e g h i a r e p o l i t i a l e ; eu tote acestea inse si cu tote temerile de res-belle si noua impartîre a chartei Euro­pene, nu potemu crede in mari planuri *Cô s'ar fabrici, ori la Petrupole, ori la 'Berlin, eu atâtu mai pucinu la Vienn'a, nu! pentru sirnplicul'a causa, cà in epo-c'a internaţionalei, a communei, a fer-berii republicane si in stadiulu de col-càire a spiritului de resbunare in Fran-ci'a, autocraţii, multu pucinu linşi, pre­linşi de barbieriulu consiitutionale, eu anevoe s'ar appucá de lucruri asiá grelle, cari in resultatele loru s'ar intorce chiaru in contr'a potestàtii, ci credemu si tie-nemu cà cei trei imperati sunt intru ade-veru petrunsi de dorulu pàcii, pre care ar cimenta-o de s'ar poté, cuvaru idrau-licu, spre a se mai consolida nitiellu po-testatea si auctóritatea cu grati'a loru divina, cà ce dieu, suut destullu de com­promisse.

Deci noi, pentru annulu nou, pro-gnosticàmu „pacea*, cellu pucinu câtu

• 62" i /"j K- -

privesce dorintiele celloru remanendu, firesce, impregiuràrile mai tari, decâtu vointi'a omenesca. j In Romani'a se forfeca libertatea pressei, abië essîta d'in catusiele censu-rei, se intruduce rigore draconica, se turca globele pecuniarie, cu urm cuventu |)olltic'a de reactiune pare cà s'au stra-icoratu d'in Ostrunguri'a in vecin'a Ro-hiania. Sè nunemiràmu, regr^ssulu este in plinu cursu pretotindene : Summulu Pontefice opresce a se ceti bibliele; Franci'a, regin'a tierreloru, initiatori'a toturoru ideiloru sublime, si-a uitatu si ea, pre unu timpu, missiunea; apoi, de ce, Domne, nu si-ar poté-o uitá si unu professoriu, care, devenitu mare prin carte, cere ca aceea sè se iee d'in man'a îgnorantiloru, cà-ce nu merita a fi in­struiţi. Asiá au argumentatu Dl. Titu

s L. Maiorescu in Camer'a României. Popo-\rulu rom. nu intiellege beneficiulu insti­tuim juratiloru, pentru cà nu scie a se servi de d'insulu, prin urmare: sè i se iee.Ba, Die professoru,trebue ca poporulu sè se instruiesca mai de parte, sè se de-prindia spre a intiellege, éra la acest'a i trebuesce timpu, ceea ce dta refusandu-i ne faci a crede, cà, decaudu guvernulu te a silitu a paraşi catedr'a, ai uitatu si nobil'a missiune ce mai nainte o pliaiai cu demnitate, sèsperàmu càDl. profess, va reveni la convicţiunile salle celle mai bune, cam alterate prin vanitatea foto­liului ministeriale in aspecte. \:i

.. ......„%... B.-Peaf'a, 1412 1 8 . 1 4 ^ Vioiinti'a si arbitriulu, terrorea si

corruptiunea, tote aceste arme allé con­stituţionalismului ungurescu, applicate de currendu in lupt'a de la Panciov'a contr'a sentiului si a aspiratiuniloru na­ţionali n'au fostu de ajunsu pentru aesecurarea resultatului doritu de îm­pilatorii desperaţi, cari si-au luatu refu-giulu la assemeni arme, si pentru aceea ' s'au cautatu si afflatu differite preteste futile pentru sistarea luptei mai inainte de ce li s'ar fi datu lovitur'a de morte din partea celloru ce lupta cu armele morali allé convicţiunii si consciintiei omenesci sub flammur'a dreptàtii.

Una scire electrica de asta-di ni communica, cà alegerea de deputatu la Panciov'a, dupa lupta crâncena de aprope cinci dîlle, s'a sîstatu, fára nice unu resuîtatu, cu tote cà liniscea si or­dinea nu s'a conturbatu.

Pentu mai bun'a chiarificare a ace­stei impregiuràri, premittemu aici ur-matoriele depesie telegrafice: Panciov'a, 12 Jan. — Lupt'a de alegere s'a ince­putu in 9 Jan. si se continua cu ve-hemintia. Partit'a nationale, jn frunte cu flammur'a serbesca ornată cu în­semnele principatului serbescu, sosi la loculu de alegere si manifesta cu voce innalta cà nu voiesce sè S3ia nimicu de Ungaria.Barbati de încredere şerbi attaca guvernulu chiaru in loculu de alegere, asiè incâtu din caus'a acest'a alegerea s'a sistatu deja de doue ori. Tocmai în acestu momentu presiedintele alegerii se bolnavi si alegerea se sistà de nou.— Alta scire, totu cu dat'a de mai susu, dîce : Partit'a guvernului a cerutu toc­mai in acestu momentu sistarea alegerii de-ora-ce partit'a nat. tiene inchisi in locuri ascunse una multîme de alegutori de ai partitei guvernului.

Unu barbatu de încredere din partea nationaliloru dede cu pttmnulu în mesa, chiaru in localitatea de alegere, si striga càtra alegutorii din partit'a guverniului

\

\

\ \

,J

„Tristu si dorerosu pentru unupoporu, care traesce sub unu assemene gu­vernu." — Fruntaşii din trei communi-tàti serbesci si romanesci, cari au vo-tatu pentru Polit, au venitu in clubulu deakistiloru si au dechiaratu, cà la even-tual'a alegere noua dinsii voru votá pen­tru candidatula guvernialu, de-ora-c& s'au convinsu, cà Omladina a abusatu amaru de încrederea loru. Pana acum partit'a guverniului este victoriosa, inse pote sè suceumbe in urm'a atâtor u ves-sari. Din tote aceste guvernulu pote se veda, cà nu este altu mediulocu, de câtu sistarea alegerii.

In aceste inspaimantatorie colori de­scriu creaturele desperate allé guvernu­lui actulu de alegere din Panciov'a. Inse totu omulu pote sè veda, cà alarmarea a mersu tare departe preste limitele ade-verului. Mintiun'a si falsitatea sunt asiè de evidentu espresse in acesta alarmare rusînosa, pre câtu de evidenta si sigura erà sè fia si căderea celloru ce prin am-menintiàri de tota natur'a, prin promis-siuni desierte si si corruptiune scarbosa prevestescu fericirea poporeloru. Inse, unde iubirea de naţiune si aderinti'a càtra sântele drepturi aile fia-carui po-poru au prinsu radecine si au ajunsu la validitate conscîa, acolo opîntirile usur-patoriloru si viclenele uneltiri allé des­potismului de soiu asiaticu, nice candu nu voru poté sè triumfe. E drastica ti-rannl'a, agera spad'a despotismului, inse cu tote aceste trebue sè se moia in cer-bicele salle, si sè se franga de stanc'a adeverúlúi si a dreptàtii eterne.

Inse guvernulu a luatu de bani buni aceste sciri alarmatorie, cari tradedia iaipotinti'a partitei ce cu totu pretiulu voiesce a domnî, si a sistatu alegerea, cre-diendu cà prin acesta procedura de for-tia si arbitriu va poté sè evite rusinos'a cădere ce-lu asceptá. Nu se tema inse, cà insult'a si injuri'a făcute mleloru de alegutori, cari si-au sacrificatu in daru dîllele de lucru si s'au espusu fri­gului si neodihnei numai "ca sè-si pota esserce drept ulu sublimu de care se bu­cura cetatienulu uriui statu constitutio-nalu, — nu voru remané impunité si neresbunate. Nu ne indoimu, cà pana la nou'a alegere guvernulu va cautá, ca prin terrorismu si persecuţi uni sè-si as-secure triumfulu, inse totu-odata nutri-mu firm'a sperantia, cà in momentulu supremu sil'a si volnicl'a va trebui sè sufferia naufragiulu meritatu si căderea de atunci va fi indoitu mai rusînosa ca cea de asta-di.

Chiaru reportorii din ceafa guverna-mentariloru dîcu, cà liniscea si ordinea nu s'au conturbatu, si cu tote aceste ac­tulu de alegere s'a sistatu. Una assemene' procedere facia cu diece mii de alegutori este una formale provocare la inimiciţie, este manusi'a arruncata de guvernu in-faci'a cetatieniloru statului. Astfelu stan­du lucrulu nu ne miràmu de cuvintele bărbatului de încredere din partea na-tiunaliloru romani si şerbi, ci unindu-ne cu ellu dîcemu si noi, cà este tristu si dorerosu pentru unu poporu a trai sub unu assemene guvernu.

Daca domnii, cari invertu in mani cu atâta temeritate fiagelulu fortiei, nu tienu contudecâtu de sioptele animeloru loru negre si inveniante de urra si reu-tate, atunci cine pote sta bunu, cà nu m a n e are sè fia acea dî fatale, in care împilatorii seculari, trassi înaintea tri­bunalului poporului suveranu, voru avé a da sama de faptele nesocotintiei loru.

D e c a r s n l u u l t imei congrega t iu i i i cemi ta tenee in C l a s i a .

(Fine.) *)

Siedinti'a IV. si ultima offeri lucrurrinai pucinu intéressante si mai secundarie pen­tru noi.

Intre alte se luà inainte caus'a com-muneloru Dretea, Bicalulu-rom., Rosc'a si Bedeciu, cari intr'o suppliea se plangu, cà elle acum de anni numeroşi totu pentru al­ţii facu drumuri comode, si ceru, ca in fine iè se respecte si interessele loru si se li-se togmesca lini'a, prin c i re vinu in communi-2atiune cu drumulu tieirei. Supplic'a acesta ledesse accasiune la desbateri infocate inca n commissiunea permanente, a cărei majo­ritate opinasse, ca supplic'a, pentru nisce aspressiuni neeuvenintiose ce contiene, sè se reiepte; ce vediendu d. Vaida, indarnu se 3ill a capacitá commissiunea, ca se nu g lo-besca communele pentru culp'a concipistului supplicei, altcum forte justa, ci aoest'a se o iee in desbatere meritoria ; pre urma fece din petitulu supplicei o moţiune a -a pro­pria carea apoi dupa lege nu se potii re-ieptá, de ora-ce o predede insusi in man'a dlui comite supr. in tempulu legale, si se puse la ordinea dîllei. In congregatiune d. V a i d a desfasiurà motivile motiunei salle, arretandu, câtu e de neeçuitabile, ca locui­torii acestoru sate misère in restempu de 24 anni sè lucre, ca nisce eloti in tienuturi de­părtate totu la facerea ataroru drumuri, pre cari dinsii delocu nu le folosescu, éra la ei acasă se aiba drumuri asiá de relie, câtu abiá potu essî la drumulu tierrei ; arrêta ecuitatea si neceasitatea de a se luá in con­siderare si drumurile loru, cà-ci almintre lo­cuitorii numiţi voru seraci de totu si capa­citatea de a solvi darea va scade, scl. — Dupa o lunga si viua desbatere, in care d. V. fu spriginitu si prin dd. G. P o p u si V. R o s i e s c u, se decisse, ca împreuna cu inginieriulu comitat, se se eamita una com-missiune spre cercetarea starei adeverate a lucrului, si spre a poté apoi face dispuse-tiuni pentru togmirea drumului din vorba, in casu de adeverirea petitului supplican-tiloru.

Mai încolo din incldentulu rogamentului communei Velcheriu s. a., sè li-se concéda, ca obligaţiunile impromutului de statu sè le pota doná pre sem'a şcoleloru confessiunali, cea ce din partea mag. se denegá, cà-ci obligaţiunile acelle aru fi avere, communale : se scolà protop. G. P o p u secundatu de V a j d a si de d. protup. V. E o s i e s c u , si observa cà cultura face staturile potorice, ea este adi arm'a cea mai potinte contr'a ini-miciloru tierrei; dreptu-ce pentru cultura totulu trebue sè consacramu, fora căutare la natiunalitate ; noi inse, candu e vorba de a offeri ce -va pentru scopuri culturali, cum p. e. iinpromutulu de statu, dîcemu cà aces-t'a e communale si nu se pote offeri pentru scolele confessiuuali din comuna, ca si candu cultura communaliloru de cutare confessiune n'ar' fi totodată cultur'a communale ; arrêta vorbitoriulu, cà iinpromutulu de statu nu e avere communale, ci averea singuraticiloru cumulata intr'un'a; deci propune, ca ne-c«utandu la aceea, cà ore impromutulu e communale séu privatu ? sè se lasse pentru cultur'a communei. — D. V a i d a inca i n -tonedia, cà impromutulu de £statu e averea ainguritiloru in acea mesura, in care par-tecipara la e l lu ; intreba, cà ore cum i-ar' cadé unui possessoriu, candu judele proces-suale s'ar incumetá sè- i dispute dereptulu de a dispune de oblegatiunile salle de la impromutulu de statu? S tat d u ' si asiá forte pucinu a concursu la ajutorirea şcoleloru nostre confessiunali ; éra acum, candu finan ciele sunt in stare asiá de desolata, nu pré le-ar poté ajutora, si de ar vré. Poporulu inca, forte seracitu, n'are cu ce alt'a suc-curge mai bine si in mesura mai mare şco­leloru salle confes., decâtu cu oblegatiunile impromutului de statu; sè nu-lu inpiedecàmu dara intru aducerea acestui sacrificiu pre al-tariulu culturei. — Cam in sensulu acestu-a 3e si primi resolvirea acestoru cereri.

Adaugemu doue moţiuni neacceptatj allé dlui protop. V. R o s i e s c u . JUn'a din elle doriá, ea inca inainte de aducerea intentiu-

») Vedi „Fed." nr . 78 si 79.

natei legi dietali privitória la repartit iunea lucràriloru la drumuri , commitatulu sè reco-

mende de chiae acestei-a contributiunea, éra

nu jugulu si palm'a, cum eTâ pana acum;

alt 'a se referi i la mai strins'a supraveghiare

politîana a edificieloru denou redicande prin

communele rurali , si acest'a din pun tu -de -

vedere sanitariu ca si esteticu. Prim'a pro­

punere Be respinse, pentru cà guvernulu inca

n'ar' fi impartesîtu atare proiecţii de lege; a dóu'a, pentru cà comitatulu n 'ar ' fi avendu atare potere coercitiva.

Pre urm'a urmeloru — ca sè pestrecemu, cà deja commissiunea permanente la staruin-ti'a ddloru G. P o p u şi a magiarului M a t s-k á s i se invoisse, ca communalii de ori-ce confes8iune din Agiresiu lucrulu drumului in a. 1874 sè- lu pota presta la edificarea nonei baser ice gr. cat. de acok> ; cum si cà commissiunea, totu la midiulocirea dloru G. P o p u si V. R o s i e s c u cpnsemtî, ca ave­rea scol. communale sè o manipule nu n u ­mai membr i din Mag.-Valkó, ci si din cel-le-lalte doue commune romane affiliate cel-lei-a ; — mai amint imu numai regulamentulu consultàriloru in congregatiuni. Proiectulu acestui-a, ce veni in finea toturoru obiecte-loru la discussiune, statoresce la §. 5, cà la unu obiectu ori-care membru allu comitetu­lui pote vorbi numai odată, propunetoriulu de doue ori, é ra officialii comitat, veri de câte-ori . Se încinse o disputa lunga si v i ­vace. L. V a i d a tiene si insu-si necessaria stăvil irea amesurata a vorbirei, altcuin con­sul tan te prin omeni iubitori de multa vorba 8 'aru potè prelungi in infini tu ; dara o măr­ginire a vorbirei, cum o definesce §-lu, o considera de asia gresîta, nejusta si s t r ica-tiósa, câtu e inpossibile eè o partinesca ; a poté vorbi numai odată la unu obiectu va fi ca si candu amu predica, cu acea des t inc-tiune, cà in baserica numai unu preotu pre ­dica, éra aici toti potemu predica odată, ne-fiendu-ne concessu, ca la contra-argumentele altoru-a sè potemu respunde seu nouele punc-te-de-vedere din cuventàr i le a l to ru-a sè le potemu lumina ; pre cailea acesta nu se va poté des volta o consultare ordinată, sch im­barea ideeloru nu va avé locu, privintiele eronee voru remané necorresse, ceea ce va sè aiba inr iurint ia daunosa a s u p r a affaceri-loru publice"; daca mea alltii n i - a ru demanda si impune o atare restringere a libertatéi vorbirei, in numele Domnului ! dar ' cà noi insi-ne ni punemu unu atare grozavu lacatu pre gura , pare lucru forte curiosu ; orato-riulu a cetitu mai multe regulamente-de-casa, da r nu si-aduce aminte de unu atare, care numai odată a r ' concede vorbirea la unu obiectu ; ca fostu membru in comitetulu Solnocului-int. presinta regulamentulu ace l -lui comitatu, dupa care fia-ce obiectu se pertracta antâiu in desbatere generale , apoi in speciale, in t r 'un 'a ca in t r 'a l t 'a pote fia-care membru vorbi odată, deci vorbesce de doue ori la acell'a-si obiectu ; sè nu ne las -sàmu derept 'aceea, cá al te municipie sè ne intreca in liberalismu, ci sè corregemu §-lu cestiunatu astfeliu, ca séu fia>care membru sè pota vorbi de doue ori la unu obiectu, seu fia-care obiectu sè se per t racte in des­batere generale si speciale, potendu fia-care membru vorbi si in desbaterea gen. si in cea spec, câte odată, apoi propunetoriulu se aiba voia de a vorbi cellu pucinu de doue ori, éra officialiloru comitat, sè nu l i -se dèe in respectulu aces tu-a mai mare dereptu de­câtu membriloru ordinari ai comitetului. — In disput 'a acesta par teci para mulţi a tâ tu din rom. câtu si din mag. j din romani spri-ginira pre Vaida dd. S i l a s i , V. R o s i e s c u , G. P o p u , adv. J o a n e P e t r a n u, dr. A u r e l i u I s a c u , precum si d. adv. A 1 e s i u P o p u in commissiunea permanente apperà cu că ldura căuşele r o m a n e ; dara in fine major i ta tea mag. aproba testulu or igi­nale. —

Estmodu se finira si aceste combateri par lamentar i . Membrii romani presinti de si nu se potu bucura de cutări successe mai remarcabili , potu inse in conscientia curata affirma, cà si-fecera si cu asta oceasiune detorinti 'a natiunale-patriotica. F o r a indoiéla resultatulu ar ' fi acum si ori-candu, aici si aiure cu multu mai imbucuratoriu, candu romanii de prin tete municipiele s 'aru or­ganisa si disciplină odaia, si aru participa mái cu interesau la affacerile viatiei publico-politice. Pen t ru aceea inchiaiamu cu ofta­

rea : Ada , Domne, dîu 'a multu dorita, candu sè vedemu pre toti romanii impulpandu-so

si disciplinandu-se si luptandu unulu ca

unulu pent ru derepturi le loru nat iunal i ne­

prescriptibili !

Seleusianu.

H a t i e g a , in 1. J anua r iu st. n. 1874.'

Die Red! In unulu d'in Nri . „Feder ."

(lun'a Augustu) unu calletoriu s'a incercatu

a depinge cu colori negre dar fidele, starea

invetiamentului la sessulu frumosu allu nos­

t ru ; a atrasu a tenţ iunea Romaniloru Hat ie-gani la infientiarea unei scole romanesci de feti tie. — Viersulu lui n'a remasu cu totulu, viersulu cellui ce striga in pustia.

Idee'a infientiarei, in scurtu s'a famüia-risatu cu aspiràrile oppidaniloru, da r ' nu se inventa modulu, cum ? . . . dupa multa scar-menare in u rma , altu espedientu mai n ime-ri tu si mai aecomodatu stârci materiale a op -pidului nu s'a afflatu decàtu infientiarea seolei de fetitie, dar ' „comunale" la carea se p a r -teeipe tote confessiunile fora de osebire, si carea sè fia subventiunata si d'in partea sta­tului iu sensulu §-lui 26 leg. scol. 1868.

Représentanti 'a oppidana deci, (cu escep-tiunea plebanului catolicu, carele vediendu infientiarea scolei communale , o lovitura de morte pentru scol 1a lui catulica, cuibulu magiai isarei sessului frumosu, a protes-tatu dandu la protocollu votu separatu), in siedinti 'a sa de la 23 Decembre decide : r a -diearea unei scole communale de fetitie, cu doue invetiatoresse, cea primăria cu unu sa­lar iu annualu de 400, cea secundaria "cu 300 fl. v. a., — dupa aceea confia mu §. 117. leg. scol. — se alesse senatulu scolasticu. — Aeestu senatu apoi constituindu-se decise: a se publica concursu in foi'a invetiatoriloru pop. cu terminu pre 25 Januariu a. 1874. de o cam-data numai pentru postulu de in -vetiatoressa primăria, eu conditiunea cá con­curentele sè aiba absolutoriulu de preparan­dia, sè scie limbele patriei in lini'a prima : limb'a romana.

Precâtu t impu legile scjlastice esisten-te, - r de si relie, — nu se voru inlocul cu altele mai relie, — sool'a nostra commuuala «a avé avantagiele salle , — pentru-aceea cutediu a crede cà : in fientiarea ei, e o apa r i -tiune surridietoria pentru ' veaitoriulu oppi-dului nostru.

Faptele nobile, filantropice si umanitarie trebue arretate lumei, ca sè-si affle imita­tori si sè l i -se dee t r ibutulu meritatu.

Acestea premit iendu-le , credu cà nu voiu abusa de ospitalitatea Dv., facandu cun-noscutu cà venitulu balului, arangiatu cu oc-cassiunea jubi leului de la 2 -a Decembre, in favorulu pruneiloru orfani d'in tempulu co-lerei, face 35 fl. v. a., cari adausi la sum'a de 50 fl. v. a. cá venitu de la una repre-sentatiune data de meritatulu ar t i s tu rom. D. J. J o n e s e u , dau sum'a de 85 fl. v. a.

Prepresentatiti 'a oppidana decise : a se impar t i banii acest i -a intre pruncii orfani, amesuratu conditiunei loru de subsistentia, éra Dlui artistu Jonescu cá unui-a, carele a fostu factorulu cellu inai insemnatu la acu i -rerea acelloru bani, a i - se esprime mul t iu -mita publica. '

Candu unu poporu incepe a fi recunnos-cutoriu, atunci e in domeniulu unei-a d ' iutre virtuţi le, car i - i dau dreptu la unu venitoriu glorios u.

L a p u s i n l n - n n g . , in Decemvre 1873.

St. Die Red.! Sub jugulu assuprirei , candu bietului , romanu i sunt inchise tote cărări le spre a se redicá din starea anor­male, in care Iu-t iene tirânni'a temerariului , orbi tu de successele illusorie aile presintelui, — nimicu nu pote sè fia mai mangaitoriu

pent ru unu suffletu romanu , care si-iubesce

patri 'a si naţiunea, de câ tu acelle rare mo­mente, candu vede pre dulci fraţii sei sa-erificandu din f iuctulu fatigieloru loru pre santulu al tar iu allu culturei naţionali, care singuru este salvatoriulu poporeloru din ca-tenele obscurantismului perniciosu.

Unu assemene sacrificiu po turamu o b ­serva cu oceasiunea conferintiei plenarie a comitetului scolei principali din Lapus iu lu -Ungurescu. In 18,-1. c de si tempulu n 'a fostu prea favoritoriu, totu-si membrii co­

mitetului se adunară in numeru apropo <s$*ti pletu si sub presiedinti 'a d- lui canonicuBa.de Sierbanu luară in desbatere starea actf" g a scolei de Lapui iu . In t re altele unu evjtapi men tu neasceptatu surprinse plaouH la ^ membri i comitetului. Dlu Ioannu P . Pafcu f r i u, protopopulu Cristurului, incan atu tó/.w aeestu templu al lu culturei naţionali , sifelse diendu cà din tote despusetiunile de invejösal mentu de la acesta scola elucesce semtfeîse, nationalu romanescu allu unui venitf iè-i

plinu de sperantie, considerandu apoi s t í -

materiale nefavorbile a acestui institutu » î s i

tionalu, — nu potù sè nu - s i arrête arddkffla.'

iubirei salle de naţ iune prin unu ofl$eci splendidu de 100 fl. v. a. avendu a s^uim acesta summa in decursulu annului I ţ n va Aeestu sacrificiu se p r i m i de càtra coassai tetu cu mult iumita si recunnoscintia ièfi ce esclamàri de „se t raiosca" generosulu dc^ u> toriu. Dee Ceriulu, ca aeestu generosu I P d batu si romanu adeveratu sè se pota buofalöv câtu mai in graba de fruptele fapteloru eiipoî măreţie. Sub impressiunea plăcuta a acestspê:

frumosu offertu comitetulu alesse pre d. ftu fc

piriu de membru donatoriu si ordenaBscu

allu comitetului. i ica t

Dupa acest 'a pentru revisionarea soSuti 1

teleloru scolei s'a alessu una commissiiltu

constatoi'ia din urmatoriele persone : PeSroni

Codeus, Ioaimu Martonu par., Gr . Popëjetra

par., Basiliu l u g a si Teod. Gavrusiu not . ceficat

To tu in acesta confer, s'a mai alessu unu iacu ,

mitetu privisioriu manipulante in personiare

urmat , domni : Gabr . Manu adv. ca p» -a

siedinte acestui comitetu, Teod. GavruéreBt

v. presied., Dem, Varna v.-prot. ca perciftréí

tore, Basiliu Iug 'a controloru, P . Ghinda|mat

notariu si P, Codeus de bibliotecari», f u n e

de m e m b r i : I. P . Papir iu protup. Cristufflle (

lui , I Martonu par. , I. Iuga, Gabr. MuáiUnifl

par. , Ales. Popu posess., Iul iu Popu posiarea

Aureliu. j ü a n u din Boereni, Luca B o i ' a ű á 1 I . Bude, Tot i aceşti membri ai comitetufelle manipulante, in sensulu decişi unii aduáune sunt detori a ga ran ta cu averea loru p£in pria ori si ce avere a scolei. • îurti

Pres te totu acesta conferistia. » àoeuso-^ in deplina ordine, numai com m unitatea Cui $ ni'a din dist. Cetàt i i -de-petra , prin rogaíersí sa in privint i 'a dispensării de la o f f e n s a i facutu, a causatu rea impressiune a supflîui membri loru comitetului. Acesta affacere i^ne t ramissu spre deliberare la locurile innalte . U s

Dee Ceriulu ca scol'a de Lapusiu |Hn devina in currendu acellu doritu focularuiuni cultura nationale, care sè-si imprascie iBti« diele salle binefacutorie in tote partilef&g; anghiui-ile acestui t ienutu. it

P . Codeus. un Prof es. si Directicu

. arb led

H o m o r o d e l e - r o m a n c s c î , 9. J a n . n. 18^ t e

Die Redactoru ! De si se pa rş in co tr 'a U8ului diuaristicei, ca in cestiuni de n . t u r a polemica, sè se dee locu si la triplici dar ' Onorab . Red. a afflatu to tu-s i caile a-si deschide colonele diuariului Nr. 72. 1873. si a t rei-a ora *) berf 6l| loru Dlui Cicariu, date déjà de doue ori mintiuna. In sperantia deci, cà si mie mi-" f

fi iertatu a usá de dreptulu da tu Dlui (f cariu, veniu a Ve rogá, sè-mi concedeti, i caus'a acest 'a pentru uit im'a ora, pucintel: locu in colonele acestui diuariu. — In nr 55, 56 si 57. „Fed." 1873. am datu de gol si de mintiuna destullu de eclatanta toc.

cài î dîsgùstasse publiculu in ante de acea? si dlui, in locu de a se adoperá sè se apei ceea ce de al tmintre neci cà i-aru fi sui cessu, vine in Nr. 72, cu noue poésie, noue neadevăruri si scorniri. ;

Lăsau la o parte, eà sp i r i tu- i neod# »Uu si an im'a - i ghimpoaa nu - lu lassara pf Scaiulu-Cicariu, a nu se acat iá de confrate seu Alessandru Nutiu, carele e destullu i doseditu si nacagitu cu caus'a sa, ceea i D . Cicariu scie tocm'a asié de bine, ca ori cine altulu. Si pentru ce ? Pent ru cà Dl Alessandru Nutiu**) avú curagiulu a spui

3 <

I' ill

*) Esceptiunoa acest 'a s'a facutu nun Satumarelui. R e d .

*) Dlu A' Nutiu la rondulu seu, da va avé gustu, sè mai stee de vorba cu ] Cic. e lucrulu dsalle ce sè- i spună; dar ' asiu dîce sè-i de-e pace Cicariului in m lulu, ce si-a cautatu si affiatu. G. î i .

315

rlnteiul Cícariu în publicu, cà nu i-se ado a denatura adeverulu. Lassu la o par te ' gemerea inane a Cicariului, de afflá in eplie'a mea trei momintef si de a reflecta

le; cà-ci aoelle mominte int r 'adevera nu u fostu asie momentose, precum vré d-sa, i au fostu numai reflessiuni la unele assorte Isa si in parte intrebàri de mai nainte , allé «ţie. „Momintcle" celle mai m o m e n t o s e se, parintele Cicariu le-au băgatu in teca. -i fia de bine!

Spre a remustrá si cu acesta occassiune lsitatea asserteloru părintelui Cicariu, n e -flandu eu in triplic'a sa d'in Nr . 72. „Fed." eci unu lucru momentosu, ci mai multu umai la un'a i reflectediu pe scui tu. Anume, n malitîoséle salle berfele de mai nainte

aeruisse, cà atunci candu s'a per tractatu comitatu caus'a confratelui nostru A. Nu-

t a, eu am tacutu ca piticulu. Dupa ce inse

duplic'a mea i s'a demustratu, cà e ne-verata acesta assertiune a sa, in tripHca oi recunnoace insu-ai , cà da, dieu dsa a pêrticatu-o" cu acea assertiune („sperticate

u fostu dieu acelle assertiuni tote aile dsalle) . ecunnosce adecă, cà eu totu-si mi-am re-icatu cuventulu intru apperarea Dlui Aless. utiu. Dar ' ce se vedi ? Malitî 'a, pote si tu ghimpu secretu, i-au dictatu éra-si ana-ronisme si neadeveruri, numai spre a-mi etrage, daca se pote, si aci. Hei, parintielle "cariu, indesiertu vrei a ascuude pisic'a in cu, cà i se v edu unghiele ! Memori'a dtalle, re vrei a pretinde cà e infailibile, si acum -a insielatu forte (no, dar ' scimu, cà nu

teste voi'a dtalle.) Vrendu a reproduce ple-ea mea in caus'a confratelui Nutiu, ai atu cu caile a estrage numai din conclu-

une. Daca odată ai recunnoscutu, cà asser­ve de mai nainte t i - au fostu neadeverate,

ai erá neci una lipsa sè „reproduci" pie­rea m e a ; éra daca totu-si ai voitu a me á la critica (ceea ce aru fi fostu mai cu He a face cu vorb'a acolo in congrega-nne), trebuia cellu nucinu se faci estrasu Ín i n t r e g a pledarea mea, ori-cât u de ur ta a fostu aceea. Eu adecă, candu mi-' -*oài&*tti—ratb*a intru aperarea confrate-i Nutiu, am demustratu antâiu, cà nu sub-rsedia neci una causa de a se face inves-atiune in contr'a lui d i n par tea commita-lui si cà actele de accusaie sunt a se stra­ne la ven. ordinariatu d iecesanu; éra de

-Va to tuşi—precum ampo tu tu prevede — se primesce acesta propunere a mea, apoi

Iu pucinu commitatulu sè esmitta commis-nne investigatoria m ista. — Intru acestu tielessu am fostu spriginitu de D. Ign. agy si de insu-si corniţele supremu, carele

incepusse a designa pre membrii commis-nei mişte, candu de odată se scolà cano-

culu Schmotzer spre a me combate. Nu a bitu deci Scbm. in antea mea ca eu in

edare-mi sè fiu avutu occassiune a-lu com­te, ci ef á Cicariu, cellu cu gur 'a mar -, rendulu seu chiamatu a face acest 'a, cà-in un'a si aceea-si causa nu-se dà vorb'a doue ori unui vorbitoriu. Ecca anacro-mulu, écca sfêrlpg'a cicaresca ! ce e dreptu, nu am vorbitu asié pre lungu, precum ( laee părintelui Cicariu, cà-ci nu am da­ţi d'nlei salle. Dar ' si de altmintre sciu dîce romanulu despre „vorb'a multa ."

G. Marchisiu.

S a n g e o r g i u , finea lui Dec. 1873.

Die Red . ! I n numerulu 95 „Albina" -„•î-T&f-rBo—puVAiuk u currespondintia de

ga mormentulu Jui Marianu, subscrissa dc ariu." Acestu Mariu la inceputu dechiara: dupa o tăcere de trei anni va incepe éra orbi. Curiosa creatura, carei-a i-se des-a limb'a totu la trei anni ! Seau cà in sti trei anni nu s'a intemplatu nemica . pre la Nasaudu, ce se nu placa D. iu, cà-ci ( precum se vede, caracterestic 'a este: a vorbi numai r eu ; ori cà personele, i a u si comissu ce-va peccatu, n'au avutu ericirea a cadé in disgratî 'a d-salle, pre-

au cadiutu cellea din correspondinti 'a 'ntita, nu-i place de asia numiţii natio-isti, si-bate jocu do meritele d. par. S. T.

te jocu de portarea părintelui din Telciu, cagitu pre comit etu, pentru cà i-a vo-acestui-a una remunera t iune ; dar ' apoi seau nu vré sè spună cum i-a plaeutu rea si atâtea vorbe allé nepotului acel-

a de langa allu carui-a mormentu scrie.

Nu vremu se facomu pre advocatulu ! in interessulu adeverului venimu totu-si a re ­spinge malitîosele asser t iuni aile patimosului „Mariu" cu privire la pe r sona dlui S. T . despre care dîee, cà vediendu-se lassatu afara din list 'a celloru recommendati pr in referinţele sanitariu pent ru recunnoscinti 'a meriteloru castigate in ver 'a t recuta, — au str igatu ca si ellu are meri te , despre care dîce mai departe ; cà commitetulu intre risete a pr imitu propunerea referintelui sanitariu de a-lu numera si pre ellu intre cei recom­mendati , si cà d. S. T . a fostu destul lu de medestu a p r i m i , adauge apoi : de aci si-pote face ori-cine conclusiune, cà ce feliu de mor i te i-a potutu câş t iga cing'a rosîa de v. prot. ad bonores.

Minunata logica! adecă : daca d. S. T. au pretinsu sè se numere in t re cei recom­mendati pentru recunnoscintia, urmedia, du­pa intielleptiunea lui „Mariu ," cà n ' a re nici unu meritu. Pecatulu pentru care i-se de -nega totalu meritele, este pretensiunea de a le avé.

In adeveru slabe argumente , si nu a t â tu slabe, câtu reutaciose !

Recunnoscemu cà n'a fostu cu caile, ca d. S. T . insu-si sè-si fortiedie recunnosserea meriteloru in siedinti 'a commitetului din 28. Nov. si prin urmare cu partea d 'antài 'a a asser t iuneloru dlui M. amu fi de aceordu, daca nu s i -a r bate jocu si de meritele ce i -au castigatu cing'a rosîa.

A-i ui tatu seau n'ai vrutu sè dîci , cà d. S. T , si-au redicatu cuventulu in favnrea sa numai dupa ce a vediutu, . cà intre .cei pretinşi cu merite sunt propuşi si de acei-a cari depar te de a fi meri taţ i si-au facutu nu­mai de tor ia ; ceea ce in genere s'ar poté d îce despre toti. Si daca punemu cà a în ­gropa morţi in tempu de colera seau a a l -lergá s i -a consola pre morbosi, este m e ­ritu, apoi sè scia d. „Mariu," cà precandu

unulu din cei recommendati de referinţele saanitariu a immormenta tu 7 — 8, é r ' al tulu vre-o 24, pre atunci d. S. T . a immormen­tatu in tempulu colerei in Commun'a sa 45 (si 19 capellanulu) in comun 'a Maieru 25, in Ilv'a-mica 9 ; totu cu acea barba t îa a s tatu facia in annulu 1866 candu a g ras -satu coler'a in acesta c o m m » - i u w m » " m a r e si candu a immormentatu abiá intro luna si diumatate preste 60. de morţi .

Acest'a diligintia precum si esact'a portare a matriculeloru si alte affaceri preo-tiesti grămădi te deodată, — despre care Pr . SSa Metropolitulu Vancea, pre atunci episcopu in Gherl 'a s'a covinsu in persona cu ocasiunea visitatiunei canonice, i-au ca ­stigatu cing'a roBÎa — de care nu incape dlu M. si cu cei de panur 'a d-salle, si t i t lulu de v. prot. ad honores, buna-ora cum alţii totu pentru a ta r i merite au capetatu cruci.

D a r se nu fia acestea tote, nu te su-perá d. Mariu ! daca noi cari-lu cunnoscemu pré bine ti-vomu dechiara cà d. parochu allu Sangiorgiului Simeoné Tancu este bene-meri ta tu , este unulu din cei mai activi si mai zeloşi preoţi, ceea ce si inimicii sei t re-bue sè recunosca.

Consciinti 'a liniscita e destulla g a r a n ­

ţia pentru ellu. Peccatulu pentru care mul ţ i lu-urgisescu

lu-au toti inimicii lui si-lu avemu toti ce i ­la l ţ i . —

Acestea servesc totua una-data si ca respunsu lui „Publ iu" d i n y „ G a z e t ' a Tans . " carele s i -au luatu missiunea de a dascăli si a mvet iá pre omeni modestia

/ Mai mulţi poporeni.

In urwCa orâinatiunei ministeriuluir. ung. de justiţia d. d. 16. Noemvre 1873 Nf. 35,457 in privinWa mentionateloru ope­rate de cârti funduarie se facu cunno-

scute urmatoriele : I .

(Fine.) *)

h ) In communele sedriei judecătoriei din S z é k e l y - U d v a r h e l y tienatore d e j u d e -catori 'a cercuale din Székely - Keresztúr, adecă in cemmunele : Agyagfalva, Alsó-Bol-dogasszonyfalva, Als6-Simonfalva, Bethfalva' Csikfalva, Derzs, Decsfalva, Dobó, F i a t ­falva, Gagy, Kadács , Keresz túr , Keresztur-

*) Vedi „Fed . " nr. t r .

falva cu Timafalva, Kis-Galambfalva, Kis-Kede , Kis Sólymos, Kobáth-Demeter fa lva ' Magyar-Andrásfalva, Magyar -Hidegkut , Ma­gya r -Zsákod , Magyaros, Matisfalva, Mede-sér, Mozsna, Nagy-Galambfalva, Nagy-Kede Nagy - Sólymos, Oláh - András i a l v a , Sárd, Szent-Abrahám, Szent-Erzsébet , Szent-Mik­lós, D . - S z é k e l y si Vágás .

i) In communele sedriei judecatoresci din S z é k e l y - U d v a r h e l y t ienatörie de judecBtori'a cercuale de acolo, adeca in com­munele : Abasfalva, Ábrahámfalva, Almás, Arvátfalva, Alsó- és Felső-Benczéd, Bagy, Bethlenfalva, Beta, Bikafalvu, Bőgöz, Dá lya , Ege, Fancsa l , Farczad, Fa rkas l aka , Felsó-Boldogasszonyfalva, Fényed , Gyepes, Homo rod-Kemónyfalva, Hodgya, Jánosfalva, J á s -falva, Kadicsfalva, K á n y á d , Kápolnas-Oláh falu, Karácsonfalva, Lükü lö , KeményfalAa, Kenős, Kecsed, Kisfalud, Lengyelfalva, Má-tefalva, Miklósfalva, Orczfalva, Oklánd , Oroszhegy, Pálfaivá, Patakfalva, Petek, Re-csenyéd, Remete, Sándorfalva, Sükő, Szent Egyházas-Oláhfa lva , Szent-Király , Szent -László, Szont-Lélek, Szent-Márton, Szent-Mihály, Szent-Pál , Szent-Péter , Szen t -Ta­más, Szombatfalva, Tibod, Újfalu, Ülke , Városfalva si Zetelaka.

k ) in communele sedriei judecatoresci din S a b i i u^tienatorie de jndecator i ' a cer­cuale din Sebesiu, luandu affara eommunele Lanc ràmu , Peterfaleu, si Singagu, adeca in communele : Dealu, Cacov'a, Capoln'a, Cal-nicu, Cutu, L a z u , Lomani , Pianulu de josu, Sabisielu si S t rugar i , in fine.

1) in commun'a Gyerö-Vásárhely tiene-toria de sedri'a judecatoresca din C1 u s i u, impar t î t a judecătoriei cercuale de acolo.

Càrti le funduarie pre deplinu terminate a communeloru ment iunate , d impreună cu egistrele parcelarie de possessiune, si d e -

semnulu liniamenteloru de acellea tienatörie se voru transpune de la 1 Ianuar iu 1874 la officiele de cârt i funduarie ordinate langa judecatoriele mentiunate sub I I . unde a le vedé ori cui e permissu in orele officiose.

I I . ^

Affacerile de cârt i fundarie le provede 1) sedri 'a judecatoresca din F a g a r a -

s.i.u pentru, communele enumerate sub I . a.) 2) sedri 'a judecatoresca din M u r e s i u-

0 s i o r h e i u pentru communele enumerate sub I. b.)

3) sedri 'a judecatoresca din H a t i g u pentru communele enumerate sub I . c.)

4 ) sedri 'a judecatoresca din S i g h i s i o-r 'a pentru communele enumera ta sub I, d) si e.)

5) sedri 'a judecatoresca din B r a s i o v u pent ru communele enumerate sub I . f).

6) sedri 'a judecatorésce din M e d i a s i u pentru communele enumerate sub I . g).

7) sedri 'a judecatoresca din S z é k e l y -U d v a r h e l y pentru communele enumerate sub h) si i).

8) judecator i ' a cercuale din S a b e s i u impoternicita cu affacerile in trebile c à r -tiloru funduarie pentru communele e n u m e ­rate sub I . k ) , in fine.

9) sedri 'a judecatoresca din Clusiu pen­t ru comun'a sub I . 1).

I I I . Cu pr ivi re la t rebi le si affacerile offi­

ciose, cari se voru incepe cu 1 J a n u a r i u 1874 la fia-care din judecatoriele susu î n ­semnate se emitu urmatoriele provocatiuni si dispositiune :

1) Se provoca tote personelo cari in urm'a v re -unu i dreptu de proprietate de pemnu ori de arenda, avutu inca pre t e m ­pulu autenticarei protocoleloru funduarie, séu cellu pucinu castigatu inca inainte de 1 Ianuariu 1874 credu câ potu se pret indă vre-o îndreptare , întregire, descriere, a d a u -gere, séu s t rămutare in protocelele càrtiloru funduarie, fia in privinti 'a compunerei cor­pului funduariu séu a relatiuniloru de po-sessiune intabulate : cá aceste pretesiuni pana inclusive la 31 Augustu 1874 cu a tâ tu mai vertosu sè le insinuedie, cu câtu la din contra acelle spre daun 'a unui allu treilea, care pre temeiulu inscrieriloru cuprinse in protocólele funduarie, incependu dé la 1 Ia­nuariu 1874 va câştiga cu credintia buna alte dreptur i tabularie, nu 8e voru luá mai multu in consideratiune.

Acesta insinuare are a se intinde pre tote drepturile de pesso^siune inca necu

prinse in protocolele funduarie, fára deose­bire, cà ore acelle in càrtile vechi esBÎte, séu neessite din usu, ori in fassiuni fun­duarie seu alte cârti , foi si registre sunt cu­prinse ori ba, si ori a intinsu o part ida in privint i 'a transcrierei de possessiune a v r e ­unui bunu castigatu rogare la vre-o j u d e c ă ­toria si aceea a decisu asupr 'a acestei insţantie, ori ba.

Deci indetoriree spre iusinuare cade mai alessu pre tote acelle persone, aile caroru dreptur i de possessiune la commissiunea lo-calisàrii nici prin sine, nici prin représen­tant! denumiţi de^ commissiuno s'au adusu in valore ; séu Cari nu au fo tu in stare dupa ragelele localisàrii a-si legitima affirmatulu dreptu m a i . t a r e de poBsessiune ori de com-possessiune in contr 'a possessorului fapticu afflatu priu coaimissiune si inscrissu in pro-tocollele funduar ie ; pretensiunea loru adussa înainte' fia însemnata in protocolele funduare séu in protocollulu generalu de per tractăr i , ori ba.

2) Mai departe tote personele c a r i : a) P re realitàtile inscrisse in protrcollele

funduarie dupa detiermurirea patentei de aviticitate séu de rescumperare pemnorale , au sub altu titlu legitimu si-au insusîtu dreptu de proprietate .séu càroru :

b) dupa otarirea acelleia-si patente de aviticitate li se cuvine terminu mai lungu spre realisarea dreptului de rescumperareă pemnorale pr in acest'a se provoca aceste pretensiuni pana cellu mul tu la 31 Augus tu 1874 inclusive, spee inoungiurarea u rmàr i -loru de dreptu aminti te mai insusu sub punc-tulu l-iu, ale insinua, si in casulu amint i tu sub a) processulu de dreptu pendente, spre adnotare in protocollulu fundariu, séu drep-tulu recascigatu prin callea legale spre stra-punere in acellua-si ; éra in casulu b) drep-tulu de rescumperare pemnoralu, ce- l i se cuvine inca, spre însemnare in protocolulu funduariu^-a-lu legit ima cu documinte au­tentice. " ^

3) Assemenea tote personele, ca i i pre bunuri le nemiscatorie improtocollate, séu si-au cascigatu dreptu de priori tate, pemnu, ser­vitute, au* alte drepturi prin intabulàri , i n _

semnàri si adnota t iuni , ori conscrieri pem­norale judiciari , séu. papa l a 1. i anuar i e 1874 inca si-^oru oascigà, se provoca, ace­ste drepturi din scopulu insei erei loru in foi'a sOTcineloru corpuriloru funduarie pana cellu mul tu 31 Decembrie 1874, inclusive cu atâtu mai siguru aile insinua, cu câtu din contr 'a dreptulu pr ior i ta te i cascigate mai inainte si-lu voru p e r d e ; pre candu din contra facendu insinuare la tempu cuveni tu drepturile de antaietate cascigate pana la 1. Ianuar ie 1874, i voru remané in Valore facia si cu acei cascigatori si ereditori ipo­tecari noui, cari au cascigatu dreptu de pro­prietate séu de pemnu dupa diu 'a acum ment iunata .

4) Acellea pretensiuni, care se basedia pre deobligamintele urbariale, séu alte refe-rintie de acea natura , regulate prin patent 'a din 21 Iuniu 1854 edata in foi'a de legi imperiale , bucata L V . Nr. 151 sunt eschise de la provocàrile edictale spre insinuare s 1

demonstrare , precum si de la per t rac tăr i le obicinuite in urm'a edicteloru fára deosebire, fia acelle in protocolele de localisare preno-tare, ori ba.

5) Terminii edictali prescrissi in aliniele procedinti , nu admit tu nici prorogare, nici justificare ori inoire de processu.

6. Publicatele protocole, funduarie se voru considera si conduce de la 1-a Ianuar ie 1874 incependu cá cârti funduarie conformu § 321 pin codicea civile genera le ; deci i n ­cependu de la diu'a menţionata , drepturi noue de proprietate, ipoteca ori al te drepturi reali asupr 'a bunuri loru nemiscantorie introdusse in elle, se voru poté câştiga si t ranferi asu­pr'a altoru-a, pecum si á se şterge numai prin intabulare legale in acelle càt t i , fàra de a deroga inse pretensiunile asupr 'a acestoru bunur i nemiscatorie mai na in te castigate, insinuate si legitimate in terminulu edictale

7. Prescriptelé, dupa cari voru avé de à se îndrepta pàrtile si indicatoriele la îm­plinirea si essecutarea trebiloru si affaceri-loru officiose, însemnate in acéstu edictu, sunt cuprinse in procedur'a transilvana pen­tru càrt i le funduarie, emissa cu ordinatiunea ministeriului de jus t i ţ ia dto. 5 Febr . 1870 (Arch ivu lu ordinatiuniloru, annulu 1870 fa--sciora I . si I I . )

*

316

8.J Acei crèditoii , cari prin ore-ca.ie, t ranscr iere aru suferi strieatiune cu privire la pr ior i ta tea pretenşiuniloru lora t r a n -scriase seu transcriende, esceptiunile si facia ce un 'a a trei 'a persona le potu réalisa inca in siesse luni dupa terminulu defiptu in puujotulu 3. — adecă pana la finitulu lunei Jun iu 1875 referesca-se acelle esceptiuni la validi tatea pretenşiuniloru, la incetarea, ori pr ior i ta tea loru. — Dupa decurgerea acestui terminu, facia cu o a t rei 'a persona nu se voru mai poté réalisa asşemeni escep t iuni .

9. Judecatorlele indicate sub I I . in af-facerile loru voru intrcbuint íá sigilulu j u ­decătoriei respective.

Clusiu, 21 Novembre 1873.

Direcţiunea r. u. de cârti funduarie pentru Transilvani'1 a

V 4 R I E T 4 T I ( S p r e s ci in t i a.) Ministeriuluung.

de culte si instrucţiune publica, cu dat'a 24 Decembre 1873 nr. 33,394 publica unu concurau la diferite stipendie ce sunt d'à se imparti intre şcolari seraci din con-fmiele milit ar provinciálisaié. Si anume : stipendie de eâte 150 fl. pentru şcolari la scolele normali, 200 fl. pentru cei da la scolele medîe, 500 fl. pentru studenţi la institutele mai innalte (universităţi si academie de drepturi), 400 fl. pentru candidaţi de professori la scolele medîe si 600 fl. pentru academici de belle-arte. Supplicele sunt a se in&trui cu urmato-riele testimoniu : 1. Testimoniu, cum cà supplicantele este din confiniele militari provinciálisaié; 2 . Testimoniu despre progressulu in studie in an. scol. 1872|3, 3. Testimoniu de la corpulu professo-ralu despre progressulu respectivului supplicante in decursulu an. scol. pré­senta ; 4. Conspectu despre averea parin tiloru, precum si col'a familiare. Iu fine, pentru casulu candu supplic'a s'a re­solve favorabilu, se recere ca suppli­cantele sè numesca si perceptoratulu de la care vrè sè-si scota stipendiulu. Sup­plicele sunt a se adressa pana iu 30, Ja-nuariu a- c , prin direcţiunea şcolara si pjin inspectoratulu scolaru reg. la mi-nisteriulu de instrucţiune publica,

( S t a ţ i u n e a t e l e g r a f i c a d e M e -b a d i a) care pana acum funcţiona Dumai in t impu de vera, candu ospetii petrecea la scalde, de la 1. J a n . an. 1874. se pune in act ivi tate continua, inse cu servit iu margi -nitu, adecă numai dîu 'a .

( A s c u l t ă t o r i l a u n i v e r s i t a t e a d e B . - P e s t ' a . ) P re annulu scolasticu 1873/4 s 'au inscrissu la univers i ta tea de Buda-pest 'a preste totu 2288 de ascultători , si a nume : 1. L a facultatea teologica 70 ascul ­tători ordinari . 2. L a facultatea jur id ica 1235 ascultători ordenari si 57 estra-orde-nari . 3< L a facultatea de medicina 488 as­cultători ordenari si 45 estraordenari ; far­macişti in cursulu I I . de medicina 69 ascul ­tători ord. 4. L a facultatea filosofica 226. ascult, ord. si 41 estra-ordinari ; fermacisti in cursulu I I . de filosofia 57. Adecă la-olalta 2145 ascul tă tor i ordenari si 143 es t raor ­denar i .

( M u l t i a m i t a p u b l i c a . ) Tener imea rom. clericala din Semlnar iu lu teol. de P e ­st 'a , se semte indetorata a esprime cea mai caldurosa multiamita Pr . SSalle Părintelui Metropoli tu si A.-Episcopu de Alba - Ju l i a : Dr . J o a n u V a n c e a , carele cu occasiunea jubileului M. SSalle Imper . F r . Iosifu p e -t r e c a n d u câteva dîlle in Capital 'a Ungar ie i pr imi prin o deputat iune si omagiele si fe­licitările clerului teneru rom. d'in locu, i asculta gravaminele, si promise cellu mai caldurosu spriginu spre înlăturarea acelloru-a Spre a se convinge mai de aprope vine in persona cercetèdia, pana si pre ce li mor -bosi. Cu are occasiune, bunetatea parent ie-

sca si iubirea P r . S. Salle fu admira ta insu -si de străini ! In fine, i n t r e b inecuventa-rile parentiesci doná summ'a de 50. fl. v. au. acea observatiune : cà de se va poté do­bandi approbarea Societăţii teolcgiloru r o ­mani de Vien'a si pen t ru acestu insti tutu (Penl ru ce n u ? Teologiii magiar i si croaţi inca au aile loru, — apoi daca Pr . S S L L . AE. Metr. si Epii rom. o voiescu, — su­periorii inst i tutului cler. nu potu rafusá. Bed.) se fia spre ajutorarea aceleia, éra la caeulu contrariu se sierbesca spre acoperirea lipseloru mai urgente ale alumniloru in par-ticulariu. ,

Credemu, cà ne implinimu cea mai sa­cra detoria si recunoscintia, candu veni mu a ne esprime mult iamita càtra acel lu bunu Păr in te , pre care Provedint i 'a divina l'a alessu demnu urmator iu allu nemoritoriloru antecessori : M i c u M a j o r u si S i u l u t i u si i -a concrediutu conceducerea ba sericei in t r 'unu tempu atâtu de criticu ca cu bra-ciu-i poternicu si cu ra r ' a - i intieleptiune sè conducă la portulu fericirei navea ba -sericei romane lovita de tote pàrti le de va­lur i furibunde.

P roved in t i ' a divina sè custe intr 'unu lungu sîru de anni fericiţi p re AE. si Metr. nostru. Pest 'a 1/13 Ian . 1874 Alumnii rom.

( U n a d e s c o p e r i r e f i l o l o g i c a . ) In foiele anglese se amenti dîlele t recute de una descoperire, care daca s 'ar adeveri, ar fi de mare insemnetate pen t ru i s t o r i i po­porului magiaru . E vorb 'a cà Etruscii , acestu poporu vechiu allu I tal iei a r fi rudit i cu poporulu ungufescu. Cellu pucinu asie af­firma Isacu Taylor in sied, ul t ima a „Societ. Philologicale." Dlu Tay lor a datu preste mormentulu unui e t ruscu, in care a afflatu unu cubu, allé cărui fecie nu erau găur i te , ci accoperite cu cuvinte scrisse, cari cuvinte , pre cum assera Taylor, sunt indentice cu numirea numeri loru ce se gasescu la ramurele altaice a familiei limbeloru turanice. Cu ajutoriulu acestei cbiae Taylor dovedesce, cà de la 3000 inscriptiuni etruscice, atâtu form'a grammaticale, càtu si inse-si cuvintele sunt altaice. Declinatiunea, tonjugatiunea, pronu­mele, precum si celle mai vechi cuvinte car­dinali corespundu pre deplinu Jimbei popo-reloru altaice din Siberi 'a . Ba chiaru si mi-tologi'a etrusciloru, in essenti 'a sa ar fi identica cu mitologi'a Iu Calevala. — (Inca se vedeţi minune , cà o sè ajungemu si noi

rudit i cu ungurii.)

( C a l l e t o r l ' a l a P e t r u p o l e . ) P l a -

nulu de calletorire la Petrupole s'a schim­

baţii. Dupa scirile mai recente M. sa Dom-nitoriulu are de cugetu sè plece in 9 si nu in 14 Fauru , precum se statorisse mai în­ainte. L a reintorcerea sa din Petrupole mo-narchulu va cerceta si Moscovi'a.

( B i b l i o g r a f i a ) D . Grigoriu Ş t e f a ­n e s c u eminentulu si labosulu profess, de la facult. de sciintie d'in Bucuresci. au publicatu dîllele aceste unu opu sub titlu „Considerati-uni a 8upr'a instrucţiunii publice si private in Bomani'a." — De si Dlu Stefanescu se oc­cupa de starea scoleloru d'in Romani 'a , ope-r'a sa t ra ted ia inse despre principie si observatuni generale applicabile preste totu si airea, o recummendàmu osebitei attenti-uni a celloru ce se occupa si se interessedia de starea scoleloru si înflorirea loru.

S c i r i mai noue din s tra inetate . T> Barcelona, 11. Jan. (Nopiea.) Fede-ralistii opriră eri continuarea lucrului in fabrice precum si in alte laboratorie si officine. Asta-di demanetia truppele imprasciara una multîme de lucratori, cari se adunassera in piati'a „Cataloni'a" Pre la 11 ore in Hostal-Tranchso fú impuscBtu unu capitanu de venatori ; acestu-a fu signalulu pentru începerea inimicitîeloru. Numerosele barricade s'au potutu occupa numai cu ajutori­ulu tunnriloru. Perderile de ambele

parti sunt considerabile. Mane lupt'a se va incepe de nou Precum se vorbe see rescol'a acest'a este oper'a interna­ţionalei. Barcelon'a a capetatu una facia tare trista si po3atnarita.

Berlin^ 10. Jan. Guvernulu a affla­tu, cà provinci'a Posen este cercetata de emissari revoluţionari.

Madridu, 11. Jan. Se vorbesce, cà guvernulu are de cugetu a nu conchiamá cortesií pana dupa sugrumarea revolu-tiunii. — Unu corpu de armata a plecatu spre Albacete, carea este amenintiata de carlisti. — Unu depretu allu guvernului disolve tote reuniunile si societàtile po­litice, cari conspira contra securităţi pu­blice, contra interesseloru statului, a intregitàtii territoriale si contr'a guver­nului actualu.

Bucwesci, 13. Jan. Eri sera in aju-nulu annului nou a avutu locu la prin­cipele Carolu una petrecere splendida, la carea, pre langa principele Fridericu de Hohenzollern si corpulu diplomaticu au partecipatu inca preste 4 0 0 de oaspeţi.

Berlin, 12. Jan. Diariulu „N. D. Z." dechiara de scornitura soirea, cà pple Bismarcu, in contr'a remonstratiuniloru Portei, ar fi primitu pre agiutele Româ­niei ; Port'a n'au avutu neci una causa d'à face remonstratiuni,darntci agintele României nu a sositu inca ia Berlin, éra intre guvernulu nemtiescu si turcescu domnesce in tote relatiunile loru cea mai buna intiellegere.

Paris, 10. Jan. Ducele de Broglie (presied. consiliului minist.) si-a datu demissiunea si insiste a se retrage, Mac Mahon au rogatu pre Goulard a com­pune cu Decares si Buffet (Bonapartistu) unu nou cabinetu. Goulard puse condi-

tiunea a primi in cabinetu vre o doi conservatori republicani. Mac Mahon doresce supplenirea cabinetului prin omeni de specialitate luaţi a fara d'in parlamentu. Consiliulu Bup. de resbellu decise ca fortereti'a de Rheims sè fia transformata in castre intarite. — Ani-versari'a mortei lui Napoleon III. s'a serbatu cu mari demonstratiuni, cari Bonapartistu le esploatara in contr'a cabinetului actuale. Principele Napoleon (Jeromu) se présenta in cerculu elect. Saint-Germain-Auxerrois, insocitu de cete de lucratori ; d'insulu erá imbrac-catu cu unu palliu (mautá) de doliu si decoratu cu crucea mare a legiunii de onore. înaintea besericei stlui Augustinu mulţimea adunata strigá neincetatu „sè traiesca imperatulu!" éra publiculu d'in beserica repetî strigările pana candu Rouher (fostu alter ego allu lui Napoleon III.) tienù unu discursu prin care pro­voca multîmea a padl ordinea. Numai singuru eppulu de, Troyes opri a se tiené parastasulu, care de altmintrea s'a ser­batu pretotindene in tierra.

Reporturi telegrafice la instit. centr. mete-

orologicu ung. despre temperatura, in dîu 'a

de 13. Jan. 1874. la 7 ore demin.

Staţ iunea; press, a t - Temper. C° mosf. in M.

B.-Pest'a , , . . Fiume . : . • . Orsiov'a (Rusiav'a Trencinu . . . . Sabliu . , . . . Eenomenele in celle 24 ore d'in u r m a :[Pres-siunea atmosferei au scadiutu, mai tare in Temisior'a (cu 8'5 Mm.) — Temperatur 'a

7 6 6 7 —7-0 768-2 X l - 6 770-0 - 1 1 - 0 767-0 - 6 - 3 771-0 —27 '7

in Bpest 'a, Orsiov'a, si Sabi iu au cadiutu è, semene (cu 7-2°) de almintrea s'au urcaf preste totu pre teritoriulu regatului si aif tim-pulu este mai molle, eri au ninsu p | cinu, dupa doi anni . |

B u r s a m a r f u r i l o r u ' s i e f f e c t f l o r u . Ps t ' a 13. J a n . — In producte o schimbare. , — in effecte tendinti 'a s bine au facutu progresse. Imprum. C ferr. 97. Inst . fond. 85—86. Banc'a co merc.jPest. 83.25—83.50 Sort. cu premiu Municip. 28— 27.50 Angl 38,50. Cred. u 136—137.50. Franc . ung. 4 1 . Bani. — B c'a industr . 430. — P r t i u l u G r r a n l o r u : graulu (pre primavera) 8.15 Bani, 8.20. Marfa. — Ovesulu 2.25. B. 2.26. { porumbu (Cucurudiu) pre Maiu-Juniu 5.|' B. 5.04 M. — Porumbu d'in Romania ( 5 o | C.) pre Maiu-Juniu, 4. 87 1 / , . Centenariulu. | Galbini imp. 5.39. — Nap. d'oru 9.06. Argfl 106.75 M

J Rectif icare. Nrulu t recutu, adecă u l |

mulu numeru d in annulu espiratu 1873 79 si n u 80. De si este evidenta a c e i errore, ne grabimu totu-si a o rectifica pe<J

t ru evitarea reclamatiuniloru ce aru potéj? obvina. Al te errori de litere si strămuta* de cuvinte , prin ce intiellessulu unoru co1

struct iuni s'a cam al te r r tu , credemu cà oif rab. cetitori le voru fi sciutu cu înlesni îndrepta. a

a

A v i s a .

Subserissulu are onorea a aduce cunnoscinti 'a onoratului publicu, cumca a* deschisu cancelari 'a advocatîale in Logor"* s t ra t ' a comitatului , in cas'a socrei sP S o f i a D i c u. t

Deci primesce totu felulu de ca^ processuale, cuncursuale, cambiale-commi'. ciale, missiuni de apera re in cause cr i r nali, cause ce privescu càrtile funduc

sollicitatiuni pre cüm oi cause de nat^ adminis t ra t iva ce voru fi avendü \ocu sfer'a de activitate advocatîale, a t â tu ina' tea judetieloru competinti , câ tu si fara de acellea, promit iendu intru pro verea toturoru causeloru lui concredieiT' prompti tudinea, ce caracterisedia missiui advocatulu i , carele scie si va stărui a face in sfér'a sa de act ivi tate , ca atar» demnu de încrederea publica. Se reco^ mendâ atentiunei publice.

Logosiu, in 30. Decembre, 1873. »

2 — 3 . Giorgiu Martinescu* advocatu d ' in legile civ. si caii*

Ï

A L E S S A N D R U R O M A N I Propriei . , edit, si red. respundiet. 5

Sifilitic'a si impotenti'a, \ fia vech ie seu de c u r r e n d u născute,,]

se tratëdia dupa metodulu homeopai de Dr. 7. E r n s t * Pest 'a , strad'a ţ liloru nr. 6., etagiulu I L , usi'a nr. 1

de la 2—6 ore dupa media-di. 3 j,

Aceste morburi se t ra teza à dese orj modulu celu mai usioru cu dose mari^ iodu si argintu v iu , si acest 'a se face i mai spre ajungerea unui resuîtatu mon | t anu . Pacienţ i i vindecaţi in modulu acest voru cadé mai currendu séu mai tardîu[ morburi le cele mai infricosiate, incâtu i in aduncele be t ranet ie voru avé , dorer^ suferi greu de consecintiele acestei traj usiore si superficiale. Scutu contr 'a acest f p lu de bole oferă metodulu de t ra tare hon^ paticu, care , precum este cunoscutu, numai cà vindeca dorerile cele mai i^ chite, ci efectulu lui este asié de binef^ toriu, incâtu nu lasa nice cea mai mica, mere de u rmàr i rele. Diet 'a ce se va pj scrie este simpla si usioru de t ienutu.

2 - 1 2 I

S'a t ipari tu in Pest 'a 1874 prin Alessandru Kocay, Sratd 'a lui Alessandru nr . 13