„Una dintre cele mai greleprobleme ale oric\rui primar de

comun\ din Rom=nia oconstituie... drumu-

rile! Ne confrunt\mpoate cu cea maigrea mo[tenire aclientelismului,indiferen]ei [i ire-sponsabi l i t\ ] i iputerii locale [icentrale din ul-timii 20 de ani vi-zavi de acest sec-tor al infrastruc-

turii. Pentru c\drumurile „`nghit”bani grei, iar cei ca-

re au `ncasat a-ce[ti bani au f\-cut lucr\rile -parc\ trase la xe-rox - `ntr-o str\-lucit\ b\taie de

joc”.

Primar PODU TURCULUI, Jude]ul Bac\uDr.

GA

BR

IEL

AIA

CO

BE

SC

U

Via]a

b\c\uan\Director: Victor Munteanu

Anul XVI l Nr. 443februarie 2010

l Serie nou\ l 8 pagini l Lei: 2

periodic jude]ean de atitudine, cultur\ [i informa]ie

Pag. 3 - 7

Pag. 5

Ioan Neac[u:

Poezia ca

rug\ciuneMaria Bogdan:

Trei anotimpuri [i o iubire

Daniel Nicolescu

Energia erotic\ - declan[ator al(pro) crea]iei

Pag. 8 - 6

S. O. S.: Rom=niava experimenta pepopula]ie produsulcancerigen initium

Pag. 6

Interesul de partid contra datoriei morale

Petru Cimpoe[u

Pag. 8

Pag. 2

Reabilitarea public\ a marelui b\c\uan

MIRCEA CANCICOVDup\ o a[teptare de peste 16

ani a unui singur „gest de con[tiin]\ [i respon-sabilitate” din partea liberalilor, mai cu seam\,dar [i din partea partidelor perindate pe la pute-re `n aceast\ perioad\, Funda]ia Cultural\„Georgeta [i Mircea Cancicov” a demaratcampania de reabilitare public\ a lui MirceaCancicov, actual „criminal de r\zboi”, custatuia `n parcul b\c\uanilor [i cu numele `n-tregii familii `n faptele [i binele public.

Pag. 2

AVANGARDA XXII

Lansarea romanului Trei anotimpuri [i o iubire, de Maria Bogdan

Pag. 8 - 6

Nr. 443 / februarie 2010

Via]a b\c\uan\ Pag. 2

În epoca aceea venea la Sibiu, la cumna-ta lui, si Mircea Cancicov, fost ministru definan]e [i membru marcant al Partidului Li-beral. Ca to]i oamenii politici din vremeaaceea, spera [i el într-o îndreptare a situa]iei,prin interven]ia alia]ilor (englezi, francezi [iamericani). El nu credea c\ puterile occi-dentale vor l\sa partea de r\s\rit a Europeis\ cad\ sub domina]ia moscovit\ a bol[evi-cilor sovietici. Am avut câteva conversa]iiinteresante cu Cancicov [i el preconiza ounire strâns\ între partide. El credea c\ nuva fi posibil un front de opozi]ie împotrivacomuni]tilor pe plan intern, c\ci ace[tiaaveau suportul [i protec]ia direct\ a ArmateiRo[ii.

Cancicov sus]inea c\ Iuliu Maniu a f\cuto mare gre]eal\ politic\, în prim\vara lui1944, când Gu]\ T\tar\scu a apelat la toatepartidele românesti s\ fac\ o coali]ie trai-nic\, cu scopul de a preîntâmpina ac]iunileunui partid comunist, care va fi impus deMoscova în România. Numai o astfel decoali]ie, care s\ treaca peste neîntelegerilede pân\ atunci, personale sau de partid, vaputea salva ]ara. Dup\ prezentarea acesteisitua]ii, Cancicov avea convingerea c\ IuliuManiu nu era a[a de alarmat de rolul unuipartid comunist [i c\ el va fi în stare, cusprijinul occidental, s\ fac\ fa]\ problemelorna]ionale. Pe T\t\r\scu nu-l accepta deloc,considerând c\ a f\cut o mare tr\dare prinasocierea cu regele Carol al II-lea, [i a mar-ginalizat celelalte partide (inclusiv PartidulLiberal, al s\u). În felul acesta, T\t\r\scuera un mare vinovat de dezastrul ]\rii [i sevedea tras la r\spundere, dupa terminarear\zboiului. El nu mai avea, dup\ vederile luiManiu, nici o autoritate moral\ s\ ini]ieze [is\ participe la o coali]ie na]ional\: FrontulNa]ional Democrat.

În acea primavar\ a lui 1944, Maniu a f\-cut o coali]ie cu liberalii, sociali[tii [i cuPartidul Comunist, inexistent, despre carecredea c\ va ie[i la suprafa]\, dar f\r\ nici osemnifica]ie politic\. Gestul lui Maniu pri-vea rela]iile cu Rusia Sovietic\, c\reia soco-tea c\ îi face o concesie minor\, de toleran]\politic\, prin respectarea dreptului minorit\-]ilor politice, cum era Partidul Comunist.De altfel, Moscova cerea ca în coali]ia anti-antonescian\ s\ fie inclu[i [i membrii comu-ni[ti, indica]i de Soviete.

Oricare ar fi fost situa]ia de atunci, Canci-cov sublinia eroarea lui Maniu. El vedea orefacere a comuni[tilor, prin intensificareaac]iunilor ]\r\niste pe direc]ia specific\ adoctrinei de partid, ca reprezentan]i ai ]\r\-nimii române. Este momentul Mihalache,

spunea Cancicov, acum s\ apar\ în costumna]ional, nu de parad\, ci ca un simbol alridic\rii satelor la lupta salv\rii na]ionale, caun act de prezen]\ real\, masiv\ [i total\,pentru sfidarea încerc\rilor comuniste de ase integra f\r\ temei în via]a na]ional\. {i cao înfruntare a preten]iilor sovietice. Ca opreîntâmpinare a miopiei politice a occiden-talilor.

Cancicov spera ca occidentalii vor inter-veni pentru ap\rarea României în fa]a ofen-sivei politice de imixtiune intern\ în politi-ca româneasc\, dar îl îngrijora foarte multsitua]ia tulbure din ]ar\.

NISTOR CHIOREANU. Pe la finele luniiseptembrie a sosit [i Nistor Chioreanu, îm-preun\ cu Nicolae Mândreanu din Ocna-Si-biului. Aurel C\lin i-a prezentat starea de lu-cruri [i tabloul realiz\rilor sale. A predat co-manda lui Nistor [i a devenit ajutorul s\uprincipal. Chioreanu era cu p\rul albit, mer-sul domol [i vocea a[ezat\, potolit\. Bine al-c\tuit la trup [i cu o privire deschis\, cald\,întreaga lui înf\]i[are inspir\ încredere. As-culta cu aten]ie orice i se spunea [i nu se

gr\bea în deciziile sale. Avea lung\ expe-rien]\ în conducerea unei regionale [i cuno[-tea bine de tot situa]ia Mi[carii în Ardeal.

A preluat în mâinile lui toate ac]iunile [i aînceput s\ dea dispozi]ii în continuarea ce-lor începute de C\lin. Nistor [i Calin locuiauîn aceeasi cas\, casa surorii lui, Georgeta,so]ia lui Cancicov.

Pentru o ini]iere în tes\tura evenimentelorde atunci, convorbirile lui Nistor cu Canci-cov au fost o c\lauz\ adevarat\. Din lumealui politic\, cu toate ]es\turile de fapte [i deoameni, a r\mas o icoan\ clar\ a carac-terelor pe care le aveau personalit\]ile medi-ului politic din vremea aceea. Mircea Can-cicov avea o înalt\ ]inut\ moral\ în com-pozi]ia politicii na]ionale. Era m\surat înjudec\]ile lui, avea o întreag\ enciclopediede cuno[tinte [i informa]ii [i era un adev\ratcaracter.

În faza întâi, dupa venirea lui, ca o faz\ deorientare, Chioreanu a fost avantajat prindiscu]iile cu Cancicov [i a devenit din ce înce mai st\pân pe uneltele lui de conduc\tor,pe baza datelor psihologice [i morale, pecare le-a ob]inut.

Marele b\c\uan Mircea Cancicov,v\zut de Ioan Halmaghi `n cartea Memoriile Viitorului (I)

La 3 octombrie 1946, începea laSec]ia a VII-a a Cur]ii Criminale dinBucure[ti judecarea „lotului de mi-ni[tri antonescieni, autorii aserviriiRomâniei la carul imperialismuluifascist german”, cum îl caracteriza

ziarul Sc=nteia. Pe banca acuz\rii, al\-turi de Mircea Cancicov, se mai aflau, printre al]ii, MirceaVulc\nescu, Gheron Netta, Ion Petrescu, Grigore Georges-cu... Peste [ase zile, Comitetul de judecat\ pronun]\ sentin]a.Mircea Cancicov prime[te 20 de ani de temni]\ grea. Avea s\moar\, dup\ 18 ani de deten]ie, în închisoarea de la Râm-nicul S\rat. Din însemn\rile lui Nechifor Crainic, rezult\ c\a mai fost de]inut [i în închisoarea de laAiud...

Merit\ re]inut faptul c\ lui Cancicov nu is-a putut aduce nicio învinuire personal\. Singura sa culp\era aceea de a fi fost membru al guvernului Antonescu. Înafar\ de asta, Cancicov mai fusese în c=teva r=nduri minis-tru al finan]elor în guvernul T\rt\rescu, între 1937 [i 1939(adic\ în anii de v=rf ai capitalismului românesc interbelic),[i în scurta perioad\ de guvernare a Patriarhului MironCristea. Era universitar la Catedra de Drept a Universit\]iidin Bucure[ti [i membru de onoare al Academiei Române.Contribuise, printre altele, la finan]area complexului scul-ptural Brâncu[i de la Tg. Jiu [i la construirea noului corp decl\dire al Bibliotecii Academiei, inaugurat în 1938. Ce a f\-cut Mircea Cancicov pentru b\c\uani se [tie [i nu prea. Înafar\ de Parcul Cancicov, a d\ruit Bac\ului actualul sediu alPo[tei, cl\direa Policlinicii (vechi), a sprijinit înfiin]area [co-

lii Normale de Înv\]\tori (azi, Colegiul Pedagogic), a Liceu-lui de fete (azi, Colegiul Vasile Alecsandri) [i a [colii gim-naziale din cartierul Nord care azi îi poart\ numele, a con-tribuit la organizarea cartierului CFR din Bac\u, a fost unstr\lucit avocat [i om politic de orientare liberal\...

A[a st=nd lucrurile, ar fi fost de a[teptat ca, dup\ c\derearegimului comunist [i mai ales în perioada 1996-2000, c=ndliberalii, colegi de partid ai lui Mircea Cancicov, s-au aflat laguvernare, s\ se schi]eze (m\car) un gest de recuno[tin]\ fa]\de acest mare om politic [i s\ fie reabilitat (m\car) post-mor-tem. Nu s-a înt=mplat a[a [i e de mirare - a[adar mira]i-v\!Fiindc\, de exemplu, Gheron Netta, care fusese de asemeneaministru în guvernul Antonescu [i care a fost condamnat

odat\ cu Cancicov, a fost reabilitat, în ianu-arie 2000, de Curtea Suprem\ de Justi]ie. Caurmare, mo[tenitorii s\i au primit prin re-trocedare dou\ imobile în Bucure[ti, cu un

total de 76 de apartamente... Eu, îns\, nu m\ mir deloc! Spun gurile rele c\ la reabilita-

rea lui Mircea Cancicov s-ar fi opus nimeni altcineva dec=tliberalii b\c\uani în[i[i! Fiindc\ reabilitarea ar fi însemnat,de asemenea, retrocedarea c\tre familia lui (sau ce a mai r\-mas din ea) a averilor sechestrate de comuni[ti. Iar asta ar ficondus, în cele din urm\, la pierderea sediului de c\tre PNLBac\u. Ra]ionamentul lor mi se pare c=t se poate de corect.Cl\direa în care liberalii b\c\uani î[i au sediul a apar]inutlui Mircea Cancicov. Dac\ o retroced\m, unde mut\m se-diul? Corect?

Iat\ cum interesul de partid s-a impus înc\ o dat\. Corect!Nu îns\ [i moral!

Mircea Cancicov (1884 - 1959) - economist [i ompolitic liberal. Profesor universitar [i membru deonoare al Academiei Române. A fost ministru deFinan]e în 1937 [i ministru de Justi]ie în perioadamartie 1938 - ianuarie 1940. A fost arestat la 5 oc-tombrie 1946 [i condamnat de c\tre Curtea Suprem\prin sentin]a nr. 1510/1948 la 20 de ani temni]\ greapentru crim\ de r\zboi. În descrierea faptului searat\ c\ "fiind ministru de Finan]e, a luat parte la

al\turarea României cu Germania, vânzându-se bu-nurile ]\rii [i a contribuit la începerea r\zboiului”. Atrecut prin penitenciarele V\c\re[ti, Aiud [i RâmnicuS\rat, unde a decedat în ziua de Cr\ciun a anului1959.

Este uimitor faptul c\ liberalii n-au mi[cat un degetnici p=n\ la ora de fa]\ pentru reabilitarea acestuimare rom=n al Bac\ului interbelic [i al ]\rii.

Redac]ia

Petru Cimpoe[u Interesul de partid contra datoriei morale

M\rturii l M\rturii l M\rturii l M\rturii

Dup\ o a[teptare de peste 16 ani a unui singur „gest de con[tiin]\ [i respon-sabilitate” din partea liberalilor, mai cu seam\, dar [i din partea partidelorperindate pe la putere `n aceast\ perioad\, Funda]ia Cultural\ „Georgeta[i Mircea Cancicov” a demarat campania de reabilitare public\ a lui MirceaCancicov, actual „criminal de r\zboi”, cu statuia `n parcul b\c\uanilor [i cunumele `ntregii familii `n faptele [i binele public.

Totodat\, editura Funda]iei a pus `n lucru prima monografie a recuper\rii

morale a patronilor ei spiritulai.Cu acest prilej, facem un apel, `mpreun\ cu Radu Giurgea, din Sibiu

(fratele Georgetei Mircea Cancicov) [i Ana Emanuela Balaciu, din Gema-nia (nepoata scriitoarei) la to]i cei care pot veni cu o informa]ie (scrisoare,m\rturie, fotografie, document etc.) `n leg\tur\ cu cei doi amfitrioni aiBac\ului de alt\dat\ s\ ne contacteze la mobil 0721861045 sau e-mail: fundatiacancicov@gmail.com.

atitudini

Nr. 443 / februarie 2010

Via]a b\c\uan\Pag. 3

- Care este zestrea so-cio-economic\ a comu-nei Podu Turcului [i ceanume administra]idumneavoastr\ `n cali-tate de primar?

- Sunt primarul uneicomune atestate docu-mentar `nc\ din 1824,printr-un document inti-tulat „~nvoiala”. Comu-nitatea aceasta de pe Co-linele Tutovei, alc\tuit\din satele Podu Turcu-lui, C\be[ti, Fichite[ti,Plopu, Lehancea, B\l\-ne[ti, S=rbi, Hanta,Giurgioana [i R\cu[a-na, se `ntinde pe o supra-fa]\ de 8.946 ha, împ\r-]it\ în 400 ha p\duri,350 ha p\[uni [i 7.000ha de teren arabil, fiindvorba de 717 ha terenintravilan [i 8.229 hateren extravilan.

Sunt primar, ca s\ zica[a, pentru 5.146 de lo-cuitori, care tr\iesc `n2.174 de gospod\rii [i2.083 de locuin]e.

Oamenii se ocup\ cu a-gricultura, comer]ul [imici me[te[uguri, iar in-frastructura comunei cu-prinde o re]ea de canali-zare [i de ap\ potabil\, [iuna de electricitate [i ga-ze naturale.

Copiii no[tri înva]\ în[apte gr\dini]e, [ase[coli primare [i gimna-ziale [i un liceu - Gru-pul {colar „AlexandruVlahu]\”. Avem dou\c\mine culturale (din ca-re, cel de la C\be[ti, esteo ruin\!) [i o bibliotec\

comunal\ (în ca-re g\sim peste15.000 de volu-me), precum [i[ase biserici derit ortodox.

Ce s\ v\ maispun? Ne m=n-drim cu cel maimare spital dinzona rural\ din]ar\, cu peste 200de paturi, decinci stele, cu

sec]ii de urgen]e, chi-rurgie, interne, gineco-logie, pediatrie, radio-logie [i stomatologie,care asigur\ servicii de o`nalt\ competen]\ profe-sional\, medicina de fa-milie fiind [i ea repre-zentat\ prin dou\ cabi-nete.

- Ce v-a determinats\ deveni]i primul gos-podar al acestei locali-t\]i?

- ~n tot cazul, nu dorin-]a de a mi se spune„doamna primar”! {i nicipentru bani, pentru c\sunt medic de familie [isunt mul]umit\ cu ce amc=[tigat din aceast\ pro-fesie. Am vrut s\ devinprimar pentru c\ locuiescde-o via]\ `n Podu Tur-cului [i m-am s\turat s\las treburile acestei co-munit\]i la voia hazardu-lui. A[a c\ m-am hot\r=ts\ apuc „taurul de coar-ne” [i s\ trec la revigora-rea comunei.

- ~n ultimile dou\ de-cenii a]i avut [ansa s\ocupa]i o serie de pos-turi `nalte la Bucure[ti,`ns\ de fiecare dat\ a]irefuzat s\ pleca]i dinPodu Turcului. Care afost motivul acestui re-fuz consecvent?

- ~ntr-adev\r, de-a lun-gul timpului, `n calitatede pre[edinte a PSD - Fi-liala Podu Turcului [i demembru a Biroului Exe-cutiv Central al PSD [ivicepre[edinte al organi-

za]iei jude]ene de femei,am avut mai multe pro-puneri pentru ocupareaunor posturi importante`n Guvern [i `n structuri-le de partid. Mi s-a oferit[i locuin]\ `n capital\, `n-s\, de fiecare dat\, am lu-at decizia de a r\m=ne fi-del\ locului unde am tr\-it aproape toat\ via]a.De[i, din perspectivaacelor posturi, poate a[ fiputut face mai multepentru aceast\ comun\,am preferat s\ continuis\-mi fac datoria acas\...

- Ca medic de familie,a]i tratat [i vindecat omul]ime de oameni ne-

noroci]i [i de oameni„de bine”, pe unii chiari-a]i scos din ghearelemor]ii, pe al]ii i-a]i a-dus personal la SpitalulJude]ean sau la Spita-lul din Ia[i. Ave]i, toto-dat\, o prezen]\ activ\la aproape toate eveni-mentele culturale, soci-ale [i politice din Bac\u[i a]i f\cut o mul]ime de

acte caritabile `n st=n-ga [i-n dreapta. Careeste suportul ce st\ labaza unei asemenea de-zinvolturi `n a face bi-nele, `n general?

- Dac\ Dumnezeu mi-adat `n via]a asta de toate,am zis c\ e cazul s\ ofer[i eu semenilor mei totce-mi st\ `n putin]\. Nusunt o fire parcimonioas\[i nici n-am suferit vreo-dat\ de foamea `navu]i-rii, nu sunt, prin naturamea, un spirit... mercan-til. Pentru mine, morali-tatea se m\soar\ `n bine-le pe care `l faci oameni-lor. {i dup\ ce fac o fapt\

bun\, sunt r\spl\tit\ cu ostare de mul]umire sufle-teasc\ pe care mi-ar figreu s-o descriu.

Singura problem\ a fe-lului meu de a fi este c\nu am puterea de a-i aju-ta pe to]i nec\ji]ii at=t c=ta[ dori.

- Ce a]i f\cut `n pri-mul an de c=nd sunte]iprimar?

- Mai `nt=i, am `nceputs\ achit datoriile Prim\-riei l\sate de vechea con-ducere. Nu [tiu cum seface, dar to]i primarii din]ara asta, c=nd `[i iaupostul `n primire, g\sescvisteria institu]iei goal\!A[a c\, apuc\-te de trea-b\, dac\ ai cu ce!

Dar nu am `nchinatsteagul `n fa]a unei ase-menea situa]ii [i am `n-ceput s\ pun lucrurile lapunct. Ini]iativ\ cu at=tmai anevoioas\ cu c=tconsilierii tr\geau, ini]i-al, `n alt\ parte, eu ajun-g=nd primar pe cont pro-priu, independent, f\r\niciun partid `n spate.

Una dintre cele maigrele probleme ale ori-c\rui primar de comun\din Rom=nia o constitu-ie... drumurile! Ne con-frunt\m poate cu cea maigrea mo[tenire a cliente-lismului, indiferen]ei [iiresponsabilit\]ii puteriilocale [i centrale din ul-timii 20 de ani vizavi deacest sector al infrastruc-turii. Pentru c\ drumurile„`nghit” bani grei, iar ceicare au `ncasat ace[tibani au f\cut lucr\rile -parc\ trase la xerox - `n-tr-o str\lucit\ b\taie dejoc. A[a c\, dac\ ai ajunsprimar, ce vor oameniide la tine, `n afar\ de altepriorit\]i [i „dureri dem\sea”? Drumuri! {i pebun\ dreptate. C\ dac\nu ai drum, nu ai pe un-de te duce [i pe unde ve-ni ca s\-]i rezolvi proble-mele zilnice. ~n bugetulanual al Rom=niei - ve[-nic „s\rac” p=n\ la cio-rapii rup]i din picioare [i`mp\r]it `ntotdeauna du-p\ „algoritmul” favori-tismelor, drumurile dinam\r=tele noastre sate auprimit cota pentru un do-meniu neglijabil, un do-meniu care nu are... sin-dicat! Care nu are o m=-n\ de salaria]i `n stare s\

opreasc\, prin grev\, me-troul din Bucure[ti. Ve-de]i? Pentru ace[ti sindi-cali[ti din capital\ s-aug\sit `ntotdeauna [i ime-diat „banii ceru]i”, indi-ferent de „sub]irimea”bugetului..

- S\ fie \sta parava-nul „lupt\torului” `n a-legerile electorale post-decembriste [i mereutr\date [i azv=rlite laco[ul de gunoi al pre-zentului postdecem-brist?

- Nu [tiu. Eu m-am `n-doit `ntotdeauna de „ra]i-onalismul” [i „criteriile”cu care se `mparte de fi-ecare dat\ bugetul.

- Bine, dar bugetul nupoate rezolva toateproblemele locale.Ave]i [i surse proprii...

- Eu nu vreau dec=t s\spun un singur lucru: ca-terinca asta cu „rezolva-]i-v\ problemele localecu veniturile extrabu-getare” nu ]ine dec=t,zic [i eu, a[a, `n propor]iede doi la sut\ la nivel na-]ional. Pentru c\ un pri-mar nou al oric\rei co-mune din ]ar\, care ac=[tigat alegerile, pleac\la drum, cum spuneam,cu visteria goal\. Acestc=[tig\tor pus `n situa]iade a o lua de la cap\t, seafl\ la pupitrul promisiu-nilor sale electorale. Eunu vorbesc dec=t despreoamenii de bun\ inten]ie,despre lupt\torii autenti-ci, nep\ta]i de „agoni-siri”, care nu vor s\ se`mbog\]easc\ pe seamacomunit\]ii. {i-atunci,cum s\ te achi]i de ceeace ai zis [i de ceea cechiar ]i-ai propus s\ faci?

Cum? Cu r\bdare, vo-in]\, perseveren]\ [i cuun pic de inventivitate.

- Ave]i investi]ii `n de-rulare?

Victor MUNTEANU(Continuare `n pag. 7)

„Vreau ca P. Turcului s\ devin\un centru economic [i socio-cul-tural `n jurul c\ruia s\ gravitezetoate satele [i comunele din zon\”

de vorb\ la o cafea cu

Dr. GABRIELAGABRIELA IACOBESCUIACOBESCUprimar Podu Turcului, jud. Bac\u

„Drumurile din am\r=tele noastre sate au primit cota pentruun domeniu neglijabil, un domeniu care nu are sindicat!”

Sediul Prim\riei Podu Turcului

Cu prilejul anivers\rii zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\

ureaz\ Domnului

CEZAR ANTOHI(n\scut la 9 februarie 1954, la P`nce[ti -

Bac\u)

s\n\tate, putere de munc\[i cât mai multe

bucuriide la via]\!

Cu prilejul anivers\rii zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\ ureaz\ Domnului

FLORIN CEZARIVANOF

(n\scut la 2 februarie1977, la One[ti)

s\n\tate la `ntreaga familie,lumin\, fericire [i la cât mai multerealiz\ri!

„La mul]i ani!

Director

Cu ocazia anivers\rii zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\

ureaz\ Domnului

D|NU} VOICU

(n\scut la 10 februarie august 1956,la Lozinca - Bac\u)

cele mai frumoase gânduri,s\n\tate [i fericire `n mijlocul familiei

[i satisfac]ii de la via]\!Director logistic\

CETA SYSTEM S.A. Bac\u

Cu prilejul anivers\rii frumoasei vârste de 53 de ani,

Via]a b\c\uan\

ureaz\ Domnului

IOAN CHIRIAC(n\scut la 25 februarie august 1957,

la Godine[ti - Bac\u)

mult\ s\n\tate [i bucurie la`ntreaga familie, precum [irealizarea dorin]elor pe care [i le-apropus!

La mul]i ani!

DirectorDADR Bac\u

La mul]i ani!

La mul]i ani!

Director

Cu ocazia zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\

ureaz\ Domnului

VILIC| MUNTEANU

(n\scut la 24 februarie 1951, la Borze[ti, Bac\u)

s\n\tate, pace,izbând\,

echilibru `n via]\[i mântuire!

La mul]i ani!

Director

Eminescu omagiat de Ordinul Cavalerilor Echit\]ii Ordinul Cavalerii Echit\]ii (pre[edinte, prof. ConstantinTopal\) a omagiat, la Centrul de Cultur\ [i Arte „George Apos-tu”, 160 de ani de la na[terea lui Mihai Eminescu [i, totodat\,15 ani de la `nfiin]area institu]iei pe care o conduce.

Dup\ interven]iile avute de scriitorul {t. Munteanu, dr. Ga-briela Iacobescu, actorii Geo Popa, Stelian Preda [i Tan]aZmeu [i dup\ momentul artistic oferit de corul „Armonia”condus de prof. Gh. Gozar (Liceul de Art\ „G. Apostu”), C. T.a declarat, printre altele, c\ organiza]ia sa va depune toate efor-turile pentru ini]ierea, dezbaterea [i finalizarea legii confisc\riiaverilor ob]inute ilegal. De asemenea, moderatorul a tras unsemnal de alarm\ `n ceea ce prive[te utilizarea ceanurilor `nexploat\rile miniere de la Ro[ia Montan\.

La manifestare au participat, printre al]ii, I. Chiriac (direc-torul D.A.D.R.), D\nu] Voicu (director de logistic\ la Ceta Sys-tem Bac\u) [.a. N. Popa (dirijorului Ansamblului Folcloric„Privighetorile Zeletinului” din P. Turcului, Sever Bodron,reprezentan]i ai mass-media. (Necolai PLUGARIU)

Cu prilejul`mpliniriiv=rstei de69 de ani, Via]ab\c\uan\ureaz\Doamnei

CONSTAN}A (}UCA) PLUGARU(n\cut\ la 3. 02. 1941, la Bac\u)

s\n\tate `ntregii familii, s\ sebucure de so], de copii [i nepo]i [ide porumbeii pe care-i hr\ne[te pe balconul apartamentului!

La Mul]i Ani!

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BAC|U - FACULTATEA DE {TIIN}EECONOMICE

implementeaz\ proiectul:

„PREG|TIRE PRACTIC| PENTRU PIA}A MUNCII”

1. Obiectivul proiectului: cre[terea relevan]ei educa]iei, în vederea dobândirii competen]elor necesareintegr\rii [i men]inerii pe pia]a muncii a absolven]ilor ciclului I înv\t\mânt de licen]a - zi ai Facult\]ii de {tiin]eEconomice, specializ\rile Contabilitate [i Informatic\ de Gestiune [i Marketing, din cadrul Universit\]ii„Vasile Alecsandri” din Bac\u.Ca obiective opera]ionale, proiectul î[i propune: dezvoltarea aptitudinilor profesionale ale studen]ilor, învederea adaptabilit\]ii la cerin]ele primului lor loc de munc\ dup\ absolvirea ciclului de înv\]\mânt uni-versitar; reducerea [omajului în rândul absolven]ilor; promovarea [i dezvoltarea parteneriatului între uni-versitate [i întreprinderi, în vederea facilit\rii tranzi]iei de la [coal\ la profesie; realizarea unei cre[teridurabile.

2. Beneficiari finali: studen]ii ciclului I înv\t\mânt de licen]a - zi ai Facult\]ii de {tiin]e Economice,specializ\rile Contabilitate [i Informatic\ de Gestiune [i Marketing, cursan]i ai stagiilor de practic\ înperioada 2010 - 2011.

3. Rezultate previzionate:a) implicarea unui num\r de 20 de parteneri provenind din principalele sectoare de activitate ale economieilocale, precum [i din rândul institu]iilor descentralizate ale statului;b) instruirea [i preg\tirea practic\ a unui numar de peste 600 studenti, din cadrul ciclului I înv\]\mântde licen]a - zi al specializ\rilor Contabilitate [i Informatic\ de Gestiune [i Marketing;c) constientizarea studen]ilor privind importan]a preg\tirii practice care s\ faciliteze tranzi]ia rapid\ c\treprimul lor loc de munc\;d) cre[terea adaptabilit\]ii absolven]ilor la noul loc de munc\ prin diminuarea ratei de abandon în primeleluni de activitate, dup\ integrarea în câmpul muncii.

4. Valoarea proiectului: 1.732.232 RON, din care:

l Contribu]ie comunitar\ la finan]area acordat\ - FSE: 1.491.499,94 RON;

l Contribu]ie public\ na]ional\ la finan]area acordat\: 206.087,06 RON;

l Contribu]ie proprie: 34.645,00 RON.

5. Durat\ proiect: 2 ani, începând cu 1 septembrie 2009.

6. Informa]ii suplimentare pot fi solicitate Facult\]ii de de {tiin]e Economice din cadrul Universit\]ii „VasileAlecsandri” din Bac\u, Str. Spiru Haret, nr.8, Bac\u, Tel. 0234.516.345, Manager proiect - Prof. univ. dr.MIHAI DEJU.

RO

UNIUNEA EUROPEANÃ

GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ª I PROTECÞIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European

POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale

2007-2013

C N D I P T

O I P O S D RU

http:/www.ub.ro, http://fsec.ub.ro

Investe[te în OAMENI!Proiect cofinan]at din Fondul Social European prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007 - 2013, Axa prioritar\ 2 „Corelarea înv\]\rii pe tot parcursul vie]ii cu pia]a muncii”, DomeniulMajor de interven]ie 2.1 „Tranzi]ia de la [coal\ la via]a activ\”

Nr. 443 / februarie 2010

Via]a b\c\uan\ Pag. 4

(Continuare din pag. 8)

Prezen]a personajelor principale (Andra [iIonu]) devine pertinent\ `n raport cu alte do-u\ componente sugerate de titlu: succesiu-nea temporal\ (prim\vara, vara [i toamna) [idevenirea Andrei ca femeie matur\, `mplini-t\. Cele trei anotimpuri marcheaz\, `n cazulAndrei, ritmul vie]ii ei, etapele unui ciclu detr\iri sentimentale controversate: na[tereaiubirii, maturizarea [i apusul acesteia ca unnou r\s\rit `n destinul ei. De fapt, cifra treiapare de mai multe ori: trei anotimpuri, treiani dup\ decesul so]ului ei, cei trei sateli]imasculini care graviteaz\ `n jurul ei (Ionu],Sorin [i instructorul sportiv, Remus B\des-cu) [i regretul de a nu fi to]i trei (Andra, co-pilul din p=ntece [i Ionu]) la ultima ei ple-care spre o destina]ie necunoscut\. Psihana-li[tii, urm=ndu-l pe Freud, v\d `n cifra trei unsimbol sexual. De altfel, juxtapunerea mul-tor scene erotice ne-ar putea conduce c\treaser]iunea exprimat\ de Berdiaev `n lucrareaSensul crea]iei: „~n sexualitatea omului serecunosc r\d\cinile metafizice ale fiin]ei lui,sexul fiind punctul de intersec]ie a dou\ lumi`n organismul omului (masculinul [i femini-nul). ~n acest punct al sexului este ascuns\taina existen]ei”.

Incipitul romanului, ca microcosmos ceguverneaz\ universul narativ, s-a n\scut dinnevoia unei puneri explicite `n tem\, antici-p=nd locurile [i personajele dramei epicesentimentale. Andrada Popescu (Andra), ofemeie frumoas\ [i puternic\, plonjeaz\ deo-dat\ `ntr-o realitate crud\: „So]ul ei disp\ru-se pentru totdeauna [i r\m\sese v\duv\”. El„fusese totul, iubire [i via]\”. Pentru Andra,familia fusese o institu]ie a bunei r=nduieli,iar „tot ce `nsemnase ceva pentru ea pe a-cest p\m=nt fusese legat de fiin]a lui”.

~ntr-o zi de prim\var\ avea s\-l cunoasc\pe avocatul Ioan Preda (Ionu]), cel care vaaduce la cuno[tin]\ rudelor testamentul de-functului. Dup\ o s\pt\m=n\ de fr\m=nt\ri, `lprimi `n via]a ei. Avea nevoie de aceast\ le-g\tur\ „venit\ din interior” ca o terapie `m-potriva trecutului, „s-o scape de `ndoieli” [is\ uite pentru moment c\ este o femeie trist\[i singur\. Pre] de trei anotimpuri, cu unele

excep]ii, via]a-i va fi guvernat\ - `n aparen]\- de filozofia de via]\ a partenerului: iubireliber\, f\r\ complica]ii, tr\it\ dup\ `ndemnulhora]ian carpe diem, clipa prezent\ fiind sin-gura cert\ `n raport cu efemeritatea existen-]ei. Da, numai `n aparen]\. La Ionu], acea li-bertate a iubirii ancorate `n clip\, care vrea`n primul r=nd satisfacerea sexualit\]ii, parevulgar\, fiind, `n ultim\ instan]\, robia exis-ten]ei. Atrac]ia puternic\ fa]\ de actul sexualare la Andra o str=ns\ leg\tur\ cu `ndr\gos-tirea de avocat, o `ndr\gostire `nsetat\ deuniune [i contopire absolut\, spiritual\ [i tru-peasc\. Dorin]ele ei sexuale profunde, iz-vor=te din impresiile incon[tiente (Freud),nu pot fi refulate la vederea avocatului: „A-cest avocat t=n\r `i declan[ase o avalan[\de tr\iri `nchise undeva `n subcon[tientul ei[i care a[teptau s\ fie trezite la via]\”.

Pentru femeia Andra, energia erotic\ sedovede[te a fi nu numai un balsam al vin-dec\rii r\nilor trecutului, ci [i un etern izvoral crea]iei, al `mplinirii visurilor; este mo-

mentul diminu\rii [i programatismului de tipcarpe diem, al trezirii `n ea a dorin]ei de a re-lua mai vechea pasiune a scrisului: „Se g=n-dea c\ ar `mplini-o profesional [i ar ajuta-os\ treac\ afacerile pe planul doi, `n acestscop”.

Acum afl\m c\ autorul-narator poveste[teromanul scris, `ntr-un moment de gra]ie, deAndra, care simte nevoia s\ `nving\ for]agravita]ional\ a lumii domestice. C=nd nara-torul este (sau pretinde c\ este) scriitor, cumse `nt=mpl\ cu Maria Bogdan, ne `nt=lnim cuo form\ special\ a genului, [i anume roma-nul `n roman sau romanul unui roman. Nara-torul, prezen]\ metamorfotic\, greu de con-turat, ne determin\ s\ vedem lumea prin o-chii celor dou\ personaje exponen]iale, [i totel a decis ce fapte trebuie descrise ori pre-zentate prin dialogul dintre personaje. Om-niscien]a povestitorului `i ofer\ acestuia ca-pacitatea de a [ti fapte din trecut, prezent [iviitor.

Suntem informa]i c\ romanul va fi intitu-lat Trei anotimpuri [i o iubire, c\ titlul sem-

nific\ durata iubirii lor, pentru c\ „ea va ple-ca din via]a lui dup\ o iubire pasional\, tr\-it\ la extrem”.

Din perspectiva poeticii, cartea MarieiBogdan pune accentul pe veridicitate, pe ca-litatea de document sufletesc, fiind o expe-rien]\ `n primul r=nd de via]\ [i mai pu]inuna estetic\.

Trei anotimpuri [i o iubire nu este numaiun roman de dragoste cu multe scene de a-mor nebun, de citit pe plaj\, `n tren [i `ntramvai. La un alt nivel de lectur\, poate ficitit ca o carte despre femeia de succes, des-pre androginie. Poate fi, `ns\, [i un romanpsihologic sui-generis, pentru c\ `ntregul s\uunivers intr\ `n jocul de lumini al sim]urilor,al tr\irilor complexe, chiar dac\ forma epic\nu-i dec=t o schel\ fragil\ [i provizorie. Toa-te scenele de dragoste sunt scrise cu aceea[ifrenezie a relat\rii, de[i o oarecare obstina]ie`n a descifra fream\tul l\untric al personaje-lor este evident\. ~ntr-un limbaj anticalofil,autoarea [tie s\ coboare `n imediata apropie-re a vie]ii, s\-i simt\ pulsul [i s\-l descifreze.~n gesturile, limbajul [i manifest\rile prota-goni[tilor se ghice[te o psihologie, o menta-litate, o filozofie de care dau seam\, [i uncod cultural. Personajele nu sunt numai ceeace par `n structura de suprafa]\ a textului na-rativ. De exemplu, avocatul Ionu] nu estenumai ceea ce g=nde[te [i tr\ie[te el, ci este[i ceea ce proiecteaz\ ea, femeia, asupra b\r-batului Ionu]: „Credea c\ nici via]a lui nuera `mplinit\, c\ nici el nu avea lini[te [i c\,la fel ca ea, c\uta acel ceva care s\-l `mpli-neasc\”.

Consider\m c\ romanul Mariei Bogdan secircumscrie observa]iei lui Eugen Lovinescureferitoare la literatura feminin\: „literaturafeminin\ urmeaz\ nu numai condi]iile sufle-te[ti ale sexului, ci [i condi]iile lui sociale,cu men]iunea c\, de[i femeile se mi[c\ `n lu-mea sentimentelor ca `ntr-un univers pro-priu, via]a social\ modeleaz\ [i `nfr=neaz\,totu[i, instinctele”.

Ciudat este c\, de[i a fost implicat\ cu su-fletul [i cu trupul, Andra va pleca prima dinaceast\ rela]ie `ntr-o direc]ie necunoscut\,purt=nd `n p=ntece singura certitudine a iu-birii devoratoare pentru Ionu]: copilul carebate la poarta vie]ii.

cronic\ de `nt=mpinare

Energia erotic\ - declan[ator al (pro) crea]iei

Mai multdec=t de toatebog\]iile dinlume, pentru afi fericit omulare nevoie delini[te sufle-teasc\. Aceast\

lini[te nu o poateavea dec=t atunci c=nd ~l g\se[te peDumnezeu. Sfin]ii P\rin]i spun c\,pentru a-L g\si pe Dumnezeu, trebuies\ cobor=m mintea `n inim\. Toate re-ligiile, de c=nd lumea, `i `nva]\ pe oa-meni cum s\ fac\ acest lucru. Tehni-cile orientale, de la yoga la tantra sauzen, caut\ mii de modalit\]i prin cares\ anuleze mintea, s\ o coboare `n ini-m\, ca, `n felul acesta s\ realizeze otranscendere a lumii v\zute spre acelDumnezeu pe care nu-L pot defini de-oarece prin `nsu[i actul de a-L definis-ar crea o limitare care ar contraziceideea de nelimitat, de infinit.

Cre[tinismul a dezvoltat o mare va-rietate de rug\ciuni, de la liturghie larug\ciunea lui Iisus, care a[a se mainume[te, „rug\ciunea cobor=rii min]ii`n inim\”, cu ajutorul c\rora milioane

de credincio[i sper\ s\ ajung\ la feri-cirea de a-L g\si pe Dumnezeu `n ini-m\. C=nd se `nt=mpl\ acest lucru?Poate fi instantaneu, poate fi peste ze-ce ani sau niciodat\: cum vrea Dum-nezeu. Datoria cre[tinului este s\ seroage ne`ncetat, cum spune Sf=ntulApostol Pavel, iar iluminarea va venic=nd va veni.

Exist\, `ns\, [i alt\ cale de a ajunge`n trascendent: poezia. Pentru omulmodern, care s-a `ndep\rtat din dife-rite motive de Biseric\, poezia este osalvare, ea poate fi chiar [i o cale princare s\-L redescopere pe Dumnezeu.Poezia nu poate `nlocui rug\ciunea,dar poate fi complementar\ ei. Poeziapoate aduce mintea `n inim\, dac\ es-te sim]it\ [i nu „comentat\”. L-am as-cultat recent pe N. Manolescu spu-n=nd la TV Cultural c\ poezia luiEminescu este naiv\ [i d=nd ca exem-plu „F\t Frumos din tei”. Ilustrul cri-tic nu va ajunge, probabil, niciodat\ lailuminare, deoarece nu coboar\ `ninim\, are vanitatea de a „comenta”,nu `n]elege spusele at=t de adev\rateale lui Arghezi: „Ia[i din dogm\ [i,tiptil,/ F\-te la citit copil./ Asta, Dom-

nule Confrate,/ D\ alean [i s\n\tate./Eu, cum vezi, `ncet, `ncet,/ M-am f\cutanalfabet.” Pentru a-l `n]elege peEminescu, pentru a `n]elege poezia `ngeneral, trebuie „s\ ne facem analfa-be]i”, adic\ s\ ajungem la non-minte,cum spun orientalii, sau s\ cobor=mmintea `n inim\, a[a cum spun at=t defrumos Sfin]ii no[tri P\rin]i. Poezialui Eminescu este ve[nic\, ea trebuiecitit\ f\r\ bibliografie critic\, a[ zicec=t mai genuin. Poezia trebuie s\ fiecitit\ „cu credin]\”, a[a cum tot Ar-ghezi spune. Ca o rug\ciune. Dac\ es-te citit\ zilnic, m\car zece minute de po-ezie pe zi, ne va ajuta s\-L descoperimpe Dumnezeu din noi. Atunci vom pu-tea r\m=ne doar cu rug\ciunea!

Spun aceste g=nduri azi, de ziua luiEminescu, zi care este, de fapt, [i ZiuaPoeziei Rom=ne, deoarece cred c\ `nzgomotul produs de luptele politice,de mizeria economic\, de stresul uneivie]i la periferia lumii civilizate, oevocare a lumii mirifice a poeziei estede natur\ s\ ne aduc\ pacea [i lini[teade care ar trebui s\ ne bucur\m `naceast\ lume, pe care Dumnezeu a f\-cut-o frumoas\!

Ioan Neac[u Poezia ca rug\ciuneNr. 443 / februarie 2010

Pag. 5

Nr. 443 / februarie 2010

Via]a b\c\uan\ Pag. 6

Nu a trecut o lun\ [i iat\ c\ apare [tireac\ Rom=nia este prima ]ar\ din lume careva folosi `n agricultur\ un compus chimicpe baz\ de initium, un ingredient activdin noua clasa a substan]elor chimice im-puse de „Codex Alimentarius”. Produse-le vor fi furnizate de compania german\BASF [i vor fi folosite pentru culturile destruguri, cartofi, ro[ii, castrave]i [i ceap\.Pentru publicul larg se spune c\ „benefi-ciile pe care le-ar aduce aceast\ sub-stan]\ sunt legate `n primul r=nd decombaterea d\un\torilor, dar, totodat\,ea mic[oreaz\ [i durata `n care se ob]inerecolta.” Dup\ ce acest produs va fi expe-rimentat `n Rom=nia, urmeaz\ s\ fie omo-logat\ utilizarea lui [i `n Olanda, Germa-

nia, Fran]a, SUA, Canada [i Marea Bri-tanie. Neoficial, conform cercet\torilorcare combat „Codex Alimentarius", folo-sirea produselor cu initium spore[te cup=n\ la 65% rata riscului de cancer de co-lon, substan]\ care intr\ rapid `n combina-]ii chimice, devenind rezidual\ `n orga-nism. De pild\, 1 mg de initium intrat `norganism o singur\ dat\ se elimin\ `naproape un an. Or, dac\ acest produs estefolosit zilnic, practic el nu mai este elimi-nat din organism. Apoi, a[a cum initiumajut\ la cre[terea rapid\ a celulelor legu-minoase, la fel de repede va conduce lam\rirea tumorilor maligne. (S. L.)

Dumnezeu s\-i ajute pe rom=ni!

Dac\ nici acum nureac]ion\m, atunci c=nd?

~n calitate de senator ales de cobaii ro-m=ni s\-i reprezinte `n Parlamentul Na]io-nal, am cerut pe cale oficial\ Ministerului

S\n\t\]ii, Autorit\]ii Na]ionale Sanitar-Ve-

terinar\ [i Ministerului Agriculturii s\ sto-peze imediat testarea acestor produse pe ro-m=ni [i s\ `mi explice de ce tocmai Rom=niaalege s\ fie prima ]ar\ la nivel mondial un-de se testeaz\ aceste produse!

Am `ns\ nevoie de sus]inerea puternic\ asociet\]ii civile [i a tuturor celor care cred c\Rom=nia nu trebuie s\ devin\ un imens la-

g\r unde se fac teste chimice pe popula]ie!

Iulian Urban, senator

La baza Codex-ului Ali-mentarius st\ istoria preapu]in cunoscut\ a înfiin]\-rii Trustului Mondial alChimiei Farmaceutice. A]iauzit vreodat\ de CodexAlimentarius? Dac\ nu, s\nu fi]i surprin[i. Este unuldin cele mai bine p\strate„secrete deschise” ale gu-vernan]ilor din umbr\.Planificat s\ intre în vigoa-re la 31 decembrie 2009,s-ar putea s\ fie cel maimare dezastru pentru s\-n\tatea noastr\, a[a cumlumea nu a mai v\zut. Co-dex Alimentarius va setastandardele de siguran]\alimentar\, regulile [i re-glement\rile în vigoare înpeste 160 de ]\ri, adic\97% din popula]ia lumii!

Violeta BUCUR

Din 31 decembrie 2009, Româniaeste membr\ a Comisiei Codex Ali-mentarius!

Acest lucru a stârnit multe discu]iicontradictorii cu privire la faptul c\, înacest an, conform Codexului, ]aranoastr\ va trebui s\ experimenteze unfungicid al companiei germane BASF,care con]ine un produs chimic extremde toxic, INITIUM, folosit în culturilede vie, cartofi, ro[ii, castrave]i [i ceap\.Gheorghe Mincinicopski, directorulInstitutului de cercet\ri alimentare,a declarat c\ un gram de INITIUM ca-re este îngurgitat o dat\ în organism arenevoie de un an pentru a fi eliminat.Dac\ îngurgitarea se face zilnic, atunciel nu va mai putea fi eliminat niciodat\din organism.

De ce România s-a oferit s\ fac\aceste teste care au fost programate s\fie f\cute în alte ]\ri din Asia [i Africa,deocamdat\ doar actualii guvernan]ipot s\ ne spun\. România a avut o [an-s\ enorm\, aceea a agriculturii bio, pecare, îns\, se pare c\ a pierdut-o în totfelul de tratate [i tratative de preadera-re, aderare sau postaderare. Dar s\ neîntoarcem pu]in în istorie [i s\ vedemcine este acest Codex Alimentarius [ice `[i dore[te...

Codex Alimentarius este o colec]ie

de standarde alimentare adoptate la ni-vel interna]ional, care au ca scop de-clarat protec]ia s\n\t\]ii consumatori-lor [i asigurarea practicilor corecte încomer]ul alimentar.

Cârcota[ii spun c\ acest Codex Ali-mentarius inten]ioneaz\ s\ pun\ în afa-ra legii orice metod\ alternativ\ în do-meniul s\n\t\]ii, cum ar fi terapiile na-turiste, folosirea suplimentelor alimen-tare [i a vitaminelor [i tot ceea ce arputea constitui mai mult sau mai pu]inun poten]ial concurent pentru industriachimiei farmaceutice. Gheorghe Men-cinicopski merge pân\ acolo încâtspune c\, pentru a putea s\ faci searaun ceai de tei, va trebui s\ iei re]et\ dela medicul de familie, deoarece, dintoate produsele naturiste existente a-cum pe pia]\, nu vor mai r\mâne decâtfoarte pu]ine. Str\bunicul industrieifarmaceutice este Bill Rokefeller, carea început prin a vinde fiole de petrolpretinzând c\ este un fel de panaceu.Înainte de al doilea r\zboi mondial,Rokefeller s-a asociat cu IG Farbendin Germania, care, în 1941, constru-ie[te cea mai mare industrie chimic\din lume la Auschwitz, profitând demâna de lucru din lag\rul de concen-trare pentru fabricarea gazului ZyklonB. La procesul de la Nürenberg au fostdeclara]i vinova]i de genocid, sclavie,

furt [i alte crime 24 de responsabili aiCompaniei IG Farben. Tribunalul de laNürenberg a divizat Compania IG Far-ben în BASF, BAYER [i HOECHST.Odat\ elibera]i, în 1952, cei care seaflaser\ în conducerea Companiei IGFarben s-au infiltrat în economia ger-man\, ocupând func]ii foarte importan-te. Pân\ în anii ‘70, consiliul directorpentru societ\]ile BASF, BAYER [iHOECHST era constituit din membriiai partidului nazist „Tradi]ia”, iar car-telul de la IG Farben a continuat subnumele Asocia]ia pentru IndustriaChimic\. În 1955, industria chimic\farmaceutic\ mondial\ a fost regrupat\sub auspiciile Camerei de Comer] In-terna]ional a Na]iunilor Unite [i Gu-vernului German. Eforturile lor comu-ne au fost transferate sub numele decod CODEX ALIMENTARIUS. Înce-pând cu iulie 2005, directivele Codex-ului Alimentarius au fost enun]ate dec\tre Directiva European\ în ceea ceprive[te suplimentele alimentare ce tre-buie aplicate sub amenin]area sanc]iu-nilor financiare. Este vorba de elimi-narea oric\rui supliment alimentarnatural. Toate aceste suplimente vor fiînlocuite de 28 de produ[i de sintez\farmaceutic\ (a[adar, toxici!), carevor fi doza]i, disponibili numai în far-macii, pe baz\ de prescrip]ie medical\.

Magazinele noastre de produse natu-riste [i suplimente alimentare vor r\-mâne pe raft numai cu 18 produse,atâtea câte sunt pe lista Codex-ului. Totceea ce NU este pe list\, de exemplucoenzima Q10, glucosaminele etc., vorfi ilegale. Medicina naturist\, cum ar fiacupunctura, medicina energetic\,ayurvedic\, tibetan\ etc, va fi progresivinterzis\ nu în mod expres, ci mai peocolite.

Agricultura [i alimenta]ia animalelorvor fi reglementate conform normelorfixate de trusturile chimiei farmaceu-tice, interzicând, din principiu, a[a nu-mita agricultur\ bio. În 2001, 12 sub-stan]e chimice despre care se [tie c\sunt cauzatoare de cancer au fost in-terzise în mod unanim de 176 de ]\ri,inclusiv SUA. Ei bine, Codex Alimen-tarius aduce înapoi [apte dintre acestesubstan]e interzise. Sub regulile Co-dexului, aproape toate alimentele tre-buie iradiate. Acum nu avem decât s\mânc\m ro[ii cu INITIUM, s\ a[tept\ms\ vedem dac\ murim, ca s\ [tie UEdac\ fungicidul nem]ilor este sau nutoxic. Cred c\ ar fi mai bine s\ încerces\ ne dea fungicidele cu linguri]a.Efectul lor ar fi mult mai rapid!

S. O. S.: Opinia Public\! l S. O. S.: Opinia Public\!

Rom=nia va experimenta pe popula]ie produsul cancerigen initium

Cine [i-a permis s\transforme cet\]eniirom=ni `n cobai f\r\s\ le cear\ acordul? Cine a semnat pentruaprobarea acestuiexperiment?

Rom=nia este prima ]ar\ din lume ce autorizeaz\ uti-lizarea fungicidelor pe baz\ de initium, care, potrivitcompaniei germane BASF, vor ajuta cultivatorii de vi]\de vie s\ ob]in\ mai rapid o produc]ie de calitate `nalt\,relateaz\ publica]ia Business Review, consultat\ deRompress. Compania german\ a indicat c\, `n afar\ deprodusul con]in=nd initium pentru struguri, care va fidisponibil `n Rom=nia din 2010 sub numele de Ener-vin, a fost autorizat\ [i folosirea produsului Zampro,un fungicid pe baz\ de initium pentru culturi specialede cartofi, ro[ii, castrave]i [i ceap\. Potrivit companiei,ambele produse au fost testate temeinic [i rezultatele auindicat o selectivitate `nalt\ [i o eficacitate `mpotrivavestejirii [i a ciupercilor ce atac\ plantele. „Agricultoriirom=ni doresc s\ concureze cu succes pe pia]a euro-pean\. Din acest motiv exist\ un mare interes in

domeniul tehnologiilor inovatoare. Produsele noastrede protec]ie a culturilor, compatibile cu mediul [i cueficacitate sporit\, vor permite cultivatorilor de vi]\de vie [i fermierilor s\ ob]in\ recolte de bun\ calitate,av=nd numai un nivel minim de reziduuri, `n concor-dan]\ cu normele UE”, a declarat Michael Hess, direc-tor al Central Europe Crop Protection. Produsele pebaza de initium se vor ad\uga altora, cum ar fi recentlansatul produs Cabrio Top, un fungicid complex pen-tru struguri. Al\turi de Enervin, Cabrio Top urmeaz\s\ devin\ un produs important `n domeniul protec]ieiplantelor, al strugurilor `n Rom=nia, men]ioneaz\ pu-blica]ia citat\. Totodat\, produsele pe baz\ de initiumurmeaz\ s\ fie omologate `n Olanda [i Marea Britanie`n prima jum\tate a anului 2010 , dup\ care vor urma[i alte ]\ri europene.

Experimentul „Codex Alimentarius” `ncepe cu Romania!De la 31 decembrie 2009, Guvernul Boc a fost obligat s\ `n-ceap\ implementarea „Codexului”, al\turi de alte 165 de sta-te semnatare (95% din popula]ia planetei). „Codex Alimenta-rius” este un pachet de norme dup\ care se vor alimenta po-pula]iile ]\rilor semnatare. Acesta porne[te de la principiul c\

Terra nu mai poate hr\ni pe toat\ lumea natural, ca atare, seva trece la hrana artificial\, din produse chimice, cea modifi-cat\ genetic etc. Adep]ii Teoriei Conspira]iei sus]in c\ m\-sura nu este altceva dec=t una de exterminare, care va reducepopula]ia globului la cca dou\ miliarde, o mas\ mult mai u[orde hr\nit [i de controlat de for]ele oculte.

Ce [tim despre enervin?

Un

geno

cid

cu a

cte

`n r

egul

\

Nr. 443 / februarie 2010

Pag. 7 Via]a b\c\uan\

(Urmare din pag. 3)

- Cum s\ nu? Avem `n lucru reabili-tarea [i dotarea Grupului {colar„Alexandru Vlahu]\”, `n valoare tota-l\ de 17.443 mii de lei, din care maiavem de achitat 15.043 mii de lei; rea-bilitarea [colii din C\be[ti, care cost\653 mii de lei (mai avem de pl\tit 14mii de lei), precum [i lucr\rile de rea-bilitare [i extindere a sistemului de ali-mentare cu ap\ a localit\]ii Podu Tur-cului. Tot `n lucru se afl\ bran[area uti-lizatorilor individuali la re]eaua de ali-mentare cu ap\, `n valoare de 363 demii de lei, din care, la 31 decembrie, a-nul trecut, am realizat lucr\ri de 238 demii de lei, r\m=n=nd de plat\ 325 demii de lei.

A[adar, am reu[it (cu ajutorul luidomnului Drago[ Benea, pre[edinteleConsiliului Jude]ean), s\ demarez lu-cr\rile de asfaltare a dou\ drumuri jude-]ene. Totodat\, am pornit lucr\rile la ca-nalizarea [i aprovizionarea cu ap\ a co-munei, la efectuarea bran[\rilor la case[i blocuri, precum [i la instalarea apo-metrelor. Pentru c\, ce crede]i c\ f\ceaus\tenii din Scrofeni? Foloseau apa de larobinete nu doar pentru b\ut [i celelatenecesit\]i gospod\re[ti, ci pentru a-[iiriga viile [i gr\dinile, sc\z=nd, `n felulacesta, presiunea la blocurile de la Po-du Turcului. Montarea apometrelor arezolvat aceast\ problem\, lucr\rile decontorizare, `n valoare de 300 de mii delei, fiind extinse [i `n P. Turcului.

Am continuat repara]ia drumurilors\te[ti [i a pode]elor, urm=nd s\ finali-zez proiectul „PNDR - Renovarea [idezvoltarea satelor - M\sura 3.2.2”de asfaltare a unor drumuri [i am dat unsprijin de `nceput la cele [ase bisericipentru repara]ii [i alte interven]ii admi-nistrative [i am continuat lucr\rile dereabilitare [i dot\ri la Campusul {co-lar „Alexandru Vlahu]\”, la care maiavem nevoie de mul]i bani pentru fina-lizare. Am reu[it s\ facem fa]\ [i acesteiierni grele, care a necesitat un consummare de gaze, combustibil [i energieelectric\...

- Ce planuri manageriale ave]i pen-tru acest mandat?

- Multe sunt g=ndurile [i planurilemele din acest mandat. ~ntruc=t luneaeste t=rgul s\pt\m=nal al comunei,vreau s\ construiesc o pia]\ comunal\modern\. Vreau, de asemenea, s\ con-struim un c\min cultural la C\be[ti, s\-lrenov\m [i s\-l facem func]ionabil pecel din Podu Turcului, pentru a puteaini]ia o serie de activit\]i culturale cuscriitorii, arti[tii [i oamenii de cultur\de la Cenaclul literar „AvangardaXXII” [i nu numai. Vreau s\ repar tro-tuarele [i aleele, s\ vopsesc, s\ pun u[idin termopan [i interfon la blocuri [i s\amenajez noi spa]ii verzi, precum [i unparc de distrac]ii.

- Concret, la ce sume se ridic\ in-vesti]iile din agenda dumneavoastr\de lucru pentru urm\toarea perioad\a mandatului?

- Nu [tiu dac\ ave]i unde consemnatoate ambi]iile mele din acest mandatde primar. Totu[i, am s\ v\ enum\r c=-teva din ele.

Mi-am propus s\ extindem sistemul

public de alimentare cu ap\ (lucr\ri `nvaloare de 4.315 mii de lei) [i de ca-nalizare (4.313 mii de lei) `n comun\,precum [i modernizarea drumurilor co-munale (tot 4.313 mii de lei), prin pro-iectul european de care v-am vorbit.

Alte ini]iative au `n vedere alimenta-rea cu ap\ a satului C\be[ti (lucr\ri de1.200 mii de lei); reamenajarea drumu-rilor, podurilor [i consolidarea unor r=pi`n Lehancea (3.000 de lei); reabilitareasta]iei de epurare din Podu Turcului(500 mii de lei); regularizarea p=raielorVr=nceoaia [i Bodeasa (3.000 de lei);repararea sediului prim\riei [i a anexe-lor (2.000 de lei); amenajarea pie]ei co-munale de care am pomenit (2.000 miide lei, din care am cheltuit deja 90 demii de lei); amenajarea unei baze spor-tive [i a unui chemping (5.000 de miide lei). }in, dup\ cum v-am spus, s\construim un c\min cultural la C\be[ti,

`n valoare de 1.200 mii de lei, [i s\ `n-fiin]\m un parc de distra]ii [i agre-ment `n Podu Turcului (7.000 de miide lei), dar [i o un centru de colectare[i valorificare a laptelui [i produselorlactate (investi]ie ce ajunge la 10.000de mii de lei). Mi-am propus, totodat\,s\ `nfiin]ez o cantin\ a s\racilor `n Po-du Turcului (ini]iativa viz=nd 1.000 demii de lei) [i s\ demarez toate formali-t\]ile pentru `nfiin]area poli]iei comu-nitare `n aceast\ comun\.

Pe linie de con[tiin]\ [i moralitate, voi`nfiin]a, la noi, `mpreun\ cu col (r) PaulTimofte, o filial\ a Asocia]iei Na]iona-le „Cultul Eroilor”, pentru a ne po-meni [i respecta cum se cuvine `nainta-[ii c\zu]i sub drapelurile Patriei.

Voi creea condi]iile necesare pentru ainvita aici scriitori [i arti[ti, pentru c\vreau mai mult\ cultur\ pentru tineri [imai pu]ine discoteci. Pentru c\ ace[ti ti-neri au nevoie de modele spre care s\tind\, de idealuri care s\ `i atrag\ `n via]\.

~n tot cazul, vreau ca Podu Turculuis\ devin\ un centru economic [i so-cio-cultural `n jurul c\ruia s\ gravitezetoate satele [i comunele din zon\.

- Totu[i, majoritatea celor 5.146 delocuitori sunt cultivatori ai p\m=ntu-lui [i cresc\tori de animale. Cum cre-de]i c\ ve]i aduce un aer de prosperi-tate pentru ace[ti oameni?

- Eu mi-am pus o mare baz\ `n Ca-mera Agricol\ nou `nfiin]at\ [i `n dez-voltarea, mai cu seam\, a poten]ialuluiagricol. Sunt constient\ c\ acest aer deprosperitate de care vorbi]i nu se poateob]ine dec=t prin accesarea fonduriloreuropene, prin proiecte. E-adev\rat c\oamenii, `n general, nu [tiu s\ concea-p\, s\ scrie proiecte, dar eu m\ bazez peprofesionismul [i seriozitatea speciali[-tilor de la Camera Agricol\, care sevor implica `n aceast\ problem\ prin a-jutorul pe care `l vor acorda celor inte-resa]i.

Toate investi]iile pe care le atragemaici au `n vedere crearea unor locuri demunc\. Pentru c\ m\ doare inim\ s\ v\dcum oamenii no[tri `[i v=nd for]a demunc\ `n str\in\tate, cum se despart [ise distrug unele familii [i cum unii se`nstr\ineaz\ de neam [i nu se mai `n-torc.

- Munca de primar nu v\ `ndep\r-teaz\ de meseria dumneavoastr\ demedic, de nout\]ile din domeniul spe-cialit\]ii dumneavoastr\?

- Nu, pentru c\ m\ informez tot tim-pul. Sunt o fire activ\ [i nu mi-a pl\cutniciodat\ s\ l=ncezesc...

- Ce v\ dori]i de la via]\?

- S-o tr\iesc a[a cum se cuvine.- Adic\?- Adic\ s\ evit lucrurile vulgare, mes-

chin\ria, prostia, mediocritatea, b=rfa [icabotinismul, [i s\ m\ folosesc doar decele care m\ definesc pe mine ca om:iubirea de semeni, mila [i bun\tatea,promovarea binelui general, dar [i ver-ticalitatea [i intransigen]a `n fa]a indi-feren]ei, a lipsei de implicare, a lenei...

- Cine sunt adev\ra]ii dumneavoas-tr\ prieteni?

- Eminescu (a c\rui oper\ ar trebui s\fie Con[tiin]a neamului rom=nesc), cla-sicii literaturii rom=ne, folclorul auten-tic [i muzica de calitate, Dostoievski,dr. Ana Aslan - inventatoarea gerovi-talului, Viorel Hrebenciuc - eminen]acenu[ie `n politica rom=neasc\... Dar sioamenii simpli [i cura]i la inim\ [i `npriviri, verticali [i cu gesturile controla-te de bunacuviin]\. Adev\ra]ii mei pri-eteni sunt to]i cei `nzestra]i cu noble]esufleteasc\, oamenii vii, consecven]i cuei `n[i[i [i cu ini]iativ\, deschi[i [i im-par]iali, to]i cei ce se str\duiesc s\ cul-tive respectul pentru munc\, pentru da-rurile vie]ii [i pentru ziua pe care-o tr\-iesc.

Nu-mi vor fi niciodat\ prieteni cei ca-re nu dau nici un ban pe aceste valoriale omului.

Având `n vedere ini]iativa noastr\ de aface radiografia vie]ii sociale, politice,

culturale [i economice a Bac\ului contem-poran [i de a scrie istoria vie a vremurilor

pe care le tr\im, interviurile din cadrulacestei rubrici vor ap\rea `n cartea

Personalit\]i la ora dest\inuirilor(vol 2 - Editura Funda]iei Culturale Cancicov -

Bac\u, 2010)

„Vreau ca P. Turcului s\ devin\ un centru economic [i socio-cultural`n jurul c\ruia s\ graviteze toate satele [i comunele din zon\”

Mihai Deju (pre[edinte COMAT S.A.), Petru Pl\cint\(pre[edinte S.C. CYBERNET AUTO CENTER S.R.L.),Adrian Avram (pre[edintele SINDICATULUI LIBERROMGAZ RA DISTRIBU}IE Bac\u), Costic\ Neagu(director S.C. SITOREX S.R.L.), {tefan }ibuliac (direc-tor TRANSELECTRICA S.A. Bac\u), Gheorghe B\l\u(manager general S.C. ATLAS S.A.), Dumitru Crâ[maru(administrator unic - director general TERMLOC S.A. [iGRUP TERMLOC S.A.), Vasile Ni]\ (pre[edinte TRICO-TEX S.R.L. M\gura), Ana Cazacu, Corina Manolescu(administratori S.C. WOOLTOP S.R.L.), Nelu Hordil\(pre[edinte UNION CONDROM S.A.)

Redactor [ef:

Constantin Leonte

Redactor-[ef adj.:

Sorina Munteanu

Sever Bodron, Ioan D\nil\, CornelGalben, Petre Isachi, Alina

Munteanu, Silvea Munteanu,Daniel Nicolescu, Neculai Plugariu,

Ioan Neac[u, Cornelia Ichim-Pompiliu,Valeriu T\nase, Ozana Kalmuski-

Zarea, Ioan-Petru Viziteu

Fotoreporteri: Lucica [i Eugen GrigoreTehnoredactare computerizat\: Camelia SoareSecretariat-corectur\: Ionela P\dure

ISSN: 1583 - 6339

Redac ] ia : Bac\u , S t rada 9 Mai 80 /A/7Cod po[ ta l : 600065

Tele fon /Fax : 0234 571532Mobi l : 0721861045

E-mai l : fundatiacancicov@gmail.comfundatiacancicov@yahoo.comviata_bacauana@yahoo.com

Abonamentele se fac la sediul redac]iei sauprin telefon / fax: 0234 571532

Editor: Funda]ia Cultural\

Georgeta Georgeta [i Mircea CancicovMircea Cancicov

Redac]iaConsiliul Cultural al „Vie]ii b\c\uane”

Responsabilitatea `n ceea ce prive[te con]inutularticolelor apar]ine, `n exclusivitate, autorilor.

Joi, 17 decembrie a.c., la Centrul Interna]ionalde Cultur\ [i Arte „George Apostu” din Bac\u (di-rector, Geo Popa), scriitorii au s\rb\torit Cr\ciunul `ncadrul Cenaclului literar-artistic „Avangardei XXII".Cu acest prilej, a avut loc lansarea romanului Patru

anotimpuri [i o iubire de bucure[teanca Maria Bog-dan (str\nepoata lui Petre Poltzer1 [i nepoata fiuluiacestuia, Constantin Poltzer botezat de Mircea Can-cicov). Cartea a fost prezentat\ cu un remarcabil pro-fesionism de Daniel Nicolescu [i Calistrat Costin.

Evenimentul organizat de Funda]ia Cultural\„Georgeta [i Mircea Cancicov”, `n colaborare cuUniunea Scriitorilor din Rom\nia - Filiala Bac\u [iinstitu]ia gazd\, a fost prefa]at de Ansamblul Folclo-ric „Ciob\na[ul” al {colii „Georgeta Mircea Can-cicov”, instructor prof. Mitic\ Pricopie, [i de copiiide la Centrul Reziden]ial „Henri Coand\” (instrui]ide pr. Marian V\t\m\nescu), care au venit [i cu oexpozi]ie de lucr\ri ce a reflectat s\rb\toarea Cr\ciu-nului, intitulat\ generic „Steaua sus r\sare”, expozi-]ie prezentat\ de Vasilica T\taru, directorul institu-]iei. De asemenea, poe]ii b\c\uani au realizat un mo-ment liric deosebit [i original, citind din crea]iile pro-prii Calistrat Costin, Silvia Miler, Mara Paraschiv,Carmen Voisei, Cristina {tefan, Nicu Teodoru,Tincu]a Horonceanu Bernevic, Cecilia Moldovan,Cristina D\sc\lescu, Victor Munteanu.

Trecerea de la poezie la „blitz”- urile verbale alescriitorilor, arti[tilor [i oamenilor de cultur\ b\c\uaniau asigurat-o solistele Claudia Vasilache - tenoare [iAntonela Leahu - pian, co-repetitor, profesoare laLiceul de Art\ „G. Apostu”, beneficiind de calde [i

binemeritate aplauze din partea asisten]ei.La aceast\ `nt=lnire au avut interven]ii, printre al]ii,

prof. Constantina Hulea, directorul Colegiului„Mihai Eminescu”, Tincu]a Bondalici, directorul{colii „Georgeta Mircea Cancicov”, doctorul Nico-lae Apetroaie, criticul [i esteticianul Ioan Neac[u,actorul Florin Bl\n\rescu. Dintre participan]i,amintim: Gabriela Chelaru (director ATE Bank -Sucursala Bac\u), Simion {tefan (director Alex Con-struct S.R.L.), Angela Sterpu (inspector [colar),Cornel Galben, Sorin Tama[, Geo Balint, NicolaeRo[ioru, Mi[u {tef\nescu, Catinca Popescu [i IoanM\ric, Elena Artimon, Ioan Mitrea, Ioan-OvidiuStoica, Ion Ilie[, Gheorghe Neagu, ViorelC\pitanu, Ioan Ungureanu, Traian Valeriu, Adri-an Lungu, Carmen Murariu, Gh. Dalban [.a.

Evenimentul cultural s-a transmis `n `ntregime pepostul local de televiziune 1 TV Bac\u (MariusMunteanu-Ghiur, Celestin Antal).

Moderatorul `nt=lnirii a fost poetul VictorMunteanu.

Alina MUNTEANU______________________________1 Petre Polter - administratorul „succesiunii N. D. Ghika - Co-

m\ne[ti”, cu trupurile de mo[ie Com\ne[ti, Palanca [i, ulterior,m\rite cu cele dou\ trupuri Br\]ule[ti [i Ag\[ (ale lui EugenGhika) `n toat\ perioada interbelic\ p=n\ la evenimentele din1944. A fost proprietarul cl\dirii care ad\posteste astazi sediulPrim\riei Ora[ului Com\ne[ti. Petre Polter a fost cel mai influentpersonaj din `ntregul jude] Bac\u, bazat pe seriozitate [i influen]aeconomic\ a mo[iilor familiei Ghika. De asemenea, el a fost [i [e-ful liberalilor din zon\, rud\ prin alian]\ cu Mircea Cancicov,avocatul familiei Ghika Com\ne[ti.

Energia erotic\ - declan[ator al(pro) crea]iei~n eseul „~nsemn\ri despre feminitate”

(1938), Constantin Noica afirma c\, „`ntr-olume cum e cea contemporan\, unde toate para ]ine de o anumit\ lege a degrad\rii energiei,

unde toate decad [i toate obosesc, faptul feminit\]ii e un miracoldespre care nu se vorbe[te `ndeajuns”. Tocmai acest miracol este pus`n ecua]ie, prin mijloacele transfigur\rii, `n romanul Trei anotim-puri [i o iubire de Maria Bogdan, ap\rut la Editura Funda]iei Cul-turale Cancicov (Bac\u, 2009). Autoarea n-a ales un titlu deceptiv,ci unul reprezentativ, simbolic, `n acord cu textul; semnifica]iilemultiple includ tema la „un nivel sugestiv, nu asertonic” (Paul Cor-nea). Ca [i `n cazul altor proze moderne, titlul c\r]ii constituie celu-la generatoare a textului, care, f\r\ s\ [ocheze, re]ine aten]ia cu func-]ia lui conativ\ [i referen]ial\.

Daniel NICOLESCU(Continuare `n pag. 6)

Nr. 443 / februarie 2010

Via]a b\c\uan\ Pag. 8

AVANGARDA XXII