UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului...

36
UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL NAŢIONAL DEMOCRAT ŞI UNIUNEA DEMOCRATĂ ROMÂNĂ DIN CLUJ (NOIEMBRIE 1944–MARTIE 1945) Virgiliu Ţârău Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca La 10 decembrie 1944, într-o scrisoare adresată unei corespondente din Bucureşti – păstrată în copie de Biroul de Cenzură Cluj-Turda 1 –, Teofil Vescan Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită” implicat fiind în ample dezbateri şi discuţii politice şi administrative, care îl obligau să rămână în localitate. Având un tată fost prefect de Cluj, până la începutul lunii decembrie, lider al organizaţiei locale a Frontului Naţional Democrat (în continuare FND), devenit mai apoi co-preşedinte al Comitetului Consultativ FND din Nordul Ardealului, tânărul Vescan era implicat şi responsabil pentru organizarea politică a acestei regiuni în raport de planurile şi proiectele autorităţilor comuniste de la Bucureşti şi Moscova. În fapt, el se afla în centrul unei dispute politice, ca reprezentant al Partidului Comunist, cu reprezentanţii Uniunii Democrate Române (în continuare UDR), organizaţie a românilor din Cluj, înfiinţată la 17 noiembrie 1944, la scurt timp după instaurarea administraţiei sovietice în această parte de ţară. Istoria acestor tratative face obiectul demersului de faţă, restitutiv documentar, în esenţa sa. Documentele selectate şi publicate în anexă le-am identificat în fondul personal Emil Haţieganu, aflat în păstrare la Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Bucureşti, în urmă cu câţiva ani. Fireşte, din raţiuni de spaţiu, am ales să publicăm cu acest prilej doar câteva dintre cele 65 de dactilograme păstrate în Dosarul nr. 46 din fondul mai sus amintit. Cu toate că am încercat să identificăm modul în care acestea au ajuns la Emil Haţieganu, datele sau referinţele la acest lucru s-au dovedit imposibil de găsit. Din analiza textelor, cel mai probabil, ele au ajuns la liderul românilor transilvăneni imediat după eliberarea sa din captivitatea maghiară 2 , la 1 Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Cluj (în continuare ANDJC), Fond Biroul de Cenzură Cluj-Turda, dosar nr. 4, f. 16 2 Deşi trecuse din Ardealul de nord, ocupat, în România, la 16 august 1944, Emil Haţieganu s-a întors la 1 septembrie la Cluj, fiind arestat la trecerea frontierei peste Feleac. Perioada de detenţie în Ungaria a luat sfârşit la finele lunii aprilie 1945. Vezi Aurel Socol, Furtună asupra Ardealului, Biblioteca Tribuna, 1991, p. 86-88, 100. „Anuarul Institutului de Istorie «G. Bariţ» din Cluj-Napoca”, tom. XLV, 2006, p. 225–260

Transcript of UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului...

Page 1: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL NAŢIONAL DEMOCRAT

ŞI UNIUNEA DEMOCRATĂ ROMÂNĂ DIN CLUJ (NOIEMBRIE 1944–MARTIE 1945)

Virgiliu Ţârău Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca

La 10 decembrie 1944, într-o scrisoare adresată unei corespondente din Bucureşti – păstrată în copie de Biroul de Cenzură Cluj-Turda1 –, Teofil Vescan Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită” implicat fiind în ample dezbateri şi discuţii politice şi administrative, care îl obligau să rămână în localitate. Având un tată fost prefect de Cluj, până la începutul lunii decembrie, lider al organizaţiei locale a Frontului Naţional Democrat (în continuare FND), devenit mai apoi co-preşedinte al Comitetului Consultativ FND din Nordul Ardealului, tânărul Vescan era implicat şi responsabil pentru organizarea politică a acestei regiuni în raport de planurile şi proiectele autorităţilor comuniste de la Bucureşti şi Moscova. În fapt, el se afla în centrul unei dispute politice, ca reprezentant al Partidului Comunist, cu reprezentanţii Uniunii Democrate Române (în continuare UDR), organizaţie a românilor din Cluj, înfiinţată la 17 noiembrie 1944, la scurt timp după instaurarea administraţiei sovietice în această parte de ţară. Istoria acestor tratative face obiectul demersului de faţă, restitutiv documentar, în esenţa sa. Documentele selectate şi publicate în anexă le-am identificat în fondul personal Emil Haţieganu, aflat în păstrare la Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Bucureşti, în urmă cu câţiva ani. Fireşte, din raţiuni de spaţiu, am ales să publicăm cu acest prilej doar câteva dintre cele 65 de dactilograme păstrate în Dosarul nr. 46 din fondul mai sus amintit. Cu toate că am încercat să identificăm modul în care acestea au ajuns la Emil Haţieganu, datele sau referinţele la acest lucru s-au dovedit imposibil de găsit. Din analiza textelor, cel mai probabil, ele au ajuns la liderul românilor transilvăneni imediat după eliberarea sa din captivitatea maghiară2, la

1 Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Cluj (în continuare ANDJC), Fond Biroul de Cenzură Cluj-Turda, dosar nr. 4, f. 16

2 Deşi trecuse din Ardealul de nord, ocupat, în România, la 16 august 1944, Emil Haţieganu s-a întors la 1 septembrie la Cluj, fiind arestat la trecerea frontierei peste Feleac. Perioada de detenţie în Ungaria a luat sfârşit la finele lunii aprilie 1945. Vezi Aurel Socol, Furtună asupra Ardealului, Biblioteca Tribuna, 1991, p. 86-88, 100.

„Anuarul Institutului de Istorie «G. Bariţ» din Cluj-Napoca”, tom. XLV, 2006, p. 225–260

Page 2: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 2

226

sfârşitul lunii aprilie 1945, fiindu-i transmise de unul dintre cei doi apropiaţi ai săi, care au ocupat funcţia de secretar general, respectiv secretar al UDR-ului, Gheorghe V. Giurgiu şi Gheorghe Ropan. Primul a fost colaboratorul său apropiat la ziarul „Tribuna Ardealului”3, iar cel de al doilea a fost însărcinat cu redactarea proceselor verbale ale UDR. În fapt, toate documentele predate lui Haţieganu au fost cele elaborate sub formă de procese verbale de către Gheorghe Ropan. Ele fac referire la discuţiile purtate în cadrul organismelor de conducere ale Uniunii Democrate Române din Ardealul eliberat – denumită din 6 decembrie, din raţiuni strategice, UDR din teritoriile eliberate, organizaţia locală Cluj4 – de la fondarea sa, la 17 noiembrie 1944, şi până la autodizolvare, în 15 martie 1945.

Izvoarele istorice în discuţie deschid noi perspective pentru cunoaşterea evoluţiilor politice din toamna anului 1944 în nordul Transilvaniei. Elaborate într-o perioadă specială – aceea a administraţiei militare sovietice asupra acestei regiuni –, ele discută materializarea locală a proiectelor politice imaginate de comunişti conducătorii de la Moscova, Bucureşti sau Cluj, fiind extrem de ilustrative pentru forma şi substanţa negocierii cu liderii comunităţii locale din Cluj. În fapt, documentele selectate de noi se referă la felul în care s-a organizat UDR, ca organizaţie politică reprezentativă pentru comunitatea românească din Cluj, cum a devenit ea obiectul unor încercări de integrare în organizaţia locală a FND, trecând prin diferite runde de negocieri, pe parcursul cărora UDR a încercat să nu cadă în capcanele întinse politic de reprezentanţii Partidului Comunist, asumându-şi o misiune exclusiv consultativă în plan administrativ. Ele pot fi sugestive pentru cunoaşterea reacţiilor liderilor comunităţii româneşti, a problemelor cu care se confrunta oraşul în tranziţia de la starea de război la cea de pace, şi nu în ultimul rând pentru felul în care s-au preliminat strategiile politice ale forţelor de stânga, respectiv ale celor istorice în această perioadă. Situaţia politică şi administrativă a Transilvaniei din toamna anului 1944 şi până în primăvara anului 1945 a fost un subiect în aparenţă mult discutat în istoriografia românească de după 1989. Discuţia istoriografică debutează odată cu publicarea, în 1983, a studiului realizat de Ioan Silviu Nistor în care este analizată activitatea sau mai ales lipsa acesteia, din raţiuni care au ţinut de planurile sovietice5

3 Apare la Cluj la 15 septembrie 1940 şi funcţionează cu mici întreruperi până în ianuarie 1945, având şase ediţii pe săptămână şi subtitlul „Organ de afirmare a Românilor din Ungaria”. Editor-responsabil al ziarului era Emil Haţieganu, iar redactor-responsabil a fost Gh. V. Giurgiu de la începutul apariţiei ziarului şi până la numărul 1063/17 iunie 1944, când i-a urmat în funcţie Vasile Vartolomei. Odată cu numărul 1145 din 19 octombrie 1944 pe manşeta ziarului mai apare doar numele directorului, Emil Haţieganu, iar cu nr. 1166/17 din 17 noiembrie reapare şi numele prim-redactorului Gh. V. Giurgiu, revenit după eliberarea Clujului.

4 Arhivele Naţionale Istorice Centrale Bucureşti (în continuare ANICB), Fond personal Emil Haţieganu, dosar nr. 46, f. 14.

5 O bogată literatură publicată în ultimii ani, cu un caracter preponderent documentar şi provenind din arhivele din Rusia, a luat în discuţie felul în care sovieticii şi-au proiectat atitudinile şi planurile cu privire la Transilvania. Dintre scrierile istorice relevante amintim: T.M. Islamov (redactor responsabil), Transilvanskii vopros. Venghero-rumânskii teritorialnîi spor i SSSR 1940-1946. Documentî, Moscova, 2000; G.P. Muraşko (red. responsabil), Vostocinaia Evropa v Dokumentah rosiiskih arhivov 1944-1953gg, tom I, 1944-1948, Moscova, 1997.

Page 3: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

3 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

227

– Comisariatului pentru administrarea Transilvaniei eliberate6, organism creat prin legea 487 din 10 octombrie 1944 de autorităţile de la Bucureşti, ca să administreze această parte din România. Fireşte, după 1990, atât în istoriografia română, cât şi în cea maghiară problematica a fost intens dezbătută, fiind focalizate mai ales formele în care situaţia din Transilvania a fost folosită pentru a înlesni instaurarea regimului comunist în România7. Fie că a fost vorba de abordări monografice, fie de articole sau studii speciale, problematica pe care o discutăm aici a făcut foarte rar şi inconsistent obiectul reconstituirilor şi analizelor istorice8.

Tocmai de aceea am ales să publicăm, într-o formă apropiată de textele originale (corectând tacit greşelile de dactilografie şi unele forme lexicale învechite), o parte dintre documentele amintite, cu speranţa că astfel un episod, aparent uitat, dar plin de semnificaţii, va fi readus în atenţia contemporanilor. Documentele aruncă o lumină nouă asupra unei perioade tulburi, pe care un oraş şi o comunitate, ce tranzitau de la starea de război la cea de pace, le-au înregistrat la nivelul dezbaterii publice. Ele lămuresc una dintre problemele importante din perspectivă istoriografică, respectiv aceea a creării în nordul Transilvaniei a unor structuri guvernamentale paralele faţă de cele ale statului român în perioada noiembrie 1944-martie 1945, structuri din care ar fi făcut parte şi Uniunea Democrată Română9. În fapt, reprezentanţii români ai acestei organizaţii au evitat, pe toată perioada funcţionării lor, să participe la activitatea vreunui for de reprezentare politică alături de FND. Toate propunerile comuniştilor, fie că au venit de la Teofil Vescan, fie de la Miklos Goldberger sau Jakab Alexandru, potrivit cărora colaborarea în plan administrativ – la care UDR acceptase să participe la nivelul oraşului Cluj – să devină una politică în cadrul unui Consiliu Dirigent sau Comitet Executiv, au fost respinse public de către purtătorii de cuvânt ai românilor din această regiune. Documentele publicate în anexă arată tocmai cum şi în ce fel au rezistat liderii UDR repetatelor propuneri comuniste de a constitui un

6 Aut. cit., Constituirea şi activitatea Comisariatului pentru administrarea Transilvaniei

eliberate (octombrie 1944-martie 1945, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie”, Cluj-Napoca, XXVI, 1983-1984, 26, p. 491-498.

7 Vezi realizări de tip monografic la Marcela Sălăgean, Administraţia sovietică în Nordul Transilvaniei, noiembrie 1944-martie 1945, Cluj-Napoca, 2002; Florin Constantiniu, PCR, Pătrăşcanu şi Transilvania 1945-1946, Bucureşti, 2001; Petre Ţurlea, Transilvania de Nord-Est, 1944-1952, Bucureşti, 2005; în istoriografia maghiară au publicat cercetări similare Fülop Mihály, Vincze Gabor, Nagy Mihaly Zoltan şi Lipcsey Ildiko.

8 Comentarii parţiale şi lipsite de consistenţă sunt de găsit în majoritatea lucrărilor dedicate perioadei, situaţia locală, implicit constituirea şi funcţionarea UDR, apărând într-o singură prezentare, cea realizată de Ioan Lăcustă (Cluj, noiembrie 1944-martie 1945. Uniunea Democrată Română face opoziţie comuniştilor, în „Magazin Istoric”, nr. 12, 1995, p. 13-17).

9 Mai cu seamă în ultimii ani au apărut astfel de interpretări în istoriografia maghiară, ele acreditând chiar ideea că a funcţionat un „guvern provizoriu de coaliţie” la Cluj, începând din decembrie 1944, sub numele de Comitet Central Consultativ pentru Nordul Ardealului. Vezi, spre exemplu, Nagy, Zoltán Mihály, in, Kolozsvár az észak-erdélyi szovjet katonai közigazgatás idoszakában. Kolozsvár 1000 éve, Cluj Napoca, 2001, p. 314; Lipcsey, Ildikó, Észak-Erdély szovjet katonai közigazgatás alatt. 1944, November 15 - 1945, Mácius 13, în „História”, nr. 4-5, 1989.

Page 4: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 4

228

atare organism politic, care ar fi conferit reprezentativitate proiectelor FND din regiune. Ca urmare, doar această ultimă structură politică, o coaliţie creată şi dominată de reprezentanţii Partidului Comunist, a funcţionat la acest nivel, însă nu din decembrie 1944, ci din februarie 1945, atunci când în cadrul unei conferinţe a prefecţilor numiţi de autorităţile sovietice în cele 11 judeţe din regiune, s-a propus formarea de structuri instituţionale care să facă posibilă o coordonare regională10. Ne referim la originarul Comitet Democrat din Ardealul de Nord, creat la 21 octombrie 1944, în urma semnării platformei comune de către reprezentanţii organizaţiei regionale Cluj a PCR (Pál Veress, Lajos Jordaky şi Alexandru Jakab) şi cei ai PSD (Victor Pocol, Al. Wolff, Francisc Bruder). La această platformă au aderat la scurt timp, Frontul Plugarilor, Blocul intelectualilor democraţi români, MADOSz, Sindicatele Unite şi Gruparea evreiască antifascistă, iar la începutul lui noiembrie au fost integrate şi organizaţiile de front popular create de comunişti, Apărarea Patriotică şi Uniunea Patrioţilor. În luna decembrie, în urma tratativelor duse cu Uniunea Democrată din Cluj, acest Comitet, a acceptat aparent să recunoască „fără echivoc” suveranitatea României asupra Transilvaniei de Nord11. Integrarea UDR în structurile imaginate de FND nu s-a efectuat, până la urmă, datorită poziţiei duplicitare a liderilor comunişti locali, care cu prilejul rundelor de negocieri – noiembrie şi decembrie 1944, ianuarie şi martie 1945 – au impus condiţii de neacceptat pentru exponenţii populaţiei româneşti din Cluj. În fapt, aşa cum arată documentele, trei au fost problemele principale care au grevat asupra înţelegerii dintre cele două tabere. Prima a fost cea a impredictibilităţii politicii duse de către FND local, care în permanenţă, dincolo de termenii înţelegerilor convenite, inventa noi soluţii de administrare politică a problemelor regiunii. În principal, liderii FND s-au aflat în căutarea unor pârghii politice prin care să transforme UDR într-o rotiţă în mecanismul FND, aşa cum erau şi celelalte organizaţii, tovarăşe de drum, create doar cu scopul de a conferi legitimitate socială şi simbolică acestei coaliţii dominate de către comunişti. Cum FND s-a perceput a fi o formaţiune politică în sine, şi nu o soluţie conjucturală, apărută pentru rezolvarea tranziţiei, românii reprezentaţi în UDR – organizaţi iniţial pe profesii, semn al păstrării ultimei formule de agregare politică, specifică regimului lui Carol II, dar şi ca expresie pragmatică a unei nevoi de reprezentare politică în lipsa funcţionării partidelor politice tradiţionale –, au refuzat să trădeze interesele politice ale comunităţii pe care o reprezentau într-o epocă de tranziţie nu doar de la război la pace, ci şi de la un stat la altul.

A doua mare problemă survenită în cursul negocierilor se lega de modul în care FND a înţeles să se pronunţe asupra recunoaşterii suveranităţii statului român asupra Transilvaniei de Nord. Laconici, lipsiţi de fermitate şi asertivitate în

10 Vezi, mai pe larg, discuţia în Virgiliu Ţârău, Problema naţională în politica Partidului Comunist Român în anii 1944-1946. Consideraţii preliminare, în „Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca”, XXXVI, 1997, p. 223-239.

11 Comunicatul UDR, Plugarii, Cluj, 28 decembrie 1944.

Page 5: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

5 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

229

comunicatele publice pe această temă, atingând punctul culminant atunci când au condiţionat recunoaşterea apartenenţei regiunii la România de cedarea guvernului către coaliţia politică pe care o reprezentau, liderii comunişti ai FND au avut a se confrunta cu solicitări repetate din partea UDR asupra acestei probleme. În fapt, din conţinutul negocierilor se poate observa dublul limbaj sau, mai bine zis, dublul standard pe care comuniştii l-au folosit în această direcţie. Or, tocmai acest lucru i-a făcut pe liderii UDR să perceapă FND local ca exponentul unor interese politice care urmăreau menţinerea stării de provizorat în regiune, o stare care nu era de natură să asigure suveranitatea statului român asupra acesteia. Nu în ultimul rând, dificultăţi au fost înregistrate în ceea ce priveşte felul în care erau luate hotărârile administrative la nivel local, modul în care acestea se transpuneau în practică şi ce, efecte aveau asupra comunităţii româneşti. Cazul ziarului „Tribuna Ardealului” este semnificativ în acest sens.

Insuccesul negocierilor cu UDR a generat un interesant dans al denumirilor organismului de reprezentare politică al FND: numit iniţial Delegaţie permanentă, iar din decembrie Consiliul Central Suprem al FND, a devenit în urma întrunirii de la Bucureşti, din ianuarie 1945, Comitetul Central Consultativ din Cluj al FND din România. O nouă modificare a structurii şi numelui acestui for a avut loc cu prilejul, „Conferinţei politice pentru Nordul Ardealului a Frontului Naţional Democratic din România”, începută la Cluj în 12 februarie 194512. Programul acesteia a cuprins pe parcursul a patru zile, două conferinţe plenare ale tuturor prefecţilor FND, în care a fost analizată situaţia politică şi a fost ales Comitetul Executiv al Consiliului FND pentru Nordul Ardealului, organism desfiinţat odată cu restaurarea administraţiei româneşti în regiune. În fapt, deşi reprezentanţii locali ai FND şi-au asumat un cadru autonomist în planificarea politică, dependenţa lor faţă de Bucureşti, concedată de Moscova, a condus la treptata dizolvare a competenţelor lor politice odată cu integrarea Transilvaniei în România. Au dispărut atunci nu doar proiectele autonomiste, ci şi puterea simbolică primită de unii dintre liderii percepuţi de la Bucureşti ca fiind autonomişti13.

12 „Plugarii”, nr. 19, 11 februarie 1945, p. 1. 13 Formal, Comitetul executiv FND din Nordul Ardealului s-a autodizolvat la 21 iunie 1945

(„Făclia Democraţiei Române Ardelene”, 21 iunie 1945, p. 3), urmând ca activităţile sale să treacă în sarcina autorităţilor locale şi a unei organizaţii FND judeţene (aceasta a fost înfiinţată în 28 iunie, în conducerea ei nu se mai regăsea niciunul dintre foştii diriguitori ai Comitetului, cf. „Făclia”, nr. 87, 29 iunie, 1945, p. 1). În fond această structură a încercat să se suprapună după 6 martie autorităţilor guvernamentale, ceea ce venea în continuarea tendinţelor de autonomie exprimate anterior, şi a condus la o reacţie adversă din partea liderilor comunişti de la Bucureşti. De asemenea, unele dintre poziţiile exprimate de Teofil Vescan cu privire la activitatea autorităţilor sau referitoare la activitatea şi organizarea PCR au constituit un motiv întemeiat pentru o atare decizie. De altfel, acestuia, în urma unui comunicat oficial din „Scânteia” (2 iunie 1945, p. 3), i-au fost retrase toate funcţiile de conducere din cadrul PCR. Hotărârea luată la Bucureşti cu acest prilej lovea în sectarismul şi tendinţele autonomiste exprimate şi de alţi lideri ai Comitetului FND Un alt motiv al deciziei de autodizolvare este şi constituirea, la 12 iunie 1945 a Consiliului politic şi administrativ al Prefecturii Cluj, organism ce prelua la nivel judeţean (toate judeţele din Transilvania au constituit astfel de organisme începând cu luna iunie) atribuţiile avute anterior de Comitet.

Page 6: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 6

230

Dincolo de capitolul de istorie instituţională pe care publicarea acestor documente încearcă să îl lămurească, ele sunt ilustrative pentru felul în care, după eliberarea Clujului, reprezentanţii de origine română ai diferitelor profesiuni au înţeles să contribuie la structurarea unui punct de vedere românesc în ecuaţia administrativă a oraşului. Lista documentelor :

1. Constituirea Uniunii Democrate Române, 17 noiembrie 1944. 2. Organizarea şi planurile iniţiale ale UDR. 3. Primele tatonări cu reprezentanţii PCR şi FND 4. Prima încercare de integrare în FND, 27 noiembrie 1944. 5. Colaborarea administrativă între UDR şi FND, 29 noiembrie 1944. 6. Prima şedinţă a Comisiilor Consultative. 7. Proiecte FND şi răspunsuri UDR. Transformarea UDR în organizaţie

locală, consultativă. 8. Acordul de principiu dintre FND şi UDR în plan economic, social şi

administrativ, 9 decembrie 1944. 9. Primele reacţii ale UDR cu privire la proiectele autonomiste ale FND, 14

decembrie 1944 10. Declaraţia UDR cu privire la colaborarea cu FND, 15 decembrie 1945 11. Delegaţiile FND şi UDR la Bucureşti. 12. Pregătirea unei noi runde de negocieri cu FND, 24 decembrie 1944 13. Negocierile din 30 decembrie 1944. 14. Declaraţiile UDR cu prilejul întrunirii cu FND, 30 decembrie 1944

A. În ceea ce priveşte Platforma FND B. Principiile colaborării C. Declaraţia a I-a D. Declaraţia a II-a E. Planul de colaborarea comun al UDR şi FND Cluj

15. „Recunoaşterea suveranităţii statului român” condiţionată de FND de aderarea UDR la platforma FND. Reorganizarea UDR, 7 ianuarie 1945.

16. Neînţelegerile dintre UDR şi FND devin publice, 18 ianuarie 1945 17. Suspendarea „Tribunei Ardealului” şi încercarea de dizolvare a UDR de

către FND, 30 ianuarie 1945. 18. Scrisoarea lui Teofil Vescan către UDR, 3 februarie 1945. 19. Poziţii ale UDR cu privire la evoluţiile politice de la începutul lunii

februarie 20. Ultima rundă de negocieri FND-UDR, martie 1945 21. Negocierile continuă…. 22. … la 11 martie 1945 23. Discuţii cu privire la viitorul UDR, 12 martie 1945 24. Autodizolvarea Uniunii Democrate Române, 15 martie 1945

Page 7: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

7 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

231

1

Constituirea Uniunii Democrate Române, 17 noiembrie 1944

Proces-verbal Luat în Marea consfătuire a Românilor Democraţi, ţinută în ziua de 17 noiembrie 1944,

orele 11 a.m., în localul Băncii „Albina” din Cluj. Asistenţa: În rândul celor prezenţi la această întâlnire am remarcat pe următorii:

Anca Paul, contabil; dr. Aştileanu Vasile, preot; Albu Gherman, comerciant; Bulboacă Ionel, comerciant; Bărăianu Ioan, funcţionar; Bucşa Tiberiu, avocat; Boariu Teodor, agricultor; Bota Gheorghe, pantofar; dr. Bobb E. Doina, profesoară; Bobb Gheorghe; Banciu Ilariu, pensionar; Borzescu Petre, ziarist; dr. Baciu Ştefan, avocat; Bozac Aurel, director; Borzan Vasile, profesor; Bercean Traian, pantofar; dr. Bolchiş Victor, fost director CEC; dr. Băliban Virgil, protopop; Bălosu Virgil, director; dr. Başotă Emil, medic; Băliban Anton, funcţionar; Buzea Ioan, director „Plugarul”; dr. Chitta Iulian, avocat; Cuibuş Aurel, pantofar; Ciceu Teodor, preot; Costea Ioan, protopop; Cucu Ştefan, croitor; Caiţă Ioan, comerciant; Corondan Gheorghe, croitor; Corcheş Virgil, funcţionar; Cristian Ioan, director pensionar; Cotoc Victor, preot; Covaciu Iosif, student; Crişan Gheorghe, student; Coroianu Ioan, pensionar; Curea Laurenţiu, consilier eparhial; Ceuca Anton, director; Curta Ioan, croitor; Cornea Emil, pictor profesor; Dragoş Ioan, proprietar; Duma Vasile, proprietar; Dobocan Sabin, controlor; Dăncuş Gheorghe, profesor; Dascalovici Nicolae, director pensionar; Darida Mihail, maestru hornar; dr. Deac Aurel, industriaş; Erdeli Vasile, funcţionar; Floruţia Ioan, şofer; Forna Gheorghe, preot; Farcaşiu Vasile, funcţionar; dr. Filip V. Coriolan, medic; Gherman Iosif, protopop; Galoş Ioan, funcţionar; Grama Alexandru, farmacist; Ghirişan Vasile, pantofar; Giurgea Ioan, student; Gădălean Iosif, contabil; dr. Gherman Gheorghe, medic; Giurgiu V. Gheorghe, ziarist; Huneade Petre, contabil; Hagea Florian, comerciant; Herşeni Gheorghe, pensionar; Haţieganu Ioan, inspector pensionar; dr. Hossu Vasile, avocat; Hossu Iosif, inginer; dr. Hetco Aurel, avocat; dr. Handrea Ioan, protopop; dr. Hendea Gheorghe, medic; Iagăr Gavril, profesor de teologie; Irimie Iulian, preot; Jenei Mihai, comerciant;

Ilia Vasile, restaurator; Ionescu Gheorghe, pensionar CFR; dr. Jurcan Constantin, pensionar; Jelmerean Iuliu, croitor; dr. Lupan Aurel, avocat; Labrău Grigore, contabil; Lazăr Adrian, director bancă; Longariu Gheorghe pensionar; dr. Lazăr Liviu, profesor universitar; Manea Iuliu, blănar; Moraru Vasile, contabil; dr. Muntean Ioan, avocat; Maier Dumitru, comerciant; Medeşan Liviu, contabil; Micle Ioan, funcţionar; Mercan Nicolae, funcţionar; Moldovan Vasile, ziarist; Martin Ioan, administrator; Meteş Nistor, inginer; Macinic Maxim, pantofar; dr. Miclea Gheorghe, avocat; Niculescu Haralambie, agricultor; Negruţiu Mihai, funcţionar; Nicula Alexandru, preot; Nemeşiu Andrei, proprietar; Olteanu Dionisie, cleric; Oţiel Grigorie, comerciant; Pop Romul, preot; Pop Niculae, învăţător; Pop Augustin, controlor; Pop Ioan, pantofar; dr. Poenariu Eugen, medic; Pop Mihai, student; dr. Pop Liviu, medic; dr. Pop Ioan, avocat; Pop Gheorghe, proprietar; Popa Ioan, comerciant; Pop Remus, tipograf; Pisău Ioan, funcţionar; Puticiu Traian, contabil; Pop Miron, preot; Radeş Ioan, director; dr. Ranta Vasile, medic; dr. Ropan Gheorghe, funcţionar; dr. Rebreanu Petre, avocat; Ranta Vasile, funcţionar; Şorban Raul, ziarist; Şandor Ioan, pensionar; Staicoviciu Emil, funcţionar; Suciu Augustin, preot; Sava Nicolae, consilier eparhial; dr. Strâmbu Grigorie, canonic; dr. Strâmbu Gr. Ioan, medic; Săcuiu Andrei, director; Sălăgeanu Vasile, inginer; Scridon Vasile, director; Suceava Ioan, funcţionar; Ţion Alexandru, pantofar; dr. Telia Liviu, medic; Ţibrea Ioan, funcţionar; Topan Iuliu, funcţionar; Toşa Ioan, funcţionar; Topan Victor, pensionar; Teodoru Constantin, artist; Vescan Teofil, prefect; Vlad Valer, profesor; Vlaicu Alexandru, profesor; Vâlcu Timotei, învăţător, şi mulţi alţii, ale căror nume ne scapă.

Page 8: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 8

232

Părintele consilier Vasile Sava este solicitat, de unanimitatea celor prezenţi, să conducă dezbaterile adunării în calitate de preşedinte ad-hoc. Preluând preşedinţia adunării, părintele Sava, în câteva cuvinte, arată care este scopul întrunirii: cerinţa de a da Românilor din Ardealul Eliberat, a(l) căror număr este covârşitor pe aceste meleaguri faţă de celelalte naţionalităţi conlocuitoare, un organism politic corespunzător numărului pe care îl reprezintă şi rolului care li se cuvine în administrarea acestei provincii. Propune ca noua organizaţie, care trebuie să fie condusă de spiritul democratic al vremurilor de azi - în semnul libertăţilor cetăţeneşti atât de dragi nouă românilor şi a(l) înţelegerii nevoilor şi drepturilor tuturor naţionalităţilor conlocuitoare pe pământul nostru strămoşesc – din care să nu poată face parte decât cetăţeni cu convingeri democrate, să poarte numele de Uniunea Democrată Română din Ardealul Eliberat [s.n.]. Dl. Prefect Teofil Vescan, arătând marile principii ale democraţiei situează poporul român în rândul democraţilor şi îşi exprimă mulţumirea, văzând organizarea democratică română din Ardealul eliberat. [Adunarea aprobând] cu unanimitate principiile care trebuie să stea la bazele noii organizaţiuni politice, acceptă ca numirea ei să fie Uniunea Democrată Română din Ardealul Eliberat. În continuare dl. Preşedinte cons[ilier] Sava propune ca o Comisiune de candidare, din care să facă parte domnii: Ioan Buzea, Gh. V. Giurgiu, Vasile Ghirişan, Hagea Florian, Jelmereanu Ioan, dr. Pop Ioan, Giurgea Ioan, reprezentând toate păturile sociale româneşti, din toate ramurile de activitate, având ca secretar pe dl. Gheorghe Ropan, să facă propunerile în vederea alegerii comitetului de conducere al Uniunii, din sânul căruia se va alege, la rândul său, Comitetul Executiv. La propunerea părintelui consilier Laurenţiu Curea, întrunirea proclamă de preşedinte de onoare al Uniunii pe dl. Prof. Emil Haţieganu şi pe cei doi arhierei români, I.P.S. Sa Iuliu Hossu şi pe P.S. Sa Nicolae Colan. Alege apoi, prin aclamaţie, cu unanimitate, următorul Comitet de Conducere, propus de Comisiunea de candidare, reprezentând toate instituţiile româneşti şi toate clasele sociale şi muncitoare, după cum urmează:

Biserica Ortodoxă Română: părintele consilier Vasile Sava Biserica Română Unită: rev. canonic Grigore Strâmbu Bănci şi cooperaţie: Vasile Ghircoiaşu, Ioan Buzea, Emil Birtolanu, Gheorghe Ropan Meseriaşi şi industriaşi: Romul Blaga, Gheorghe Corondan, Vasile Ghirişan, Romul Borgovan Comercianţi: Florian Hagea, Iacob Albu Ţărani agricultori: Vasile Pop (Borhanci), Ioan Mureşan- Bigu (Mănăştur), un loc rezervat Muncitori: Vasile Stan, Pop Ioan, Darida Mihai Medici : dr. Liviu Pop Avocaţi : Petre Rebreanu, dr. Aurel Hetco, dr. Ioan Pop, dr. Vasile Hossu Profesori: Aurel Coza, Valer Vlad Învăţători : Timotei Vâlcu, Eugen Simonca Ziarişti şi publicişti : Gheorghe V. Giurgiu, dr. Aurel Socol Ingineri : V. Metea, Burzo Teodor Funcţionari : Paul Anca, Virgil Scridon, Vasile Erdely Tineret : Ioan Giurgea, Pop Mihai I., dr. Bucea Tiberiu Pensionari: Gheorghe Pop, Victor Bolchiş, Vasile Mariş Dl. preşedinte consilier V. Sava declară ales Comitetul de Conducere, mulţumind celor prezenţi pentru însufleţirea cu care au răspuns la chemarea ce li s-a adresat. Speră că toată suflarea românească din Cluj, şi acei care n-au putut fi prezenţi la adunare, se vor ataşa la hotărârile aduse, contribuind prin munca lor la desăvârşirea dezideratelor politice ale Românilor din Ardealul Eliberat. Adresează un cuvânt de mulţumire armatelor sovietice şi române eliberatoare, prin jertfa cărora graiul românesc răsună din nou liber în capitala Ardealului şi tălmăceşte întreaga sa gratitudine M.S. Regelui Mihai I, prin înţelepciunea căruia s-a putut realiza marele act de la 23 august. Exprimă recunoştinţa poporului ardelean Naţiunilor Unite şi conducătorilor lor, mareşalul Stalin, preşedintele Roosevelt şi premierul Churchill, pentru tot ce au făcut pentru înfrângerea duşmanului cotropitor.

Page 9: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

9 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

233

Şedinţa Comitetului de conducere

Imediat după terminarea adunării de constituire a Uniunii Democrate Române din Ardealul eliberat, Comitetul de conducere s-a întrunit sub prezidenţia ad-hoc a părintelui consilier Vasile Sava, pentru a desemna Comitetul executiv al Uniunii. La propunerea comisiei de candidare, compusă din domnii Ioan Buzea, Vasile Hossu, dr. Aurel Hetco şi Gheorghe V. Giurgiu, a fost ales cu unanimitate, prin aclamaţie, următorul Comitet executiv: Preşedinte: prof. Aurel Coza Vicepreşedinţi: Părintele consilier Vasile Sava; Rev. Canonic Grigore Strâmbu Secretar general: Gheorge V. Giurgiu Secretari: dr. Gheorghe Ropan Vasile Erdeli Casier: Paul Anca Controlor: Gheorghe Pop Membri în Comitet: Ioan Buzea, dr. Vasile Hossu, dr. Aurel Hetco, Valer Ghircoiaş, Vasile Stan, Romul Blaga, Mureşan Ioan, Giurgea Ioan, Liviu Pop, Victor Bolchiş, Alexandru Lucian şi Timotei Vâlcu, pentru a face legăturile cu autorităţile ruseşti.

Secretar [s.s. indescifrabil]

2

Organizarea şi planurile iniţiale ale UDR

Uniunea Democrată Română din Ardealul Eliberat Proces verbal,

Luat în şedinţa din 19 noiembrie 1944, orele 9.00 în Comitetul Executiv al UDR, ţinută în localul Centralei Plugarul.

Sunt prezenţi domnii: prof. Aurel Coza, preşedinte; Gheorghe V. Giurgiu, secretar-general; Paul Anca; Vasile Stan; Ioan Giurgea; Gheorghe Pop; dr. Vasile Hossu; dr. Aurel Hetco; dr. Liviu Pop; dr. Grigoriu Strâmbu; Vasile Bolchiş; Vasile Erdely; Romulus Blaga; dr. Vasile Sava, consilier eparhial; dr. Gheorghe Ropan, membri în comitet. Mai sunt de faţă şi domnii dr. I. Suceava, Pleşa Juga, dr. P. Rebreanu şi Ghirişan Vasile.

Dl. preşedinte salută pe cei prezenţi şi roagă să se treacă la discutarea problemelor urgente, invitând pe cei de faţă să ridice problemele importante de dezbătut.

Dl. Dl. Iustin Cl. Iuga prezintă adeziunea lumii IOVR la UDR, şi roagă să fie cooptat în comitet reprezentantul IOVR. Se ia la cunoştinţă adeziunea şi se salută IOVR, prin reprezentantul său.

După ce se dau lămuriri domnului Vasile Stan asupra rosturilor UDR, se trece la dezbaterea chestiunilor propuse de către dl. Secretar-general, dl. Gheorghe V. Giurgiu.

Prima chestiune supusă discuţiei este aceea a primiri membrilor în sânul Uniunii, ţinându-se sever seama de atitudinea din trecut a fiecărui cetăţean care doreşte să fie membrul Uniunii. Se va ţine seama şi de eventualele observaţii care se vor face de către organizaţiile politice constituite, şi se vor cerceta cu toată seriozitatea. În acest scop şi pentru a se evita orice posibilităţi de insinuări asupra membrilor noştri se constituie o Comisie de Verificare, indicată de către toţi cei de faţă, alcătuită din d-nii dr. P. Rebreanu, Vasile Stan şi Vasile Ghirişan, declaraţi inexcepţionabili, şi această comisie după deliberare constată că atât biroul Comitetului Executiv, cât şi dl. Romulus Blaga, care constituiesc Comisiunea admiterii de membru al Uniunii (,) sunt declaraţi de verificaţi şi după cea mai bună cunoştinţă a lor au avut o atitudine conformă cu principiile democrate.

Page 10: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 10

234

La propunerea dr. A. Hetco, se constituie Comisiunea de prezentare la Autorităţi a Uniunii, care se compune din Dl. Preşedinte Aurel Coza, dl. Secretar general Gheorghe V. Giurgiu, dl. Stan Vasile, Ghirişan Vasile şi Ion Mureşan.

Pentru înscrierea de membru se adoptă principiul de înscriere pe profesiuni, putându-se verifica atitudinea fiecăruia mai uşor (,) şi se adoptă propunerea dlui Blaga Romulus de a se introduce chestionarul tipărit, care va fi totodată şi cererea de înscriere a membrului. Pentru verificarea înscrierii, se va apela la 2 membri din fiecare profesiune care cunosc mai bine trecutul fiecăruia.

A doua chestiune supusă discuţiei este aceea a organizării Uniunii în judeţ şi provincie. După dezbateri se hotărăsc următoarele:

Pentru judeţul Cluj se delegă următorii domni, rugaţi să ia legături cum vor afla de bine. Din Comisie fac parte d-nii: Consilier eparhial dr. Vasile Sava, vicepreşedinte; dr. Grigoriu Strâmbu, vicepreşedinte; Vasile Bolchiş, Tiberiu Bucşa şi Ion Giurgea.

În judeţul Someş vor fi rugaţi d-nii: dr. Iuliu Micşa şi Alexandru Coroiu. În judeţul Năsăud, d-nii: dr. Mihăese, dr. Ceuca, dr. Mihăilaş şi dr. Nicolae Pop. În Satu Mare, d-nii: Victor Demian, Ştefan Anderco, protopop Dragomir. În Maramureş: d-nul Ion Bilţiu Dăncuş. În Sălaj, d-nii: Emil Demian, Sever Oros, protopop Trufaş şi Vaida. În jud. Mureş, d-nii: dr. Ion Togănel şi dr. Petre Muscă, şi se vor ruga să organizeze şi

Secuimea, după posibilităţi. În jud. Bihor, d-nii: avocat Chiş, Gavril Stan şi Petre Mărcuşiu Se trece apoi la discutarea principiilor care vor fi trecute în manifestul ce se va redacta. Se

deleagă o comisie compusă din d-nii dr. Vasile Hossu, Gheorghe V. Giurgiu şi Ioan Buzea, pentru redactarea manifestului care va cuprinde principiile în baza cărora va activa UDR din Ardealul Eliberat.

Se mai instituie o comisie pentru elaborarea unui Regulament de funcţionare, compusă din d-nii Vasile Hossu, Gheorghe V. Giurgiu şi Gheorghe Ropan.

Dl. Gheorghe Ropan propune să se ceară ca în administraţia judeţului şi a Primăriei Municipiului să se numească şi un subprefect şi un subprimar, pentru că numai aşa se poate începe restabilirea unui început de administrare conformă majorităţii ce reprezintă elementul românesc. Se dă delegaţie d-lui preşedinte să discute această problemă cu autorităţile în drept şi să indice chiar persoanele potrivite.

Dl. Gheorghe Pop se numeşte administrator al noului local câştigat de Uniune, ajutat fiind de dl. Vasile Erdelyi.

Se mai discută încunoştiinţarea directă a organizaţiunilor politice cu sediul în Cluj, aducându-se la cunoştinţă adresa Partidului Comunist-regiunea Cluj, prin care salută înfiinţarea UDR.

Pentru serbarea zilei de 1 decembrie se discută organizarea unui festival, cu colaborarea activiştilor români din localitate, şi un discurs care se va ţine de dl. preşedinte.

Cluj, 19 noiembrie 1944.

3

Primele tatonări cu reprezentanţii PCR şi FND

Proces-verbal Luat în şedinţa Comitetului Executiv al UDR, ţinută în 26 Noiembrie 1944, în localul Centralei

„Plugarul”, fiind prezenţi domnii Prof. Aurel Coza, preşedinte; dr. Vasile Hossu, Gh. V. Giurgiu, dr. Aurel Hetco; dr. Alexandru Lucian; Paul Anca; Timotei Vâlcu; dr. L. Pop şi dr. Gheorghe Ropan, membri, şi dl. Tiberiu Bucşa.

Dl. preşedinte salută pe cei prezenţi şi dă cuvântul d-lui secretar general Gh. V. Giurgiu care citeşte Regulamentul Provizoriu al Uniunii.

Page 11: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

11 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

235

Se distribuie exemplare din acest regulament membrilor şi sunt rugaţi ca după ce îl vor studia să-şi facă observaţiile lor.

Dl. preşedinte aduce la cunoştinţă invitarea Partidului Comunist de a participa la consfătuirea proiectată pe ziua de 27 noiembrie, pentru a discuta problemele Ardealului de Nord (,) şi cere să se fixeze atitudinea Uniunii în cazul în care s-ar pune problema înfiinţării unei organizaţii pentru Ardealul de Nord.

Dl. dr. Aurel Hetco ia cuvântul şi cere să fim precauţi şi să nu ne angajăm politiceşte, ci numai realizarea problemelor practice să fie ţinta discuţiilor noastre. Astfel de probleme ar privi administraţia, finanţele, siguranţa, aprovizionarea, salubritatea, învăţământul şi altele de acest gen.

Dl. Gh. V. Giurgiu este de acord cu cele expuse de dl. dr. Hetco, cere să activăm, dar cu condiţii şi fără a ne angaja şi a ne lega fără ştirea Guvernului Român.

Dl. dr. Liviu Pop arată că delegaţii UDR, neavând mandatul reprezentativ al populaţiei, nu pot lua hotărâri, ci numai să asiste la dezbateri şi să refere Comitetului, care va putea hotărî în urmă.

Dl. dr. Vasile Hossu expune că fiind numit deja Comisarul pentru Ardealul de Nord, ar putea să-şi ia locul fără a se recurge la înfiinţarea unei astfel de organizaţiuni.

Dl. dr. Alexandru Lucian ne expune, pentru orientare, discuţiile avute cu un reprezentant al Partidului Comunist, [Nicolae] Goldberger, care i-a declarat că din partea P[artidului] Comunist se recunoaşte că Ardealul de Nord face parte integrantă din România, [şi] că nu ar fi împiedicat să facă o declaraţie în acest sens; mai departe este de părere reprezentantul P.C. să se înfiinţeze un Comitet Central pentru Ardealul de Nord şi este pentru participarea proporţională a naţionalităţilor la conducere.

Mai departe discută problema pasivităţii şi a activării la o conducere şi se pronunţă pentru a participa.

Dl. dr. Gheorghe Ropan propune să nu tindem la înfiinţarea unui organ autonom, acest lucru ar însemna crearea unei organizaţii politice autonome şi ar putea aduce numai complicaţii de viitor Guvernului Român în rezolvarea definitivă a problemei Ardealului de Nord.

În urma discuţiilor desfăşurate, se hotărăşte să se participe la consfătuire, unde vom asista la discuţii, urmând să se refere totul Comitetului. Se va face şi o declaraţie principială prin care se va arăta că dorim să colaborăm, însă nu înţelegem să facem angajamente politice care ar privi pe diferiţii noştri membri, pentru a împiedica astfel orientarea lor politică în viitor.

Se deleagă următorii domni [pentru a participa la consfătuire]: dr. Liviu Pop, dr. Vasile Hossu, dr. Alexandru Lucian, Gheorghe V. Giurgiu, Ion Buzea şi dr. Gheorghe Ropan.

Drept care s-a încheiat prezentul proces verbal Preşedinte Secretar

4

Prima încercare de integrare în FND, 27 noiembrie 1944

Proces verbal Luat în şedinţa Comitetului Executiv al UDR, ţinută în 28 Noiembrie 1944, în localul Centralei

„Plugarul”, fiind prezenţi d-nii: Prof. Aurel Coza, preşedinte; dr. Liviu Pop; dr. Vasile Hossu; dr. Vasile Sava; Ion Buzea; Gh. V. Giurgiu, dr. Alexandru Lucian; Gheorghe Pop; Vasile Erdelyi şi dr. Gheorghe Ropan.

Dl. Preşedinte roagă pe dl Alexandru Lucian să facă expunerea celor discutate la consfătuirea din 27 noiembrie, convocată de către Partidul Comunist.

Dl. Alexandru Lucian, luând cuvântul, arată că la această consfătuire s-a discutat un singur lucru, anume aderarea grupărilor şi organizaţiilor politice la Platforma Frontului Naţional Democrat şi crearea unui Comitet pentru oraşul Cluj al FND. Discuţiile au fost lipsite de obiectivitate şi tendenţioase. La discuţii a luat cuvântul din partea Uniunii dl. Gheorghe V. Giurgiu şi a declarat că înţelegem să colaborăm pe teren practic, însă angajamente politice nu putem lua neavând delegaţie în

Page 12: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 12

236

acest sens. Dl. dr. Alexandru Lucian a susţinut că este greşit interpretată atitudinea UDR, de a nu participa la colaborare aşa cum reprezentanţii ceilalţi interpretează, dar angajamente care ar tinde la obligarea unor membri ai Uniunii să adere la Platforma FND şi a căror organizaţii din care vor face parte nu au aderat, ar însemna o anticipare asupra viitoarei lor atitudini, contrară cu atitudinea actuală a organizaţiilor lor politice. Mai departe arată că s-a dat o moţiune sub formă de ultimat ca Uniunea să îşi precizeze atitudinea faţă de aderarea sau neaderarea la Platformă, în mod neîntârziat.

Asupra celor spuse se deschide discuţia şi ia cuvântul dl. consilier dr. Vasile Sava şi arată că UDR reprezintă marea majoritate a Românilor care doreşte definitivarea termenilor din tratatul de armistiţiu. Platforma FND a fost acceptată numai de o parte a membrilor din Guvernul Român şi astfel nu este cazul să fim obligaţi, necondiţionat (,) la aderare pentru a putea colabora. Guvernul Român în această direcţie este unitar şi nu dorim să facem dificultăţi acestui Guvern.

Dl. dr. Alexandru Lucian arată că două posibilităţi avem, să colaborăm sau să nu colaborăm. Putem colabora şi fără a adera la Platformă. În caz de necolaborare Domnia Sa n-ar mai putea face parte din Uniune, fiind membru al Partidului Social Democrat care a aderat la Platformă.

După mai multe discuţii, toţi sunt de acord pentru a participa la colaborare, însă numai pe teren economic şi practic, lăsând la o parte latura politică. De asemenea, dl. dr. Lucian arată că aderarea fiind un act politic, trebuie să ne abţinem de la aceasta. Dl. dr. Gheorghe Ropan citeşte anumite sugestii care ar trebui cuprinse în răspunsul ce trebuie să trimitem reprezentanţilor FND.

Dl. dr. Liviu Pop arată că locurile rezervate, chiar pentru Uniune, nu reprezintă adevărata proporţionalitate care ni s-ar cuveni.

Pentru eventuala participare la următoarele consfătuiri delegaţii Uniunii vor avea căderea să se pronunţe numai în chestiuni de natură administrativ-economică.

Se redactează un răspuns care va fi înmânat azi după masă Partidului Comunist. După cele de mai sus, procesul verbal se semnează, urmând ca în ziua de 29 să se întrunească

Comitetul pentru a vedea răspunsul, în vederea participării Uniunii la viitoarele consfătuiri. Cluj, 28 noiembrie 1944

Preşedinte Secretar

5

Colaborarea administrativă între FND şi UDR, 29 noiembrie 1944

Proces verbal Luat în şedinţa din 30 noiembrie 1944, orele 11, în localul Centralei „Plugarul”, prezenţi fiind

domnii: dr. Liviu Pop, dr. Vasile Hossu, dr. Liviu Lazăr, Ghircoiaş Valer, Ion Buzea, Virgil Bălosu, Paul Anca, Vasile Erdeli, dr. Alexandru Lucian, dr. Alexandru Lucian, dr. Petre Rebreanu, dr. Gheorghe Ropan.

Dl. dr. Alexandru Lucian face rezumatul celor dezbătute în şedinţa din 29 noiembrie a FND şi a UDR. Arată că în viitor în toate manifestările publice şi în toate chestiunile unde se vor lua hotărâri de comun acord între organizaţiile politice, Uniunea nu va lucra contopită în FND, ci va figura în chestiunile de acord, arătată în mod expres ca: Frontul N.D. în colaborare cu Uniunea D.R..

În şedinţa aceasta s-a făcut împărţirea în comisii, pe resorturi şi s-a dublat numărul membrilor participanţi. Toată această împărţire este iniţiativa P. Comunist şi modificarea în esenţă nu se admite. Aceasta este propunerea P. Comunist şi s-a căutat să fie impusă aşa cum este. Comisiile acestea vor avea atribuţii numai consultative şi numai pentru oraşul Cluj.

Comisiile sunt: I. Preşedinţia II. Administraţia, sănătatea şi asistenţa socială. III. Justiţia şi siguranţa. IV. Cultură, învăţământ şi arte. V. Financiară

Page 13: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

13 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

237

VI. Economie VII. Muncă şi transport.

Se hotăreşte să dăm delegaţii provizorii, să dăm dovadă de colaborare şi înţelegere, forţa numerică nu are importanţă, fiind rolul comisiilor numai consultativ.

După alte îndrumări de ordin general se dau următoarele delegaţii:

I. Preşedinţia: dr. Vasile Hossu şi Iacob Tis II. Administraţia şi Săn.: dr. Liviu Pop şi dr. Gh. Ropan III. Justiţia şi Sig. : dr. Liviu Lazăr şi dr. Alexandru Lucian IV. Culturală: prof. Aurel Coza V. Financiară: Ghircoiaş Valer VI. Economie: Ion Buzea şi dr. Petre Rebreanu VII. Muncă şi Transp.: Ing. Teodor Burzo şi Virgil Bălosu.

Prima şedinţă va avea loc azi la orele 15, a doua în 2 decembrie, acestea cu caracter de orientare (,) şi a treia, marţi, în 5 decembrie 1944.

Prezentul proces verbal s-a încheiat şi semnat. Cluj, 30 noiembrie 1944 Preşedinte Secretar

6

Prima şedinţă a Comisiilor Consultative, 1 decembrie 1944

Proces verbal Luat în şedinţa Comitetului Executiv al UDR, ţinută în ziua de 1 decembrie 1944, prezenţi

fiind domnii: Valer Ghircoiaş, Vasile Hossu, dr. G. Strâmbu, V. Bolchiş, I. Buzea, dr. Al. Lucian, dr. P. Rebreanu, V. Bălosu, Ion Giurgea, dr. L. Pop, R. Blaga şi dr. Gh. Ropan.

Se dă delgaţie d-lui Silaghi Buta, în comisia de rechiziţie de imobile pentru armata sovietică, apoi se trece la referatul comisiilor consultative.

I. Dl. V. Hossu de la Comisia Preşedinţiei expune că în comisie s-au discutat următoarele: Madosz cere un observator la Comisia Preşedinţiei şi să se dea şi Uniunii un loc

într-un loc unde va dori. S-au cerut să se comunice Comisiei toate ordonanţele, deciziile date de către

Prefectură, Poliţie, Primărie, Adm. fin., pentru studiere în vederea coordonării S-a cerut să se schimbe numirea organizaţiilor în colaborare cu „Consiliul Dirigent

Provizoriu al oraşului Cluj”. La această cerere delegatul Uniunii s-a opus, cerând să se respecte cele discutate şi adoptate de cele două organizaţii în colaborare.

S-a mai cerut ca după şedinţa plenară să fie încunoştiinţat Guvernul Român de începutul acestei colaborări.

Şi s-a cerut şi aprobat localul Băncii Naţionale pentru sediu. II. Comisia administrativă: Dl. dr. Gh. Ropan face referatul celor discutate la Comisia

Administrativă. Problemele discutate au fost cele privitoare la epurarea aparatului administrativ, organizarea administraţiei Primăriei şi cele de la salubritate şi asistenţă socială.

III. Comisia Juridică: Referatul îl face dl. dr. Al. Lucian şi arată că s-au discutat chestiuni referitoare la organizarea justiţiei, minorităţi şi la ordonanţele date de către Prefect. S-a ajuns la concluzia că Prefectul nu are drept să dea ordonanţe cu caracter general, nefiind decât reprezentantul administrativ al unui judeţ. Toate ordonanţele vor trebui trecute înainte pe la comisia juridică.

IV. Comisia Culturală: dl. insp. A. Coza prezintă chestiunile învăţământului şi greutăţile avute în organizare.

Page 14: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 14

238

V. Comisia Financiară: n-a ţinut şedinţă. Dl. Valer Ghircoiaş arată că nu s-a prezentat nici un delegat.

VI. Comisia Economică: Problemele discutate au privit agricultura, industria, comerţul, cooperaţia şi aprovizionarea. Referatul a fost întocmit de către dl. dir. Ion Buzea şi expune că s-a abandonat proiectul de a se menţine planul lui Jurcsek, în problema aprovizionării s-a cerut să se aplice schimbul în natură şi să se acorde preţul produselor industriale cu cele agricole. În chestiunea preţurilor s-a ajuns la acordul ca să se aplice preţurile din celelalte părţi din România.

VII. Comisia Muncă şi Transporturi: referatul făcut de către dl. V. Bălosu, după ce a luat avizul d-lui insp. CFR Mărgărin prezintă următoarele concluzii: trebuie făcute plăţi, dar lipsesc resursele, actualii funcţionari şi muncitori fiind plătiţi pe trei luni, iar ceilalţi încă neplătiţi. În transporturi, deşi şoselele ar fi practicabile într-o măsură, lipsesc vehicolele, calea ferată neputând intra în această combinaţie. Mai departe lipsesc materiile prime, şi în concluzie finală: cu mijloace proprii nu putem realiza aproape nimic.

Dl. dr. Liviu Pop trage concluzii că delegaţii Uniunii s-au prezentat cu competenţă în toate problemele unde trebuiau date soluţii adecvate. Dl. Ion Giurgea a prezentat un memoriu al Tineretului Universitar care a fost îndelung dezbătut, acest memoriu va fi multiplicat şi prezentat la dezbaterile plenare. […]

7

Proiecte FND şi răspunsuri UDR. Transformarea UDR în organizaţie locală, consultativă, 6 decembrie 1944

Proces verbal Luat în şedinţa Comitetului Executiv al UDR, Organizaţia locală Cluj, ţinută în ziua de

6 decembrie 1944, în localul Centralei „Plugarul”, la orele 11 a.m. Prezenţi sunt următorii domni: Aurel Coza, preşedinte; dr. Liviu Lazăr; dr. Liviu Pop;

dr. Alexandru Lucian; Valer Ghircoiaş; dr. Iuliu Oros; dr. Petre Rebreanu; Ion Buzea; Iacob Tis; Paul Anca; Ing. Teodor Burzo; Virgil Bălosu şi dr. Gheroghe Ropan, membri.

Se pune în discuţie modificarea, în parte, a denumirii Uniunii şi se hotărăşte ca în loc de „Ardealul Eliberat” să se adopte din „Teritoriile Eliberate”, fiind un termen mai general şi care cuprinde de fapt mai mult decât înţelesul istoric al teritoriului Ardealului, astfel denumirea va fi: Uniunea Democrată Română din Teritoriile eliberate, iar pentru oraşul Cluj, se va mai adăuga „Organizaţia Cluj” sau „Organizaţia locală Cluj”.

Dl. dr. Alexandru Lucian expune cele discutate în Comisia prezidenţială şi arată că se intenţionează înfiinţarea unui Comisariat pentru Ardealul de Nord. În unanimitate se hotărăşte că Uniunea stă pe baza scrisorii adresată Frontului Naţional Democrat şi a declaraţiilor din repetate rânduri şi se înţelege să colaboreze pe teren practic, fără să ia angajamente de ordin politic. Se va colabora şi pe mai departe în Comisiile Consultative, pentru oraşul Cluj.

Dl. dr. Liviu Lazăr prezintă concluziile Comisiei Juridice, care se rezumă la următoarele: - izvorul de drept în teritoriile eliberate rezidă în Tratatul de armistiţiu semnat de cele trei

puteri aliate şi România. - Suveranitatea o exercită pe acest teritoriu mareşalul Malinovski, pe baza delegaţiei

Comisiei de Armistiţiu din Bucureşti. - Prefectura să-şi revizuiască activitatea desfăşurată pe bază de ordonanţe, pentru a se pune

în armonie cu principiile de mai sus. În celelalte Comisii nu s-au adus lucruri noi, faţă de cele referate în şedinţa anterioară a

Comitetului.

Page 15: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

15 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

239

Dl. dr. Liviu Pop face cunoscut că în urma informaţiei d-lui Pogăceanu, membru al Partidului Comunist, deţine ştirea că Rectorul Universităţii, dr. Miskolczy, a luat jurământul de la funcţionari pe numele Regentului Horthy. După ce se arată o adâncă revoltă din partea tuturor membrilor din Comitet, faţă de acest caz de şovinism, se hotărăşte să se redacteze o scrisoare de sesizare a Comisiei Prezidenţiale, pentru a aviza asupra acestui caz, cu atât mai vârtos că tot susnumitul domn a scris un articol în ziarul „Vilagosság”, cu tendinţe reacţionare, despre „Universitatea maghiară” din Cluj.

În urma celor discutate, şedinţa se închide. Cluj, 6 decembrie 1944 Preşedinte Secretar General

8

Acordul de principiu dintre FND şi UDR în plan economic, social şi administrativ, 9 decembrie 1944

Comitetul Frontului Naţional Democrat Organizaţia Cluj În colaborare cu Uniunea Democrată Română

Frontul Naţional Democrat în colaborare cu Uniunea Democrată Română. Organizaţia locală Cluj, dă delegaţie membrilor de mai jos, ca în chestiunile privitoare la finanţe şi economie, transport şi muncă, precum şi în celelalte domenii care sunt în strânsă legătură cu nevoile vieţii economice din teritoriile eliberate, să reprezinte cele două organizaţii politice în colaborare, făcând totodată un călduros apel către autorităţile româneşti să dea tot concursul lor pentru curmarea mizeriei şi neajunsurilor în faţa cărora stă întreaga populaţie din acest teritoriu.

Delegaţii noştri sunt: Din partea FND: De la UDR Gheorghe TIMOFI dr. Alexandru LUCIAN Jakab ALEXANDRU Ioan BUZEA Stefan LAKATOS dr. Vasile SAVA, ca membru consultativ Cluj, la 9 decembrie 1944 În numele FND În numele UDR [ss. indescifrabil] [ss. indescifrabil] / Notă: Formula acceptată de FND

9

Primele reacţii ale UDR cu privire la proiectele autonomiste ale FND

Proces verbal Luat în şedinţa Comitetului Executiv al UDR, Organizaţia locală Cluj, ţinută în ziua de 14

decembrie 1944, orele 11 a.m., la sediul Uniunii din str. Memorandului, nr. 13. Sunt prezenţi d-nii: Aurel Coza, preşedinte, dr. Vasile Hossu, dr. Liviu Lazăr, Valer Ghircoiaş,

dr. Petre Rebreanu, Paul Anca, Virgil Bălosu, dr. Iuliu Oros, Gheorghe Pop, Vasile Erdeli, dr. Gheorghe Ropan şi Gheorghe V. Giurgiu.

Dl. preşedinte Aurel Coza, deschizând şedinţa, arată pe scurt atitudinea politică din ultimul timp a Uniunii, care se menţine ferm pe linia democrată, fidelă aliaţilor şi hotărât pentru afirmarea

Page 16: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 16

240

expresă a unităţii teritoriale şi naţionale a României, precum şi a suveranităţii indiscutabile a Statului Român asupra Ardealului de Nord, până când unele organizaţii politice cu care colaborăm se menţin pe o poziţie plină de duplicităţi şi imprecizii de natură politică care ar putea avea urmări grave şi asupra organizaţiei noastre în caz de colaborare în astfel de condiţiuni neclarificate. Dl. preşedinte expune mai departe că interese străine şi ascunse vor să se camufleze în organizaţii ce se tind a se crea, pentru a se ajunge la o organizaţie autonomă provincială. O astfel de organizaţie ar fi şi Comitetul Central Consultativ ce se proiectează a se înfiinţa, care ar fi un început în acest sens. Pentru aceasta citează şi atmosfera în care decurg dezbaterile plenare în Comisiile întrunite, unde prin surprindere, delegaţii diferitelor organizaţii politice vin cu păreri personale, fără să se discute în prealabil în Comisii. Un astfel de caz este al Madosz-ului, prin dr. Bernard Augustin.

În urma discuţiilor la care au participat toţi membrii prezenţi, se hotărăşte în unanimitate ca proiectul de declaraţie prezentat de către dl. Preşedinte, asupra atitudinii Uniunii Democrate Române şi asupra condiţiilor de colaborare în viitor, să fie discutat şi redactat în formă definitivă de către o comisie compusă din d-nii dr. Liviu Lazăr, dr. Vasile Hossu, dr. Iuliu Oros, dr. Petre Rebreanu, Gheorghe V. Giurgiu şi dr. Gheorghe Ropan. Această declaraţie va cuprinde afirmarea expresă a suveranităţii Statului Român asupra Ardealului de Nord şi refuzul categoric de a participa la vreo organizaţie care ar tinde la o autonomie provincială, contrară integrităţii şi unităţii Statului Român.

În continuarea şedinţei, d-nii prof. Liviu Lazăr, Petre Rebreanu şi ing. Teodor Burzo fac referatul celor discutate în şedinţa Comisiilor, arătând că delegaţii Frontului Naţional Democrat dau dovadă de o atitudine mereu separaţionistă şi şovină.

Dl. Preşedinte mulţumeşte pentru participarea şi colaborarea membrilor, închizând şedinţa. Cluj, 14 decembrie, 1944 Preşedinte Secretar

10

Declaraţia UDR cu privire la colaborarea cu FND, 15 decembrie 1945 Uniunea Democrată Română din teritoriile eliberate Organizaţia locală Cluj.

Declaraţie,

Uniunea Democrată Română din teritoriile eliberate imediat după constituirea ei, fidelă principiilor enunţate în manifestul său program, a crezut de datoria ei să caute o colaborare cu forţele democrate din Cluj, pentru a găsi soluţii potrivite şi practice pentru rezolvarea tuturor problemelor urgente şi de interes local. Drept urmare Uniunea Democrată Română a salutat cu sinceră bucurie propunerea de colaborare a grupărilor din Frontul Naţional Democrat, crezând că prin această colaborare va putea contribui la rezolvarea nevoilor cu caracter urgent, până la încadrarea teritoriilor eliberate în administraţia Statului Român. Faţă de această atitudine loială şi precis delimitată, acceptată şi de grupările din Frontul Naţional Democrat, în sensul că colaborarea noastră se restrânge numai la discutarea problemelor de interes local şi numai în comisii de specialitate - cu regret constatăm că din toate manifestările de până acum ale reprezentanţilor grupărilor din Frontul Naţional Democrat, precum şi ale presei locale maghiare, se desprinde tendinţa de a extinde funcţiunile acestor comisii asupra întregului Ardeal de Nord, cu scopul vădit de a se ajunge prin aceasta la instituirea unei autonomii regionale. Pentru a delimita şi preciza încă o dată atitudinea noastră precis în cadrele colaborării cu grupările din Frontul Naţional Democrat, ţinem să accentuăm următoarele: 1. Faţă de situaţia de drept, creată pentru teritoriile Transilvaniei eliberate, de convenţiunea de armistiţiu de la 12 Septembrie 1944, nu este admisibilă nici o formaţiune administrativă care ar crea o

Page 17: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

17 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

241

autonomie pentru acele teritorii. Ele au revenit de drept în suveranitatea Statului Român, fiind numai temporar în administrarea militară a armatei sovietice eliberatoare. 2. În ce priveşte organizarea acestor teritorii, autoritatea de a dispune are numai Guvernul Regal al României. În timpul cât administrarea lor este prevăzută de autorităţile militare sovietice, organele administrative locale sunt desemnate de aceste autorităţi. Prin urmare, autoinvestirea unei formaţiuni de natura celei vizate de noi, mai sus, cu orice fel de ingerinţe sau puteri politice este lipsită de temei legal. În consecinţă Uniunea Democrată Română din Teritoriile eliberate, Organizaţia locală Cluj, declară categoric refuzul său de a face parte dintr-un Comitet Central Consultativ sau orice altă formaţiune similară instituită cu dela sine putere, care fie făţiş sau în mod deghizat urmăreşte instituirea unei autonomii regionale în teritoriile eliberate.

Cluj, la 15 Decembrie 1944. Dată în Comitetul Executiv al Uniunii Democrate Române din Teritoriile eliberate, Organizaţia locală Cluj.

11

Delegaţiile FND şi UDR la Bucureşti

Proces verbal Luat în şedinţa Comitetului Executiv al UDR, ţinută în ziua de 21 decembrie 1944, la orele 10

a.m., în sediul Uniunii, prezenţi fiind d-nii Prof. Aurel Coza, preşedinte, dr. Liviu Lazăr, dr. Alexandru Lucian, dr. Liviu Pop, dr. Iuliu Oros, Ioan Buzea, Gheorghe Pop, Paul Anca, Valer Ghircoiaş, Vasile Erdeli, dr. Gheorghe Ropan şi Gheorghe V. Giurgiu.

Dl. Alexandru Lucian este rugat să facă o expunere asupra demersurilor făcute de către delegaţii comuni ai FND şi UDR, în Bucureşti. Dl. Alexandru Lucian, luând cuvântul, arată că în prima zi, după sosirea la Bucureşti, fiecare delegat a luat legătura cu organizaţia sa politică. A doua zi s-au prezentat în comun la Comisariatul Ardealului, la dl. dr. Ionel Pop, comisarul Ardealului de Nord, făcând o expunere asupra doleanţelor Clujului, şi s-a convenit ca împreună cu dl. dr. Ionel Pop să se prezinte delegaţia la dl. Prim-ministru, General Rădescu. S-a redactat şi un memoriu de către delegaţii Uniunii, dar acest memoriu a fost acceptat doar în parte de delegaţii FND, astfel că a trebuit redactat din nou. De altfel şi în memoriul acceptat de către delegaţii FND-ului s-a inclus implicit recunoaşterea autorităţii Statului Român asupra Ardealului de Nord.

Din partea d-lui General Rădescu, prim-ministru, s-a arătat toată solicitudinea şi s-a promis tot ajutorul posibil, dar va trebui să fie obţinută aprobarea Comandamentului Sovietic, pentru aprobarea unei expozituri a Ministerului Aprovizionării, iar partea comercială să poată fi rezolvată de întreprinderile comerciale de aici.

În toate problemele economice, financiare s-a arătat toată atenţia şi s-a promis tot ajutorul posibil, urmând ca Statul Român să suporte la caz de nevoie şi o parte din pierderi, prin diferenţa de curs, însă toate depind de concesiunile la care vor fi dispuse autorităţile Comandamentului militar sovietic.

În continuarea şedinţei se citeşte răspunsul Frontului Naţional Democrat, organizaţia Cluj, dat în scris, în urma declaraţiei noastre din 15 decembrie 1944.

Se constată în unanimitate că este un răspuns neprecis, plin de acuzaţii nedrepte şi chiar insinuări la adresa Uniunii Democrat Române, ba chiar făcut în termeni dictatoriali şi ultimativi.

Dl. Liviu Pop cere să se dea un răspuns energic, hotărât, şi să aducem la cunoştinţa autorităţilor militare loialitatea intenţiei noastre sincere de colaborare.

Dl. dr. Alexandru Lucian arată că indiferent de atitudinea noastră privitoare la Comitetul Central Consultativ, cu sau fără de noi, FND îl va face, dar ar fi bine să luăm parte în acest Comitet, după ce vor obţine declaraţii precise asupra atitudinii FND în toate chestiunile teritoriale şi de suveranitate.

Page 18: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 18

242

Dl. dr. Gh. Ropan crede că orice declaraţii se vor da, dar se îndoieşte că se vor putea obţine declaraţii precise, nu vor fi respectate, având în vedere chiar ţinuta de până acum a FND, care în toate ocaziile s-a prezentat prin surpriză mereu cu chestiuni noi şi delicate, punându-ne în faţa unor fapte împlinite şi în mod dictatorial. Este pentru un răspuns categoric de nu, în ce priveşte crearea acestui Comitet Central Consultativ, care ar fi cotemplat de FND ca un adevărat guvern al acestei provincii.

În urma discuţiilor, la care au luat parte dr. I. Oros, I. Buzea, Gh. V. Giurgiu, dr. Liviu Lazăr, Aurel Coza, se hotăreşte să se redacteze răspunsul, la care au colaborat toţi cei de faţă.

Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces verbal. Cluj, la 21 decembrie 1944 Preşedinte Secretar

12

Pregătirea unei noi runde de negocieri cu FND, 24 decembrie 1944

Proces verbal Luat în şedinţa Comitetului executiv al UDR, din ziua de 24 decembrie 1944, orele 9 a.m.

ţinută la sediul Uniunii, cu participarea d-lor prof. A. Coza, preşedinte, dr. Al. Lucian, dr. L. Pop, dr. P. Rebreanu, Gh. V. Giurgiu, Ion Buzea, Valer Ghircoiaş, dr. Liviu Lazăr şi dr. Gh. Ropan.

În ordinea de zi este adresa de răspuns a FND-ului, dată la scrisoarea noastră din 21 decembrie 1944. În urma citirii adresei şi a discuţiilor deschise, se constată că şi de data aceasta nu s-a dat un răspuns precis chestiunilor relevate de noi şi care prezintă o importanţă şi o gravitate a situaţiei, mai ales prin atitudinea de echivoc a FND-ului. Se mai constată că ni se anunţă continuarea lucrărilor comisiilor pentru ziua de 27 decembrie 1944.

Dl. dr. Liviu Lazăr arată că în urma propunerii noastre acceptată de FND, mai întâi trebuie să se discute în prealabil un plan de colaborare şi dacă vom putea cădea de acord, numai atunci este actuală participarea la şedinţele comisiilor.

Dl. dr. A. Lucian prezintă un memoriu personal, în care face istoricul tratativelor între FND şi Uniune, arătând că este pentru colaborarea în comisii şi eventual şi în Comitetul Central, dacă o atare formaţiune ar fi instituită de către autorităţile militare ruseşti.

Dl. dr. Liviu Pop observă că în memoriul citit se pledează pentru o colaborare, dar aceasta numai în cazul când s-ar institui un organ de către autorităţile sovietice, care singure sunt în drept să numească sau să instituie şi fără ca noi să fim aceia care vom furniza sugestii sau să cerem acest lucru. La acestea se asociază toţi cei prezenţi şi în acest fel ne declarăm de acord cu cele propuse de dl. Al. Lucian.

Dl. Valer Ghircoiaş este pentru colaborare, dar numai aşa putem înţelege o colaborare în condiţiuni de egalitate dacă suntem consultaţi în toate problemele de rezolvat, atât la numiri, cât şi la organizarea vieţii administrative şi economice, altfel nu vedem în colaborare decât acte impuse şi fapte împlinite în faţa cărora ne aflăm.

Dl. dr. Alexandru Lucian propune să se discute în prealabil planul de colaborare care nu se va termina aşa uşor şi să facem o declaraţie că nu suntem în contra colaborării şi pentru întreg Ardealul de Nord, dacă se va numi un organ pentru întreg Ardealul de nord, iar până nu se va stabili planul de colaborare să nu discutăm chestiunile privitoare la Ardealul de nord.

Dl. dr. Gh. Ropan ţine să se precizeze că ridicarea chestiunii şi a problemelor pentru Ardealul de nord nu este în competenţa noastră, astfel nici declaraţii de ordin principial nu este locul să se facă. Aceste declaraţii ar fi numai dăunătoare pentru interesul acestei părţi de pământ românesc, pe care o dorim cât mai repede încadrată în viaţa Statului Român.

În urma propunerii d-lui prof. dr. Lazăr se acceptă să se dea un răspuns prin care anunţăm participarea la elaborarea planului minimal de colaborare, însă pentru ziua de 30 decembrie 1944, în ziua de 27 decembrie fixată de FND fiind sărbătoare, iar delegaţii noştri nu ar putea lua parte.

Page 19: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

19 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

243

Dl. Gh. V. Giurgiu, delegat în comisia de anchetă a Universităţii, face un raport şi se hotăreşte să se facă un memoriu.

Cluj, 24 decembrie 1944 Preşedinte Secretar

13

Negocierile din 30 decembrie 1944

Uniunea Democrată Română Organizaţia Cluj Întâlnirea din 30 decembrie 1944 Note sumare Luate cu ocazia şedinţei delegaţilor UDR şi ai FND, organizaţia din Cluj, pentru a discuta

preliminariile unui program minimal de colaborare între organizaţiile de mai sus, program pe care UDR a fost nevoit să-l propună în scrisoarea din 21 decembrie 1944, adresată FND Cluj.

La şedinţa de mai sus, care a avut loc în localul Băncii Naţionale, au luat parte de la Uniunea Democrată Română domnii Liviu Lazăr, dr. Iuliu Oros, Aurel Coza, preşedinte, şi dr. Gheorghe Ropan, iar din partea Frontului Naţional Democrat, domnii prof. dr. Teofil Vescan şi Francisc Bruder. A lipsit dl. consilier eparhial Laurenţiu Curea.

Dl. dr. Gheorghe Ropan expune dorinţa domnului consilier Laurenţiu Curea de a participa şi dânsul la aceste convorbiri, deoarece „dânsul ţine mult să poată dezbate d-sa cu neamul său”, la această şedinţă neputând lua parte, fiind plecat din localitate.

Dl. prof. dr. Teofil Vescan declară că absenţa d-lui Curea nu este o piedică pentru a putea continua discuţiile, FND-ul fiind legal reprezentat prin delegaţii prezenţi.

Dl. dr. T. Vescan oferă preşedinţia dlui prof. Aurel Coza, pentru continuarea discuţiilor, însă dl. Coza declină, oferind-o dlui. dr. T. Vescan, adăugând că şi prin aceasta vrem să dăm dovadă de bunele noastre intenţii de a colabora cu FND-ul, fără să avem rezerve nemotivate just şi condiţii inutile de tărăgănare, după cum suntem atât de nedrept acuzaţia].

Dl prof. Coza începând discuţiile, cere dlui. prof. dr. T. Vescan mai multă răbdare şi este nedumerit faţă de afirmaţia din scrisoarea primită de la FND, la 23 decembrie 1944, prin care domnia sa a refuzat de a mai discuta cu UDR-ul.

Dl. dr. T. Vescan şi-a exprimat părerea că din discuţiile avute şi cunoscând atitudinea UDR-ului, şi-a pierdut răbdarea de vreme ce nu ar vedea că ar putea duce la vreun rezultat / procesul verbal rezultat, dorit de dânsul şi FND/ [n.n.] şi nu ar vrea să aibă un eşec tocmai dânsul care este român. În continuare arată că prefectul, tatăl domniei sale a fost înlăturat, şi nu a demisionat, cum s-a prezentat în ziare, pe motivul că ar fi avut o atitudine şovinistă. Dacă dânsul ar pleca de pe aceste meleaguri, în alte părţi, poate s-ar periclita soarta acestui teritoriu de a nu mai fi ţară românească.

Dl prof. Coza ţine să observe că domnia sa crede că tatăl domniei sale este într-adevăr şovinist sau nu. La acestea dl T. Vescan răspunde că este o acuză nedreaptă.

Dl. prof. Coza în continuare observă că tocmai aşa şi noi Românii de aici suntem acuzaţi tot aşa de şovinism pe nedrept, dacă şi noi încercăm să ne apărăm dreptul nostru şi interesele noastre legitime, după cum şi prefectul pe nedrept a fost acuzat de şovinism. Aceasta este şi situaţia UDR-ului care încearcă să apere drepturile şi interesele legitime ale românilor şi poate pentru aceasta nu se poate mai bine zis nu se crede că s-ar putea ajunge la o înţelegere cu UDR-ul.

Dl. prof. dr. Liviu Lazăr, făcând unele consideraţiuni cu caracter general, arată poziţia democrată a UDR-ului şi a tuturor românilor de aici, constată că ne lovim mereu de falşii democraţi, care oportun s-au îmbrăcat în haina democraţiei, iar noi nu putem face discriminare între democraţie şi ideea naţională, nu putem denega că suntem români şi să nu ne apărăm neamul din care facem parte, câtă vreme alte naţionalităţi îşi apără neamul cu atâta zel că trec în şovinism. Arată mai departe

Page 20: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 20

244

că se poate colabora şi între organizaţii cu programe diferite, dovadă este colaborarea cu Guvernul Român. Noi, adică UDR, desfidem pe oricine ar încerca să ne acuze că nu am dori colaborarea şi nu am vrea să colaborăm pe baze democrate

Dl. dr. T. Vescan îşi exprimă părerea că UDR-ul nefiind într-o organizaţie comună nu-i poate lua apărarea, fiind o organizaţie aparte şi astfel nu putem lupta în contra şovinismului / notă personală: adică dacă nu suntem în FND nu poate susţine interesele noastre, dar recunoaşte că este un şovinism chiar în sânul organizaţiilor care fac parte din FND/. Continuă [prin a spune n.n.] că Partidul Comunist înţelege ca fiecare naţiune să colaboreze, şi nu exclude naţionalul. Toate organizaţiile să ia atitudine împotriva şovinismului. Personal fiecare are dreptul să aibă orice părere, dar este obligat să se supună, adică să ţină socoteală de hotărârea majorităţii.

Domnii prof. dr. Liviu Lazăr şi prof. Coza, alternativ, fac consideraţii asupra motivelor care au determinat ca UDR-ul să ceară în prealabil de la toate grupările o declaraţie în scris /a se vedea declaraţia UDR, nr. 1, din 30 decembrie 1944/ asupra suveranităţii. În special se relevă ţinuta îndoielnică a unor grupări, declaraţii ale exponenţilor de grupări, care contrazic convenţiile internaţionale pe baza cărora stă. Unii delegaţi în comisiile de specialitate consultative au substituit declaraţii personale celor hotărâte în comisii, unde au participat şi delegaţii UDR-ului. Mai ales în comisia juridică, în chestiunea suveranităţii, a fost o adevărată bătălie şi nu s-a putut exprima punctul de vedere adevărat, ci numai compromisuri, deoarece delegaţii Uniunii Populare Maghiare susţin teze străine de convenţia de armistiţiu şi cu interese vizibil contrarii drepturilor României. Pentru toate aceste motive, şi pentru ca nu tocmai noi românii să fim aceia care să servim material de propagandă pentru Ungaria şi să fim implicaţi într-o acţiune străină de interesele Statului Român, pentru a se pune odată clar teza de stat românească, şi în mod deschis şi neechivoc, delegaţii UDR-ului prezintă o declaraţie în scris referitor la suveranitatea statului român şi cer să fie semnată de toate grupările din FND.

Dl. dr. T. Vescan face numai observaţii de formă, la unele expresii, după ce declaraţia UDR-ului a fost citită şi explicată în detaliu. În fond dl. Vescan crede că teza pusă de UDR, adică teza românească de stat, nu este irezolvabilă.

Dl. Bruder expune că teza pusă de UDR este o condiţie şi crede că aceasta nu va fi acceptată de către Uniunea Populară Maghiară. UDR trebuie să colaboreze fără condiţii. UPM nu poate să accepte cererea UDR-ului, aceasta fiind o condiţie / dr. Gheorghe Ropan, intervenind, arată că a recunoaşte drepturile statului român peste aceste teritorii nu este o condiţie şi acest lucru trebuie făcut de oricare cetăţean al statului, acestea decurg[ând] din Convenţia de Armistiţiu, iar declaraţia noastră numai acest lucru cuprinde, însă în mod explicit şi indiscutabil/. Mai departe arată că în felul acesta ar pierde colaborarea grupării maghiare din FND, astfel că românii ar putea renunţa la această condiţie. Românii au avut o atitudine antimaghiară după ce au intrat trupele româneşti şi ruse, spărgând table şi inscripţii – la acestea dl. Oros arată cu ungurii, în 1940, au spart capete de români, iar românii poate numai table cu inscripţii. Acest fapt a fost recunoscut de dl. Bruder, confirmând chiar cu fapte întâmplate aievea./

Dl. prof. A. Coza, în replică, îi documentează domnului Bruder că prin felul domniei sale de a prezenta teza expusă, înţelege ca să menajeze partea maghiară, să renunţe la colaborarea românească, care reprezintă partea covârşitoare în aceste locuri, numai de dragul de a nu voi să recunoască un fapt şi un drept care decurge din Convenţia de Armistiţiu, adică de a declara în mod expres că asupra teritoriilor eliberate suveranitatea o are statul român.

Dl. dr. Liviu Lazăr răspunde domnului Bruder că domnia sa şi FND pentru motivele juste expuse mai sus şi drepturile noastre se tem că vor pierde colaborarea cu ungurii, noi românii nu putem merge alături de cei care nu ar vrea să recunoască drepturile României, noi susţinem aceste drepturi, nu putem furniza material de revizionism pentru nimeni, prin faptul că nu am lămuri de la început această teză clară de altfel, şi care a încercat să se conteste.

Dl. prof. A. Coza, în urma celor discutate asupra declaraţiei noastre şi motivele care ne-au determinat să o prezentăm ca prealabil, arată că UDR este pregătită să discute în continuare şi alte probleme, dacă din parte grupărilor din FND se doreşte asta.

Page 21: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

21 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

245

Dl. Vescan crede că fiind de căderea Comitetului FND această problemă, ea va trebui avizată acolo.

Cluj, 30 decembrie 1944 Delegaţia UDR, A. Coza, Liviu Lazăr, Iuliu Oros, Gheorghe Ropan. [ss. Indescifrabil]

14

Declaraţiile UDR cu prilejul întrunirii cu FND, 30 decembrie 1944

A. În ce priveşte „platforma” FND II

„Platforma” formulată de FND Bucureşti e un proiect de program de guvernare a ţării întregi, propus de FND. Partidele democratice PNŢ şi PNL au respins colaborarea pe baza acestei platforme. Deci ea a rămas numai un program de partid, sau de grupare (FND). FND Cluj, poate să-şi însuşească, dacă vrea acel program-platformă. E o chestiune internă a lui.

II

UDR respinge această platformă ca temei de colaborare cu celelalte partide din Cluj, pentru următoarele motive:

1. UDR e de fapt, după cum a declarat deja UDR, reprezentanta celor două partide „istorice”, în colaborare şi la guvernul român. În urmare UDR nu poate accepta o platformă respinsă de aceleaşi partide.

2. Cu toate că PNŢ şi PNL au respins platforma FND, totuşi e posibilă o guvernare de colaborare.

Deci această platformă, pusă de unele partide, nu e o condiţie de colaborare nici chiar la guvernarea ţării.

3. PNŢ şi PNL – deci şi UDR – au alte programe care diferă de platformă. Aceste programe au fost publicate. UDR stă pe baza acestor programe şi ar face un act de lipsă de conştiinţă politică dacă le-ar refuza şi ar accepta alt program – pe care nu-l împărtăşeşte tale-quale.

4. Platforma e un program de guvernare a ţării, în toate compartimentele vieţii de stat, cu soluţionarea diferitelor probleme fundamentale politice, rasiale, etc.

Or colaborarea partidelor din Cluj are cu totul alt scop. Nu au să facă reforme, nu au să guverneze, nu au să facă politică sau să legifereze. Are o singură misiune: administrarea, resp[ectiv] colaborarea cu administrarea temporară a Clujului.

În consecinţă e deplasat să se discute „platforma” pentru o activitate restrânsă, locală, administrativă – de expedient.

26.XII.1944. B. Principiile colaborării I. Atitudinea şi declaraţiunile de până acum sunt bune. II. Faţă de oricare încercare de a forma o autoritate, fie şi numai consultativă cu ingerinţă

asupra Transilvaniei de Nord întregi, trebuie luată atitudine dârză de respingere. III. În cazul, dacă s-ar institui un comandament sovietic militar-administrativ cu autoritate pe

întreg Ardealul de Nord, dacă această calitate regională a comandantului ar fi certă şi dovedită precis şi dacă acest comandament va cere să se instituie oarecare formaţiune sau comisie consultativă, cu repercusiune asupra întregului Ardeal de Nord, se vor cere noi instrucţiuni, urmând a se lua avizul şi al Ministerului de Externe. Până vor sosi aceste instrucţiuni se va temporiza răspunsul.

IV. Exclusiv pentru ajutorarea administraţiunii locale (oraşul şi jud. Cluj) UDR să colaboreze la următoarele condiţiuni:

Page 22: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 22

246

a. Delimitată precis activitatea pentru Cluj. b. Comisia Consultativă să îşi păstreze strict această calitate: să îşi dea părerea numai

asupra chestiunilor, care îi vor fi supuse din partea autorităţilor constituite de aut[oritatea] sovietică (prefect, primar). În urmare să nu ia iniţiative, ci să consulte o autoritate oarecare, care îi cere această consultare.

c. Hotărârile acestei Comisii să cuprindă totdeauna părerea, chiar dacă ar rămâne în minoritate, a UDR. Deci comisiile să nu aducă hotărâri - acestea le vor aduce autorităţile consultate –ci să dea numai opinii. UDR chiar şi prin opinii separate, înaintate în scris, să îşi arate punctul de vedere. Prin aceasta răspunderea hotărârilor rămâne în sarcina autorităţii, iar UDR rămâne credincioasă convingerilor sale.

d. Deoarece „administrare” nu înseamnă legiferare - UDR să se ferească şi la caz de nevoie să uzeze de opinii separate, de câte ori se vor cere măsuri cu caracter legislativ.

e. În această comisie consultativă a Clujului, românii trebuie să aibă majoritatea. În cazul, când nu s-ar admite că UDR să aibă majoritatea, se va tinde ca românii din toate partidele să aibă, ca o oglindă a situaţiei etnice a judeţului, inclusiv Clujul.

f. Să se redacteze procese verbale în mai multe originale, din care să se păstreze în arhiva UDR un original.

V. Planul prezentat de FND pare că intenţionează un fel de „cerc de studiu”, care îşi pune singur problemele. Aceasta o poate face fiecare partid în casa lui, nu e nevoie de o colaborare pentru aşa ceva. Rost are numai o comisie consultativă, care să dea sfaturi cerute de autorităţi. O asemenea comisie, care studiază problemele care şi le pune singură, are numai un caracter academic, care nu ajută administraţia. Iar să vie această comisie cu propuneri, ar însemna instituirea unui organism necunoscut în constituţie şi în alte legi. Sau chiar să aducă hotărâri ar fi un nonsens juridic.

VI. Dacă se va cădea de acord asupra rostului de mai sus (consultativ, la cerere) a acestei comisii, se va elabora în comun un fel de regulament în care se vor fixa principiile de mai sus (p. IV.)

VII. Un contact cu celelalte partide trebuieşte ţinut. El să fie cât se poate de cordial, până la puncte de program şi răspundere, în care materie nu trebuie făcută nici o concesiune.

VIII. Trebuieşte luat contact cu comandamentul sovietic, arătându-i caracterul democratic al UDR şi stându-i la dispoziţie în ce priveşte administrarea pe care o exercită acel comandament.

Dacă se instituie un comandament pentru întreg Ardealul, se vor cere instrucţiunile amintite - luându-se şi până la primirea lor contact pe cât posibil.

Ierarhii noştri, ar fi bine dacă ar face invitaţii acestui comandament regional, dacă s-ar institui el. IX. În ce priveşte „platforma” FND, sunt indicaţiuni separate.

26.XII.1944 C. Uniunea Democrată Română din Teritoriile eliberate, Organizaţia Cluj.

Declaraţia I-a, Uniunea Democrată Română cere ca în prealabil să se dea o declaraţie principială, semnată nu numai de către delegaţii Frontului Naţional Democrat, organizaţia Cluj, emişi în comisiunea restrânsă pentru elaborarea planului minimal de colaborare, ci (de) către toate grupările care formează FND din Cluj, în care declaraţie să se precizeze în mod categoric şi fără vreo posibilitate de răstălmăcire, problema suveranităţii a teritoriilor eliberate. În lipsa acestei declaraţii solemne, UDR nu poate discuta bazele de colaborare cu FND. UDR se vede nevoită să pună această problemă principiară prealabilă, fiindcă câţiva exponenţi din sânul comisiilor de specialitate au discutat bazele legale ale dreptului României asupra Ardealului eliberat, ba chiar şi asupra Transilvaniei întregi. UDR a constatat din cuprinsul celor trei adrese primite de la FND, că acesta recunoaşte incontestabila autoritate a convenţiunei de armistiţiu, din 12 Septembrie 1944, privitor la situaţia de drept public a Ardealului eliberat. Însă fiindcă din redactarea acestor adrese, rezultă numai în mod implicit, însă nu reiese în mod evident şi expresis verbis, recunoaşterea legalităţii dreptului României asupra teritoriilor eliberate, UDR este constrânsă – pentru a elimina orice echivoc – să pună problema prealabilă a suveranităţii.

Page 23: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

23 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

247

UDR nu ar fi ridicat această problemă, fiindcă a presupus despre fiecare bun cetăţean al Statului Român, că problema suveranităţii nu comportă şi nu poate comporta posibilitate de discuţie. Nu UDR a ridicat, deci, această chestiune, care propriu zis nu are ce căuta în discuţiile unor comisii de specialitate, instituite pentru asistarea cu opinii a administraţiilor locale din Cluj, ci atitudinea, adesea ambiguă, ba uneori chiar categorică şi mai mult ca evidentă a unora din rândurile FND-ului. Nu este suficient să aparţii organizaţiunilor centrale din România, dar mai trebuie să simţi, să gândeşti şi să te manifeşti (ca cetăţean) româneşte, pentru ca să te identifici cu teza (de stat) românească care, de altfel, pe lângă că este cea legală, este şi cea dreaptă. Textul declaraţiei pe care cerem să fie semnată de către toate partidele şi formaţiunile făcând parte din FND din Cluj, urmează să fie astfel redactat: „Subsemnatele partide politice, respectiv grupări, făcând parte din Frontul Naţional Democrat din Cluj, prin semnătura conducătorilor noştri autorizaţi, declarăm în mod solemn, că situaţia de drept public a teritoriilor eliberate din Ardealul de Nord, este concretizată de Convenţiunea de armistiţiu, încheiată la Moscova în 12 Septembrie 1944, pe de o parte de URSS, USA şi Marea Britanie, iar pe de altă parte de România. Asupra Ardealului de Nord, suveranitatea a avut-o România. Prin dictatul de la Viena exercitarea de fapt a acestei autorităţi a fost numai suspendată. În punctul 15 din Convenţiunea de armistiţiu, din 12 Septembrie 1944, puterile aliate au declarat nul şi inexistent dictatul de la Viena. Aceasta înseamnă că sunt nule şi neexistente toate consecinţele de drept ale acestui dictat, ca şi când de la început n-ar fi fost (existat). În consecinţă suveranitatea României asupra Ardealului de Nord este considerată de drept ca una care n-a încetat niciodată, ci a fost numai tulburată de o stare de fapt, întemeiată pe un act declarat nul şi neexistent. Prin aceeaşi Convenţiune de armistiţiu, puterile aliate au hotărât revenirea la România a Transilvaniei (sau în cea mai mare parte). Din toate aceste rezultă că Transilvania de Nord se găseşte în suveranitatea Statului Român. (Grupările din FND, Comitetul constată că) Din motive militare, autoritatea militară sovietică exercită controlul asupra acestor teritorii.

Cluj, 30.XII.1944 (Pentru conformitate, Dr. Gheorghe Ropan, secretar)

D. Uniunea Democrată Română din Teritoriile eliberate, Organizaţia Cluj.

Declaraţia a II-a,

În chestiunea aderării la „Platforma Frontului Naţional Democrat” pusă în discuţie la prima întrunire a grupărilor FND-ului şi a UDR-ului din Cluj, cu toate că această chestiune nu mai face obiect de discuţie şi deci nu mai poate influenţa colaborarea noastră, UDR ţine să facă următoarea declaraţie:

„Platforma formulată de FND Bucureşti e un proiect de program de guvernare a ţării întregi, propus de FND.

Partidele democrate PNŢ şi PNL au respins colaborarea pe baza acestei platforme. Deci ea a rămas numai un program de partid, sau de grupare (FND).

FND Cluj poate să-şi însuşească, dacă vrea, acel program-platformă. Este o chestiune internă a organizaţiei.

UDR însă, respinge această platformă ca temei de colaborare cu celelalte grupări şi partide din Cluj, pentru următoarele motive:

1. UDR, este de fapt, după cum a declarat deja UDR, şi reprezentarea [reprezentanta, n.n.] celor două partide „istorice”, în colaborare şi în guvernul român. Prin urmare UDR nu poate accepta o platformă respinsă de aceleaşi partide.

2. Cu toate că PNŢ şi PNL au respins platforma FND, totuşi e posibilă o guvernare de colaborare. Deci această platformă, pusă de unele partide, nu e o condiţie de colaborare nici chiar la guvernarea ţării.

Page 24: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 24

248

3. PNŢ şi PNL – deci şi UDR – au alte programe care diferă de platformă. Aceste programe au fost publicate. UDR stă pe baza acestor programe şi ar face un act de lipsă de conştiinţă politică dacă le-ar refuza şi ar accepta alt program – pe care nu-l împărtăşeşte tale-quale.

4. O platformă este un program de guvernare a ţării, în toate compartimentele vieţii de stat, cu soluţionare diferitelor probleme fundamentale, politice, rasiale, etc…

Or, colaborarea partidelor din Cluj are cu totul alt scop. Nu au să facă reforme, nu au să guverneze, nu au să facă politică sau să legifereze. Are o singură misiune: administrarea, respectiv colaborarea cu administrarea temporară a Clujului.

În consecinţă e deplasat să se discute „platforma” pentru o activitate restrânsă, locală, administrativă – de expedient.”

Cluj, 30.XII.1944

(pentru conformitate, dr. Gh. Ropan, secretar)

E. Uniunea Democrată Română din Teritoriile eliberate, Organizaţia Cluj. Planul de colaborare comun al UDR şi FND Cluj

UDR dorind să faciliteze lucrările comisiei restrânse, propune următoarea formulă de

colaborare cu FND Cluj. 1. Colaborarea dintre UDR şi FND din Cluj se limitează la teritoriul şi populaţiunea oraşului

Cluj / municipiului Cluj /. Având în vedere că: a) UDR doreşte să înlăture orice motiv de discuţie care ar putea prelungi încheierea acordului

pentru stabilirea modalităţilor de colaborare, şi b) fiindcă rolul comisiilor de specialitate este numai de a ajuta autorităţile locale cu emiteri de

opinii de ordin practic, UDR nu discută proporţia numerică prin care diferitele organizaţiuni politice participă în aceste comisii, rezervându-şi dreptul de a pune această problemă în cazul lărgirii cadrului de colaborare.

Delegaţii FND-ului iau act de această declaraţiune. 2. Pentru orice lărgire a cadrului de colaborare stabilit la punctul 1, trebuie ca în prealabil să se

cadă de acord în comisia restrânsă emisă de UDR şi FND din Cluj. 3. Delegaţii specialişti ai UDR şi FND colaborează în comisiile de specialitate consultative

care formulează numai opinii/avize consultative/la cererea autorităţilor locale administrative/prefectul şi primarul municipiului Cluj, dând acestora soluţiuni de ordin practic administrativ, în scopul de a facilita munca acestor autorităţi şi de a contribui la uşurarea traiului populaţiunii clujene.

Cluj, 30.XII. 1944

(pentru conformitate, dr. Gh. Ropan)

Compunerea şi procedura în comisiile de specialitate consultative. 1. Se instituiesc următoarele comisii de specialitate consultative pentru a da avize consultative la cererea autorităţilor locale: a) Comisia preşedinţiei; b) Comisia administrativă şi de sănătate şi asistenţă; c) Comisia justiţiei; d) Comisia economică; e) Comisia financiară; f) Comisia muncă şi transport; g) Comisia culturală şi arte 2. Procedura în comisiile de specialitate consultative a) Aici se vor discuta şi opinia numai asupra chestiunilor din punctul 1. şi 3. din planul de colaborare /anexat/ b) În caz de divergenţă se vor trece la proces verbal toate soluţiunile propuse, fără de a se proceda la vot. c) În procesele verbale ale comisiilor de specialitate, nu se vor trece decât opiniile emise, iar expunerile de opinii şi discuţiile numai în acel caz se vor nota, întrucât cel care a luat cuvântul sau vreun alt membru al comisiei cere.

Page 25: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

25 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

249

d) Minuta proceselor verbale se va semna de către fiecare membru al comisiei chiar în acea şedinţă. e) Procesele verbale numai atunci vor fi considerate autentice, dacă fiecare membru îl va semna. Întrucât oricare dintre membrii ar refuza semnarea procesului verbal comisia va trebui să se întrunească într-o nouă şedinţă pentru verificarea procesului verbal. f) Până când procesul verbal nu este semnat de către fiecare membru al comisiei sau în caz de refuz de semnare, nu s-a ţinut încă o şedinţă de verificare, acel proces verbal nu va putea fi înaintat nici comisiunei prezidenţiale, nici autorităţilor locale administrative. g) Procesele verbale se vor dresa în atâtea exemplare câte grupări sunt reprezentate în aceste comisii, plus un exemplar pentru arhivă. 3. Lucrările comisiei prezidenţiale: a) Coordonează lucrările comisiilor de specialitate. b) Ţine legătura cu autorităţile administrative locale şi le transmite acestora opiniile formulate de către comisiile de specialişti. c) Se îngrijeşte ca fiecare comisie de specialitate să fie informată, prin copii de procese verbale, asupra lucrărilor celorlalte comisii. d) Întrucât comisia în unanimitate sau prin majoritate absolută a voturilor este de părere că vreo opiniune emisă de vreuna din comisiile de specialitate ar trebui să fie discutată, fiind subiectul de o importanţă mai deosebită, în şedinţa comună a comisiilor de specialitate, convoacă şedinţa plenară a comisiilor. În această unică ipoteză se admite procedura la vot. e) Pentru a asigura publicitatea lucrărilor comisiilor de specialitate, se îngrijeşte ca extrasele diferitelor opiuniuni emise de către comisiile de specialitate să parvină tuturor organelor periodice din localitate. De asemenea se îngrijeşte ca să se dea comunicate obiective presei locale despre lucrările şedinţelor plenare. f) Procesele verbale ale sale le încheie la fel şi urmând aceeaşi procedură ca şi cea stabilită pentru comisiile de specialitate. g) Organizează un secretariat şi controlează lucrările acestuia. h) Primeşte interpelările redactate de către grupări sau de către oricare membru al comisiilor de specialitate, pe care fie că le rezolvă, în caz de unanimitate, de păreri prezidenţiale, fie că le trimite – în caz de divergenţă – în faţa şedinţei plenare. 4. Şedinţa plenară a comisiilor de specialitate: a) Este prezidată de către un membru delegat din comisia prezidenţială. b) Ascultă interpelările aduse în faţa ei prin comisia prezidenţială, asupra cărora, la cererea reprezentantului uneia din grupările politice, deschide discuţia. c) Ascultă acele opinii ale comisiilor de specialitate, pe care comisia prezidenţială le-a deferit, în conformitate cu punctul 3, lit.d), în faţa şedinţei plenare. d) în şedinţa plenară nu se pot modifica opiniile emise de către diferitele comisii de specialitate. Discuţia are drept scop numai lămurirea reciprocă a diferitelor puncte de vedere, iar nu formularea de opinii. Comisiile de specialitate a (le) căror opinii au fost astfel dezbătute în şedinţa plenară, se întrunesc pentru a discuta din nou, în baza materialului documentar expus în şedinţa plenară, problemele care formează baza acestor opinii şi procedând în lucrările sale conform celor stabilite în punctul 2. poate formula opinii noi, revenind asupra textelor mai înainte stabilite sau îşi poate menţine opiniile sale original formulate. Comisia prezidenţială, luând cunoştinţă de rezultatul acestor noi lucrări, trimite opiniile acestea autorităţilor administrative competente, fără de a putea deferi a doua oară problema în faţa şedinţei plenare. e) Procesele verbale ale şedinţei plenare se întocmesc cu îngrijirea comisiei prezidenţiale şi se dresează atâtea exemplare câte grupări politice sunt reprezentate în acea comisie, plus un exemplar original pentru arhivă.

Cluj, 30.XII.1944 s. Gh. Ropan, secretar

Page 26: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 26

250

14 „Recunoaşterea suveranităţii statului român” condiţionată de FND de aderarea UDR la

platforma FND. Reorganizarea UDR, 7 ianuarie 1945

Uniunea Democrată Română Organizaţia locală Cluj

Proces verbal

Luat în şedinţa Comitetului de direcţie al UDR, organizaţia Cluj, ţinută în localul sediului, în ziua de 7 ianuarie 1945. Sunt prezenţi domnii: prof. A. Coza, preşedinte, dr. Grigoriu Strâmbu, vicepreşedinte, dr. V. Bolchiş, Paul Anca, Gh. V. Giurgiu, dr. I. Oros, dr. Alexandru Lucian, Gheorghe Pop, dr. L. Pop, V. Erdelyi, dr. Gheorghe Ropan şi mai mulţi membri ai Uniunii.

Dl. prof. A. Coza face o dare de seamă asupra tratativelor ce au dus delegaţii Uniunii cu delegaţii FND, în ziua de 30 ianuarie [decembrie, n.n.] 1944. Asupra mersului tratativelor s-au luat note care se vor depune la dosar.

Fiind de faţă mai mulţi membri, se citesc din nou declaraţiile noastre şi răspunsul FND-ului, primit în urma convorbirilor noastre. Dl. prof. Liviu Lazăr, luând cuvântul, constată cu surprindere că în loc să ne dea un răspuns pozitiv FND vine din nou cu o cerere, prin care condiţionează recunoaşterea suveranităţii Statului Român de aderarea UDR-ului la platforma FND-ului şi intrarea în FND a UDR-ului. Domnia sa cere să se dea un răspuns prin care să arătăm că nu este nici o legătură între cererea formulată de FND şi declaraţia noastră, şi dacă totuşi fac o astfel de legătură şi menţin cererea înseamnă că refuză colaborarea noastră.

Dl. dr. Alexandru Lucian face istoricul tratativelor dintre UDR şi FND, din care reiese că noi am refuzat aderarea la platforma FND-ului, precizându-ne atitudinea în scrisoarea noastră din 28 noiembrie 1944, la care FND a acceptat o colaborare cu UDR, fără să aderăm, indicând chiar şi formula de colaborare. Azi nu mai pot veni cu aceeaşi condiţie, peste care deja am trecut, dânşii pot cere ori de câte ori vor dori aderarea noastră la platformă, însă atitudinea noastră este deja precizată. FND nu poate lucra ca singur reprezentant al întregii populaţii şi ar fi chiar periculos să lucreze singur. Drepturile noastre numai aşa pot fi apărate dacă vom colabora cu dânşii. Propune să dăm un răspuns prin care am da dovadă că dorim să colaborăm. Dovadă că dorim colaborarea şi mai ales că stăm în ajutorul administraţiilor să o dăm chiar noi prin crearea unei comisii de studii. Propunerea de a se crea un cerc de studii, prin instituirea comisiilor de specialitate în sânul cercului de studii, este acceptată de întreg plenul comitetului.

Asupra cercului de studii se deschide discuţia, luând cuvântul dl. preşedinte A. Coza, şi arată că nu trebuie să fim pasivi şi tocmai pentru acest motiv trebuie să activăm în cadrul acestui cerc de studii.

În sensul activării mai iau cuvântul d-nii Gh. V. Giurgiu, arătând succesul tratativelor noastre care s-au soldat mereu în favorul nostru, este pentru propunerea d-lui I. Oros de a se da o adresă autorităţilor locale, prin care aducem la cunoştinţă înfiinţarea Cercului de Studii, şi Comandamentului sovietic să i se facă un scurt istoric, prin care să arate că stăm la dispoziţia autorităţilor. Tot pentru activare vorbeşte şi dl. Baba Mihai, arătând falsitatea pretinşilor socialişti şi comunişti care şi azi terorizează şi persecută pe români ca şi în trecut, fără nici o deosebire.

Dl. T. Vâlcu arată că, Comandamentul sovietic este greşit informat, pentru aceea cere înfiinţarea unei comisii care va culege date şi domnia sa stă la dispoziţie, pentru a se mijloci informarea acestui comandament. Cere să trecem la o atitudine mai ofensivă, ieşind din rezervă. Tot în acest sens iau cuvântul domnii Rebreanu şi Gheorghe Ropan.

Dl. dr. L. Pop revenind la răspunsul ce trebuie dat, este de părere că noi deja am dat de atâtea ori acest răspuns, şi noi mereu ne-am ţinut pe linia dreaptă, FND-ul a fost acela care a deviat de la linia dreaptă. Pentru un răspuns categoric de refuz este dl. Gheorghe Pop, arătând că trebuie să rupem legăturile cu FND-ul.

În concluzie se hotărăsc următoarele:

Page 27: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

27 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

251

Să se redacteze un răspuns FND-ului, de către o comisie instituită deja, în care să se ţină cont de cele comunicate deja, prin adresele şi scrisorile noastre anterioare, şi în special de cele ce însuşi FND-ul ne-a comunicat în scris.

Se înfiinţează un cerc de studii, cu secţiuni de specialitate consultative, a (i) căror preşedinţi vor constitui Biroul cercului de studii. În acest scop se deleagă o comisie, pentru a face propuneri, compusă din d-nii dr. I. Oros, Gh. V. Giurgiu şi R. Blaga.

Comisia a făcut următoarele propuneri: 1. Secţiunea de studii, documentare şi naţionalităţi, preş. Dr. Liviu Lazăr 2. Secţiunea administrativă şi sănătate, preş. Dr. Iuliu Oros 3. Secţiunea juridică, preş. Dr. Alexandru Lucian 4. Secţiunea finanţe, preş. Valer Ghircoiaş 5. Secţiunea industrie şi comerţ, preş. I. Buzea 6. Secţiunea instrucţiune şi culte, preş. I. Simonca 7. Secţiunea muncă şi asigurări, preş. Gheorghe Ropan.

Despre înfiinţarea acestui cerc de studii se vor încunoştiinţa autorităţile locale, prin adresă,

făcându-se cunoscut că înţelegem să colaborăm prin toate mijloacele care ne stau la dispoziţie. În acest sens se va notifica, prin adresa de răspuns şi FND-ului.

Drept care s-a încheiat prezentul proces verbal. Cluj, la 7 ianuarie 1944.

Preşedinte Secretar

15

Neînţelegerile dintre UDR şi FND devin publice, 18 ianuarie 1945

Uniunea Democrată Română din Teritoriile eliberate Organizaţia Cluj.

Proces verbal Luat în şedinţa Comitetului Executiv al Uniunii Democrate Române, ţinută în ziua de 18 ianuarie 1945; la sediul Uniunii, fiind prezenţi d-nii Prof. Aurel Coza, dr. Liviu Pop, Ion Buzea, dr. Vasile Hossu, ing. Teodor Burzo, Gh. V. Giurgiu, Paul Anca, Vasile Bolchiş, dr. Iuliu Oros, dr. Vasile Sava, dr. Petre Rebreanu, dr. Alexandru Lucian, dr. Traian Giurgiu, dr. P. Meteş şi dr. Gh. Ropan. Dl. preşedinte Aurel Coza deschide şedinţa, dă cuvântul secretarului pentru a citi procesul verbal al şedinţei anterioare. Dl. Gh. Pop cere să se completeze procesul verbal cu aceea că dsa a cerut ca FND-ul să-şi precizeze atitudinea precis şi în mod dogmatic. Cu această completare se declară de verificat procesul verbal. În continuarea discuţiilor dl. dr. I. Oros cere mai mult tact în divulgarea celor discutate, apoi citeşte din ziarul unguresc „Vilagossag” un comunicat al FND-ului care ar fi şi un răspuns la scrisoarea noastră. Dsa mai adaugă că deşi în loc să ne dea un răspuns prin acelaşi procedeu, adică în scris adresat Uniunii, şi contrar tuturor uzanţelor şi practicelor, FND-ul se crede achitat de o datorie elementară şi rupe brusc tratativele printr-o diversiune şi un comunicat plin de inexactităţi, dar noi nu-i putem ierta, şi nu trebuie să rămânem pasivi la acest caz şi printr-un comunicat de presă în mod ofensiv să dăm răspunsul nostru. Dnii prof. A. Coza, dr. T. Giurgiu se asociază dlui dr. I. Oros, iar dl Gh. V. Giurgiu este şi pentru un istoric al tratativelor noastre care neapărat ar trebui făcut cunoscut opiniei publice. De asemenea dl I. Buzea cere ca prin răspunsul nostru să se şteargă din opinia publică falsa impresie că FND-ul ne creează, asupra atitudinii noastre.

Page 28: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 28

252

Dl. dr. L. Pop expune că ar fi mai bine ca răspunsul nostru să-l pregătim, dar să aşteptăm până după congresul sindicatelor, la Bucureşti, deoarece în ziarul unguresc „Vilagossag” a apărut un deziderat separaţionist al sindicatelor din Ardealul de Nord şi ar fi bine ca întâi să vedem punctul de vedere al congresului, apoi sa dăm publicităţii răspunsul. Dl. dr. Al. Lucian este de părere că deşi în trecut a fost pentru un răspuns în tratativele noastre, cât mai moderat, azi este pentru o atitudine energică şi un răspuns categoric. Mai departe arată că avertismentul publicat în ziarul unguresc „Erdely”, privitor la administraţia românească, nu a fost publicat la vreo ingerinţă a Comandamentului sovietic, nici chiar cu ştirea centrului Partidului Social Democrat. Răspunsul nostru să fie scurt, pentru a avea efect şi să facem un istoric, în care să se arate că FND-ul a căutat mereu subterfugii şi a sabotat colaborarea noastră, precizându-se din nou teza noastră clară. Secretarul citeşte notele luate cu ocazia tratativelor dintre delegaţii noştri şi ai FND-ului, pentru a se lua la cunoştinţa plenului. Dl. Ion Buzea luând cuvântul constată că motivul pentru care nu se poate realiza colaborarea este atât de clar acuma şi este mai mult decât evident că FND-ul, menajând gruparea Madosz în orice ocazii, este foarte natural că în felul acesta nu se poate realiza o sinceră colaborare. Cere mai departe ca să se arate în mod detailat toate aceste motive, pentru a se informa opinia publică. Pentru redactarea comunicatului nostru se deleagă o comisie din dnii dr. L. Lazăr, dr. I. Oros, dr. Al. Lucian, I. Buzea şi Gh. V. Giurgiu. Dl. dr. Al. Lucian prezintă rezultatele frumoase ale Cercului de studii. Pentru a continua activitatea noastră, fără de nici o piedică ar fi bine să se facă epuraţia în sânul nostru, păzindu-ne de orice. Dl Dr. Gh. Ropan citeşte procesul verbal al primei şedinţe a Comitetului, în care se vede că epuraţia comitetului s-a făcut. Dl. dr. Petre Rebreanu cere să se facă un regulament al epuraţiei, pentru a se avea la îndemână normele de epuraţie, altfel toată munca comisiilor de epuraţie este zadarnică, nu poate fi dusă fructuos la bun sfârşit. Se hotăreşte ca Secţiunea juridică a Cercului de studii să elaboreze normele de epuraţie sub forma unui regulament. Dl. dr. Petre Meteş cere să se ia atitudine în fiecare chestiune şi să se dea comunicate de presă. Să luăm atitudine mai ales împotriva elementelor reacţionare care vreau astăzi să democratizeze viaţa în Cluj. Chestiunea înfiinţării unui contencios al Uniunii urmează să fie discutată mai târziu când vom putea afla persoana care să-l conducă.

În urma celor discutate şedinţa se închide. Cluj, la 18 Ianuarie 1945

Preşedinte Secretar

16

Suspendarea Tribunei Ardealului şi încercarea de dizolvare a UDR de către FND, 30 ianuarie 1945

Uniunea Democrată Română din Teritoriile eliberate Organizaţia Cluj.

Proces verbal Luat în şedinţa Biroului Executiv al Uniunii Democrate Române, ţinută în ziua de 31 Ianuarie 1945, la sediul Uniunii fiind prezenţi dnii prof. Aurel Coza preşedinte, dr. Liviu Pop, dr. Iuliu Oros, dr. Liviu Lazăr, Valer Ghircoiaş, dr. Alexandru Lucian, Dr. Vasile Hossu, Gheorghe Pop, Paul Anca, şi mai asistă dr. Iacob Tis, redactor al ziarului Tribuna Ardealului şi Dr. Gheorghe Ropan secretar.

Page 29: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

29 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

253

Se deschide şedinţa de către dl. preşedinte, la ordinea zilei, fiind problema suspendării ziarului „Tribuna Ardealului”. Dl. secretar Dr. Gh. Ropan luând cuvântul face cunoscut că din informaţiile pe care le deţine în urma Comunicatului dat spre publicare de către Uniune, Frontul Naţional Democrat s-a sesizat şi după dezbaterile din şedinţa publică în comitetul său, s-a delegat o comisie din care se spune că au făcut parte Jakab, Wolf, Lakatos, dr. Pocol şi s-au cooptat dnii V. Pogăceanu şi T. Bugnariu, prefectul şi primarul, pentru a studia posibilitatea de a face demersurile pentru dizolvarea Uniunii şi suprimarea ziarului românesc „Tribuna Ardealului”. Această comisie dis-de-dimineaţă împreună, pe la orele 7 s-a întrunit şi-n urmă s-a prezentat comandanţilor militari ruşi unde au cerut dizolvarea Uniunii şi suprimarea gazetei româneşti. Rezultatul a şi fost, în ziua de 30 Ianuarie s-a interzis apariţia ziarului şi s-a închis şi tipografia. Dl Iacob Tis în completarea informaţiilor mai adaugă că în urma convorbirilor ce a avut cu prefectul judeţului, acesta s-a arătat surprins de cele întâmplate. Incriminările ce se aduc ziarului ar fi comunicatul Uniunii, vreo 5-6 articole semnate cu I. şi vreo 2-3 articole de presă semnate de dsa, precum şi o scrisoare a unui ţăran ce s-a publicat în ziar, scrisoare ce aducea unele acuze administraţiei şi rezultatul rechiziţiilor asupra crescătorilor de vite şi a disproporţiei de preţuri ce domneşte azi. După mai multe discuţii la care au luat parte dnii dr. L. Pop, V. Ghircoiaş, dr. Al. Lucian, dr. I. Oros în care s-a (u) propus diferite soluţii să prezentăm colecţia ziarului unguresc „Vilagossag”, unde se află toate atacurile mincinoase şi aluzii răutăcioase la neamul românesc, să se obţină autorizaţie pentru un nou ziar, să cerem să fim ascultaţi şi noi, se hotăreşte ca o delegaţie compusă din dnii dr. L. Lazăr, dr. L. Pop şi Dr. Al. Lucian să se prezinte Comandantului sovietic, unde vor arăta că Tribuna este singurul ziar românesc, care a luptat timp de 4 ani sub tirania fascistă maghiară şi azi populaţia românească ar fi lipsită de o gazetă. Se vor arăta şi atacurile neîntemeiate ale ziarului „Vilagossag” la care nu s-a răspuns niciodată şi motivele care au dus la darea comunicatului nostru. În urma discuţiilor avute şi mai înainte se deleagă o comisie de iniţiativă care va fi comunicată Prefectului pentru înfiinţarea Asociaţiei ARLUS, filiala Cluj. Comisia se compune din dnii prof. L. Lazăr, dr. L. Pop, dr. V. Hossu, dr. Al Lucian, V. Ghircoiaş şi dr. I. Oros. Această comisie va lua legătura cu oficialităţile, pentru ca având colaborarea tuturor românilor să se poată constitui asociaţia cât mai degrabă.

Drept care s-a încheiat prezentul proces verbal. Preşedinte Secretar

16

Scrisoarea lui Teofil Vescan către UDR, 3 februarie 1945

Către Comitetul de Direcţie al Uniunii Democrate Române

Cluj Reîntors din capitală şi de la Sibiu unde am dezbătut o serie de chestiuni în legătură cu ameliorarea situaţiei în nordul Ardealului, am rămas foarte prost impresionat de felul în care în lipsa mea Uniunea Democrată Română a încercat să nu efectueze contrar înţelegerii noastre colaborarea cu FND-ul. Menţionez un singur fapt care poate să Vă lămurească pe deplin lucrurile. În ziua de 19 Ianuarie 1945, la una din şedinţele obişnuite de vineri ale Comitetului General Consultativ din Cluj al FND-ului din România, s-a votat o moţiune cu privire la Nordul Ardealului şi la lupta noastră pentru

Page 30: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 30

254

democraţie în care s-a precizat, fără nici o ambiguitate, dreptul şi suveranitatea României asupra acestui teritoriu, moţiune de declaraţie care trebuia să fie baza de plecare a colaborării dintre toate forţele democratice din Cluj. Încă în aceeaşi zi moţiunea a fost trimisă spre publicare ziarului „Tribuna” din Cluj prin dl. Gh. Russu, delegatul Uniunii Patrioţilor la FND. Faţă de această situaţie UDR-ul a făcut o afirmaţie cu totul falsă şi de rea credinţă arătând / vezi ziarul „Tribuna” din 26 Ianuarie 1945, pag. 3./ că „ acest răspuns s-a dat abia acum, în 23 ianuarie 1945. Înregistrăm aceasta dată fără nici un comentariu, lăsând la aprecierea cititorilor noştri să judece oarecare eveniment extern a determinat ca răspunsul să aibă conţinutul cunoscut.” De asemenea în pag. 4 a aceluiaşi număr din „Tribuna”, comunicatul UDR-ului afirma următoarele: „FND-ul silit de ultimele evenimente politice prin semnarea armistiţiului intervenit între puterile aliate de o parte şi Ungaria de altă parte..., văzând spulberate unele nădejdi a fost nevoit să iasă din rezerva de menajare a unor grupări ale sale şi a dat un comunicat...prin care recunoaşte abia acum „în mod natural” suveranitatea indiscutabilă a României”. Ţinând seama de faptul că declaraţia noastră a fost dată pe ziua de 19 ianuarie 1945, iar convenţia datează din ziua de 21 ianuarie 1945, această mistificare mă surprinde şi mă pune pe gânduri în privinţa bunelor intenţii ale UDR-ului, care s-a folosit de absenţa mea din Cluj pentru a da comunicatul său în care aduce acuzaţii cu totul neîntemeiate FND-ului, unica grupare, care prin exponenţii săi oficiali şi administrativi / V. Pogăceanu, T. Bugnariu, I. Cioclu şi alţi mulţi / a contribuit în spiritul cel mai democratic la repunerea în drepturi a populaţiei româneşti.

Cluj, 3 Februarie 1945 [ss. prof. dr. T. Vescan]

17

Poziţii ale UDR cu privire la evoluţiile politice de la începutul lunii februarie

Proces verbal Luat în şedinţa Biroului Executiv ţinută în ziua de 11 februarie 1945, la sediu, fiind prezenţi dnii prof. A Coza preşedinte, dr. L. Pop, dr. I Oros, dr. V. Hossu, dr. Al. Lucian, V. Ghircoiaş, V. Bolchiş, P. Anca, ing. T. Burzo, dr. Gh. Ropan, secretar. Dl. prof. A. Coza expune pe scurt informaţiunile ce deţine în privinţa înfiinţării asociaţiei ARLUS. După discuţiile ce au avut loc şi la care au participat toţi cei prezenţi se constată cu mare surprindere acţiunea unilaterală şi caracterul politic ce i se dă, excluzându-ne făţiş pe noi cei încadraţi în Uniunea Democrată Română, adică elementul românesc. Desigur aceasta este o manevră tot a FND-ului pentru a putea monopoliza în scop numai de propagandă, şi de altfel de nu colabora cu noi. Ne vom prezenta la adunarea convocată şi dacă ne vor oferi colaborarea desigur că vom participa. Se ia în discuţie scrisoarea dlui T. Vescan diriguitorul Partidului Comunist din localitate. După discuţii în care se arată că este surprinzătoare atitudinea d-sale/a d-lui Vescan T./ de censor al vieţii politice şi chiar şi în alte domenii aici, se constată că această scrisoare este a unui particular şi nu merită răspuns din partea Uniunii, cu atât mai vârtos că dsa a dat-o publicităţii ca scrisoare deschisă, posibilitate de care noi suntem lipsiţi, chiar prin atitudinea celor din FND, care au contribuit la suprimarea ziarului românesc „Tribuna Ardealului”. De altfel comunicatul Uniunii a fost dat corect în urma faptului că FND a luat calea ziaristică, şi noi am ales tot aceeaşi cale şi am răspuns comunicatului dat de FND, din „Vilagossag”.

Drept care s-a încheiat prezentul proces verbal Cluj, la 11 Februarie 1945

Preşedinte Secretar

Page 31: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

31 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

255

19

Ultima rundă de negocieri FND-UDR, martie 1945

Uniunea Democrată Română Organizaţia locală Cluj.

Proces-verbal Întocmit în şedinţa Comitetului Uniunii Democratice Române, ţinută în ziua de 9 Martie 1945, fiind prezenţi d-nii: prof. Aurel Coza preşedinte, dr. Liviu Lazăr, dr. Alexandru Lucian, Gh. Pop, dr. Traian Giurgiu, V. Ghircoiaş, Paul Anca, dr. Liviu Pop, şi dr. Gheorghe Ropan. Dl. Liviu Lazăr este rugat să facă o expunere a celor discutate în convorbirea din 8 Martie 1945, care a avut loc între unii membri din Comitetul UDR şi cei ai FND. Aceste tratative au fost iniţiate de către dl. Teofil Vescan sen[ior] care a cerut mereu dlui Ghircoiaş să găsească un prilej când reprezentanţi ai UDR şi FND ar putea sta de vorbă în vederea unei colaborări. Dl. V. Ghircoiaş ne comunică, că neputând evita propunerea făcută deja de mai multe ori, dsa a cerut unor membri din Comitet să se întrunească. Dl. dr. L. Lazăr, continuându-şi expunerea, arată că la această consfătuire au luat parte de la UDR, dr. L. Pop, dr. L. Lazăr, Gh. V. Giurgiu, iar din partea FND, dl. Vescan, Nicolae Goldberger şi Teofil Vescan jun[ior]. Dl. Goldberger a făcut o expunere a situaţiei, a cerut colaborare, adecă acceptarea programului de guvernare FND al Guvernului Petre Groza, iar în ceea ce priveşte chestiunile de detaliu ne vom înţelege. Vescan T. a propus net platforma FND-ului, în tratarea problemelor privitoare la minorităţi, a reuşit ca săcuimea să declare că luptă pentru o democraţie românească, organizarea Ardealului de Nord de către FND. În continuare mai arată că pentru ziua de duminică este proiectată o nouă convorbire între delegaţii UDR şi ai FND. Dl. L. Lazăr rezumează opiniunea dsale în următoarele: întreaga activitate a FND-ului este o mare inconsecvenţă politică şi dsa pre-având deja precizată încă de mult atitudinea dsale, n-ar putea accepta nici un program FND, dar dacă UDR va hotărî se va supune disciplinei. Dl. dr. L. Pop crede că impresia generală a celor prezenţi a fost că FND ar dori o disidenţă în rândurile noastre şi cu acea fracţiune să facă colaborarea. Ar fi să le fim de unealtă, iar mai târziu să fim lăsaţi la o parte. Dl. V. Ghircoiaş face o expunere a situaţiei şi arată că noi avem o răspundere faţă de acest popor de aici, fiindu-i reprezentanţii lui şi trebuie să luăm o hotărâre. Dsa crede că între cele două programe ale FND-ului şi a celorlalte partide istorice nu este deosebire. Dr. Gh. Ropan face o precizare şi îi replică dlui V. Ghircoiaş, arătând că nu numai că este o deosebire de programe între part[idele] istorice şi FND, dar orice început de colaborare ar fi un început de compromitere politică a noastră. Dl. dr. Al. Lucian crede că ar fi mai bine să amânăm până mâine discutarea acestei chestiuni, să ne mai consultăm şi cu cei care nu sunt de faţă şi apoi să luăm o hotărâre.

Preşedinte Secretar

20

Negocierile continuă…. Uniunea Democrată Română Organizaţia locală Cluj.

Proces-verbal Întocmit în şedinţa Comitetului Executiv al Uniunii Democratice Române, ţinută în ziua de 11 Martie 1945, prezenţi fiind dnii Prof. Aurel Coza preş[edinte], dr. Al. Lucian, dr. L. Pop, dr. V. Bolchiş, dr. Traian Giurgiu, V. Ghircoiaş, dr. L. Telia, I. Tis, dr. P. Meteş, Gh. Pop, I. Buzea, V. Erdelyi, R. Blaga şi Dr. Gh. Ropan.

Page 32: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 32

256

Dl. dr. Traian Giurgiu face din nou o expunere asupra tratativelor dintre delegaţii UDR şi ai FND din ziua de 8 Martie 1945. Iniţiativa acestei consfătuiri se pare că a avut-o pref[ectul] judeţului Cluj, V. Pogăceanu. În rezumat s-a cerut o colaborare care ar merge până la fuziunea cu FND. Dl. preşedinte atrage atenţia asupra situaţiei extrem de grele şi deschide discuţia. Dl. V. Ghircoiaş face o expunerea asupra mişcării politice începând cu partidul ardelean naţional şi pune întrebarea că oare n-a fi posibilă o unire a tuturor forţelor politice româneşti? Este oare deosebirea între programele partidelor şi a [l] FND-ului aşa de mare că nu am putea colabora? Dl. dr. Al. Lucian pune întrebarea că ajunşi la putere cei din FND de ce au nevoie de noi pentru colaborare? Fiindcă numai aşa ar putea să se prezinte ca un guvern autoritar şi democratic în faţa ţării. Colaborarea cu ungurii a FND-iştilor nu este sinceră din partea acestora din urmă şi FND-ul ar vrea să se sprijine pe masele mari ale populaţiei. Tocmai pentru aceasta nu ne este indiferent nouă şi ar trebui să colaborăm, pentru a contrabalansa pe duşmanii noştrii /ungurii/, a ocupa diferitele posturi şi a ne interesa în chestiunea epuraţiei. Pentru aceasta se impune ca o grupare în interesul oportunismului să ia parte la colaborare, iar restul să stea pe o poziţie intransigentă. Dl. dr. Gh. Ropan arată că tocmai aceasta este ceea ce ar dori FND-ul, adică o disidenţă, că doar ei ştiu că partidele istorice nu pot colabora pe baza programului lor de guvernământ. Dr. P. Meteş vede că pentru ajungerea scopului nostru de integrare nu are importanţă chiar dacă vom face aceasta printr-o aderare la FND. I. Tis: am putea colabora chiar pe baza programului FND, numai să ne garanteze libertatea de organizare a noastră. Dl. dr. L. Lazăr: programul FND ar putea fi acceptat, dar este actul politic care însemnează defecţiunea în organizaţia din care facem parte. Opoziţia partidelor istorice este în interesul neamului, nu este o răzbunare pe FND. Dacă ne convine politica partidelor istorice rămânem alături de ele, dacă nu tragem consecinţele. Colaborarea ar însemna ruperea legăturilor cu partidele istorice. După ce iau cuvântul mai mulţi toţi sunt de acord cu cele expuse de dl. Dr. L. Lazăr şi se hotărăşte ca o delegaţie să ia tratativele cu FND, oferind o colaborare, dar fără să adere la FND.

La serbările din 13 Martie crt. va lua parte toată Uniunea. DCMS

Preşedinte Secretar

21

… la 11 martie 1945

Tratativele între delegaţii UDR şi FND din Cluj ţinute în locuinţa dlui Jakab din strada Regală 14 la 11 Martie 1945 ora 3 p.m.

Sunt de faţă din partea FND dnii: dr. Teofil Vescan, Vasile Pogăceanu, Jakab [Alexandru] şi Crăciunaş. Din partea UDR: dnii: prof. Aurel Coza, Valeriu Ghircoiaş, dr. Traian Giurgiu şi Iacob Tis. 1. D. prof. Aurel Coza, preşedintele UDR-ului, arată că în urma raportului făcut de delegaţii care au discutat în cursul zilei de Joi problema respectivă, propunerea colaborării, în şedinţa comitetului UDR de duminică înainte de masă s-a discutat problema colaborării şi în consecinţă delegaţia actuală a primit mandat să se informeze şi să discute eventualele condiţii de colaborare. Dsa regretă foarte mult absenţa dlui dr. Goldberger care a condus tratativele iniţiale. 2. Dl. dr. Teofil Vescan arată că dl. dr. Nicolae Goldberger fiind la Zalău n-a putut sosi din cauza unui defect de motor, dar dsa şi cu ceilalţi delegaţi au mandat deplin să comunice condiţiile colaborării care sunt următoarele: a) FND ar saluta cu bucurie colaborarea cu UDR cu condiţia ca aceasta să adere la programul guvernului „FND”. b) Organizaţia UDR să facă parte din FND pe baza programului minimal al FND-ului păstrându-şi libertatea de organizare.

Page 33: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

33 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

257

c) UDR va trebui să semneze o declaraţie subscrisă de toţi membrii comitetului, prin care se va accentua hotărârea de a lupta în cadrul FND-ului pentru o democraţie curată, pentru egalitatea naţională a tuturor cetăţenilor ţării indiferent de originea lor şi pentru realizarea programului de guvernare. d) Pentru a demonstra şi mai mult sinceritatea colaborării ar fi bine primită o desolidarizare cu vârfurile reacţionare a[le] partidelor Naţional Ţărănesc şi Naţional Liberal care au împiedicat până acum o sinceră democratizare a ţării nereuşind să câştige încrederea marilor puteri aliate. Aceasta, desolidarizarea, s-ar putea manifesta eventual prin aderarea la acţiunea celor 17 organizaţii naţional ţărăniste care au intrat în FND sau cu organizaţia liberală de sub conducerea dlui Gheorghe Tătărescu. Cele cuprinse în punctul „d” nu formează o condiţie sine-qua-non a colaborării, ci exprimă numai dorinţa partidelor care fac parte din FND. 3. Dl. Valeriu Ghircoiaş şi Traian Giurgiu arată că la întrevederea de Joi d. dr. Nicolae Goldberger a vorbit numai despre o colaborare cu FND exprimând numai ca o dorinţă problema aderării la programul de guvernare şi n-a pus aceasta ca o condiţie sine-qua-non. Este adevărat că la sfârşit dl. prof. Vescan a amintit în rezumat şi această problemă, dar delegaţii UDR-ului au considerat aceasta numai ca o dorinţă şi nu ca o condiţie a colaborării. D. prof. Aurel Coza a arătat că membrii comitetului UDR-ului n-au avut cunoştinţă despre astfel de condiţii rigide şi categorice şi astfel au discutat numai problema colaborării fără nici o aderare şi s-a hotărât cu unanimitate că UDR-ul este gata pentru o colaborare sinceră ţinându-se seama de interesele specifice locale şi judeţene. Nediscutându-se însă problema aderării la program şi încadrării în FND dsa şi membrii delegaţiei n-au mandat să discute astfel de probleme politice atât de grele fără ştirea şi aprobarea comitetului întreg. 5. D. dr. Teofil Vescan arată că înainte de a începe tratativele de Joi, reprezentanţii partidelor din FND au discutat în prealabil condiţiunile colaborării şi au venit la şedinţă cu un program de discuţie bine definit, în sensul căruia, d.dr. Nicolae Goldberger a avut rolul să expună interesele care pledează pentru o colaborare atât pentru unii cât şi pentru alţii, iar dsa a avut misiunea de a concretiza forma şi condiţiunile colaborării care sunt cele amintite mai sus şi din care în baza instrucţiunilor primite de la centru nu poate lăsa nimic. 6. D. Iacob Tis întreabă dacă este vorba despre aderarea la „platformă” sau despre programul de guvernare al FND-ului. La răspunsul dlui Teofil Vescan, că este vorba de programul de guvernare, d. Iacob Tis a întrebat dacă din punct de vedere practic şi al realizării celor cuprinse în programul de guvernare / care ar putea fi acceptat nu numai de partidele democratice care au un program mult mai avansat ci şi de fostele partide conservative / atunci de ce nu se mulţumesc partidele din FND cu o colaborare sinceră şi efectivă din partea UDR-ului, fără a-i pune pe membrii naţional ţărănişti şi liberali în situaţia de a săvârşi o indisciplină faţă de partidele lor? O colaborare efectivă şi sinceră poate să fie cu mult mai folositoare pentru binele obştesc şi mai ales pentru binele oraşului, judeţului şi dacă vreţi a provinciei, decât nişte declaraţii politice umilitoare. Credeţi-ne în cazul dacă noi ne vom înhăma în jug vom munci în mod dezinteresat pentru bine obştesc în colaborare cu dvs. fără a căuta posturi, titluri sau beneficii personale. Prin urmare nu vede nici o piedică în a colabora cu FND fără a adera în scris la vreun program şi fără a intra în această organizaţie politică. D. Vasile Pogăceanu spune că ţara se află azi în două tabere diametral opuse. Pe de o parte se află toţi cei care doresc o democraţie avansată aşa cum ne-am obligat prin actul dela 23 August, pe de altă parte se află vârfurile reacţionare ale partidelor naţional ţărănist şi naţional liberal în frunte cu d. Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu. Tabăra din urmă n-a învăţat nimica din evoluţia evenimentelor. D. Iuliu Maniu, care în 1938 şi-a exprimat admiraţia faţă de bărbaţii de stat fascişti cum e[rau] Hitler şi Mussolini, nu şi-a schimbat deloc atitudinea ocrotind pe foştii fruntaşi legionari şi fascişti care împreună cu alte elemente reacţionare au provocat evenimentele sângeroase din Bucureşti şi alte oraşe. Dsa spune că d. prof. Victor Jinga i-ar fi spus că trecând pe lângă clubul partidului naţional ţărănist a auzit cum au huiduit cei adunaţi acolo pe muncitorii care demonstrau paşnic în stradă pentru FND. Prin urmare provocărilor celor aflaţi la club se datoresc evenimentele petrecute acolo. Azi, când trebuie să demonstrăm prin fapte că vrem de fapt o democratizare a vieţii publice aşa cum ne-au cerut

Page 34: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 34

258

aliaţii şi cum ne-am obligat prin armistiţiu, nu putem accepta decât o colaborare absolut sinceră dovedită prin încadrarea noastră necondiţionată în FND. Partidele din FND care au ajuns la cârma ţării sunt pentru o democraţie evolutivă, de aceea nu vor o colaborare forţată, ci benevolă din partea acelor fruntaşi care doresc de fapt democratizarea ţării. Cu metodele trecutului nu mai merge, de acea o colaborare fără aderare la programul FND şi fără intrarea în această organizaţie nu poate fi acceptată. Dsa arată că organizaţia naţional ţărănistă din judeţul Someş, în frunte cu d. dr. Micşa a aderat la programul de guvernare şi a intrat în FND, de ce să fie Clujul la coadă când ar trebui să fie în fruntea acelora care au curajul de a lua o hotărâre salvatoare pe care va trebui să o ia în mod fatal peste câteva săptămâni sau luni? D. dr. Teofil Vescan vorbeşte în acelaşi sens, arătând că dsa a ştiut şi a declarat-o destul de lămurit că aliaţii n-au încredere decât într-un guvern FND, ceea ce împreună s-a confirmat acum când Ardealul a revenit de fapt României. D. Valeriu Ghircoiaş arată că pretenţiunea de a adera la FND l-a surprins. Noi suntem cu toţi pentru o colaborare sinceră şi dezinteresată. Nu râvnim la onoruri sau la avantagii personale, ci dorim să colaborăm cu administraţia română pentru binele neamului nostru. Primiţi această colaborare fără alte condiţii căci aşa cer interesele poporului. Dsa nu crede că de exemplu d. dr. Petre Groza n-ar accepta cu bucurie o colaborare cu UDR, fără a pretinde de la noi declaraţii sau acte pe care cei care am făcut şi facem politica liberală sau naţional ţărănistă nu le vom putea face. D. Jakab arată că toate ţările din vecinătate, Bulgaria, Iugoslavia, Cehoslovacia, Polonia şi chiar şi Ungaria, au făcut mai mult pentru democraţie decât noi. E timpul să ne hotărâm şi noi. O colaborare fără aderare la FND nu poate fi privită [ca fiind] sinceră. Sinceritatea reclamă o hotărâre categorică. FND nu poate renunţa la cererea de a ne încadra deoarece în momentul de faţă printr-un astfel de act am face servicii reale guvernului FND şi ne-am bucura de tot sprijinul partidelor care fac parte din această organizaţie atât la desăvârşirea şi dezvoltarea organizaţiilor provinciale, cât şi la participarea în conducerea oraşului şi judeţului etc. D. dr. Teofil Vescan a arătat că va tălmăci propunerea dlui Valeriu Ghircoiaş forurilor superioare FND, dar nu crede că se va renunţa la pretenţiunea intrării în FND. De altfel d. dr. Petre Groza este numai unul dintre cei 13 membri ai comitetului central şi disciplina nu permite nici membrilor comitetului central, nici comitetelor provinciale sau regionale să renunţe la intrarea în FND. Până acuma au intrat 13 organizaţii naţional ţărăniste şi 70% din membrii partidului liberal au urmat pe d. Gheorghe Tătărescu. Dsa roagă comitetul UDR-ului să discute propunerile sus amintite şi să se pronunţe încă luni după masă între orele 3 şi 4. O hotărâre mai întârziată ar fi dăunătoare intereselor UDR-ului fiindcă după sărbătorile de marţi vor avea loc consfătuiri politice între miniştri şi între comitetul regional al FND-ului cu privire la introducerea de fapt a administraţiei, numirea funcţionarilor etc. şi ar fi păcat dacă UDR ar lipsi de la această consfătuire atât de importantă pentru provincia noastră. D. Valeriu Ghircoiaş a arătat că timpul este prea scurt pentru convocarea comitetului, dar am putea participa la discuţiile cu membrii guvernului şi până atunci. S-a hotărât că despre hotărârea comitetului UDR să fie avizat d. prefect şi d. Vescan.

23

Discuţii cu privire la viitorul UDR, 12 martie 1945 Uniunea Democrată Română Organizaţia locală Cluj.

Proces-verbal Întocmit în şedinţa Comitetului Executiv al Uniunii Democratice Române, ţinută în ziua de 12 Martie 1945, prezenţi fiind dnii prof. A. Coza preş[edinte], dr. Traian Giurgiu, Ion Buzea, dr. V. Bolchiş, V. Ghircoiaş, dr. Al. Lucian, dr. Petre Meteş, Gh. Pop, Gh. V. Giurgiu, Al. Stănescu, I. Tis, dr. Al. Tufan şi dr. Gh Ropan.

Page 35: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

35 Negocierile dintre Frontul Naţional Democrat şi Uniunea Democrată Română din Cluj

259

Dl. preşedinte A. Coza deschizând şedinţa face o expunere a celor discutate în şedinţa din 11 luna curentă. Dsa le rezumă în următoarele: - Acceptarea programului FND - Desolidarizarea cu vârfurile reacţionare din partidele istorice şi să dăm o declaraţie de veştejire a acestora - Intrarea necondiţionată în FND Dsa crede că ceea ce dl Goldberger a expus a fost mai mult o expunere de motive, concluziile le pune dl. T Vescan în mod dictatorial. Dl. preşedinte crede că dată fiind noua situaţie, adică încadrarea Ardealului de Nord în administraţia de stat românească poate ar fi cazul să ne autodizolvăm, fiind constituiţi doar numai pentru un timp limitat, care s-a şi ajuns. Dl. V. Ghircoiaş crede totuşi că ar fi posibilă o colaborare, iar dl Dr. P. Meteş cere să colaborăm chiar pe baza programului FND, dată fiind situaţia specială a Ardealului de Nord. Dl. Al. Lucian crede totuşi că ar fi mai bine ca o grupare din sânul nostru să ofere colaborare, fără ca Uniunea să adere la FND. Dl. L. Pop crede că ar fi mai bine să se amâne şedinţa până se va vedea cum vor evolua evenimentele. Şedinţa se amână, nefiind de altfel nici complet Comitetul.

DCMS Preşedinte Secretar

24

Autodizolvarea Uniunii Democrate Române, 15 martie 1945 Uniunea Democrată Română Organizaţia locală Cluj

Proces verbal Întocmit în şedinţa Comitetului Executiv al Uniunii Democrate Române,

ţinută în ziua de 15 martie 1945 Sunt prezenţi domnii Prof. A. Coza, preşedinte, dr. Vasile Sava, dr. Grigore Strâmbu, dr. Vasile Hossu, dr. Alexandru Lucian, Gheorghe V. Giurgiu, dr. P. Rebreanu, dr. I. Pop, Romul Blaga, Paul Anca, Iacob Tis, dr. Gheorghe Ropan, Gheorghe Pop, Vasile Erdelyi, dr. Liviu Pop, Prof. Marian, Ing. Hossu, dr. Deleu O., şi mulţi prieteni. Dl. preşedinte deschide şedinţa, salută pe cei prezenţi şi face o expunere a situaţiei, arătând că menirea noastră s-a terminat conform actului nostru de constituire, deoarece în urma evenimentelor petrecute, administraţia românească este introdusă, şi deschide discuţia asupra acestei teze. Deschizându-se discuţia asupra dizolvării sau menţinerii, majoritatea se alătură tezei puse de a se dizolva Uniunea deoarece în urma terorii ce s-a introdus ar fi imposibil a activa mai departe fără a ne expune la internarea tuturor celor care ar mai face parte din această organizaţie. Informaţiile ce le deţine, precum şi faptul că preşedintele şi unii dintre membrii noştri au fost arestaţi fără nici o justificare este cea mai bună dovadă că nu putem activa, cu atât mai vârtos că am avut o poziţie fermă faţă de toate tentativele de a ne încadra în FND. O parte din membrii Comitetului este de părere că totuşi nu ar trebui să lăsăm populaţia fără o organizaţie unde ar fi apărate interesele româneşti, economice, politice, etc. La această teză se răspunde că dacă va fi posibilă activitatea partidelor atunci sigur că partidele istorice chiar mâine vor fi pe teren, şi cu atât mai mult să nu le facem dificultăţi prin organismul nostru care ar fi superfluu. În urma celor de mai sus se cere punerea la vot a menţinerii sau dizolvării, şi după ce se constată că, Comitetul este legal convocat, sunt prezenţi majoritatea membrilor, se citesc nominal şi 11 /unsprezece/ sunt pentru dizolvare şi 3 /trei/ se abţin de la vot.

Page 36: UN ORAŞ ÎN TRANZIŢIE. NEGOCIERILE DINTRE FRONTUL … · Jr., marcant membru al Partidului Comunist aflat la Cluj, regreta sentimental că nu poate fi alături de „Ica sa iubită”

Virgiliu Ţârău 36

260

În urma votului dat domnul preşedinte declară dizolvată Uniunea Democrată Română, mulţumeşte tuturor pentru colaborare şi [le] cere ca şi în viitor să stea dârzi pentru apărarea patrimoniului nostru românesc. În numele Partidului Naţional Ţărănesc, dl. Liviu Pop aduce mulţumiri activităţii Uniunii care a apărat şi interesele acestui partid. În numele Partidului Naţional Liberal mulţumeşte dl. Gheorghe Pop. Pentru aducerea la cunoştinţa Prefectului a dizolvării se încredinţează dl. dr. Gheorghe Ropan, secretarul Uniunii

Preşedinte Secretar

A. Convocator în care Gh. Ropan a consemnat prezenţa şi votul membrilor comitetului UDR

Uniunea Democrată Română Organizaţia locală Cluj Convocare

Domnii membri ai Comitetului Executiv al Uniunii Democrate Române sunt rugaţi să participe necondiţionat la şedinţa de comitet care va avea loc în ziua de Joi, 15 martie, orele 12, la sediul Uniunii, la ordinea de zi fiind chestiuni de importanţă foarte mare. [da] p[rezent]. Prof. Aurel Coza, preş. [s.s. indescifrabil] [abţ] p[prezent]. Dr. Vasile Sava, vpreş. [s.s. indescifrabil] [da] p[rezent]. Dr. Grigore Strâmbu, vpreş. [s.s. indescifrabil] [-] a[bsent]. Valer Ghircoiaş.....[nu sunt acasă]...................... [-] a[bsent]. Dr. Liviu Lazăr......[nu sunt acasă]...................... [abţ] p[rezent]. Dr. Alexandru Lucian [s.s. indescifrabil] [da] p[rezent] Dr. Liviu Pop [s.s. indescifrabil] [da] p[rezent] Dr. Vasile Hossu [s.s. indescifrabil] Dr. Traian Giurgiu Dr. Iuliu Oros [da] p[rezent] Gheorghe V. Giurgiu [da] p[rezent] Dr. Gheorghe Ropan [da] p[rezent] Dr. Victor Bolchiş [da] p[rezent] Ion Buzea [da] p[rezent] Paul Anca [da] p[rezent] Romul Blaga [da] p[rezent] Dr. Petre Rebreanu [da] p[rezent] Gheorghe Pop Dr. Petre Meteş [da] p[rezent] Iacob Tis Ion Giurgea [da] p[rezent] Vasile Erdelyi Ing. Teodor Burzo Preşedinte Secretar [s.s. indescifrabil] [Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Bucureşti, Fond personal Emil Haţieganu, Dosar nr. 46, ff. 1-64]