CMYK

CMYK„- Am avut experien]a unor prietenii foarte frumoase. Cele

mai solide s-au format la Liceul Internat, [i a[ numi aicipe Iulian Anton, Costel Lasc\r, Nicolae Verga, So-

rin Antohi, regretatul Gelu Biciu[c\, Costel Chiri-ac, mai apoi universitarii Gh. Hazi, Ioan Gheo-

rghiu, Dumitru Ivas, Alexandru Miron, aca-demicienii Lambert Pierrat (Fran]a) [i

Gleb Dr\gan, excep]ionalul profesionist [iom Ion Nedelcu (director general Tele-

trans Bucure[ti), a[ `ndr\zni s\ spunI.P.S. Daniel [i P.S. Ioachim B\c\ua-nul, arhimandri]ii Vichentie Amariei(stare]ul M\n\stirii Secu) [i Bene-dict Sauciuc (stare]ul M\n\stiriiNeam]), ieromonahii Lavrentie(M\n\stirea Agapia), Ciprian(M\n\stirea „{tefan cel Mare [iSf=nt” de pe Ceahl\u), Cleopa dela Micl\u[eni, preo]ii CiprianAgavriloaiei (Parohia Cucova -Ia[i) [i C\t\lin Urs\rescu (Parohia

Valea Lupului - Ia[i), pe Ion Cone-cini (director general Patronate Ener-getica), Mihai Apetri (adjunct [ef Te-letrans Bac\u), Eugen Huiban (manager

Telecomunica]ii Teletrans), AdrianS=rbu (inspector Dispecer Energetic Na-

]ional), Gheorghe Stoica (fost ministrual Energiei Electrice), Sergiu Adam(poet), Geo Popa (director al Centrului de

Cultur\ [i Arte „George Apostu”), Dorel}anu (fost director al Aeroportului Bac\u),Stelian Gal (director general Transelectri-ca Bucure[ti), medicii Adrian Cot=rle] (di-

rector Spitalul Moine[ti), Nicolae Todose ([efsec]ie la Spitalul Jude]ean Bac\u), FlorinExergean ([ef sec]ie la Spitalul „Bagdasar-Ar-sene” din Bucure[ti), fra]ii [i p\rin]ii mei, iar,

cu permisiunea dumneavoastr\, VictorMunteanu [i mul]i al]ii.”

(Din interviul publicat `nVia]a b\c\uan\ nr. 428

din august 2007)

In memoriamIO

AN

-PE

TR

U V

IZ

IT

EU

Via]a

b\c\uan\Director: Victor Munteanu

Anul XVI l Nr. 44715 - 31 iulie 2010

lSerie nou\ l 12 pagini lLei: 2

periodic de atitudine, cultur\ [i informa]ie

Rep.: (...) Numele dumnea-voastr\ a intrat `n istoria t\-cut\ a personalit\]ilor cu ini-]iative de anvergur\ a neamu-lui rom=nesc. Mai exact, uni-versitarul, omul de [tiin]\, in-ventatorul [i poetul Ioan P.Viziteu (cel care, practic, aconstruit ceea ce azi se nume[teS. C. Transelectrica Bac\u) ademarat un proiect prin carea vrut s\ `nal]e o Cruce aCre[tin\t\]ii pe Ceahl\ul str\-mo[ilor no[tri, moment `n ca-re ni[te oameni limita]i `ng=ndire [i iubire s-au dezl\n-

]uit cu ur\ `mpotriva acestuiproiect, atac=ndu-l la modulcel mai m=r[av cu putin]\. Cene pute]i spune despre felul `ncare a]i reu[it s\ trece]i prinaceast\ `ncercare a vie]ii?

Ioan-Petru Viziteu: Am pro-movat un proiect mai deosebitplec=nd de la dou\ aspecte.Unu: cel privind importan]aspiritual\ a muntelui Ceahl\u,considerat unul din cei treimun]i sfin]i ai Cre[tin\t\]ii - D.Cantemir consemna `n Descri-erea Moldovei c\ „fo[nesc p\-durile Ceahl\ului de mul]i-

mea siha[trilor”). Doi: cel pri-vind o gre[eal\ tehnic\ de con-cep]ie a subsistemului energetical Moldovei (care este legat cucel al Transilvaniei printr-unsingur punct situat `n zona Bor-ze[ti, neexist=nd niciun fel deconexiune care s\ nu treac\ prinacest nod energetic).

- Ce voia]i, de fapt?

Victor MUNTEANU(Din interviul publicat `n Via]a b\c\uan\

nr. 428 din august 2007)

(Continuare `n pag. 11)

Pe cine avea s\ „ard\” Crucea lui Ioan-P. Viziteu?

Ioan-Petru Viziteu

ARC

Din Tine plec{i iar vin `n Tine,

Suferin]\ F\r\ de care Nu exista zbor!

Sunt Arcul de TriumfAl lupt\torilorCare nu s-au mai `ntors.

CHIP DE LUT

~mi pare c\ sensul a muritP\mântul [i cerul Se-ntorc~n mormântTimpu-[i-arunc\ eternul, Se vrea muritor,Stelele, visele, Bucuriile, Toate-ale lumii m\ dor

Dau s\ m\-nal] Nu mai am cerVreau s\ m-afund, P\mântul se trage `n el,Spre nimeni [i spre

nic\ieri Alearg\ toate `n mine.

Lutul ce nesfâr[it~nvie [i moare~mi curge prin vene.

(Din volumul T\cerea de clopot,

Editura Funda]iei CulturaleCancicov, Bac\u, 2008)

Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Pag. 2

S\ începem cu un volum de versuriap\rut anul trecut (2006, n.n.) la Ba-c\u, la Editura Funda]iei CulturaleCancicov - {oapte la u[a Templului deIoan P. Viziteu.

„Hermeneutica unor sintagme” a[pune ca titlu pentru aceste note de lec-tur\, îndemnat fie doar de majuscula-rea „Templului” din titlul volumuluiprefa]at amplu ([i, a[ ad\uga, cu o re-al\ competen]\ de Petre Isachi), pe fa-]\ ce acoper\ actul critic necesar, nu,îns\, [i suficient, în opinia mea, pentruc\ versurile trebuie receptate cu min-tea [i cu sufletul, îns\ cu sufletul fiec\-ruia dintre noi, cititorii… [i de-aici [iacea hermeneutic\ a cuvintelor, a me-taforelor folosite - a sensurilor ascun-se - poate cu [tirea, cu voin]a autoru-lui, poate doar atribuite de noi acestu-ia, apar]inându-ne într-o orgolioas\exclusivitate (la care personal renun]tocmai prin punerea pe hârtie, alta de-cât cea f\cut\ pe marginea metafore-lor, a ideilor [i st\rilor poematice).

Templul lui Ioan P. Viziteu nu esteunul obi[nuit, nu este o metafor\, dup\cum nu-i un loc concret, o cl\dire, oalc\tuire ca atare. Este o stare sau poa-te un concept cumulativ, orânduit du-p\ sufletul poetului în care lirismul selupt\ cu un anume pragmatism obi[-nuit nou\ din cotidianul în care sun-tem obliga]i a exista. Exist\ o continu\c\utare a nuan]elor care duce la ceeace s-ar putea cataloga a fi metafore as-cunse, cum ar fi, spre pild\: „amurgu-ive[nic bun”, „sabia drept\]ii cu ascu-]i[u-n [oapte” („{oapte la u[a Tem-plului”, poem ce d\ [i titlul volumu-lui).

Ioan P. Viziteu aude „b\t\i / Din in-teriorul / Pietrei” („Destin”) ca trans-figurare a unor voci, ambele fiind vi-bra]ii ale [i întru un „ce” de neclintit.Paradox sau doar o alt\ form\ de nu-

an]are? În poemul urm\tor („Tre-cere”) avem [i un posibil r\spuns:„Spre-a reintra în piatra / Din caream ie[it”. Pot fi [i piatra, mineralul,materia primordial\ [i ve[nic\, îns\ potfi [i metaforele echilibrului. Cititorulva opta sau, de ce nu, î[i va face o cutotul [i totul alt\ interpretare.

„Tot ce vedem este trecut”, afirm\Viziteu („Prezentul pur”), [i desci-fr\m lipsa unei ambi]ii de a filozofa înfel [i chip, de a face o pledoarie pentrusintagma din titlul poemului, ca singurn\sc\tor de viitor. Este, în opinia mea,o stare, o rezultant\ a unei medita]ii cuvirtualit\]i alchimice, ezoterice, o ca-muflare în registrul liric al gnozei încare, dincolo de Divinitate, poetul î[ig\se[te un spa]iu familiar, pe care-lnume[te undeva (în „Festin”) „cinaluminii”, ferit\ de „lacrimi de-ntune-ric” („Am vrut”) sau de „dureroasesiaje / Pe m\rile întunecate” (ibidem).Aceast\ cunoa[tere (gnoz\) este, pen-tru Viziteu, „Zid de nor, zeu f\r\ chip”(„Somn”).

Desigur, genul acesta de medita]ie,de confundare a sinelui cu subiectulpropus uneori pare a cunoa[te [i altetransfigur\ri, hermeneutica lor subtil\migrând din sfera abord\rilor marcatede gravitate într-un umor, un ludic…sentimental. „Dumnezeule! / Mi-e oa-re / Fl\c\ul acesta / Bunic??!” („Bu-nic”) sau „Ziua s-a smuls dintre mu-ze” („Tranzi]ie”) sau „…toate-n ar-monie / În tot ce iube[ti matale”(„Cânt pentru ]\ran”) sunt doar câ-teva exemple, gama abord\rilor dife-rind de la poem la poem. Cineva arputea crede c\ avem în unele cazurisimple jocuri de cuvinte: „În jurul ini-mii inimii” („Orbit\”). Poate. Consi-der, îns\, c\ educa]ia, spiritul pragma-tic sunt cele care îl oblig\ într-un anu-mit context pe Viziteu s\ explice, s\ seexplice mai bine în ceea ce pentru eldevine nu o concluzie la un ra]iona-ment, ci o poart\, a templului poate, asinelui, cu certitudine, ori aceast\ tre-cere îi confer\ echilibru, lini[te „Ste-lele, somnu-l trimit / Ca s\-]i urce chi-pu-n cer” („Izvorul somnului”), îns\

tot legat de a[tri în alt loc („Pastel”)„Luna î[i întinde / La uscat / Stelele /Pe sfoar\”. {i aceasta pentru c\, din-colo de tot [i toate, poetul, cultivândacela[i paradox al existen]ei în careeul se confrunt\ cu eul c\reia îi cere„S\ m\ iube[ti de dincolo de vre-me”(„Desp\r]ire”), m\rturise[te cusmerenie „Plâng ve[mântu-n / care nuîncap / c\-l înghesuie / Pe Dumnezeuîn mine”. („Prizonier”).

Cum lesne se va observa, am urmat,aproape f\r\ salturi, traseul pe care po-etul, ordonându-[i st\rile [i trecând dinsfera conceptelor în domeniul amplual sentimentelor sau, poate, în cel alnostalgiilor. Cuvintele, st\rile, senza]i-ile chiar, metafore sau simple enun]uridirecte, ascund îns\ un altceva, untemplu pe care poetul [i-l construie[tecu materiale simple aflate la îndemâ-n\, f\r\ excentricit\]i, f\r\ dorin]a de aepata, mizând pe lector, un avizat, unmeticulos în descifrarea vârfurilor [imai ales, a melodicit\]ii, pentru c\ ce-ea ce consider\ Viziteu a fi Templuls\u este nu locul unor incanta]ii, nuspa]iul sacru [i nici m\car cel sacrali-zat prin poezie, ci loca[ al unor armo-nii subtile, imponderabile c\rora citi-torul li se al\tur\ în c\utarea proprieisale [lefuiri. N-a[ vrea s\ ignor [i posi-bila interpretare a unora care ar puteavedea în poemele lui Ioan-PetruViziteu doar o transpunere riguroas\ aunor st\ri simple: mirare, duio[ie, tan-dre]e. Aici exist\ - în opinia mea, cheiaîn care (personal desigur!) am citit euaceste poeme. Sensul ascuns al sinta-gmelor la care în parte ne-am referitpoate c\ scap\ cititorului, îns\ ele, sin-tagmele ca atare, ofer\ jaloanele unorrim\ri, ale unor c\ut\ri, ale unor posi-bile pretexte de medita]ie ce se sustragla un moment dat considera]iilor este-tice, aprecierilor critice, devenind om\rturisire a poetului, o împ\rt\[ire asa cu cititorul într-un echilibru pe careîl voi numi ([tiind c\ nuan]ele carac-teristice acestuia sunt mult mai com-plicate) fratern.

Juriul celei de-a VI - a edi]ii a Festivalului-Concurs Na]ional de Poezie „AvangardaXXII“, alc\tuit din Gabriel Chifu (secretar alUniunii Scriitorilor din România [i redactor-[efal revistei „Ramuri“, Craiova - pre[edinte), IonMure[an (director al revistei „Verso“ - Cluj-Na-poca), Traian T. Co[ovei (Bucure[ti), Liviu

Gr\soiu (Bucure[ti) [i Victor Munteanu (Ba-c\u) - membri, în urma deliber\rii, a acordatPremiul Filialei Bac\u a Uniunii Scriitorilorpentru cea mai bun\ carte de debut în volum (po-ezie) a anului: {oapte la u[a Templului, de IoanPetru Viziteu, Editura Funda]iei CulturaleCancicov, Bac\u, 2006.

{oapte la u[a templuluiRadu-George Serafim

Ioan P. Viziteu, laureat al celei de-a VI -a edi]ii a Festivalului-Concurs Na]ional de Poezie „Avangarda XXII“,

Bac\u, 22 - 23 septembrie 2006

Lansarea volumului {oapte la u[a templului- 2008{oapte la u[a templului- 2008

Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Pag. 3

Ioan P. Viziteu revine cu un nou vo-lum de poezii, publicat la EdituraFunda]iei Culturale Cancicov. Ceeace ar trebui semnalat înc\ din start estefaptul c\ noua apari]ie se autopropune,at=t prin format, c=t [i prin con]inut,drept un canon con[tientizat [i, în ace-la[i timp, m\rturisit.

De[i substantive precum „t\cere”,„trecere” ne-ar putea arunca c\tre ozon\ gre[it\ a interpret\rilor, autorulr\m=ne un altruist prin excelen]\,permi]=ndu-[i în prea pu]ine situa]iipostura rebelului fa]\ de sine însu[i,fa]\ de semenul s\u ori, de ce nu, fa]\de Dumnezeu. Scrisul lui Ioan PetruViziteu e m\rturia unei intelectualit\]ipreocupate de a-[i reformula dup\ di-verse formule, mai mult sau mai pu]inalchimice, propria-i devenire, nere-nun]=nd, îns\, pentru nicio clip\ la ma-rea posibilitate a într-asem\n\rii. A[a-dar, „T\cerea de clopot”, sintagmadin titlu, func]ioneaz\ mai mult drept ometafor\ capcan\. Ar putea fi asemuit\cu o poart\ ce îng\duie prezen]a celui-lalt.

Aspect deloc de neglijat în construc-]ia poetic\, certitudinile ori întreb\rile„arostite” sunt organizate în geometriiatent asumate. Modern prin form\, ro-mantic prin c\ut\ri [i reflexivitate,Ioan-Petru Viziteu situeaz\ la nivelde cinste antiteza. Spa]ialitatea con-denseaz\ mesaje ce se zbat între sus [ijos, între prezent [i inocen]a compen-

satorie a amintirilor, între Orient [i Oc-cident. Dinspre loca]ii fizice c\tre pre-zen]e vital sim]ite, autorul ]inte[te c\-tre „coloana t\cerii” ori c\tre locul un-de î[i resimte „b\tr=ne]ea / str\puns\de nadirul / unor cuvinte” („M\ ducînspre copil\rie”). Dac\ i-am putearepro[a tonul prea n\valnic din„C=nt”, prezen]a nefericit\ a substan-tivului în vocativ („Îmbrac\-te, lumi-n\, în frunz\ / Tu, clorofil\, tainic se-firot / În mireas\”) ori viziunea for]at\(de tip hiperbol\) din „Arc” („Din Ti-ne plec / [i iar revin în Tine, // Sufe-rin]\ / F\r\ de care / Nu exist\ zbor !// Sunt Arcul de Triumf / Al lupt\torilor/ Care nu s-au mai întors”), nu avemnimic a spune în fa]a discursului per-fect echilibrat al poemelor ce compunnucleul volumului. Într-o poezie pre-cum „T=rziu”, Ioan-Petru Viziteu nuse aventureaz\ c\tre zone ce ar fi tre-buit înc\rcate de sensuri false ci, sim-plu, autoreflexiv, roste[te: „De ce-aivenit / A[a t=rziu / La mine, moarte? /Am avut / Prea mult timp / Pentru în-treb\ri / [i-aproape toate / Au devenitp\cate”. În aceea[i linie curg „Via]amea trece f\r\ mine”, „M\ ducînspre copil\rie”, „Z=mbet”, „Toatesunt spuse”.

De[i volumul este alc\tuit din dou\p\r]i ce se vor distincte, prima inven-tariind „g=nduri profane”, a doua sur-prinz=nd un „alergat de solsti]iu”, au-torul îi asigur\ o structur\ unitar\ toc-

mai prin c=mpurile semantice dezvol-tate de un substantiv ofertant precum„lumin\”: „Am lovit în lumin\ / Cu în-doieli, / La r\s\rit / zace lini[tea, / T\-cerea îmi biciuie / Apusul” („Vin\”);„Marginile toate vin / Înspre mine /Lu=ndu-[i cu mine luminile / În c=ntde culori, // A[ vrea s\ m-ascund / Îndosul ochilor mei, / Dar mi-e team\ /C\ vor trece prin ei, // M\ vor g\si / înrug\ciune / Încerc=nd s\ p\trund / Înf\r\demargini... / Nu m\ l\sa]i maisingur / Dec=t sunt, / Nu-L omor=]i /Pe Dumnezeu !...” („Din dosul privi-rii”).

Poemele celei de-a doua p\r]i se a-propie de multe ori at=t de forma, c=t[i de mesajul Psalmilor. Cu riscul de asuprima comentariul critic, considerfericit\ transcrierea „T\cerii de clo-pot”: „Sufl\, Doamne, / R\s\rit pestemine, / Bl=nd [i senin, / Inima mea /S\-]i fie Cetate / În]elepciune prelins\-n / T\cere de clopot. // Curat [ilimpede ajungi / Prin c\dere. // Suntpiatra / Devenit\ pietrar...”

Înspre sf=r[itul acestei prezent\ri,sunt dator a v\ spune c\ poemele sebucur\ de traducerile Florentinei Flo-rin (francez\) [i Cristinei Ghiciu[c\(englez\), pentru ca „rosturile” ce nuau putut fi îngr\dite de cuvinte s\ fiesurprinse de grafica semnat\ VeronicaC\lin.

Marius MANTA

T\cerea de clopot

Lansarea volumului T\cerea de clopot - 2008T\cerea de clopot - 2008

Ieri diminea]\ (19 iuliea.c.) am ajuns la fosta caban\a lui Ceau[escu de la Pralea,la noua edi]ie a taberei decrea]ie...

Am l\sat bagajele `n buc\-t\rie, am ie[it pe pridvor [iprivirile mi-au c\zut directpe c\su]a din lemn, din drep-tul foi[orului unde, anul tre-cut, exact la vremea asta,Ioan Viziteu picta `nso]it `npermanen]\ de prezen]a t\cu-t\ a so]iei.

Am r\mas pentru c=tevaclipe cu un nod `n g=t: cum,maestrul chiar nu mai este?!

Adic\ nu-l voi mai vedea ni-ciodat\ acolo, `n spatele [e-valetului?

Seara, Daniel [i Estera Ni-colescu au vorbit despre{oapte la u[a templului [iT\cerea de clopot.

Anul 2009 a fost cea maiplin\ perioad\ pe care am pe-trecut-o `mpreun\ cu so]iile.

De la Pralea, am plecat laDur\u. Aici mi-a povestit cudetalii despre nevoin]ele [idramele prin care a trecutpentru `n\l]area Crucii peCeahl\u, care se voia o „re-plic\” moldoveneasc\ la ceade pe Cariaman. Mi-a fostru[ine s\ aud c\, printre ceicare s-au opus acestei ini]ia-tive a fost [i primarul Dur\u-lui, coleg de liceu al unui pri-eten al meu din copil\rie, omcare, `n schimbul acestui gestcre[tinesc, a preferat s\ ridice

o anten\ a Cosmote-ului.Mi-a ar\tat sala din incinta

m\n\stirii unde a avut con-vorbiri `ndelungi pe temaproiectului cu ~. P. S. Daniel,mitropolitul Moldovei pe a-tunci, [i vorbea cu at=ta pasi-une [i durere, `nc=t am zis c\boala a pornit poate chiar dela aceast\ c\dere a n\zuin]e-lor sale.

~n septembrie, am fost am=n-doi gazdele celei de-a IX - a e-di]ii a Festivalului Interna-]ional de Poezie „Avangar-da XXII”, manifestare f\r\precedent `n Bac\ul ultimilordou\ decenii...

Ne-am v\zut de c=teva orila Catedrala „~n\l]areaDomnului”, apoi la manifes-tarea literar\ a lui CarmenVoisei [i a Marei Paraschiv...

Apoi totul a `nceput c=t se

poate de brusc: tocmai orga-nizase, la Bac\u, o nou\ `n-t=lnire interna]ional\ a spe-ciali[tilor din energetic\. Apus totul la punct [i... m-a in-vitat [i pe mine!

„- Ne g\sim diminea]\, laUniversitate... la ora...”

„- Bine!”, am zis.Numai c\ Ioan P. Viziteu n-a

mai reu[it s\ ajung\ la mani-festarea pe care o organizasecu at=tea eforturi... {i astapoate c\ n-ar fi cine [tie cepierdere, dar omul n-a maireu[it s\ ajung\ nici la nuntapropriei sale fiice, Maria.

F\r\ ca vineva s\ b\nuie,intrase deja `n calvarul celoropt luni de cancer osos, du-blat de dializele zilnice pen-tru rinichiul care nu maifunc]iona.

- De-acum, gata... „zeam\de h=rle]”!, `ncerca el s\ glu-measc\ de pe patul durerii.

Apoi l-am mai vizitat, `m-preun\ cu p\rintele {tefanChelaru, la Spital [i acas\.Ultima oar\ ne-a `nt=mpinat`n picioare, `n mijlocul came-rei, gata parc\ s\-[i ia pentruultima oar\ „r\mas bun” dela noi.

Era alt om. ~[i l\sase mus-t\]i, avea chipul palid, ochiimai ad=nci]i `n orbite, iar sufe-rin]a - pe care n-o spunea ni-m\nui! - `i uscase tot trupul.

*- Hai s\ facem, la Cimitir, o

alee cu scriitori [i intelectualib\c\uani, `mi spunea la tele-fon. Seara, ne vom ridica dinmorm=nt [i vom sta de vorb\pe `ndelete...

A fost singurul meu prietendin ultimii 12 ani!

Victor MUNTEANU

Ioan P. Viziteu - un pa[aport pentru Eternitate

Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Via]a b\c\uan\ Pag. 4

Geo POPA: Un om pe care `l pre]ui]i, unom care din moment face istorie. Este vorbade un suflet c=t o ]ar\ `ntreag\, de un poet, deun prieten, de un cet\]ean important al acesteiurbe, adic\ un om care se str\duie[te s\ aduneenergii creatoare nu numai prin ceea ce face`n calitatea domniei sale de profesor universi-tar sau `n celelalte domenii `n care lucreaz\.Cu fiecare gest le adun\ energiile, le a[eaz\ [ile d\ruie[te. Un om care d\ruie[te. ~ntr-o lumea[a de zbuciumat\, c=nd to]i se arunc\ s\ ia, eld\ruie[te”.

*Petre ISACHI: M\ tot întrebam de ce face

poetul Victor Munteanu aceste „portrete înc\rbune aprins”. Le face pentru c\ ofer\ mo-dele Bac\ului. Prin aceste modele se d\ oidentitate jude]ului nostru [i este un act de toa-t\ frumuse]ea pe care coordonatorul „A-vangardei“ continu\ s\-l fac\ cu o perseveren-]\ de admirat.

Cred c\ Ioan P. Viziteu e un om cu norocpentru c\ în mâna stâng\ a sufletului s\upoart\ Ra]iunea, iar în mâna dreapt\ a su-fletului s\u - Credin]a. Este norocos pentruc\ s-a n\scut într-un sat din centrul Moldo-vei, la Strunga, de la care a luat bunul sim]atât de necesar prezentului, de la care a îm-prumutat [i s-a p\truns de sentimentul natu-rii [i de la care a înv\]at respectul pentru ce-l\lalt, respectul pentru Dumnezeu. Primainstitu]ie a unei comunit\]i este familia. {i\sta este un noroc: s\ te na[ti într-o familiecare s\ î]i orienteze destinul. Este norocos [ipentru c\ a urmat un liceu de prestigiu, Li-ceul Internat „C. Negruzzi”, din Ia[i, cuprofesori de prestigiu [i de la care a înv\]atspiritul competitiv, disciplina muncii, mo-dul exemplar de a fi un elev adev\rat. Esteun norocos pentru c\ a urmat politehnica,Universitatea Tehnic\ „Gh. Asachi” dinIa[i, unde, de asemenea, a avut norocul s\aib\ colegi [i profesori minuna]i.

Ce mi se pare revelator în personalitateadomnului prof. univ. dr. ing. este acest echi-libru între omul de [tiin]\: 84 lucr\ri [tiin]i-fice, dou\ c\r]i publicate în str\in\tate,patru c\r]i în România. Este un spirit enci-clopedic. În plin secol XXI, iat\ c\ maiexist\ oameni cu voca]ie renascentist\, oa-meni pentru care [tiin]a nu împiedic\ in-trarea în poezie. În domnia sa locuie[te con-fortabil, în primul rând, un artist. Îndr\z-nesc s\ cred c\ succesele din domeniul [ti-in]ei, remarcabile, se datoreaz\ acelui spirit,artistului din Ioan P. Viziteu, poetului. Iat\de ce îl consider eu norocos.

Nu întâmpl\tor juriul celei de-a VI - a edi]iia Festivalului-Concurs Na]ional de Poezie„Avangarda XXII“ i-a premiat volumul dedebut {oapte la u[a templului. Nu [tiu dac\Bac\ul face tot ce trebuie pentru asemeneapersonalit\]i pentru a le prezenta a[a cum tre-

buie întregii ]\ri. Insist pe func]ia de model a unei asemenea

personalit\]i [i cred c\ studen]ii domniei salesunt încânta]i [i ferici]i. Este un noroc s\ ai unprofesor cu asemenea experien]\, cu deschi-dere european\. Importante mi s-au p\rut, [o-cante [i frapante, c\l\toriile sale de documen-tare. „O c\l\torie este o universitate”, spu-nea Nicolae Iorga. S\ vezi [i s\ reu[e[ti s\ tesincronizezi cu puncte de vedere din StateleUnite, Canada, Fran]a, Italia, Suedia, Austria,Australia nu este de ici, de colo. Asta înseam-n\ deschidere european\. Asemenea oamenitrebuie s\ cre\m, oameni f\r\ complexe [ipentru asta îl consider eu un om norocos, pen-tru c\ a reu[it mai înt=i s\ se înving\ pe sine:„Cine se învinge pe sine învinge lumea”.

*Petru SCUTELNICU: Poetul Ioan P.

Viziteu confer\ noi conota]ii cuvântului,scrie o poezie dens\ care surprinde mereuprin profunzime [i originalitate. Volumul dedebut {oapte la u[a templului, la EdituraFunda]iei Culturale Cancicov, Bac\u, 2006,ne înf\]i[eaz\ o nou\ hermeneutic\ liric\. Eltinde la „conversiunea în poezie a tot ceeace este dintotdeauna divin în noi: credin]\,dragoste total\, încredere în cel\lalt, unici-tate, revela]ie, identitatea fiin]ei finite [i in-finite, redescoperirea originilor nelume[tiale culturii, artei, respingerea absurdului,incertitudinea interioar\, ascultarea, per-ceperea unitar\ a contrariilor”, afirm\Petre Isachi. Se remarc\ naturale]ea limbaju-lui, deosebita capacitate de concizie [i foca-lizare. Poetul este discret [i contemplativ, vo-cea sa liric\ descinde din Vasile Voiculescu,Lucian Blaga, Tudor Arghezi.

Expresivitatea [i bog\]ia discursului liric,incursiunile discrete livresc incit\ cititorul s\p\trund\ în taina cuvântului. Poetul st\pâne[-te mijloace, registre lirice diverse, fiorul me-tafizic se reg\se[te în poem. Autorul {oapte-lor... are har poetic, surprinde armonia lumiiîn poem cu o tent\ elegiac\, impresioneaz\prin profunzimea discursului liric.

*Daniel NICOLESCU: România are multe

repere; nu le cunoa[tem [i Ioan Viziteu esteun asemenea reper de care neamul are nevoie.Este o [ans\ pentru mine c\ am cunoscut unasemenea om. Un om de o vast\ cultur\, ocultur\ complementar\. Chiar dac\ are marirealiz\ri în domeniul [tiin]ei, nu poate tr\i f\-r\ revan[a visului, f\r\ revan[a simbolului.Crea]iile sale în domeniul [tiin]ei sunt tot po-ezie; sunt ie[ire din izola]iune fantezist\, din-tr-o transfigurare a realit\]ii. De câte ori m\gândesc la personalitatea domniei sale, îmivin în minte cuvintele Psalmistului, c\ nu po]is\ nu te întrebi de ce „[oapte la u[a templu-lui”, templul, ca arhetip al divinit\]ii. El este

omul pe care Dumnezeu îl iube[te [i orice lu-cru începe, `l duce la bun sfâr[it. Acesta esteIoan-Petru Viziteu. Am fost împreun\ lamulte manifest\ri organizate de „AvangardaXXII“, am colindat jude]ul, l-am avut deseorial\turi; rareori mi-a fost dat s\ v\d un om `n-zestrat cu atâta modestie.

*Carmen MIHALACHE: Are un vers fru-

mos, este un om de o discre]ie [i o decen]\ ex-traordinar\, de o modestie [i generozitateaparte. Nu este tipul de personalitate carea[teapt\ s\ se fac\ ceva pentru ea. Are un versce spune: „Din cer suntem trimi[i unii oa-meni!” [i m-am gândit imediat la Shake-speare, care spunea la un moment dat c\ sun-tem f\cu]i din „pulbere de stele”, noi, oame-nii. Ei bine, Ionic\ p\streaz\ pulberea aceeade stele [i este un om care totdeauna transmi-te calmul, senin\tatea, un echilibru l\untric, obun\tate fa]\ de atâtea persoane din lumea as-ta care sunt opace, refractare. Ionic\ este unlicurici, are lumin\.

*Sergiu ADAM: Ioan Viziteu este un om

de mare caracter, un intelectual autentic, unpoet talentat în care am toat\ încrederea. ~lrog s\ nu se gr\beasc\ cu apari]ia unui alt vo-lum de poezie, pentru c\, în timp ce unii au-tori au publicat mai multe c\r]i decât au citit,el are timp s\ scoat\ doar câteva c\r]i, darfoarte bune. ~i urez, la cei 50 ani, s\n\tate, bu-curie, mul]i ani [i mul]i bani.

*Ioan MITREA: Pentru mine, Ioan Viziteueste un mare inginer în domeniul în care s-aformat. De obicei, noi cunoa[tem urma[ii ple-când de la p\rin]i. La mine s-a întâmplat in-vers. Am cunoscut, din cele trei fete, pe Ioana[i Maria Viziteu, dou\ eleve excep]ionale [i,curios a fost s\-i cunosc p\rin]ii. L-am cunos-cut înt=i în calitatea lui de mare specialist înenergetic\.

Nu arunc cuvinte mari, dar I. Viziteu esteun savant. A fost un student model [i este unreper pentru colegii lui.

*Iulian ANTON: Sunt greu de g\sit cuvin-

tele acum, la acest portret. Ne cunoa[tem de35 ani. Are o familie deosebit\. Am ni[te re-grete cu privire la prietenia noastr\: nu amfost destul de aproape în momentele mai difi-cile din ultimii ani [i nu am acceptat ni[te pro-voc\ri pe care domnia sa mi le-a deschis.

Înc\ o dat\: La mul]i ani, prietene de ovia]\!

A consemnat,Alina MUNTEANU

Ioan P. Viziteu: E greu s\ vorbe[ti despre tine. Nu îmi vine s\cred c\ au trecut 50 de ani de când am fost adus pe „draga lume”,cum zice mama.

Îmi este foarte drag s\ m\ aflu aici, s\ aud c\ sunt un om norocos.Da, mi-a dat Dumnezeu un noroc imens; nici nu [tiu cum s\-Imul]umesc pentru asta, doar s\-L rog, cum o face Psalmistul, s\ îmidea „inim\ curat\“ [i duhul drept „s\ `nnoiasc\ cele dinluntru alemele“.

Sunt norocos fiindc\ am o familie grozav\: o familie din care m\trag, o familie pe care am încercat s\ o construiesc [i eu, pu]in câtepu]in, precum [i ni[te familii mai mari...

Este vorba de Facultatea de Energetic\ de la Bac\u, pe care amîncercat s\ o `nfiin]ez aici ca pe o institu]ie de sine st\t\toare. Amîncercat, de asemenea, s\ alc\tuiesc o familie la Transelectrica,

împreun\ cu al]i oameni extraordinari, cum este inginerul {tefanFr\]il\, primul director al firmei [i doamna Rodica Ciubotaru care,împreun\ cu contribu]ia mea modest\, am pus temelia Transelec-tricii de azi. Este vorba, de asemenea, [i de o familie numit\ Tele-trans, al c\rei conduc\tor sun `n prezent.

Am o poezie care ar ilustra un fel de bilan] al vie]ii mele: „ Amfost adânc în pietre / [i-mi pare c-am ie[it /În flac\ra din vetre / Îngândul lini[tit / În zborul de albine / În floarea cea de m\r / În veri deroade pline / În miez de adev\r / În [oapta de iubire / În lemnul desicriu / În sursa de împlinire / În oaza din pustiu / În pruncul ce sena[te / În mo[ul muribund / În pacea de la Pa[te / În somnul cel pro-fund / În st=lpu-n-]elepciunii / ~n for]a din cuvânt / În frumuse]ealumii / În spaima de mormânt / În toate câte fi-vor / [i tot ce-i neîm-plinit / Spre a reintra în piatra / Din care am ie[it“.

Portret `n c\rbune aprins:Ioan VIoan Viziteuiziteu - 16. 08.2007

GeorgetaViziteu (so]ia)

„Se leag\n\ o frunz\ pe uscat.../ LaDun\re cire[ii dau `n floare!/ Un Vo-ievod pe calul `nspumat/ Alearg\ `ntreP\m=nt [i Soare! /.../ S\ cear\ dezle-gare de la Soare...”

Soarele d\ dezlegare, acum 30 deani, de fapt, acum o clip\, [i pornim pedrumul iubirii ocroti]i de Bunul Dum-nezeu. Ne desc=nt\m cu „melc n\-t=ng... melc n\t=ng”... Tot Ia[iul - cuvoievozii, cu amfiteatrele, cu gr\dinabotanic\, cu Palatul Culturii, cu teiullui Eminescu - s\rb\tore[te cu noi…Florile de tei ne m=ng=ie [i noi m=n-g=iem florile de tei.. Taina minunat\ adragostei ne `nv\luie. Tr\im, ne iubim,suntem vii [i clipa se tope[te `n infinit.Voievodul Viteaz construie[te din lu-min\ eternitatea cu mare grij\, „s\ nustriveasc\ corola de minuni a lumii”.Dumnezeu ne d\ruie[te trei flori - Ioa-na, Maria, Elena - bucuria [i m=ndrianoastr\. Mereu cu inima `n fl\c\ri, Vi-teazul Voievod zboar\, zide[te, se zba-te, se tope[te, ne ocrote[te! Doamne,cu c=t\ ging\[ie ne `mpodobe[te cu iu-bire, cu m=ng=iere, cu fericire, cu vise`mplinite, cu multe vise `mplinite!!!D\ruie[te cu generozitate, `n]elepciu-ne, armonie [i sensibilitate bucuria dea tr\i, r=sul vesel, bun\tatea p=inii,h\rnicia albinei, responsabilitatea o-mului matur, frumuse]ea florilor, c=n-tecul p\s\rilor, dorin]a de `nalt [i de totce Dumnezeu a l\sat drept [i bun.Timpul curge… „{i mi te-am dus / Petimp `n sus / Copila mea / Iubitamea.” ~n drumul vie]ii apar pietre:„Pietre sunt [i iar\[i pietre, pe c\ra-rea mea de dor. / Greu se-nal]\, greuse-nal]\... / Duritatea pietrelor”...

Apoi clipa `mpietre[te [i c\rarea dedor se contope[te cu cerul. Ce taredoare [i ce fluviu de lacrimi curge,curge... Pe cine mai a[tept [i c\tre cinemai alerg? Acum c=teva zile `mi d\-ruia-i din lini[tea sufletului t\u mare„Fur Elise” [i „Dragostea e tot ce r\-m=ne”!... Abia a[tept s\ m\ prime[ti `nnecuprins, s\ continu\m drumul nos-tru etern! Te v\d `mbr\cat `ntr-o ele-gant\ ]inut\ alb\, `nconjurat de bunii`ngeri [i ]in=nd o academic\ prelegere`n ]inutul cu mult\ verdea]\.

Mul]umesc pentru to]i cei 30 de ani -clip\ infinit\ - c=t Dumnezeu a `ng\-duit s\ mergem pe c\rarea iubirii!Dragostea e tot ce r\m=ne! Mul]umescpentru cele trei flori! A[a cum `mispui: „Copila mea cu visul tem\tor /S\ m\ iube[ti dincolo de vreme!”

Dragul meu, Omul meu, Iubitul meu! Te voi iubi dincolo de vreme! ~ngerii s\ te p\zeasc\! Dumnezeu s\ te ierte!(Postat la 22 iulie, 2010)

*

Ioana Viziteu (fiica mare)

„~n templul luminii / Un soare-aapus”.

Ai fost soarele pentru noi, tat\! Pus-tiu e acum... neputin]\ [i `ntuneric...Ani mi-au trebuit s\ m\ obi[nuiesc, s\accept g=ndul c\ se pot termina lucru-rile [i a[a... Dar ceva din mine nu poa-te s\ cread\, s\ realizeze... O amor]ire[i o `mpietrire... Acum c=teva zileeram la „Parcul Trandafirilor” [i r=-deai a[a juc\u[... a[a simpatic... Eramdin ce `n ce mai convin[i cu to]ii c\pericolul a trecut... nu [tiu ce a fost...nu [tiu de ce totul a devenit sec [igol...

Eu pe tine, tat\, te-am cunoscut cape un om dur, autoritar, drept, exigent,b\rbat puternic [i bun. Apoi, `n ulti-mul timp, suferin]a te-a mai n\scut odat\ [i te-am v\zut de o inocen]\ f\r\margini, fragil...

Te c\utam, tat\! Eu te caut [i [tiu c\te voi reg\si... S\ nu ne ui]i! Noi nu tevom uita niciodat\! Iar atunci c=nd tevei duce s\ cl\de[ti alt\ lume, s\ nechemi ca `n poezie „vom reface lu-mea cum a fost c=ndva / Dintr-un visde s\nii [i de clopo]ei...”. Mi-ai ar\tato latur\ a vie]ii pe care nimeni cred numi-a mai ar\tat-o, singura care `mi d\sentimentul rostului, al sensului... La-tura aceea care are cel mai mult leg\-tur\ cu inima, cu dragostea, cu sensi-bilitatea, latura aceea care se oglinde[-te `n gesturi de o rar\ ging\[ie sufle-teasc\... Trebuia s\ plec de acas\, `miiau bagajul [i tot ceea ce `mi trebuie,ne lu\m la revedere [i la plecare tu `ispui mamei s\ `mi dea [i ni[te iaso-mie... s\ iau adic\ [i frumuse]e [i ar-monie de acas\... Un gest care m-aemo]ionat mult, care m-a f\cut s\ `n-]eleg de ce suntem tat\ [i fiic\... Din-colo de s=nge, leg\tura dintre noi estesufleteasc\, spiritual\...

Mai sunt at=t de multe de spus [i def\cut... Timpul din clepsidr\ a fostprea zg=rcit cu noi. Trebuie s\ maiavem o [ans\ de a tr\i mai deplin, s\comunic\m mai bine, s\ facem totulmai temeinic, mai atent! Trebuie!

(Postat la 2 iulie 2010)

*

Maria Stanciu-Viziteu(fiica mijlocie)

Drag\ tati,

Drag\ tati, eu te iubesc mult [i a[tepts\ ne mai întâlnim. A[ fi vrut s\ pe-trecem mai mult timp împreun\ [i îmipare tare r\u c\ nu m-ai mai a[teptatpu]in, poate te r\zgândeai. M\ gânde-sc cu mult drag la timpul pe care l-am petrecut împreun\ când eram maimic\. Erai bolnav [i trebuia s\ dormi14 ore pe zi. Iar eu veneam [i s\reamcoarda în sufragerie. Niciodat\ nu m-ai certat, niciodat\ nu mi-ai zis s\ m\opresc c\ trebuia s\ te odihne[ti. Într-ozi te durea tare capul [i ]i-am legatvarz\ în jurul lui. M\ uitam pe albume[i l-am v\zut pe Napoleon în Hermi-

tage. Te-am rugat s\ mi-l desenezi. Nu]i-ai g\sit scuze. L-ai desenat [i eramai frumos ca originalul. Acum câte-va s\pt\mâni am avut o viziune cu tine[i cu mama, mai era o oi]\ [i un leu alb[i era]i una amândoi. Era]i în livad\ laFilioru. ~mi lipse[ti nespus.

O s\ avem grij\ de mama.Te iubim mult [i pentru totdeauna! P.S. Cele mai multe comportamente

`n natur\ evolueaz\ `ntr-un mod cu-noscut [i controlabil datorit\ unor legicare le guverneaz\ [i care, `n mareparte, sunt cunoscute [tiin]ific. C=teo-dat\, `ns\ exist\ parametri care atingpuncte critice dincolo de care `ncep s\guverneze alte legi, instabile, greu dedescris [i de explicat. Ca inginer ener-getician, Ioan P. Viziteu a evoluat `n-tr-un domeniu critic pentru siguran]aunei societ\]i, domeniu pe care l-a `n-]eles [i c\ruia i s-a d\ruit cu toat\ for]asa creatoare pentru a cl\di [i consoli-da. A profesat `ntr-o ]ar\ care se zbate`ntre comunism [i capitalism [i se afl\aproape de marginea unui t=n\r impe-riu. A prins o istorie `ntr-un punct cri-tic, aproape de vortexuri, care au altesisteme de valori. Eu cred c\ a iubitat=t via]a, c=t [i meseria, Moldova, ]a-ra [i oamenii [i c\ a vrut s\ ia `n sinetoate evolu]iile tranzitorii, toate vor-texurile [i s\ le topeasc\, pentru ca is-toria s\ devin\ mai bl=nd\, legile [isistemele de valori s\ fie clare, simple,prietenoase [i s\ se bazeze pe repereuniversale. G=ndindu-m\ la el, `mi vi-ne `n minte un citat, `nv\]at de mult,despre un poet drag nou\. Aici, cred c\ar evoca mai degrab\ lumina dintr-unOM: „Ape vor seca `n albie [i pestelocul `ngrop\rii sale va r\s\ri p\duresau cetate, [i c=te o stea se va vestejipe cer `n dep\rt\ri, p=n\ c=nd acestp\m=nt s\ `[i trag\ toate sevele [i s\ leridice `n ]eava fin\ a unui crin de t\riaparfumurilor sale.”

(Postat la 14 iulie, 2010)

*

Elena Viziteu(fiica mezin\)

Nu-mi vine s\ cred c\ tat\l meu numai este...

{tiam c\ va fi dureros, dar nu m\ a[-teptam ca aceast\ durere s\ fie chiar at=tde grea.

~n ultimul an l-am v\zut de trei ori; iarultima oar\ c=nd am vorbit cu el la tele-fon (s=mb\t\ 26 iunie) a `nceput s\ pl=ng\.

Mi-e at=t de dor de el!Nici m\car n-am putut fi acolo, s\-l

conduc pe ultimul drum...C=t de mult a[ vrea s\ dau timpul `na-

poi... E nedrept c\ s-a `nt=mplat a[a. ~[idorea s\ fie b\tr=n, s\ stea cu nepo]eii,s\-i `nve]e poezii, s\ le spun\ pove[ti.M\ tot `ntreb: DE CE?...

{i nu g\sesc niciun r\spuns.T\ticule drag, ]i-am aprins o mic\ lu-

mini]\ la marginea oceanului... Te rog s\ m\ ier]i c\ nu am fost aco-

lo... tu [tii c\ o s\ ne re`nt=lnim c=ndva.(Postat din Townsville, Australia, la 2 iulie, 2010)

Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Pag. 5 Via]a b\c\uan\

Mesajele familiei„Mul]umesc pentru to]i cei 30 de ani -

c=t Domnezeu a `ng\duit s\ mergem pe c\rarea iubirii!”

Cuvinte [i mesaje de desp\r]ire ale so]iei [i ale fiicelor

Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Via]a b\c\uan\ Pag. 6

CMYK

CMYK

Colectivul de exper]i pe termen lung din cadrul Proiec-tului POSDRU ID - 19046 - „Preg\tire practic\ pen-tru pia]a muncii”, sub coordonarea managerului deproiect, Prof. univ. dr. Mihai DEJU, a realizat `n primulan de implementare dou\ lucr\ri cu caracter [tiin]ific pu-blicate la Editura „Alma Mater” din Bac\u, respectiv:nLucrarea Contabilitate General\. Concepte. Aplica]ii

[i studii de caz. Caiet de practic\, prin structura [i con-]inutul s\u, constituie un demers teoretic [i aplicativ alunui grup de exper]i - cadre didactice universitare, menits\ asigure cre[terea contribu]iei cercet\rii [tiin]ifice dindomeniu, la ra]ionalizarea deciziilor economice, la `nt\-rirea disciplinei [i sim]ului de responsabilitate `n gesti-unea resurselor [i, `n cele din urm\, la consolidarea pozi-]iei financiare a entit\]ilor [i cre[terii performan]ei aces-tora.

Autorii, exper]i `n cadrul Proiectului POSDRU „Pre-g\tire practic\ peutru pia]a muncii”, [i-au propus [i aureu[it s\ elaboreze o lucrare [tiin]ific\ av=nd menirea dea contribui la cre[terea relevan]ei educa]iei `n dob=ndireade c\tre studen]ii programului de studiu Contabilitate [iInformatic\ de Gestiune a competen]elor necesare inte-gr\rii [i men]inerii pe pia]a muncii, precum [i la dezvol-tarea aptitudinilor profesionale ale acestora.

Prin acurate]ea con]inutului tematic, lucrarea se adre-seaz\ `n aceea[i m\sur\ studen]ilor, speciali[tilor [i prac-

ticienilor `n domeniul financiar -contabil, c=t si managerilor, `ntre-prinz\torilor [i tuturor celor interesa]ide utilizarea contabilit\]ii ca ins-trument al unui management per-formant.

nMarketing. Concepte. Aplica]ii [istudii de caz. Caiet de practic\ este,de asemenea, o lucrare care, prinstructura [i con]inutul s\u, constituie

un demers teoretic [i aplicativ alunui grup de exper]i - cadre di-dactice universitare, menit s\ a-sigure cre[terea contribu]iei cer-cet\rii [tiin]ifice din domeniu lara]ionalizarea deciziilor econo-mice [i `n mod special a decizi-ilor strategice [i tactice de mar-keting, la consolidarea imaginiiorganiza]iei [i a pozi]iei sale pepia]\, a cre[terii performan]eiacesteia.

Autorii [i-au propus, de asemenea, s\ elaboreze o lucra-re [tiin]ific\ av=nd menirea de a contribui la cre[terea re-levan]ei educa]iei `n dob=ndirea de c\tre studen]ii pro-gramului de licen]\, specializarea „Marketing”, a com-peten]elor necesare integr\rii [i men]inerii pe pia]a mun-cii, precum [i la dezvoltarea aptitudinilor profesionaleale acestora.

Prin acurate]ea con]inutului tematic, lucrarea se adre-seaz\ `n aceea[i m\sur\ studen]ilor, speciali[tilor si prac-ticienilor `n domeniul marketing, c=t [i managerilor, `n-treprinz\torilor [i tuturor celor interesa]i de utilizareamarketingului pentru asigurarea unui management per-formant.

Autorii nu au preten]ia de a fi abordat exhaustiv toateaspectele specifice domeniului, dar `[irezerv\ dreptul de a `mbun\t\]i con]i-nutul lucr\rii `ntr-o edi]ie urm\toare,la care vor ]ine cont [i de eventualelesugestii [i recomand\ri ale utilizato-rilor, studen]i sau speciali[ti `n dome-niu [i nu numai.

Director Proiect,Prof. univ. dr. Mihai DEJU

RO

UNIUNEA EUROPEANÃ

GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ª I PROTECÞIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social European

POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale

2007-2013

C N D I P T

O I P O S D RU

http:/www.ub.ro, http://fsec.ub.ro

Investe[te în OAMENI!Proiect cofinan]at din Fondul Social European prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane 2007 - 2013, Axa prioritar\ 2 „Corelarea înv\]\rii pe tot parcursul vie]ii cu pia]a muncii”, DomeniulMajor de interven]ie 2.1 „Tranzi]ia de la [coal\ la via]a activ\”

RO

UNIUNEA EUROPEANÃ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI

ª I PROTECÞIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European

POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale

2007-2013

C N D I P T

O I P O S D RU

Proiect POSDRU ID - 19046

„PREG|TIRE PRACTIC| PENTRU PIA}A MUNCII”Beneficiar: UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BAC|U, FACULTATEA DE {TIIN}E ECONOMICE

Via]a b\c\uan\

Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Pag. 7

CMYK

CMYK

~n cadrul celei de-a IX - a edi]ii aFestivalului-Concurs Interna]io-nal de Poeezie „Avangarda XXII”(la care au participat cei mai impor-tan]i scriitori rom=ni contemporani)au fost decernate Premiile Anualeale Funda]iei Culturale „Georgeta[i Mircea Cancicov”.

Juriul, format din scriitorii VictorMunteanu - pre[edinte, Doru Kal-muski, Daniel Nicolescu, plasticia-nul Vasile-Cr\i]\ M=ndr\ [i univer-sitarul Mircea Muntean, a acordat

urm\toarele distinc]ii:lPremiul de Excelen]\ pentru cea mai bun\ carte de poezie a anului 2008:

T\cerea de clopot, de Ioan P. Vziteu, Editura Funda]iei Culturale Cancicov, Bac\u, 2008lPremiul de Excelen]\ pentru cea mai bun\ carte de proz\ a anului 2008: Str\luciri diamantine `nIsrael, de Doru Ciucescu, Ed. Didactic\ [i Pedagogic\,

Bucure[ti, 2008 lPremiul de Excelen]\ pentru cea mai bun\ traducere de poezie a anului 2008:antologia 33 de poe]i greci contemporani, traducere, selec]ie[i note de Sorina Munteanu, Editura Funda]iei Culturale Cancicov, Bac\u, 2008lPremiul de Excelen]\ pentru cel mai bun plastician al anului 2008:Ioan L\zureanu, membru al Uniunii Arti[tilor Plastici din Rom=nia - Filiala Bac\ulPremiul de Excelen]\ pentru cea

mai bun\ carte de [tiin]\ a anului2008:Contabilitate aprofundat\. Concepte, modele, studii de caz, de Mihai Deju, Ed. „Alma Mater”, Bac\u, 2008

Festivitatea de premiere - care aavut loc la statuia lui Vasile Alecsan-dri din Centrul Bac\ului - a benefi-ciat nu numai de interven]iile fiec\-rui invitat al Festivalului, ci [i de unprogram artistic pe m\sur\ realizatde Ansamblul Folcloric „Privighe-torile Zeletinului” (dirijor, NicolaePopa) [i de solistele Oana-MariaStroia, Georgiana P\duraru [i Ni-coleta Lela de la Liceul de Art\„George Apostu”. (A. M.)

Premiul de Excelen]\ pentru cea mai bun\ carte de poezie a anului 2008:T\cerea de clopot, de Ioan P. Viziteu

Festivalul de Poezie „Avangarda XXII” - Bac\u, 18 - 19 septembrie 2009

Dintre ultimile apari]ii publice ale luiIoan Viziteu

De la st=nga la dreapta (primul r=nd): Victor Munteanu, Liliana Ursu, Violeta Pintea, Ioan Pintea, Ileana M\l\ncioiu, Leo Butnaru, Dumitru M. Ion, IoanP. Viziteu, Carmen Raluca {erban, Ozana Kalmuski-Zarea, Vasile T\r=]eanu, Daniel Nicolescu, Mihai Cimpoi, Arcadie Opai]. (R=ndul al doilea): George Vul-turescu, Cornel Paiu, Dan Per[a, Dumitru Augustin Doman, Valeria Manta T\icu]u, Emilian Marcu, Nicolae B\ciu], Ion Cozmei, Gheorghe Izb\[escu, Rodi-ca Neagu (R=ndul al treilea): Ioan Radu V\c\rescu, Dan Petru[c\, Cornel Galben, Vali Boncu Constantin, Emil Buruian\, Gheorghe Glodeanu, Virgil Guga,Daniel S\uca, Gheorghe Neagu

De la st=nga la dreapta: Ioan P. Viziteu, Nicolae Dabija (Chi[in\u), Virgil Guga (Sibiu), Corneliu Antoniu(Gala]i), Ion Cozmei (Suceava), Ileana M\l\ncioiu (Bucure[ti), Sterian Vicol (Gala]i), Vasile Spiridon (P. Neam]),Vasile T\r=]eanu (Cern\u]i), pr. Cornel Paiu (Roman), Carolina Ilica (Bucure[ti), Carmen-Raluca {erban (P.Neam]), Mihai Cimpoi (Chi[in\u)

La `nm=narea Premiului

Ioan Viziteu, Arcadie Opai] [i Dan Per[a

Cu Sorina Munteanu

~mpreun\ cu Vasile T\r=]eanu, Mihai Cimpoi[i Arcadie Opai] la Casa „George Enescu”

~mpreun\ cu Carmen-Raluca {erban[i Liliana Ursu

Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Via]a b\c\uan\ Pag. 8

Victor,

Nu-mi vine s\ cred c\ nu mai este aici,cu noi... M\ doare at=t de mult... abia asta`mi d\ certitudinea c\ a plecat cu adev\-rat. Mare onoare mi-ai f\cut invit=ndu-m\s\ citesc la portretul s\u `n c\rbune a-prins...

Poate c\ nu ar fi r\u, la nivel de Consi-liu Local, s\ se ia ini]iativa post\rii unorpl\cu]e de marmur\ - in memoriam - peimobilele `n care au tr\it astfel de oameni(cu portrete `n c\rbune aprins) care,av=nd parte de discre]ie at=t `n via]\, c=t[i la plecare, merit\ mai mult din parteacelor r\ma[i.

O astfel de pl\cu]\ nu este o avere...„Portret `n c\rbune aprins” este, de

regul\, o celebrare `n via]\, g=nde[te-te [ila portretele „`n sepia” ale celor `ntor[i laceruri.

Cu drag, cu iubire,Silvia MILER

*~mi exprim durerea [i regretul pentru

aceast\ desp\r]ire, zic eu, prematur\, decel care a fost [i r\m=ne un prieten dragsufletului meu. Dar a[a a fost voia luiDumnezeu… Ce pot s\ spun despre dis-tinsul Ioan Viziteu? ~n primul r=nd, a fostun om de caracter, cu un comportamentales `n familie [i `n societate. ~n al doilear=nd, a fost cre[tin ortodox devotat Bise-ricii `n cadrul c\reia s-a n\scut [i a fostbotezat. De fapt, provine dintr-o familiecre[tin\ deosebit de evlavioas\, av=nd do-u\ surori `nchinate la una dintre cele maivestite m\n\stiri ortodoxe. ~mi aduc a-minte c\ erau duminici [i s\rb\tori c=ndera nelipsit de la Sf=nta Liturghie [i ascul-ta cu mult\ aten]ie predica. De asemenea,la `nt=lnirile din cadrul cenaclurilor lite-rare conduse de Victor Munteanu [i PetruScutelnicu a fost nelipsit, sus]in=nd chiarprelegeri pe tema poeziei cre[tine la ro-m=ni.

A fost un om [i un profesor erudit, de-monstr=nd c\ nu se poate credin]\ f\r\ [ti-in]\ [i nici [tiin]\ f\r\ credin]\. Nerug\m,ca Bunul Dumnezeu s\-i fi d\ruitbucuria `nt=lnirii cu Hristos [i toate tem-merile existen]ei s\-i fi fost deslu[ite `nlumina `nvierii [i a energiilor divine.

Pr. prof. dr. Constantin LEONTE

*„Cei vii pomenesc pe cei mor]i. E o

datorie pe care muritorii [i-au stator-nicit-o dintru `nsu[i `nceputul g=ndu-rilor despre moarte” - spunea savantulV. P=rvan.

Cine ar fi g=ndit c\, `ncep=nd din ziua„Sfin]ilor Apostoli Petru [i Pavel”, vomvorbi despre Ioan-Petru Viziteu la tre-

cut? Iat\ c\, `n pofida speran]elor sale, alefamiliei [i prietenilor, inevitabilul s-a pro-dus. Inima unui mare sufletist a `ncetatsubit s\ mai bat\ doar dup\ aproape 53 deani de via]\, c=nd se afla la v=rful cariereisale pe care [i-a construit-o cu mare grij\[i responsabilitate. Trista veste a umplutde jale familia, toate rubedeniile [i to]iprietenii [i cunoscu]ii, c\ci to]i `l iubeauca pe un om deosebit, un model de om.

N\scut `ntr-o familie de oameni gospo-dari cu mul]i copii, Ioan-Petru Viziteu aavut o via]\ exemplar\, zidit\ pe munc\cinstit\. Din anii de liceu [i facultate, pre-cum [i `n anii de munc\ `n profesia deenergetician a fost p\truns de un profundcult al muncii [i un exemplar cult al pri-eteniei. C=nd a fost s\-[i aleag\ profesia,`n romantic\ `ndr\zneal\ s-a `ndreptatspre o [tiin]\ de pionierat pe atunci, `n]ara noastr\, spre energetic\, domeniu `ncare a devenit un specialist de referin]\,recunoscut pe plan na]ional [i interna]i-onal. Stau m\rturie `n acest sens cele 10c\r]i de autor sau coautor, cele peste 100de studii [i articole publicate `n ]ar\ [istr\in\tate (la Paris, Shanghay, Barcelo-na, Vancouver etc.), numeroasele inven]ii[i inova]ii `n specialitate, titlul de doctor`n [tiin]a energeticii - cu o tem\ `n pre-mier\ `n ]ara noastr\, dar [i managemen-tul modern al unor institu]ii din domeniulenergeticii, stagiile de specializare `nFran]a [i S.U.A., munca la catedra uni-versitar\, cursurile elaborate, [i nu `n ulti-mul r=nd, formarea unei cohorte de ener-geticieni.

Dedicat unei [tiin]e foarte exacte, baza-t\ pe calcule reci, Ioan-Petru Viziteu eraun om cu larg orizont cultural, iubind ar-ta, istoria, dar [i literatura, domeniu `n ca-re s-a `nscris cu o crea]ie original\ cu-prins\ `n volumele sale de poezie.

Ioan-Petru Viziteu ne-a p\r\sit c=nd`nc\ mai avea multe de spus [i `nf\ptuit.Ar fi putut d\rui `nc\ mult [tiin]ei [i cul-turii rom=ne[ti. Ne-a l\sat o bogat\ mo[-tenire [tiin]ific\ [i cultural\. A fost un omde ac]iune care s-a d\ruit p=n\ la sacrifi-ciu [tiin]ei [i culturii. R\m=ne un exemplude munc\ creatoare, con[tiinciozitate,punctualitate, modestie [i respect. Perso-nalitate remarcabil\ a zilelor noastre, afost un om deosebit fa]\ de care avem da-toria cre[tineasc\ s\ nu-l uit\m.

Prof. dr. Ioan MITREA

*O `nsorit\ zi din toamna anului 2009

(luna septembrie), una din cele dou\ale Festivalului Interna]ional de Poe-zie „Avangarda XXII”, mi-a oferit[ansa ultimei `nt=lniri cu domnul IoanViziteu. ~nt=lnirile noastre, ce-i drept,au fost pu]ine, dar de neuitat.

Pe aleile din jurul conacului de laTescani, `n senin\tatea dup\-amiezii,cu pu]in timp `nainte de manifestareacare urma s-o aib\ `n prim plan peIleana M\l\ncioiu, am schimbat im-presii [i g=nduri despre tot felul desubiecte - Festivalul care tocmai sedesf\[ura [i de al c\rui bun mers r\s-pundea `n calitate de director artistic,monumentul `n\l]at de comuni[ti luiGeorge Enescu chiar `n curtea conacu-lui, cele mai recente proiecte ale mele,care `i suscitau un sincer interes. Ni-mic nu d\dea de `n]eles ce-avea s\ se`nt=mple dup\ doar o lun\. ~n fa]a mease afla un om sur=z\tor, `n plin\ for]\creatoare, un om plin de voie bun\ [ide o energie cople[itoare, care nu `n-ceta s\-i impresioneze pe cei din jur.

F\r\ s\ ne treac\ nicio clip\ prinminte c\ era ultima noastr\ convorbi-re, am „imortalizat” acea dup\ amiaz\de septembrie `ntr-o fotografie, ceadin urm\ amintire. Dar, pentru mine,aceast\ amintire nu poate fi dec=t unprilej de mare bucurie. ~ntruc=t oricebun r\mas e doar arvuna unei reve-deri; desp\r]irea vremelnic\ de cei ple-ca]i `n ve[nicie nu va face, c=ndva, de-c=t s\ sporeasc\ bucuria revederii, ne-umbrite de vreo alt\ desp\r]ire.

A[adar, drum bun [i la `nc\ [i maibun\ vedere, domnule Ioan Viziteu...

Sorina MUNTEANU

*Vino, Doamne

Doamne-atot St\pân al lumiiPeste timp [i peste via]\,Ce ne-ai scos din colbul humii,Dând la to]i câte-o pova]\,

Vino azi, în clipa tristã,S\ ne vezi pe to]i plângând,Scuturându-ne-n batist\Lacrima de dor din gând,

Vino, Doamne, [i pogoar\Bun\tatea Ta deplin\Peste to]i ce-l înconjoarãPe Profesor [i suspin\,

Vino, Doamne, c\tre noi,Iertând lui fiece fapt\,C\ci suntem cu to]ii goi{i-a[tept\m ultima [oapt\,

Vino, Doamne, peste toate,Alungându-ne durerea,C\ci [i dincolo de moarteFi-vom to]i, cum }i-este vrerea!

Cornel GALBEN

Mesaje pentru ultimul drum

La Centrul de Cultur\ „Rosetti-Tescanu - George Enescu”, TescaniDe la st=nga la dreapta: Camil Vicol - Gala]i, Dumitru Augustin Doman - Pite[ti, Ion Tudor

Iovian - Buhu[i, Petru Scutelnicu - Bac\u, Victor Munteanu - Bac\u, Tudorel Urian -Bucure[ti, Sterian Vicol - Gala]i, Ioan Viziteu - Bac\u, Georgeta Popovici - Bac\u, Nicoleta

Festivalul de Poezie „AFestivalul de Poezie „Avangarda XXII” vangarda XXII” - Bac\u, 5 - 6 octombrie 2007

Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Pag. 9 Via]a b\c\uan\

*Acum am sosit de la `nmorm=ntarea

profesorului, directorului, mentorului [i,nu `n ultimul r=nd, al bunului meu prietenIoan-Petru Viziteu. Mult\ lume l-a iubit[i multe lacrimi au curs. Este tare greadesp\r]irea de un a[a OM.

V-a r\m=ne ve[nic `n amintirea celorcare l-au iubit. M\ rog Bunului Dum-nezeu s\-i implineasc\ un vis nerealizat,[i anume s\ se `nal]e CRUCEA de peCeahl\u.

Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n pace!

(Postat de Maria Comora[u la 1 iulie, 2010)

*

Dup\ o lung\ [i grea suferin]\, scumpu-lui nostru frate a `ncetat s\ `i mai bat\inima `n noaptea Sfin]ilor Apostoli Pe-tru [i Pavel, l\s=nd `n urm\ lacrimi, du-rere [i suferin]\!

Nu `l vom uita niciodat\!

(Postat de Maica Sofia de la M\n\stireaAgapia, sor\ dup\ trup cu Ioan P. Viziteu,la 3 iulie, 2010)

*Drag\ Ionel,

Am avut norocul s\-]i fiu nu numai unfrate mai mic, ci [i un prieten care te-aprivit `ntotdeauna cu admira]ie [i cu spe-ran]\. M-ai `nv\]at mai `nt=i alfabetul, iar,mai t=rziu, `n s\lile de medita]ie ale Lice-ului Internat din Ia[i, mi l-ai adus aproapepe Eminescu [i mi-ai deschis apetitulpentru matematic\ [i fizic\. Am c\l\toritprin lungile noastre discu]ii `n multe lo-curi de pe P\m=nt [i din Cosmos, iar c\r-]ile ne-au stat mereu al\turi. Aveai o mare`ncredere `n for]ele tale [i m-ai sf\tuit,c=nd mi-a fost greu, s\ nu renun], s\ mun-cesc [i s\ am r\bdare. La temelia a ceeace sunt eu ast\zi stau numeroase pietrea[ezate acolo de tine. Nu mai vorbesc defaptul c\ m-ai readus la via]\ dup\ ce amc\zut de pe un cal `n plin galop. Tu aveai`ntotdeauna ceva special, erai altfel. Aifost mereu primul. Te-ai gr\bit chiar s\vii pe lume c=nd mama noastr\ avea doarpu]in peste 16 ani. La fel cum pare a te fihot\r=t s\ fii primul [i la plecarea la Dom-nul. Ai dorit mereu s\ la[i `n urm\ c=teceva [i te asigur c\ ai reu[it, Nelu]ule.Personalitatea ta puternic\ `mi insuflamereu autoritate, siguran]\, seriozitate [ialtruism. Abia acum, c=nd nu mai r\spun-zi la telefon, realizez c=t de mare estepierderea mea, scump frate, dar [i a`ntregii noastre familii. Iar c=nd voi n\zuia mai `nf\ptui c=te ceva, voi bate drumc=t de anevoios p=n\ la tine. S\-]i aflug=ndul, s\-]i cunosc p\rerea. Adic\ voi

face naveta `ntre P\m=nt [i Cer, c\ci, cusiguran]\, de printre stele, m\ vei `ndru-ma s\ fac ceea ce e mai bine.

Cu lacrimi `n ochi, Gelu

(Postat de Gelu Vezeteu din Vaslui, la13 iulie, 2010 )

*

Moartea scumpului nostru frate... Nusunt cuvinte spre a exprima durereaimens\ din inimile [i sufletele noastre.Dar tu, frate, ne-ai preg\tit de mult pentruaceast\ desp\r]ire prin volumul de poeziiT\cerea de clopot. „De ce-ai venit / A[at=rziu / La mine moarte? / Am avut / Preamult timp / Pentru `ntreb\ri / {i-aproapetoate / Au devenit p\cate”. T=rziu pentrutine, [i, totu[i, mult prea devreme! Preg\-te[te-ne, te rug\m, frate, [i un loc dinco-lo, pentru c\ f\r' de tine va fi tare greu!

(Postat de un frate `n Hristos din Bac\u la 3 iulie, 2010)

*Drag prieten,

l Cuv=nt rostit la slujba de `nhumare

Mi-am dorit din suflet s\ fiu cu tine[i cu cei care ]i-au fost al\turi `n ulti-ma ta plimbare prin ora[ul `n care aitr\it, iubit [i muncit at=]ia ani. Nu amputut s\ ajung, [i tu, acolo unde e[ti,m\ vei `n]elege.

Noi am fost colegi, am fost prieteni.Al\turi de tine, orice om `]i deveneaprieten. Al\turi de tine, totul c\p\ta oalt\ dimensiune. Zilele `n care ne`nt=lneam, discu]iile pe care le purtamnu au fost ieri, sunt ast\zi, vor fi [im=ine [i at=ta timp c=t cei care te-aucunoscut vor tr\i. Tu nu ai plecat deaici, tu e[ti [i vei fi mereu `n noi. Am`n fa]a mea cartea unui poet numitIoan-Petru Viziteu [i citesc: „Tot cevedem este trecut. / Doar `n noi / {i-n iubirea noastr\ / Tr\ie[te PrezentulPur.”

Pentru noi, cei ce te-am iubit, vei fimereu Prezentul Pur.

Prietenul t\u, Dan.P.S.: Nu vom r\m=ne doar cu amin-

tirea, cu poeziile [i vorbele de frumoa-s\ pomenire ce se vor rosti cu diverseocazii. Suntem convin[i c\ de acolo,de sus, dintr-o stea, va ve-ghea ca totce este frumos, drept [i sf=nt s\ r\m=-n\ valorile noastre, ale celor care l-aucunoscut [i apreciat, [i, mai mult, s\ le`mp\rt\[im [i altora, r\m=n=nd cu ini-ma [i sufletul deschis pentru lucrul [i

fapta cea bun\, a[a cum obi[nuiam s\ne spunem, „facem ascultare”.

Dumnezeu s\ te ierte [i s\ te odih-neasc\ `n pace!

*

Dragul nostru Leu din Carpa]i, parc\era ieri [i au trecut, totu[i, aproape 13 anide c=nd ne-am cunoscut [i devenit pri-eteni `n modul cel mai natural cu putin]\,`n ciuda distan]ei care ne desp\r]ea. Parc\te vedem `mbr\]i[=ndu-ne cu o imens\tandre]e [i bucurie de fiecare dat\ c=nd nerevedeam [i nu putem uita momenteledeosebit de `nc=nt\toare pe care le petre-ceam `mpreun\ c=nd vorbeam de c=te `nlun\ [i `n stele. Nu mai departe dec=texact acum un an, eram `mpreun\ plim-b=ndu-ne pe meleagurile moldave de careerai at=t de m=ndru [i pe care le iubeaidin tot sufletul, m=nc=nd delicioaselespecialit\]i moldovene[ti, bucur=ndu-nede via]\ [i de natur\. De[i ne-ai p\r\sit fi-zic prea devreme, [tim c\, din Templul laa c\rui u[a ai b\tut pentru `nt=lnirea cutine `nsu]i, ne prive[ti cu mult\ prietenie[i bl=nde]e.

Jeni & Lambert Pierrat(Postat din Grenoble, la 10 iulie, 2010)

*

Ne-am cunoscut `n spitalul Col]ea, un-de f\cea tratament. Pacien]ii `i spuneau„domnul Profesor”'. Rar am v\zut o per-soan\ at=t de modest\, decent\. ~n ciudasuferin]ei discrete, dar intense, era foartesenin. Un cre[tin adev\rat, care cuno[teamenirea noastr\ efemer\ aici. Neobosit,lucra [i pe patul de spital. Era apropiat deto]i cei care sufereau `mpreun\ cu el. {inu era `ngrijorat sau `nsp\im=ntat de boa-l\, tr\ia con[tient de menirea pe care aavut-o aici. Din modestie, nu mi-a vorbitprea multe despre realiz\rile sale. La osimpl\ c\utare pe net, am aflat c\ era unsavant. Regret enorm c\ nu l-am cunos-cut mai mult. So]ia sa `l urma pretutin-deni [i e un exemplu de femeie iubitoaresi credincioas\ so]ului s\u. Deseori dor-mea pe un scaun, l=ng\ patul din salonsau `n c=te un pat liber, dac\ se g\sea. Atr\it [i a luptat `n ultimii ani `mpotriva bo-lii, [tiind, indiferent de deznod\m=nt, c\el va `nvinge! Dumnezeu s\-l primeasc\`n loca[ul drep]ilor, iar, dac\ de acolo vaavea trecere `naintea Ziditorului, s\ nemijloceasc\ [i pe noi prin rug\ciunile sa-le!

(Postat de Victor Cristescu la 18 iulie, 2010)

Mesaje pe internet pentru ultimul drum Mesajele familiei

Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Via]a b\c\uan\ Pag. 10

*Pentru c\ fratele meu a vrut s\ ridice

pe Muntele Ceahl\u m\rea]a cruce, apl\tit cu func]ia sa de director al Trans-electrica Bac\u.

{i c=t a mai suferit atunci c=nd oa-meni ce ar fi trebuit s\-l sprijine pentru`nf\ptuirea acestei lucr\ri binepl\cutelui Dumnezeu, l-au p\r\sit!

Dar tot nu s-a l\sat `nvins [i, cu spri-jinul familiei, al p\rin]ilor, fra]ilor [i su-rorilor a `n\l]at, la intrarea `n Strunga -Cucova, satul natal, pe [oseua B\cau -Ia[i, o minunata troi]\, poate cea maimare [i mai frumoas\ din Moldova!

(Petru Vezeteu, Bac\u)

*Este dureros [i o pierdere enorm\ pentru

mine, deoarece Ionel a fost un prieten drag[i, `n acela[i timp, un st=lp al Bisericii dinsatul s\u natal. Pierderea sa `nseamn\enorm, pentru c\ acest Om, Fiu al Satului,a fost cel care mi-a dat curajul, `n toamnaanului 2005, s\ duc mai departe planulconstruc]iei din satul Cucova. ~mi aducaminte, c=nd m\ aflam pe schel\, cumvenea [i se ruga la Dumnezeu ca s\-mi deat\ria [i puterea de a duce p=n\ la bun sf=r[itaceast\ Cruce, de a ridica, `ntr-o comunitatede 32 familii - [i aceasta `mb\tr=nit\ `npropor]ie de 90 % - un l\ca[ de rug\ciune.Tr\iesc cu amar clipa c=nd am fost nevoitca `n ziua hramului satului s\u natal (hra-mul Bisericii „Sf. Apostoli Petru [iPavel”) s\ aduc mamei, Maria, vestea`ncet\rii din via]\ a lui Ionel. Mai ales c\,`n acea zi de s\rb\toare, mama lui se`mp\rt\[ise [i f\cuse pomenire so]ului ei,Petru.

Nu cred c\ este o mai mare durere `n su-fletul unei mame, care, dup\ ce trecuse, `nurm\ cu c=teva s\pt\m=ni, prin pierdereaso]ului ei, prime[te vestea `ncet\rii din via-]\ a fiului cel mare [i drag, Ionel.

Sper ca definirea de fiu duhovnicesc alparohiei Cucova s\ fie v\zut\ de orice c\-l\tor ce se `ndreapt\ spre Strunga, prinochii `nl\crima]i ai lui Ionel, prin acea mo-numental\ Sf=nt\ Cruce ridicat\ la mar-ginea drumului ce leag\ Bac\ul de Strun-ga. Aceast\ Cruce este ridicat\ `n amintireasa pentru fiecare dintre noi, cei care l-amcunoscut, un loc de binecuv=ntare, un tem-plu de rug\ciune [i de `nchinare `n c\l\tori-

ile noastre. Sincere condolean]e dragii sale familii [i

fie ca Bunul Dumnezeu s\-l a[eze `n ceatadrep]ilor [i `n corturile sfin]ilor.

Dumnezeu sa-l ierte!

Pr. Ciprian Agavriloaie, din satul Cucovacomuna Strunga, jud. Ia[i - Parohia „Sfin]ii Apostoli Petru [i Pavel”

(Postat la 18 iulie 2010)

*~n ziua de 29 iunie s-a stins din via]\,

dup\ o lung\ [i grea suferin]\, Ioan-PetruViziteu, universitarul energetician, poetul[i Marele Om, cum era cunoscut în Bac\u,îndurerând pe to]i cei ce lucreaz\ în dome-niul electroenergetic [i care l-au cunoscut.

Ioan-Petru Viziteu s-a n\scut la 20 au-gust 1957, în Strunga, jude]ul Ia[i. ~n 1982a absolvit Facultatea de Electrotehnic\,sec]ia Energetic\ de la Institutul PolitehnicIa[i. ~n anul 1997 a ob]inut titlul de doctorîn electroenergetic\ la Facultatea de Elec-trotehnic\, Universitatea Tehnic\ Ia[i, cuteza „Fiabilitatea sistemelor de securi-tate cu aplica]ii la protec]ia [i automati-ca instala]iilor electroenergetice”. Dup\absolvirea facult\]ii, a fost repartizat laIRE Bac\u, unde, în decursul timpului, aparcurs toate treptele unei cariere de suc-ces, de la inginer stagiar la [ef de sec]ie,director adjunct [i director general alSucursalei Transelectrica Bac\u. ~n anul2003 a trecut la Teletrans, Agen]ia Bac\u,ca inginer-[ef, unde a lucrat pân\ la tre-cerea în nefiin]\.

Domeniile de expertiz\ ale lui Ioan P.Viziteu au fost protec]ia prin relee, au-tomatiz\rile instala]iilor energetice [i fia-bilitatea sistemelor energetice. ~n paralelcu activitatea profesional\, el a desf\[urat,începând din 1989, [i o important\ activi-tate didactic\ la Universitatea din Bac\u,la Catedra de Energetic\, în calitate de [efde lucr\ri, conferen]iar, profesor. A fost ti-tularul cursurilor „Protec]ii prin relee [iautomatiz\ri în sistemele electrice” [i„Fiabilitatea instala]iilor energetice”.

A înfiin]at, împreun\ cu prof. univ. dr.ing. Ioan Gheorghiu, Sec]ia de Energe-tic\ Industrial\; a dat via]\, a amenajat [idotat Laboratorul de Protec]ii prin relee[i Laboratorul de Supratensiuni din

cadrul Catedrei de Energetic\ Industrial\. De asemenea, a desf\[urat [i o sus]inut\

activitate de cercetare [tiin]ific\, concre-tizat\ în publicarea a 98 articole în revistede specialitate, buletine [tiin]ifice univer-sitare [i volume de conferin]e [tiin]ifice,din care 10 din str\in\tate, cinci c\r]i teh-nice, din care una din str\in\tate, dou\ bre-vete de inven]ii [i cinci propuneri în cursde brevetare. A derulat patru contracte dinPlanul Na]ional de Cercetare, din care ladou\ a fost director de proiect. A fostmembru activ în Comitetul de StudiiCIGRE B5-Protec]ii [i Automatiz\ri,elaborând rapoarte tehnice [i organizândreuniuni ale Comitetului în România.

A mai fost membru în SIER - Pre[edin-tele Filialei Bac\u, SIEAR (Instala]iiElectrice [i Automatiz\ri), CNR-CIGRE,CNR-LST (Lucrul sub Tensiune).

O alt\ latur\ a personalit\]ii lui Ioan Vi-ziteu o constituie cea artistic\. A fost poet[i a publicat dou\ c\r]i de versuri de o rar\sensibilitate: volumul {oapte la u[a tem-plului, în 2006, premiat de Filiala Bac\u aUniunii Scriitorilor, `n cadrul Festivalu-lui-Concurs Na]ional de Poezie „Avan-garda XXII”, [i T\cerea de clopot, în2008, la Editura Funda]iei Culturale Can-cicov. A fost membru `n consiliul editorialal revistei „Ateneu” [i redactor al publi-ca]iei „Via]a b\c\uan\”, membru alcenaclului literar-artistic „AvangardaXXII” [i, mai apoi, al cenaclului „Octa-vian Voicu”.

A mai fost director artistic al Festivalu-lui-Concurs Interna]ional de Poezie „A-vangarda XXII” [i prezentator al progra-mului folcloric „Favorit” din munici-piulBac\u.

Tulbur\tor este poemul „Târziu”, pe ca-re l-a scris cu pu]in\ vreme `nainte de a nep\r\si: „De ce-ai venit / A[a t=rziu / Lamine, moarte? / Am avut / Prea mult timp/ Pentru `ntreb\ri / {i-aproape toate / Audevenit p\cate” (din volumul T\cerea declopot).

Prin dispari]ia lui Ioan-Petru Viziteuenergetica rom=neasc\ pierde o mare per-sonalitate ce va r\m=ne pentru totdeauna`n Panteonul [tiin]ei [i tehnicii rom=ne[ti.

Prof. dr. ing. Dan Zlatanovici (Postat la 12 iulie, 2010)

Mesaje pe ultimul drum!

Mesaje de desp\r]ire pe internet

Mihai Deju (pre[edinte COMAT S.A.), Petru Pl\cint\(pre[edinte S.C. CYBERNET AUTO CENTER S.R.L.),

{tefan }ibuliac (director TRANSELECTRICA S.A. Bac\u),Costic\ P. Neagu (director executiv S.C. SITOREX S.R.L.),Gheorghe B\l\u (manager general S.C. ATLAS S.A.), Adri-an Avram (pre[edintele SINDICATULUI LIBER ROMGAZ

RA DISTRIBU}IE Bac\u), Gheorghe M\n\il\ (directorDIREC}IA SILVIC| Bac\u), Ana Cazacu, Corina

Manolescu (administratori S.C. WOOLTOP S.R.L.), VasileNi]\ (pre[edinte TRICOTEX S.R.L. M\gura), Nelu Hordil\

(pre[edinte UNION CONDROM S.A.)

Redctor-[ef: Pr. dr. Constantin LEONTERedactor-[ef adjunct: Sorina MUNTEANU

Sever Bodron, Ioan D\nil\, Cornel Galben, Petre Isachi, Alina Munteanu,

Silvea Munteanu, Daniel Nicolescu, pr. Cornel Paiu, Neculai Plugariu, Ioan Neac[u, Gheorghe Parascan, Cornelia Ichim-Pompiliu,

Valeriu T\nase, Ozana Kalmuski-Zarea

Fotoreporteri: Lucica [i Eugen GrigoreTehnoredactare computerizat\: Camelia SoareSecretariat-corectur\: Ionela P\dure

ISSN: 1583 - 6339Responsabilitatea `n ceea ce prive[te con]inutularticolelor apar]ine, `n exclusivitate, autorilor.

lAbonamentele se fac la sediul redac]iei sauprin telefon / fax: 0234 571532

Redac ] ia : Bac\u , S t rada 9 Mai 80 /A/7Cod po[ ta l : 600065

Tele fon /Fax : 0234 571532Mobi l : 0721861045

E-mai l : fundatiacancicov@gmail.comfundatiacancicov@yahoo.comviata_bacauana@yahoo.com

Editor: Funda]ia Cultural\ „Georgeta [i Mircea Cancicov”

Redac]iaConsiliul Cultural al „Vie]ii b\c\uane”

Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Pag. 11 Via]a b\c\uan\

l Cuv=nt rostit la slujba de `nmorm=ntare

Ioan-Petru Viziteu s-a n\scut la20 august 1957 `n comuna Strunga,jude]ul Ia[i, ca prim fiu al dreptcre-dincio[ilor Petru [i Maria. A plecat demic de-acas\, cu lacrimi `n ochi, ur-m\rit de privirea iubitoare a mameice-[i petrecea `nt=iul n\scut, dar `n-so]it de vrednicul s\u tat\, care `l lan-sa pe orbita vie]ii, pred=ndu-l spreformare dasc\lilor Liceului-Internatdin Ia[i. Prestigioasa [coal\ a influen-]at hot\r=tor evolu]ia intelectual\ at=n\rului Ioan Viziteu, care a str\lucitprintre cei care au avut [ansa s\-i fieaproape.

Dup\ terminarea liceului, se `nscriela Institutul Politehnic „Gh. Asa-chi” din Ia[i, Facultatea de Electro-tehnic\, pe care o absolv\ `n anul1982. Prin reparti]ie, sose[te `n ora[ulBac\u, care l-a adoptat.

Evolu]ia sa profesional\ `ncepe laIRE Bac\u - Sec]ia de distribu]ie aenergiei electrice. Dup\ perioada deucenicie, remarc=ndu-se ca un foarteserios t=n\r inginer, este transferat laSec]ia PRAM. Aici a reu[it, al\turi decolegii s\i ingineri [i mai[tri, s\ se de-s\v=r[easc\ ca specialist `n domeniulprotec]iilor prin relee [i automatiz\ri,fiind numit adjunct [ef SIT. ~n a-ceast\ perioad\ de maxim\ eferves-cen]\ devine doctor `n [tiin]e tehnice -fiabilitate. De asemenea, a `mbog\]itpatrimoniul intelectual al Rom=niei,

fiindu-i acordate de c\tre OSIM maimulte brevete de inven]ii [i inova]ii.

~n vara anului 1998, la reorganiza-rea Sistemului Energetic Na]ional,este numit director adjunct dezvolta-re exploatare al nou `nfiin]atei Su-cursale Transport Dispecer Bac\u.

Prin ie[irea mea la pensie (ing.{tefan Fr\]il\, n. r.), trece la conduce-rea Sucursalei, `n calitate de director.

~n aceast\ perioad\ romantic\ [ieroic\ au fost demarate [i, `n mareparte, realizate marile proiecte aleenergeticii din zona Moldovei pe ca-re at=t de mult a iubit-o, dorind s\ oridice la locul care i se cuvine. Suntproiecte g=ndite de el `n anii 2000,respinse la acea vreme, care ast\zi serealizeaz\, contribuind la cre[terea si-guran]ei `n func]ionarea SistemuluiEnergetic Na]ional.

~n anul 2002 preia conducereaAgen]iei Bac\u a Teletrans. Spirit re-nascentist, Ioan Viziteu a avut pre-ocup\ri multilaterale `n tehnic\, lite-ratur\, arte plastice, dar mai ales ne-afost un `ndrum\tor de spiritualitatecre[tin\.

~n paralel cu activitatea de slujitoral instala]iilor electrice a desf\[uratcu har [i generozitate activitatea deprofesor universitar la Sec]ia deEnergetic\ Industrial\ a Universit\]iidin Bac\u.

Lupt\tor neobosit pentru promova-rea spiritualit\]ii moldave, a organi-zat `n Moldova (Bac\u [i Suceava)dou\ manifest\ri [tiin]ifice care audevenit de referin]\ `n istoria recent\

a energeticii rom=ne[ti - SIG 99 [iConferin]a Regional\ a CIGRE -Black Sea 2001.

~n anii de facultate [i-a unit desti-nul cu colega de facultate, Georgeta,care `i va fi sprijin [i surs\ de stabili-tate [i for]\ pentru `ntreaga sa via]\.Bunul Dumnezeu le-a d\ruit trei mi-nunate fete - Ioana, Maria-Georgeta[i Elena, deosebite, ca [i p\rin]ii lor.

~ncercat de o necru]\toare boal\, aluptat ca un cre[tin adev\rat, av=nd `norice moment suportul `ntregii fami-lii. Modul prin care a [tiut s\ `nduresuferin]ele este o lec]ie cre[tineasc\pe care Dumnezeu ne-a dat-o prinpersoana sa. S\ nu uit\m c\, dup\ unSf=nt Maslu, [i-a rec\p\tat puterea dea merge la morm=ntul tat\lui.

Evlavia sa mare pentru Sf=ntulPetru a f\cut ca acesta s\ mijloceasc\la Bunul Dumnezeu ca trecerea lui lavia]a ve[nic\ s\ se s\v=r[easc\ `n pri-mele ore ale marii s\rb\tori ai Sfin]i-lor Apostoli Petru [i Pavel.

Noi, colectivul de energeticieni b\-c\uani care l-am primit `n urm\ cu 28de ani `n mijlocul nostru, p\str=ndu-lcu noi, ne sim]im onora]i c\ am fost`mpreun\ [i [tim cu siguran]\ c\ Sf=n-tul Petru `i va deschide Por]ile Raiu-lui. Avem credin]a c\ ne vom re`n-t=lni, iar amintirea lui ne va mobiliza,nu numai `n plan profesional.

Dumnezeu s\-l odihneasc\ `n pace!

{tefan-Vasile FR|}IL|(Fost director al Transelectrica Bac\u)st.fratila@clicknet.ro

(Urmare din pag. 1)

- Voiam ca gre[eala s\ fie reparat\ m\car pentrusistemul de telecomunica]ii dintre cele dou\ subsis-teme amintite [i s\ realiz\m o cale de rezerv\ cares\ treac\ printr-un alt punct situat pe Ceahl\u. Cualte cuvinte, ne propuneam s\ ridic\m un pilon pecare s\ mont\m ni[te antene de telecomunica]ii, a[acum `ntre Bucure[ti [i Ia[i, de exemplu, exist\ omul]ime de astfel de st=lpi ridica]i pentru telefoniamobil\. ~n plus, ar fi trebuit ca acestui pilon s\ i seadauge dou\ bra]e. Prin urmare, la materialul nece-sar construirii unui astfel de obiectiv trebuia ad\-ugat materialul necesar celor dou\ bra]e. S\ maispunem c\, an de an, din st=lpii de electricitate de`nalt\ [i foarte `nalt\ tensiune afla]i pe mun]ii [ic=mpiile ]\rii se fura de zeci sau poate chiar de sutede ori mai mult material dec=t cel necesar celordou\ bra]e!

A[adar, Muntele Sf=nt al rom=nilor trebuia s\ ai-b\ o cruce ca cea din Bucegi de pe v=rful Caraiman,oferind un spectacol peisagistic [i, deci, turistic ab-solut impresionant.

- C=t a]i reu[it s\ realiza]i din acest proiect `n-dr\zne]?

- Am ob]inut, cu suficient efort, includerea `n pla-nul de investi]ii al companiei at=t a p\r]ii de

documenta]ie, c=t [i a realiz\rii efective a st=lpului.De asemenea, s-au ob]inut toate avizele necesare,mai pu]in cel de la mediu (asta `n timp ce p\durilenoastre erau t\iate [i transportate zi [i noapte cu tre-nurile [i ma[inile `n convoaie spre porturile de laDun\re [i Mare, l\s=nd mun]ii goi, f\r\ ca cei de lamediu s\ scoat\ o vorb\!). Dar construirea pilonului

pe Ceahl\u nu afecta mediul, pentru c\ existau va-riantele transportului materialelor cu elicopterulsau printr-un lan] viu prin care elementele compo-nente s\ se dea din m=n\ `n m=n\. S-a `nt=mplat,dup\ aceea, ceea ce [ti]i... atacuri `n pres\, demi-sie...

La c=teva luni, `ns\, `n mun]ii Semenic se inau-gura o cruce similar\. ~n concluzie, `n Banat [i `nMuntenia s-a putut, `n Modova, nu! Apoi m-am`mboln\vit, am fost c=teva luni imobilizat la pat.C\rucior, gimnastic\ de recuperare, tratamente [i,cu ajutorul Bunului Dumnezeu, iat\-ne din nou peculoarele vie]ii! Nu [tiu cum s\-I mul]umesc Cre-atorului pentru darurile pe care mi le-a f\cut, maiales pentru faptul c\ m-a l\sat s\ ating aceast\ ju-m\tate de secol de care pomenea]i! Atunci c=nd nemerge bine, primim cu mare bucurie cele ce ni se`nt=mpl\, f\r\ s\ mul]umim cuiva pentru „norocul”nostru. De ce s\ ne pl=ngem atunci c=nd p\rem mailipsi]i de „noroc”?

„Eram student la Ia[i `n anii comu-nismului. Tata venea duminica pe lanoi. Adesea ne duceam la Mitropolie.Mi-amintesc prima slujb\, `n care apredicat mitropolitul Teoctist. Nu-mivenea s\ cred c\ pot exista astfel de ma-nifest\ri, c=nd nou\ ni se spuneau la[coal\ tot felul de ciud\]enii `n leg\tur\cu religia. C=nd l-am auzit vorbind pemitropolitul Teoctist, s-au cutremurattoate `n mine. Bl=nde]ea, ad=ncimea,t=lcul, dar [i senin\tatea vorbelor rosti-te, pe de o parte, [i atmosfera din Cate-drala mitropolitan\, [i mul]imea ierar-hilor cu vestimenta]ia lor, [i mitrele a-celea purtate de ni[te oameni pe care-ivedeam pentru prima dat\, pe de alt\parte, `mi d\deau sentimentul c\ nusunt pe p\m=nt. C\ toate cele care mi sespuneau `n [coal\ constituie o realitateparalel\, stearp\, rece [i lipsit\ de ceeace mi se p\rea aici, `n catedral\, sub-stan]\ vie. Doamne, piatr\ dac\ ai fifost, tot te `nvia glasul acela `n care cu-vintele curgeau ca un c=ntec minunatce-]i panseaz\ toate r\nile, `]i `ndep\r-teaz\ definitiv `ntreaga durere, `]i aducetot ceea ce-]i lipse[te, alung\ tot ce-]ieste potrivnic, te `mbrac\ `n flori [i-nmireasma lor [i pe din\untru [i pe dina-far\, `]i aduce cerul pe cre[tet ca s\-isim]i m=ng=ierea. De atunci, simt cerull=ng\ mine”.

(Prof. univ. dr. Ioan P. VIYITEU)

(Postat pe intgernet de C\t\linMunteanu, din Londra, la 2 iulie, 2010)

Ioan-PetruViziteu - un artizan alcre[terii siguran]ei `n func]ionarea Sistemului Energetic Na]ional

Cuv=ntul lui IoanViziteu la moartea Patriarhului Teoctist

Pe cine avea s\ „ard\” Crucea...?

CMYK

CMYK

Nr. 447 / 15 - 31 iulie 2010

Via]a b\c\uan\ Pag. 12

l Cuv=nt rostit la slujba de `nmorm=ntare

Ne desp\r]im ast\zi `nl\cri-ma]i, `ntr-o T\cere de clopot, deIoan P. Viziteu, om de [tiin]\,profesor inegalabil [i poet curat,sensibil, `nzestrat cu har divin.Ast\zi nu mai roste[te {oapte lau[a templului, pentru c\ el a in-trat `n chiar templul eternit\]ii [iadast\ s\ stea cu `ngerii `n cer, laCina cea de tain\.

G=ndurile mele nasc lacrimidin triste]ea plec\rii lui Ioan P.Viziteu de printre noi, dar [i dinbucuria de a fi fost `n prezen]aunei personalit\]i unice, a unuiom pentru care „a exista” a `n-semnat a tr\i p=n\ la ardere [i `nsfin]ire. A vorbi despre apusul u-nui om de for]\ [i inteligen]\aprins\, cum a fost Ioan P. Vi-ziteu, este ca [i cum ai aminti dedispari]ia unui continent. G=n-dul cutremur\tor al plec\rii luinu ofer\ un loc dec=t memoriei,ce-l `mbr\]i[eaz\ ca pe un om cu`nalt\ tr\ire cre[tin\, ca pe unprin] al bunului sim], al prieteni-ei, ca pe o [ans\ suprem\ de care[tiin]a rom=neasc\ [i caracteruls\u, mai ales, `[i leag\ destinul`nl\crimat `n diamante din c=nd`n c=nd.

Un profesor universitar cuvast\ preg\tire, de o profund\sim]ire, un poet excep]ional, unso] [i un tat\ devotat familiei, unprieten inegalabil, iat\ punctelecardinale ce i-au direc]ionat via-]a, din p\cate at=t de pu]in\ [i defr\m=ntat\.

Pentru c\ l-a iubit, Dumnezeui-a scurtat suferin]a [i l-a chematla El, `n ceruri, pentru a-l prote-ja [i a-l r\spl\ti pentru faptele sa-

le bune [i devo]iunea `ntru cre-din]\. Chipul de lut a r\mas aici,dar sufletul s\u iubitor [i iert\tor[i-a g\sit, `n sf=r[it, Cerul, r=vnitat=t de mult `n scurta-i via]\ tr\-it\ aici, pe p\m=nt.

Pe l=ng\ numeroasele daruri,via]a i-a rezervat prietenuluinostru Ioan Viziteu [i anevoioa-sa aplecare spre tainele existen-]ei semenilor, sub `nf\]i[areadasc\lului universitar, menit alucra la cre[terea [i des\v=r[ireatinerilor, `n sensul `n care Petre}u]ea spunea: „Profesorul estefabricant de oameni; el seam\n\cu un t=mplar care ia un lemnmurdar de noroi, `l spal\ [i `l fa-ce mobil\ de lux”.

Universitatea din Bac\u a avut`n profesorul Ioan Viziteu - omcu o zidire interioar\ temeinic\ -un contraforte solid, sortit s\ a-pere, cu puternicia pl\p=ndeisale fiin]e, institu]ia de vitregiaseismelor la care uneori au su-pus-o for]ele efemere ale `ntune-ricului.

Prin via]a sa exemplar\, `n va-riile sale ipostaze Ioan Viziteu adevenit emblema unei eternit\]icare, departe de a indica sf=r[itulineluctabil, d\ seama, `ntr-unsens superior, de via]a `ns\[i,dincolo de limitele accidentalu-lui. {tiind c\ Marea Trecere `n-seamn\ suprema ini]iere, omulIoan P. Viziteu a fost con[tient

c\ trebuie s\ moar\ pentru a re-na[te `n eternitate. El n-a murit,a trecut doar pragul pentru a-[ig\si Cerul, adev\ratul cer.

Pentru colegii s\i, pentru prie-teni, pentru familie, locul r\masgol `n universitate, `n c\minulfamilial, `n Cenaclul „Avan-garda XXII” este a[a de mare,`nc=t oricine `[i poate da seamac\ numai prin apropierea celorr\ma[i doar pentru o clip\ aici,pe p\m=nt, mai poate fi `ntruc=t-va umplut.

Prietene al nostru [i frate, sun-tem aici to]i cei care te-am iubit[i te iubim [i avem convingereac\, oric=t ne-am apropia noi uniide al]ii, nu vom putea umple go-lul imens pe care l-ai l\sat.

A sunat de intrare. ProfesorulIoan Viziteu a plecat spre am-fiteatrul ve[niciei, s\ predea stu-den]ilor s\i ultimul curs: cel des-pre demnitatea [i curajul de a tena[te din nou.

De fapt, Ioan Viziteu nu a mu-rit, el tr\ie[te, prin tot ceea ce acreat, `n sufletul tuturor celorcare l-au iubit, familie, prieteni,colegi.

Dumnezeu s\-l odihneasc\ a-colo unde cerceteaz\ luminaFe]ei Sale!

S\-]i fie somnul lin, prieteneIoan Viziteu!

Daniel NICOLESCU

„Cu flori de rai v-a[tept la m=ntuire”

Ultimul drum al universitarului [i poetului

IOAN PIOAN P. VIZITEU - 1 iulie 2010. VIZITEU - 1 iulie 2010