Colec{ia: SECOLUT XX - 20 DE MISTERE ESENTIALECoperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romd,nieiVAN ERIKSSON, JAKOB

Biografiile secrete ale marilor lideri mondiali : docu-dramegi mituri istorice inso{ite de consemniri din presi - Bucureqti :

Integral,2019

Confine bibliografie

ISBN 978-606-992-264-4

L I. $tefbnescu, Florin (trad.)

II. Boian, Lucia (doc.)

94

@ INTEGRAL,2OI9

Editor: Costel POSTOLACHE

Tehnoredactor: Stelian BIGAN

Tipirit la EuroBusiness

Orice reproducere, totali sau parfiali, a acestei lucriri,firi acordul scris al editorului, este strict interzisigi se pedepsegte conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606- 992-264-4

&/DL/)an, 8rt#ssor"

Biogrofiile secrete qlemorilot lideri mondiqliChurchill, fitstiiilG Mqo,

Tito, De Goulle

Versiune in limba romAni:Prof. FlonrN $rrriNnscu

Documentare suplimentari, bibliografie selectiviqi analiza comparativi a surselor:

Lucu, BorRN

aU

INTEGRAL

Sumqr

$omponie crl chenar de doliu:controvcrsotnl tlOmn Chorchill,,,bcldogol"

cs tulbarare bipolcr6 $ pwestectrobucqrilor de contrabondil / 7

J'lostofo Kemol ,,f,totiirk" sqo dromslde lq ogonio lmperiolui Otoman

lo o ncfione eutopeanG modern€.Oltimul Sttltonl / 27

llco sog Cltrticics Ro$eimpotfivc vttbiilor ht6p6refe | 4tOn pozzle erotic iogorlw cs Tito,

concorental loi Stalin in Balcona I nCharles de Goulle, generolol de 1,95 metri,

de lo in6lfimeo cGruis Ftonto s'o vGzotcrl totsl oltfel / I

Bibliogrofie selectiv( / 123

$qmpqnie co chenqrde dolig: controversatgl

domn Chgtchill,,,buldogol" cq tulbalote

bipolqrG fi povestestrsbscsrilor

de controbondG

ln iunie 1950, siptimanalul american Time Magazinel-a

numit pe Winston Churchill ,,Omul jumategi de secof'; in iunie

2000, revista francezd Historia a considerat cuvAntul,jumita-

tea" superfluu gi l-a botezat ,,Omul de stat al secolului". Mai

mult de atit, alituri de Biblie qi Shakespeare, Churchill este cea

mai frecvent folositi sursi de citate de azi...

Tatil, Randolph Churchill, se trage din fohn Churchill, pri-

mul Duce de Marlborough, care a invins trupele lui Ludovic

al IV-lea Ia Blenheim, Malplaquet, Ramillies, Oudenarde gi, in

general, cam peste tot pe unde le-a intAlnit. Mama, |ennie ferome,

era fiica mijlocie a Clarei gi a lui Leonard ferome. Acesta din

urmi, descendent al unei familii hughenote care a emigrat inAmerica la inceputul secolului al XVIII-lea, este un self-made

man tipic. Finanlist, magnat al presei, agent de bursi, impresar,

proprietar de hipodrom, fondator al unui jockey club, filantrop,

proprietar de iahturi qi iubitor de navigalie - aceasta ar fi odescriere incompleti a acestui yankeu vesel gi energic care era

Leonard |erome. Sotia sa, Clara, avea printre strimogii sii oindiancd gi un locotenent al lui George Washington. Data nag-

terii lui Winston Churchill a fost 30 noiembrie 1874, iar locul

nagterii Palatul Blenheim, din Oxfordshire, pe care primul Duce

de Marlborough l-a primit drept recompensd de la Regina

Anne gi care ar putea rivaliza oricdnd cu Palatul de la Versailles

(turnuri impozante, trei hectare de acoperiguri, 300 de camere,

un parc de 1.400 de hectare).

Anii de gcoali ai lui Winston Spencer Churchill nu vor in-semna decdt o foarte lungd betilie. in anul 1881, pirinfii lui se

hotirlsc si il trimiti la internatul Saint Georges, o gcoali' par-

ticulari, foarte costisitoare 9i foarte severe, care trebuia s[ ilpregiteasci pentru Colegiul Eton. Acest lucru va reprezenta un

dezastru pentru copil: ,,N-aveam, totugi, decdt qapte ani 9i fu-

sesem atit de fericit in camera mea, cu juciriile mele (...).

Acum, nu mai aveam parte decdt de leclii, vreme de gapte sau

opt ore pe zi (...) qi pe deasupra, crichetul gi fotbalul..." Win-ston se va dovedi a fi un qcolar refractar la materii precum

greaca, latina qi matematica, de-a dreptul alergic la examene.

in ceea ce priveqte conduita micului elev - capitol la care ocupa

B

locul2g din32 -, acesta ia parte la toate bitdile, furi zahlr de

la cantini gi face bucili piliria de pai a directorului. Toate aces-

tea par si fie din acelagi registru cu comportamentul marelui

politician de peste cAteva decenii. Winston igi gisegte, insi,

multe alte preocupS,ri pe care le cultivd congtiincios: coleclio-

neazi timbre, ciliregte, se ocupi de fluturi gi de pegtigorii rogii,

de cei doi cdini ai sii, este pasionat de pantomimd qi teatru, face

scrimi gi devine pasionat de cursele de cai" in 1888, Winston

intri la colegiu, la Harrow in apropiere de Londra. Nici aici nu

va avea parte prea mult de vizitele pirinfilor sdi, pe care ii va

vedea doar in vacanle (nu in toate!). Lecturile lui Winston nu

au prea mult de-a face cu programa gcolari, iar atunci cAnd un

profesor va line la Harrow o conferinli despre bdtdlia de la

Waterloo acesta va fi stupefiat si audd un rogcat obraznic cri-

ticdndu-i expunerea, ba, mai mult, citAnd surse necunoscute

conferenliarului insugi. Deci, ar fi fost lucruri mari de privit in

spatele aparenlelor. Politica gi armele sunt cele doui lucruri

care il fascineazi pe Winston, degi la colegiul Harrow acestea

nu sunt la mare pre!. Este membru al unui club de tir, participi

la competilii de tras la linti si manevre militare gi, dupi primul

an de studii, se inscrie intr-o clasd speciali, care ii pregitea pe

elevi pentru examenele militare. Istoria si limba englezd erau

materiile lui preferate. Iar acest lucru se va oglindi gi in activi-

tilile lui ulterioare. in parcursul lui educalional, urmitorul

punct este Academia Sandhurst, unde erau pregitili locotenenfii

de cavalerie gi infanterie. Winston a fost admis in vara anului

1893. Au urmat felicitirile de rigoare. Nu gi din partea pirin-

lilor, chiar dimpotrivl tatdl sdu ii scrie astfel: ,,Prin mdreala ta

realizare de a intra in cavalerie mi-ai impus o cheltuiali supli-

mentari de 200 de lire pe an (...). Daci nu vei fi capabil sirenunfi la existenta indolenti gi inutili pe care ai dus-o in tim-pul colegiului gi in ultimele luni, ai si ajungi un rebut al socie-

ti{ii, unul dintre nenumiratii ratati, care ies din gcolile publice

9i ai s[ te abrntizezi intr-o existenli jainici, nefericitd gi f[r[rost". TAnirul ii rlspunde tatllui s[u: ,,imi pare riu ci v-am

dezamd,gitl MI voi stridui si vi schimb pdrerea pe care o aveli

despre mine, prin munca gi purtarea mea la Sandhurst'l

Anul 1895 este unul marcant pentru universul emofional al

tAnirului Churchill: mor tatil lui,lordul Randolph Churchill,

Ei doica lui, Everest. Mirturia lui referitoare la primul eveniment,

pune in lurnini modul lui Winston de a se raporta la tatil s[u:

,,Astfel, au luat sfArgit toate visele mele de a deveni camaradul

lui, de a intra, alituri de el in Parlament, pentru a-l susfine. Nu-mi

mai rlm1nea decAt si urmez aceeagi cale ca gi el gi si-i apiramintirea" . Pe de alti parte, relalia Everest-Winston Churchill

a fost unul dintre cele mai frumoase episoade din viafa lui,

astfel ci vestea morlii bonei l-a mdhnit profund. Aceasta a fost

confidenta lui, cea care l-a incurajat si 1-a consolat in timpulgcolii, cea care a remarcat natura lui umani buni gi geniul lui,

intr-o manierd in care mama sa nu putea sau nu dorea sd o faci.

Obiectivul lui de a deveni cel mai important om politic din

Westminster este proiecfia masculini a dorinlei mamei sale de

a fi cea mai doriti doamni din Mayfair. in 1895, a devenit lo-

cotenent in Regimul4 de Husari din garda Reginei, tot in i895

a plecat ca observator in Cuba, urmdnd ca in 1896 s[ plece inIndia qi, ulterior, la sfirgitul anului 189B, si se stabileasci in

10

cantonamentul din Bangaiore. intre tirnp, in 1897, ia parte la

luptele purtate la granifa de nord-vest a Indiei, iar in 1898 este

avansat in grad, pleaci in Campania din Sudan, unde participd

la atacul de la Omdurman. in 1899, dupd ce candideazdla Par-

lament din partea conservatorilor si este im'ins, pleaci in Africa

de Sud, in calita-te de corespondent de r|zbai pentru ziar:ul.

Morning Post. Dcrind sd vadl blteliile mai indeaproape, ilconvinge pe un cdpitan ca, impreuni cu 150 de soldali imbarca{i

in trei vagoane atasate unei locornotive, s[ o ia din nord spre

sud in teritoriul burilor. Trenul blindat in care se aflau a fost

insi descoperit de inamici. Dupi o luptd in care au cizut o suti

de militari britanici, el impreund cu cincizeci de soldali, cei mai

mulli rdnili, s-au predat. Burii au avut doar patru rinili. inchis

intr-o inchisoare din Pretoria, Churchill reuseste si evadeze.

Ceea ce rneriti rernarcat in tot acest parcurs este aviditatea

cu care citeqte cirli deloc alese la intAmplare, de istorie, de po-

htice, de economie, de drept constitutional, precum si materi-

ale din arhivele Parlamentului - toate acestea ii vor permite

cAndva si intre bine pregiiit in arena politici. La fel de remar-

cabild este gi pld'cerea gi priceperea cu care scrie; de altfel,

gisegte in aceasti activitate gi o surs6 important[ de venituri.

Publicalii precum Morning Post, Daily Pioneer sau Daily Tele-

graph il contacteazd pentru ale furniza materiale jurnalistice.

Acestea, alituri de lucrlri mai ample, precum Expedilia din

Malakand, il pozif ionea zi pe tdniral scriitor Winston Churchill

la loc de cinste in societatea britanici. Toate cilltoriile lui sunt

insofite de povegti care il infrliqeazi aflat mereu in ciutarea gloriei.

l1

intors in Anglia in 1900, deja celebru datoriti articolelor sale

qi faptelor de arme, i se propune si candideze din nou la Par-

lament, din partea Partidului Conservator. De data aceasta, cu

succes: la I octombrie 1900,ladoar 26 de ani, Winston Churchill

este ales deputat, in circumscriplia Oldham. A urmat o ascen-

siune politicd fulminantd, deloc scutiti insi de episoade con-

troversate. Din august 1911 9i pAni in 25 mai 1915, Churchill

ocupi pozilia de Prim Lord al Amiralitelii. in 1914, in primele

zlle aLe ri'zboiului, mAnat de un exces de zeI care l-a surprins

pAni;i pe primul-ministru al Angliei, Henry Asquith, instituie

blocada impotriva Germaniei, clasificdnd trimiterea de ajutoare

alimentare ca fiind contrabandi. in aceastl perioadi, peste

750.000 de germani au murit de foame gi boli cavzate de mal-

nutrifie. in octombri e'1914, in incercarea de a apira Anvers-ul

de trupele germane, trimite doui brigizi navale fbri experien{d

s[ lupte alituri de rezistenfa belgianl. 2.500 de oameni si-au

pierdut viala, ambele brigitzifiind decimate. A urmat dezastrul

din Dardanele. CAnd turcii otomani i-au atacat pe rugi in Mun-

liiCaucaz, in decembrie 19L4, Rusia a cerut ajutor din partea

alialilor. Winston Churchill a clutat si ajute Rusia printr-un

atac asupra Peninsulei Gallipoli, prin care urmirea obtinerea

controlului asupra strAmtorii Dardanele. Astfel, campania tre-

buia sd scoati practic din joc un aliat al Germaniei qi si des,

chidd ruta maritimi citre Marea Neagri pentru a putea trimiteajutoare Rusiei. Rezultatul: 34.000 de oameni din forfele aliate

au murit sau au fost dali dispirufi. incercAnd si-gi justifice ac!i-

unea in Camera Comunelor, este criticat cu asprime de viitorulprim-ministru David Lloyd George: ,,Vei descoperi intr-o zicit

t2

stirile mentale care reies din scrisoril e tale reprezinti motivul

pentru care nu avem incredere in tine nici micar cdnd co-

manzi armata".

Onoarea este un pilon esenlial pe care Winston Churchill

gi-a clidit intreaga existenfl intr-o vizitd\a qcoala Harrow, in

l94l,le va spune astfel elevilor: ,,Niciodati, niciodati, nicio-

dati... niciodati si nu cedafi decdt in fafa dictatului onoarei Ei

al bunului-sim!". Este relevantd o secvenfi din episodul cele-

brului Acord de procentaj, pe care l-a incheiat cu Stalin in oc-

tombrie 1944,la Moscova. Dupi ce cei doi lideri au semnat

hdrtia pe care erau impirlite sferele de influenfi in Europa de

Sud-Est, Churchill i-a cerut lui Stalin si ardi documentul, de

teamd cd acesta ar fi putut fi gisit cAndva. Evident ci acest lucru

nu s-a intdmplat, lui Stalin neplsdndu-i de acest aspect, dar

cererea lui Churchill face evidenti preocuparea lui pentru pistra-

rea unei imagini incununate de onoare. CAt despre corectitu-

dinea moral[ a secvenlei, aceasta este mai mult decdt discutabili

Ei demonstre azd., incd, o dat[, pragmatismul specifi c personajului.

Pragmatism pe care insuqi Churchill il rezumd astfel: ,€onqti-

infa mea e fati buni. Pot sd cad la in{elegere cu ea".

Degi sindtatea lui nu a fost niciodat[ una de invidiat, mai

cu seami spre sfArgitul viefii, nu a l6sat niciodati acest aspect

si-i afecteze in vreun fel activitifile. Ficea eforturi iegite din

comun pentru a-gi onora obligafiile. Doctorul siu personal,

Lordul Moran, nota astfel, in decembrie 1943, cdnd Churchill

se ducea la generalul Eisenhower, care il agtepta in Tirnisia: ,,in

timp ce prim-ministrul se indrepta cu pagi inceli spre avion,

remarcarn cum chipul lui cipita o culoare cenugie care nu mi-a

13

plicut. CAnd a ajuns in sfArgit in casa aceea, s-a prdbugit pur gi

simplu in primul fotoliu la indernAnfi Si pitrundem, insd, mai

profund in universal personal al lui lVinston Churchill.

Un aspect interesant este timiditatea aproape bolndvicioasi

de care dddea dovad[ in prezen{a femeilor, in contrast total cu

atitudinea curajoasi pe care o manifesta pe cAmpul de lupt[sau in Camera Comunelor. in 1908 s-a ciLsdtorit cu Clementine

Hozier, urmdnd ca in 1909 si se nascd prima lor fiici, Diana,

iar in 1911, primul lor fiu, Randolph. imediat dup[ incheierea

ceremoniei de nunti, Winston a inceput si discute politicd cu

Lloyd George, uitAnd complet ci trebuie si iasi din bisericd

impreuni cu mireasa" in ciuda multor episoade de acest fel, incare politica joac[ rolul principal, cei doi vor avea o cisnicie

f'ericiti. ,,La Blenheim, arn luat doui hotirAri foarte importante:

sd mi nasc gi si mi insor. Sunt mullumit de hotdrArile luate inambele caztri. N-am avut niciodati vreun motiv sd regret vre-

una dintre ele". Scrisorile lui Churchill cdtre sotia sa ne ajuti siindentificirn Ei o laturd sensibil5 - qi, desigur, talentul literar - a

omului care a condus Marea Britanie (singuri) in Al Doilea Riz-boi Mondial. in 1916, din transeele din Franla, in Primul RizboiMondial, ii scria Clementinei: ,,Te iubesc mai mult cu fiecare

luni care trece gi am nevoie de tine ;i de frumusetea ta... Sunt

atAt de devorat de egoism, incdt ag vrea si mai am un suflet,

intr-o alti lume, qi si te intAlnesc in alt cadru, ca si-fi ofer toatiiubirea si onoarea din marile povegti de dragoste". Pe ldngiDiana gi Randolph, Clementine gi Winston Churchill au mai

avut inci trei copii: Sarah, ndscuti in 1914, Marigold, niscutiin l9i8 si care, din picate, a murit in I92I, gi Mary, care s-a

14

niscut in anul 1922. Acesta a fbst gi anul in care Winston a cum-

pirat regedinfa de la Chartwell, in care a locuit pAni la moartea

sa, in 1965. Foarte interesantd este imaginea conacului Chartwell

prin anul 1954, atunci cAnd Churchill nu mai era in mijlocul

evenimentelor din politica britanicd. Vechiul conac gizduieste

pe rdnd copii, nepoti, verisori, asistenli si secretari, medici gi

istorici, jurnaligti gi notabilit[fi locale, precum gi pe fogtii co-

legi, prieteni 9i apropiafi din timpul rdzboiului gi de dinainte

de rizboi. Necuvintitoarele iqi gisesc gi ele loc in numir remar-

cabil. Bitrinul gentleman fermier line neapirat ca toli invitafii

lui si le admire qi s6-i viziteze domeniul. furnalistul Cyrus Leo

Sulzberger, un apropiat al lui Churchill, noteazd: ,,O lua inainte

cu un pas energic, dar goviitor. Ne-a aritat de departe lebede

negre pe un helegteu gi un vilel niscut cu o siptimAni inainte;

este mAndru de vacile sale alb cu negru gi foarte interesat de pegtii

din cele doui iazuri, de crapii bltrdni de douizeci de ani!". Nu

este nevoie de foarte multd expertizit psihologicd sau sociolo-

gicd pentru a ne da seama cd Winston Churchill gi-a creat acest

mic univers personal pentru a-l suplini pe cel politic, din care

chiar gi el trebuia si se retragi la un moment dat.

Churchill lucra de la opt dimineala p6ni la doui noaptea,

ingiduindu-gi doar un ceas de siestl dup6-amiazi. in fiecare

dimineald, uneori chiar in timp ce se afli in pat sau in baie,

Churchill dicta o duzini-doui de scrisori gi memorandumuri,

fumAnd firi incetare trabucuri din Cuba (pentru care, in timpul

rizboiului autoriza chiar unele operalii de contrabandi!); de

altfel, greu gdsim vreo pozd in care acesta si apard ftri trabuc.

Churchill spunea,,CAnd fimezi trabucuri e ca atunci cdnd te

15

indrdgostegti; mai intAi eEti ispitit de formi; il pistrezi pentru

aromi; gi intotdeauna trebuie si-!i amintegti ca niciodati, ni-

ciodati s[ nu lagi flacdra s[ se stingf] Nici mlcar necesitatea

de a purta masca de oxigen in timpul zborului la mare altitu-

dine intr-o cabini nepresurizati nu l-a putut line pe legendarul

om poiitic britanic departe de fumat. Mai mult decdt atAt, din

dorin{a de a rezolva aceasti problemi, premierul a cerut si fiecreati o masci speciald, care si-i permit[ sd fumeze chiar gi intimpului unui astfel de zbor. Cu o altd ocazie, Churchill l-a avut

invitat laprdnz pe Regele Ibn Sa'ud al Arabiei Saudite, care nu

permitea consumul de bluturi alcoolice gi fumatul in prezenla sa.

Departe de a se conforma exigenlelor invitatului siu, Churchill

a linut si-i sublinieze acestuia cd ,,in filosofia mea de viali este

prescris ca tabiet sacru qi absolut de a fuma trabuc si a consuma

alcool inainte, dupd qi, daci este necesar, in timpul meselor dar

gi in intervalele dintre acestea." Iar Regele... a cedat. Un pasi-

onat declarat al trabucurilor, Winston Churchil s-a indrdgostit

iremediabil de trabucurile Romeo y fulieta dupi vizita sa inHavana din1946, numele siu rdmAndnd in istorie omonim cu

trabucurile lungi de 178 mm gi diametrul de 47 mm.

Trabucurile nu au fost singurul ,,viciu" al marelui om politic.

Alcoolul se inscrie gi el, cu succes, pe listi. Coniacul preferat

de Churchill era Napoleon (personajul istoric pe care il considera

cel mai fascinant), in timp ce sampania preferati era Pol Roger.

in Franta, doamna Pol Roger - cu care se pare ci el avusese

cdndva o idild - a ascuns de nazigti doui lizi de ;ampanie,special pentru Churchill. Apoi, in fiecare an, i-a trimis acestuia

cAte alte dotrd ldzi, in amintirea acestui fapt. Dupi moartea

I6

omului politic, din dispozilia expresi a fostei sale iubite, timp

de un de zile toate sticlele de sampanie din marca sa favoriti

au avut eticheta inconjuratd de un chenar negru de doliu.

Whiskey-ul care ii plicea cel mai mult era fohny Walker Red

Label; Churchill a fost prieten cu Alexander Walker, primulproprietar al distileriei scotiene.

in ciuda programului de muncl extrem de incdrcat, perso-

najul nostru gisegte timp gi pentru a-gi cultiva pasiunile. $i le

cultivd cu rezultate, ca orice demers in care se implicd. Pictura

este un exemplu. Churchill a folosit o paleti intensi pentru a

crea tablouri in stil impresionist, tablourile sale gisindu-se la

Luvru sub semnitura Charles Morin. Picasso, care detesta po-

litica lui conservatoare, a spus cL dac|politicianul britanic s-ar

fi limitat la picturi ar fi ajuns printre cei mai de seami artigti.

Ca istoric, Churchill a scris multe volume in care povestegte

bitiliile din cele doui rizboaie mondiale, precum gi biografia

tatllui slu, Lordul Randolph, gi pe cea a strdmogului siu,

Ducele de Marlborough. A fost, de asemenea, un jucdtor re-

marcabil de polo, cotat in clasamentul oficial englez, un fintagde prima mdni gi un priceput ciliref; a ar,lt in grajduri chiar

gi un cal de curse campion, pe nume Colonist IL Meritd amin-

tit ci, pe lAngi faptul ci a cunoscut cei mai mulli conducltori

politici ai lumii, a fost apropiat gi de personaje-legendi precum

Charlie Chaplin sau Coco Chanel. Aceasta spunea despre el:

,,Seamin[ cu pipugile acelea mari care au lest in picioare. Cu

cit le faci si cadd mai jos, cu atdt se ridici mai sus". Imaginafia

lui vestimentari neobignuiti era una in deplind concordanli cu

imaginafia de care dddea dovadi in toate ipostazele viefii sale.

t7