„Contabilitatea este [tiin]a ordinii,a[a cum o definea eminentul

profesor Th. {tef\nescu, `nmotto-ul primei c\r]i de li-teratur\ contabil\ rom=-neasc\: . ~n ceea ce

m\ prive[te, am completatacest dicton afirm=nd c\acolo unde nu este con-tabilitate este confu-

zie, risip\, corup]ie [i, c=tde cur=nd, faliment!Acest mesaj l-am adresat

tot timpul nu numai stu-den]ilor mei, ci [i `ntreprin-z\torilor, mediului de afac-eri, administratorilor de banipublici, unde consecin]ele

falimentului se r\sfr=ng asu-pra unor categorii sociale mult

mai numeroase (m\ refer lasalaria]ii din s\n\tate, cultur\, `n-

v\]\m=nt, administra]ie, etc. [i, `ngeneral, la situa]ia economic\ din

aceast\ interminabil\ pe-rioad\ de tranzi]ie)”.

Director al Comat S..A., {ef Departament Contabilitate, Audit [i Analize Econoico-Financiare la Universitatea „V. Alecsandri” Bac\uPro

f. u

niv

. d

r.M

IH

AI D

EJ

U

Via]a

b\c\uan\Director: Victor Munteanu

Anul XXI l Nr. 474August 2015

l Serie nou\ l 12 pagini l Lei: 2

periodic de atitudine, cultur\ [i informa]ie

Pag. 3 - 11

Nedumeriri la scara 1:1

Schimb\ri `n frunteaparchetelor[i instan]elordin Bac\u

Oameni care au pusBac\ul pe harta ]\rii

Turcii `[i speriau copiiicu numele

lui Mihai

Viteazul

Pag. 8

Pag. 8

Pag. 8 - 12

Memoriu adresat Pre[edintelui Rom=niei

Pag. 2 - 3

Diplomat american `nvizit\ la Bac\u

Pag. 9

Pag. 2

Itinerariile „Avangardei XXII”

Cioc\ne[ti Satul Cultural al Rom=niei

Pag. 5 - 6 - 12

Via]a b\c\uan\ l Nr. 474 / august 2015 Pag. 2

Programul Theaterstodk International Arts Festival 2015

Diplomat american `n vizit\ la Bac\uFinal de program la Casa Corpului Didactic

~n aceste zile Casa CorpuluiDidactic „Grigore Tabacaru”Bac\u a primit vizita, `n premier\,a diplomatului american RonaldE. Hawkins Jr., Counselor forPublic Affairs al Ambasadei SUAla Bucure[ti.

Acesta a participat la festivitateade `nchidere a proiectului „EnglishAccess Microscholarship Program2013-2015”, ce a debutat `n no-iembrie 2013 [i care a fost accesatde institu]ia de formare b\c\uan\,beneficiari direc]i fiind 20 de lice-eni din jude]ul nostru.

Programul men]ionat este unulde anvergur\ mondial\, ini]iat deDepartamentul de Stat al SUA, fi-ind considerat prioritar pentru ad-ministra]ia american\.

Cu ocazia acestei vizite oaspete-le american a sus]inut o prelegerepentru elevii finali[ti, care au fostfelicita]i, al\turide profesori [i or-ganizatori, pentruefortul [i perfor-man]a lor.

~n acest cadruadolescen]ilor ca-re au parcurs pro-gramul, le-au fost`nm=nate certifi-cate oferite deAmbasada SUA laBucure[ti [i deCasa CorpuluiDidactic „Grigo-re Tabacaru”Bac\u, dar [i dife-rite premii.

Din partea C.C.D. proiectul afost coordonat [i sus]inut de AncaRafiroiu, inspector [colar [i de AlisG\lbeaz\, profesor la ColegiulNa]ional „Vasile Alecsandri”Bac\u, care au statut de traineri,agrea]i de Ambasada SUA laBucure[ti.

Pe parcursul celor peste 360 deore liceenii b\c\uani au avut, `ns\,inedita ocazie s\ asiste [i la prele-geri, cu tematici diferite, sus]inutede speakeri americani [i s\ partici-pe, totodat\, la o [coal\ de var\, cutematica „A Better Way to theFuture - The Access Microscholar-ship Summer Camp (Access to a

Better Future through English)”,invita]i speciali fiind atunci, profe-sorii americani Kate Mulvey -English Language Fellow, Univer-sity of Pristina and American Cor-ner Pristina, Kosovo [i DanielPerez - English Language Fellow,Prague.

De men]ionat sunt [i alte sesiuni,precum cele sus]inute de Ilse AgnesHoule, Senior English LanguageFellow al Ambasadei SUA laBucure[ti, Erika Schultes, LoganWoods [i Romy AlexandraSolomon, care au statutul de Ful-bright English Teaching Assistant.

La acestea se adaug\ o serie devideoconferin]e, sus]inute de di-ploma]i, exper]i [i profesori ameri-cani, ce sunt `n colaborare cu re-prezentan]a diplomatic\ american\.

~nt=lnirile, care s-au desf\[urat laCentrul „American Corner Bac\u”,au presupus perfec]ionarea cuno[-

tin]elor de limba englez\, secven]ededicate cunoa[terii civiliza]iei [iculturii americane, vizionarea unorfilme cu personalit\]i feminine, pre-zentarea obiceiurilor, s\rb\torilor[i tradi]iilor americane, informa]iireferitoare la arta culinar\, dezba-teri pe probleme de mediu, prezen-tarea unor celebrit\]i americane,dar [i diferite alte activit\]i out-door, ce au avut un impact deose-bit.

Pe parcursul celor doi ani, eleviiparticipan]i, care au beneficiat degratuitate, au primit c\r]i, dar [i di-ferite alte materiale informative.

„Institu]ia b\c\uan\ promovea-z\ `n parteneriat cu AmbasadaSUA un set de programe culturale

[i educa]ionale reprezentative, ca-re se desf\[or\ prin Centrul„American Corner Bac\u”, Cen-trul Regional de Resurse pentruEduca]ia Civic\ [i prin CentrulEduca]ional pentru Studierea Ho-locaustului.

O parte dintre acestea sunt fi-nan]ate direct de Departamentulde Stat, prin Ambasada SUA de la

Bucure[ti, fiind con-siderate proiecte desucces.

Acum, la sf=r[itulacestui proiect deanvergur\, conside-r\m c\ elevii no[tri[i-au `mbun\t\]it vi-zibil nivelul de co-municare oral\ [iscris\ `n limba en-glez\ [i c\ au acu-mulat un set de cu-no[tin]e de baz\, ca-re le permite s\ `n]e-leag\ cultura [i mo-dul `n care func]io-

neaz\ societatea american\. F\r\`ndoial\, ei au traversat o expe-rien]\ educa]ional\ inedit\.

Nu `n ultimul r=nd acest pro-gram le va u[ura liceenilor parti-cipan]i accesul la studii universi-tare, `n condi]iile `n care ace[tiaau intrat `n contact direct cu di-ploma]i [i profesori de pesteOcean.

Suntem onora]i de interesul spo-rit pe care Ambasada `l manifest\fa]\ de C.C.D. Bac\u. Aceast\ si-tua]ie ne oblig\ s\ continu\m [i s\dezvolt\m parteneriatul cu ameri-canii”, ne-a m\rturisit domnulprofesor Gabriel Stan, directorulinstitu]iei.

Dan

iel N

icol

escu

Timp de dou\ s\pt\mâni, înperioada 1-16 august a.c., înBac\u va avea loc Theaterstock,cel mai ambi]ios proiect cultu-ral na]ional, la care vor partici-pa peste 1.600 de arti[ti din

Fran]a, Spania, Germania,Italia, Marea Britanie, Canada,Ungaria, Serbia, Israel, Por-tugalia, Belgia, Olanda, Repu-blica Moldova [i Romania.

În Bac\u vor avea loc 137 deproduc]ii, în 23 de spa]ii demanifestare artistic\. „Este unfestival orientat c\tre public,pe care ni-l dorim în num\r câtmai mare [i pe care cu sigu-ran]\ îl vom avea al\turi. Esteun festival a c\rui tem\ - um-brel\ de anul acesta este “Weare one”, în ideea în care credcu t\rie c\ to]i, indiferent dezona artistic\ din care prove-

nim sau în care activ\m, slujimfrumosului [i suntem, în ultim\instan]\, modelatori de suflete.Cred în misiunea formatoare aactului artistic, în general, [i ateatrului, în particular, cred c\într-o societate aflat\ în conti-nu\ dinamic\ [i cu un sistem alvalorilor zdruncinat, culturaeste cea care face diferen]a.Cred în puterea civilizatoare aartei, indiferent de forma ei deexprimare, [i cred c\ teatruleste punct de plecare [i de per-manenta raportare pentru ori-ce comunitate“, a spus AncaSigart\u, directorul Teatrului

Municipal „Bacovia”.

În cadrul Festivalului Inter-national de Artele Spectacolu-lui - THEATERSTOCK se vorreuni în Bac\u într-un eveni-ment cu adev\rat memorabil,pentru a oferi publicului dinregiune unele dintre cele maivaloroase spectacole de teatruale momentului, concerte demuzic\ clasic\, rock, fado, spec-tacole sus]inute de TeatrulNa]ional Bucure[ti, TeatrulNa]ional Cluj, Teatrul Na]ionalTimi[oara, Teatrul German deStat, Teatrul Evreiesc de Stat,

Teatrul Bulandra, TeatrulMetropolis, Teatrul Elisabeta,peste 50 de companii din zonaindependent\, companiile in-terna]ionale Compagnie Off,Les Commandos Percu, DeabruBeltzak, Concha Jareno, Com-pagnie Bilbobasso, TheaterTol, Amanitas Fire Theater,DivadloTeatr, V.O.S.A, Il Posto,Antagon Theater Aktion, CieKarnavires, Grotest Maru, Defactor, Long Vehicle Circus,Barcelona Gypsy KletzmerOrchestra.

Mircea MERTICARIU

Procurorii [i judec\torii care au vrut s\ promovezeau participat la concursul organizat de Consiliul Supe-rior al Magistraturii [i Institutul Na]ional al Magis-traturii, în perioada 27 martie-24 iunie. Odat\ cu par-ticiparea la examene s-a schimbat [i conducerea Tri-bunalului Bac\u, a Cur]ii de Apel Bac\u, a parchete-lor judec\toriilor din Buhu[i, Târgu Neam], dar [i celmai important, a Parchetului Cur]ii de Apel Bac\u.Cea mai spectaculoas\ promovare este a fostului primprocuror adjunct al Tribunalului Bac\u, Carla Petraru,so]ia procurorului militar Constantin Petraru. A luat laproiect 9.31, la proba scris\, 9.80 [i a promovat exa-menul cu 9.55.

Carla Petraru îl înlocuie[te din func]ie pe Ionel Sente[,care a fost procurorul general al Cur]ii de Apel Bac\udin 15 iulie 2012 pân\-n prezent. Locul ocupat anteri-or de Carla Petraru, la Parchetul de pe lâng\ Tribuna-lul Bac\u, de prim-procuror adjunct, a fost câ[tigat deun fost coleg, Alexandru Narcis L\z\rescu, care aluat nota 8.60 la examene.

{i-au schimbat pozi]ia în ierarhia procurorilor [iRadu Dimitriu, care a plecat de la Parchetul Judec\-toriei Bac\u, ca prim-procuror la Parchetul Judec\to-riei Buhu[i, Viorel Murariu, de la Parchetul Judec\-toriei T=rgu Neam], a ajuns prim procuror la aceea[iinstitu]ie. Raluca Cobzariu, venit\ de la ParchetulTribunalului Br\ila, ocup\ acum func]ia de prim-pro-curor adjunct al Parchetului Judec\toriei Bac\u, iarElena Camelia Mitelu] a plecat de la Parchetul Ju-dec\toriei Moine[ti, ca prim-procuror adjunct al Jude-c\toriei Roman.

Noi [efi la Tribunalul [i Curtea de Apel Bac\u

Tot în urma examenelor [i a expir\rii mandatelorfo[tilor pre[edin]i s-a schimbat [i conducerea la Tribu-nalul Bac\u, unde noul pre[edinte este Dana {tef\-nescu. A trecut examenul cu 8.99 (9.58 la proiect si8.40 la proba scris\). În fruntea Cur]ii de Apel Bac\ueste acum Violeta Maria Chiriac, care a trecut exa-menul cu 9,80 (10 la proiect si 9.60 la proba scris\).

Mir

cea

Mer

ticar

iu

Schimb\ri `n frunteaparchetelor [i instan]elor din Bac\un O serie de procurori [i judec\tori din Bac\u aufost promova]i în func]ii în urma examenelor,care au avut loc în ultimile trei luni. Fostulprim-procuror adjunct de la Parchetul Tribu-nalului Bac\u, Carla Petraru, a devenit pro-curorul general al Cur]ii de Apel Bac\u, dup\ce a luat 9.55 la examen. În urma concursului,pre[edintele Cur]ii de Apel Bac\u este judec\-torul Violeta Maria Chiriac (9,8 nota final\),iar pre[edintele Tribunalului Bac\u, judec\to-rul Dana {tef\nescu.

- ~n ultima noastr\discu]ie din Via]a b\c\-uan\ nr. 430 din decem-brie 2007, v-a]i axatmai mult pe probleme-le firmei Comat S.A. `ncontextul avalan[elordin economia de pia]\[i mai pu]in pe activita-tea dumneavoastr\ uni-versitar\. V\ invit\m s\punem pu]in reflecto-rul pe rolul pe care `l a-ve]i `n DepartamentulContabilitate, Audit [iAnalize Economico-Fi-nanciare din cadrulUniversit\]ii „VasileAlecsandri” din Bac\u...Iat\ c\ ast\zi o nou\promo]ie de absolven]iai specializ\rii Conta-bilitate, Informatic\ deGestiune s\rb\tore[tefinalizarea primului ci-clu de preg\tire univer-sitar\.

- Ne afl\m `ntr-un mo-ment festiv, `nc\rcat deemo]ii profunde pentruabsolven]ii acestei pro-mo]ii, pentru noi, dasc\-lii, [i pentru invita]i [i,mai ales, pentru p\rin]i,apoi pentru prieteni, co-legii din al]i ani de studiisau alte institu]ii de `nv\-]\m=nt, care tr\iesc sen-timentul de bucurie a lu-crului `mplinit, bine f\-cut, privind `ncheierea u-nei etape pline de farmec[i parfum tineresc speci-fic studen]iei. Iat\-ne,profesori [i studen]i - laun moment de analiz\,

de bilan], dar [i `n fa]a u-nui nou `nceput, a unornoi provoc\ri. Trei ani destudii, de cursuri, lucr\ripractice [i laboratoare`ntr-o universitate cu tra-di]ie [i prestigiu, renumi-t\ `n ]ar\ [i peste hotare,care ofer\ condi]ii destudii [i devenire profe-sional\ la nivelul celormai renumite institu]ii

academice de profildin Rom=nia. Unspa]iu universitarcare confer\ sen-

timentul de sobrietateacademic\, dar [i lini[tea[i senza]ia unui loc spe-cial, `nc\rcat de cultur\,[tiin]\, cunoa[tere.

- Ce g=nduri transmi-te]i absolven]ilor `n a-ceast\ zi festiv\, c=ndse despart de facultate?

- ~n primul r=nd, `i `n-demn s\ continue [i s\aprofundeze preg\tireade specialitate pentru c\„Niciodat\ nu ne afl\mmai departe de ]elul do-rin]elor noastre dec=t a-tunci c=nd ne `nchipuimc\ l-am atins”, dup\ cumspune Emil Cioran. S\ seobi[nuiasc\ chiar de la`nceput cu ideea continu-it\]ii `n activitatea depreg\tire profesional\.Sunt sigur c\ o bun\ par-te dintre ei vor continuastudiile de aprofundare`n domeniul [tiin]eloreconomice, organizatede facultatea noastr\, cacel de-al doilea ciclu de`nv\]\m=nt universitar.De asemenea, `i `ndemnca atunci c=nd observ\,c=nd studiaz\ sau experi-menteaz\ `n via]a practi-c\, s\ caute s\ nu r\m=n\la suprafa]a faptelor, s\fie analitici [i perseve-ren]i, pentru c\ via]a arenevoie de oameni cug=ndire profund\, care s\duc\ p=n\ la cap\t obiec-tivele `ncepute sau pro-puse. S\ nu uite c\ `n ori-ce ipostaz\ s-ar afla estenevoie de modestie. Ori-c=t de mare ar fi aprecie-

rea ce li se d\, s\ aib\ `n-totdeauna curajul s\ spu-n\: „mai am `nc\ foartemulte de `nv\]at”. S\ nuse lase cople[i]i de orgo-lii, din cauza c\rora s\persevereze acolo undear trebui s\ cedeze sau s\renun]e la un sfat util saupoate chiar la un ajutorprietenesc.

~n aceea[i m\sur\ e ne-voie de pasiune. Pentruc\ „Pasiunile sunt cu-ren]ii care umfl\ p=nzelecor\biilor. F\r\ ace[tiacor\biile nu ar putea na-viga.” (Voltaire). Deci,f\r\ pasiune, nu vor pu-tea atinge cu u[urin]\ ]e-lurile pe care [i le-aupropus. Nimic durabil nuse realizeaz\ `n via]\ f\r\

pasiune [i perseveren]\.- Dar ce ne facem cu

lipsa de perspectiv\ atinerilor absolven]i [icu exodul acestora prinstr\in\tate?

- R\spunsul la aceast\`ntrebare trebuie s\-l c\-uta]i la politicieni, Parla-ment [i Guvern. Eu nu

vorbesc dec=t `n calitatede dasc\l. Pentru c\ se a-fl\ la orizontul viitorului -personal, nu sunt adeptulslug\rniciei pe meleaguristr\ine -, le doresc s\ serealizeze profesional [imaterial aici, acas\ la ei,`n Rom=nia, unde au pri-mit educa]ia [i sprijinul

familiilor. S\ aib\ satis-fac]ia ca m\car par]ial s\recompenseze efortul ce-lor care i-au sprijinit ma-terial [i spiritual pentru adeveni ceea ce sunt as-t\zi. Este adev\rat c\exist\ [i o cas\ mai mare -numit\ Europa, dar acoloar trebui s\ mearg\ [i s\fie trata]i ca musafiri [inu ca „prefera]i ai mun-cilor de jos”. Pentru a nuse interpreta acest mesajca fiind unul na]ionalist,am s\ reamintesc vorbelelui Mihail Kog\lniceanu -profesor la AcademiaMihailean\ din Ia[i [iprim ministru `n perioa-

da lui Cuza, care, la tim-pul respectiv, adresa ab-solven]ilor academiei ur-m\torul `ndemn: „De unsecol facem patriotismpe spinarea lui Decebal,vitejii domnitori moldo-veni si munteni. Ar fir=ndul vostru ast\zi s\face]i istorie, s\ face]i[tiin]\, literatur\ [i nu `nultimul r=nd, economie.Nu v\ este permis\ des-curajarea. Licen]ia]ii deazi sunt oamenii epociide tranzi]ie. Au ceva dinprezent, dar au p\strat [imulte din trecut, din[coala n\p\delii, s\ ia cujapca [i s\ se ajung\.Dar asta o s\ treac\ [i nevor urma oameni cu ca-pital intelectual mai ma-re [i cu tot at=ta zel pa-triotic.”

V\ rog s\ constata]ic=t de actual este acestmesaj, iar tinerii absol-ven]i trebuie nu numai s\constate, ci s\ [i-l trans-forme `n fapte!

- Cum a]i insuflat stu-den]ilor dragostea fa]\de [tiin]a contabilit\]ii,at=t `n plan conceptual,c=t [i aplicativ, „pentruc\ nu este destul s\ [tii,trebuie s\ [i aplici, du-p\ cum nu este destuls\ vrei, trebuie s\ [ifaci”?

- Contabilitatea este[tiin]a ordinii, a[a cum odefinea eminentul profe-sor Th. {tef\nescu `nmotto-ul primei c\r]i deliteratur\ contabil\ ro-m=neasc\: „Ordinea estelumina. Unde se admi-nistreaz\ fonduri f\r\contabilitate, care nu es-te dec=t [tiin]a ordinii,acolo nu este dec=t `ntu-neric”. ~n ceea ce m\prive[te, am completatacest dicton afirm=nd c\acolo unde nu este con-tabilitate, este confuzie,risip\, corup]ie [i, c=tde cur=nd, faliment!!

Acest mesaj l-am adre-sat tot timpul nu numaistuden]ilor mei, ci [i `n-

treprinz\torilor, mediuluide afaceri, administrato-rilor de bani publici, un-de consecin]ele „falimen-tului” se r\sfr=ng asupraunor categorii socialemult mai numeroase (m\refer la salaria]ii din s\-n\tate, cultur\, `nv\]\-m=nt, administra]ie, etc.{i, `n general, la situa]iaeconomic\ din aceast\interminabil\ perioad\de tranzi]ie).

Revenind la contabili-tate, a[ insista pe `nsem-n\tatea acestei „[tiin]e aordinii” care, a[a cumafirma reputatul profesorgerman J. Fr. Schär, re-prezint\ „judec\toruldrept al trecutului, ghidal prezentului [i consilie-rul indispensabil al vii-torului”, fiind o adev\ra-t\ busol\ care `l fere[tede naufragiu pe manage-rul ce [tie s-o foloseasc\.Contabilitatea este ca unscut care `l ap\r\ pe celce [tie s\-l m=nuiasc\, eaofer\ imaginea fidel\ apatrimoniului, a perfor-man]ei financiare, fiindprezent\ `n toate dome-niile vie]ii economico-sociale. Acest lucru l-adeterminat pe distinsulprofesor de contabilitateSp. Iacobescu s\ funda-menteze principiul uni-versalit\]ii domeniului eide aplicare.

Victor MUNTEANU(Continuare `n pag. 11)

„Acolo unde nu este contabilitate,este confuzie, risip\, corup]ie [i,

c=t de cur=nd, faliment!”

de vorb\ la o cafea cu

Prof. univ. dr. MIHAI DEJU,Director al S.C. COMAT S.A. Bac\u

Personalit\]i contemporane la ora dest\inuirilor

l „O nou\ promo]ie de absolven]i `n [tiin]ele economice - un nou pa[aport pentru ziua de m=ine”

Via]a b\c\uan\ l Nr. 474 / august 2015Pag. 3

Fiica, Ioana Deju, student\ la Drept

So]ia, ec. Elvira Deju, director executiv al S.C. COMAT S.A.

~mpreun\ cu familia

Pag. 4Via]a b\c\uan\ l Nr. 474 / august 2015

Cu ocazia s\rb\toririi zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\

ureaz\ Domnului

ION NECULCEA

(n\scut la 18 august 1963, la Tescani, Bac\u)

cele mai frumoase gânduri deprim\var\, s\n\tate [i fericire `nmijlocul familiei [i satisfac]ii dela via]\!

La mul]i ani!

Patron la AZIA SECURITY SISTEM Bac\u

Cu prilejul anivers\rii frumoasei vârste de 47 de ani,

Via]a b\c\uan\ ureaz\ Doamnei

}UDORI}A LUNGU(n\scut\ la 11 august 1968, la Buda, Buz\u)

mult\ s\n\tate [i bucurie la`ntreaga familie, precum [i

`mplinirea tuturor dorin]elor!

La mul]i ani!

Pre[edinte PDL Bac\u

La aniversarea celei de-a 50 - a zi de na[tere,

Via]a b\c\uan\ureaz\ Domnului

COSTIC| NEAGU(n\scut la 25 august 1965, la Parava, Bac\u)

s\n\tate, prosperitate, lumin\, fericire

[i la cât mai multerealiz\ri!

La mul]i ani!

Patron la SITOREX Bac\u

Cu prilejul anivers\rii zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\

ureaz\ Domnului

MARINEL MIRONEASA(n\scut la 20 august 1957, la Române[ti, Botoºani)

s\n\tate la `ntreaga familie,lumin\, fericire

[i la cât mai multeprim\veri!

La mul]i ani!

Patron la NOVAE SARMIS IMPEX SRL Bac\u

Cu ocazia zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\

ureaz\ Domnului

MIRCEA NICOLAERUSU

(n\scut la 07 august 1941, la P. Neam])

s\n\tate, pace,izbând\

[i echilibru `n via]\!

La mul]i ani!

Fost director la Hidroconstruc]ia „Siret” Bac\u

Cu ocazia anivers\rii zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\

ureaz\ Domnului

VIOREL RUSU(n\scut la 4 august 1965, la Strugari, Bac\u)

s\n\tate la `ntreaga familie,lumin\, fericire [i la cât mai multeprim\veri!

La mul]i ani!

Patron la Rusconstruct S.R.L. Bac\u

Memoriu adresat Pre[edintelui Rom=nieipentru oprirea unei abera]ii istorice

MEMORIUprivind Proiectul legislativ de completare a OUG 31/2002

ContextRom=nia se afl\ `ntr-o situa]ie f\r\ precedent din istoria

postdecembrist\. Se prefigureaz\ o perioad\ critic\ `n socie-tatea rom=neasc\. Unii guvernan]i tr\iesc cu teama `ndrep-t\]it\ c\ vor fi tra[i la r\spundere.

Spectrul manifest\rilor de strad\, la care particip\ rom=nicare s-au s\turat de ve[nicele promisiuni de bine, sperie con-duc\torii politici ai unor institu]ii ale Statului Rom=n. ~n a-ceste condi]ii, se `ncearc\ g\sirea unor ]api isp\[itori pentruacest dezastru ce se prefigureaz\. Deja au fost g\si]i vinova-]ii: eco-extremi[tii [i neo-legionarii. Domnul prim ministru[i unii mini[tri rostesc foarte des dou\ cuvinte extremi[ti [ilegionari. ~n urma interven]iei din Parlamentul Rom=niei,Mihail Neam]u a fost catalogat de primul ministru drept mi-cul legionar. Ministrul culturii i-a numit neo-legionari pecei care i-au vandalizat ma[ina. Primul-ministru i-a numit pemanifestan]ii de la C=mpeni extremi[ti. Afirma]ii publice!

Este un plan bine pus la punct pentru demonizarea oric\reiac]iuni civice de manifestare public\. Sunt distruse din fa[\primele reac]ii de normalitate ale societ\]ii rom=ne[ti.

Regimul comunist din anii 1946-1948 a catalogat drept ac-tivitate legionar\ orice manifestare anticomunist\. Au arestatastfel orice rom=n care `ncerca s\ critice noul regim comu-nist din Rom=nia.

Exist\ [anse ca, `n urm\toarele luni, societatea rom=neasc\s\ asiste la spectacolul macabru al unor `nscen\ri regizate deadev\ra]ii responsabili ai dezastrului economic al ]\rii.

~n urma unor astfel de `nscen\ri, va putea fi arestat oricemanifestant pentru extremism [i legionarism.

Asocia]ia „Neamul Rom=nesc” v\ invit\ din timp la me-dita]ie [i responsabilitate pentru ca gre[elile trecutului s\ nufie repetate.

De ce este nevoie de reinventarea problemei legionare?Orice rom=n informat [tie c\ `n Rom=nia anului 2013 nu maiexist\ nici o mi[care legionar\. S\ `n]elegem bine c\ rom=niinu sunt extremi[ti [i nici fasci[ti [i nici nazi[ti. Au dovedit-ocel pu]in `n ultimii 24 de ani de libertate democratic\.

Conform Institutului Na]ional de Statistic\ la recens\m=n-tul din 2011, cet\]enii rom=ni - etnici evrei sunt sub num\rulde 20.000, reprezent=nd grupuri etnice importante din ]ar\.Rom=nia anului 2013 nu mai poate fi antisemit\ `n condi]iile`n care soarta a peste dou\ milioane de rom=ni este asem\n\-toare evreilor din perioada interbelic\: `mp=nzi]i prin Europapentru a munci [i supravie]ui.

Subliniem c\ Rom=nia nu trebuie s\ tr\iasc\ spectrul anar-hiei, indiferent de nivelul dezastrului la care s-ar ajunge. Ins-titu]iile Statului Rom=n trebuie s\ func]ioneze, dar nu cap=n\ acum!

De aceea este nevoie de altceva. V\ rug\m, domnilor poli-ticieni rom=ni [i func]ionari din cadrul institu]iilor Statului:analiza]i-v\, reforma]i-v\, reinventa]i-v\, cere]i consultan]\din afar\. Face]i orice, dar nu ceea ce a]i f\cut `n ultimii 24de ani!

{i mai ales, nu mai da]i legi `n regim de urgen]\! AvemParlament - organ legislativ de 24 de ani.

Acest Memoriu a fost redactat ca urmare a ini]ierii unuiProiect legislativ `n regim de urgen]\ de c\tre domnul CrinAntonescu, Pre[edintele Senatului Rom=niei [i, totodat\,pre[edintele PNL, `mpreun\ cu doi colegi deputa]i de-aidomniei sale.

Ce este at=t de urgent `n Rom=nia???Se pare c\ urgent\ este modificarea art. 2 , alin. a: a) prin organiza]ie cu caracter fascist, legionar, rasist sau

xenofob se `n]elege orice grup format din trei sau mai multepersoane, care `[i desf\[oar\ activitatea temporar sau per-manent, `n scopul promov\rii ideilor, concep]iilor sau doc-

trinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura[i violen]a pe motive etnice, rasiale sau religioase, superio-ritatea unor rase [i inferioritatea altora, antisemitismul, in-citarea la xenofobie, recurgerea la violen]\ pentru schim-barea ordinii constitu]ionale sau a institu]iilor democratice,na]ionalismul extremist. ~n aceast\ categorie pot fi incluseorganiza]iile cu sau f\r\ personalitate juridic\, partidele [imi[c\rile politice, asocia]iile [i funda]iile, societ\]ile comer-ciale, precum [i orice alte persoane juridice care `ndeplinesccerin]ele prev\zute la prezenta liter\.

Proiectul legislativ vizeaz\ o completare a OUG 31/2002privind interzicerea organiza]iilor cu caracter fascist, rasistsau xenofob [i a promov\rii cultului persoanelor vinovate des\v=r[irea unor infrac]iuni contra p\cii [i omenirii.

Oficial, `n Rom=nia, nici o institu]ie a Statului nu a dorit s\analizeze [i s\ emit\ un document profesionist de analiz\ afenomenului evreiesc din perioada interbelic\. Exist\ c=tevacondamn\ri politicianiste formale ale dramei [i crimelor an-tievreie[ti de pe teritoriul Rom=niei, care se `nscriu `n ceeeace este cunoscut ca Holocaustul evreiesc. Totdeauna singuriivinova]i au fost declara]i legionarii.

Niciun politician rom=n nu a vrut s\ afirme adev\rul isto-ric c\ func]ionari [i membri din institu]ii ale Statului Rom=nau participat la crime, masacre [i au determinat moartea a celpu]in 150.000 de evrei.

Este timpul ca `n societatea rom=neasc\ s\ se rosteasc\ a-cest adev\r. Altfel, se va emite o lege care nu va rezolvaesen]a problemei.

Expunere de motive

~n Expunerea de motive a celor trei parlamentari liberali seomit dou\ aspecte importante:

1. Jurispruden]a rom=neasc\ este incoerent\ `n aceast\ ca-uz\. Prin Decizia nr.745/12.07.1995 Curtea de Apel Suceavaa stabilit c\ mi[carea legionar\ nu a avut caracter fascist.Rahila Gudinov a invocat documentele prezentate `n Proce-sul de la Nurnberg, care a exclus mi[carea legionar\. Nu s-adovedit c\ reclamanta a desf\[urat o activitate cu caracterfascist, iar faptul c\ a f\cut parte din Mi[carea Legionar\ nuconstituie o prob\ `n acest sens, se arat\ `n Decizie.

Decizia CCJ nr. 1709/ 9 martie 2012 se refer\ la un procescivil de desp\gubire a unui rom=n pentru perioada de deten-]ie 1959-1964. Afirma]ia invocat\ de parlamentarii liberaliface parte din motivarea instan]ei [i nu este o decizie de con-damnare a mi[c\rii legionare.

2. Este cunoscut c\ la procesul de la Nurnberg, mi[carealegionar\ nu a fost trecut\ pe lista mi[c\rilor na]ionaliste dinEuropa condamnate de fascism, nazism [i colabora]ionismde c\tre Tribunalul Interna]ional.

Av=nd `n vedere c\ schimb\rile propuse de proiectul legis-lativ aduc sanc]iuni penale grave, v\ rug\m s\ lua]i act de ur-m\toarele:

A. Definirea exact\ a Holocaustului din Rom=nia [i nomi-nalizarea persoanelor vinovate de crimele `mpotriva evrei-lor.

Perioada 1940-1944 con]ine dou\ conduceri distincte aleStatului Rom=n:

1. Septembrie 1940-ianuarie 1941 este perioada de guver-nare a Statului Na]ional Legionar sub conducerea lui IonAntonescu [i cu acordul regelui Mihai I, suveranul Rom=niei.~n aceast\ perioad\ au fost uci[i 120 evrei.

2. Februarie 1941 - august 1944 perioada de dictatur\ a ge-neralului Ion Antonescu, av=nd ca suveran al Rom=niei ace-la[i rege Mihai I. ~n aceast\ perioad\ au fost uci[i peste150.000 de evrei.

(Continuare `n pag. 5)

Excelen]ei Sale, domnului Pre[edinte Klaus Iohannis

Domnule Pre[edinte al Rom=niei

V\ rug\m s\ analiza]icu toat\ seriozitatea Me-moriul pe care-l supunem

aten]iei. Acela[i memoriua fost trimis [i `n 21 oc-tombrie 2013 fostuluipre[edinte, atunci c=ndLegea de modificare aOUG 31/2002 era `n fazade Proiect legislativ.

Acum aceast\ Lege seafl\ pentru promulgarepe masa Excelen]ei Voas-

tre. A arunca anatemaasupra a milioane de ro-m=ni urm\ri]i [i condam-na]i de c\tre comuni[ti pemotive legionare este oofens\ adus\ istoriei Nea-mului Rom=nesc.

De[i a provocat milioa-ne de victime, comunis-mul nu a fost interzis `n

Rom=nia printr-o lege ase-m\n\toare.

V\ rug\m s\ opri]iaceast\ abera]ie istoric\.

Cu respect,

Vasilic\ Militaru, pre[edintele Asocia]iei „Neamul Rom=nesc”.

Parlamentul Rom=niei a a-doptat, f\r\ niciun vot `mpotri-v\, un proiect de lege `n careMi[carea Legionar\ este con-siderat\ fascist\, interzic=ndu-se totodat\ „promovarea `n pu-blic a ideilor legionare”.

Mai mult, se interzic „ideile,concep]iile [i doctrinele legio-nare”, f\r\ a se specifica, `ns\,care sunt acestea. De aseme-nea, persoanele condamnatepolitic `n timpul regimului co-munist `[i pierd orice [ans\ lareabilitare, de[i istoricii [i ju-ri[tii au ar\tat c\ majoritateaproceselor erau farse judiciare.

Legea a st=rnit protestele u-nor istorici, dar [i de a uneip\r]i a societ\]ii civile, ace[tiaacuz=nd arbitrariul legii, dar [ifaptul c\ se `ncalc\ principiullibert\]ii de exprimare.

~n acest sens, jurnalistul Vic-tor Roncea a scos la iveal\ undocument al Academiei Ro-m=ne, mai precis al Institutu-lui pentru Studiul Totalitaris-mului, care demonteaz\ com-plet „legea anti-legionar\”.

~n documentul semnat de di-rectorul Institutului pentru

Studiul Totalitarismului, RaduCiuceanu, se afirm\ c\ „`nte-meietorii Legiunii nu au ela-borat o doctrin\, un program`n sensul deplin al termenului.`n lucrarea sa, Pentru legio-nari (1936), Corneliu ZeleaCodreanu arat\ c\ piatra un-ghiular\ de la care porne[teLegiunea este omul, nu pro-gramul politic”.

Caracteristicile legionaris-mului sunt, conform documen-tului: „educarea tineretului `nspiritul na]ionalismului, alpromov\rii vechilor tradi]ii alepoporului rom=n, anti-bol[e-vismul, reformarea economic\,social\ [i politic\ a societ\]iirom=ne[ti, av=nd o componen-t\ religioas\ puternic\, aceas-ta din urm\ conferind un car-acter original Mi[c\rii Legio-nare `n contextul mi[c\rilor deextrem\ dreapt\ europene alevremii”.

~n continuare, documentulafirm\: „Mi[carea Legionar\nu poate fi inclus\ automat, apriori, `n curentul ,`nc\ nedefinit complet [i per-ceput ast\zi ca la scar\ european\ pen-tru c\ se nesocotesc tr\s\turilefundamental na]ionale”.

~n ceea ce prive[te leg\turilelegionarismului cu fascismulitalian [i na]ional-socialismulgerman, Academia Rom=n\face urm\toarele observa]ii:„Aversiunea fa]\ de bol[evism[i lupta `mpotriva acestuia

apropie Mi[carea Legionar\de specificul epocii, de fascis-mul italian [i de na]ional-so-cialismul german, dar f\r\ apermite `nglobarea sa `ntr-unadin aceste doctrine.Elementelede doctrin\ legionar\ ap\r\ [i

promoveaz\ tradi]ionalismul,specificul [i realit\]ile rom=-ne[ti, ap\rarea cre[tinismuluiortodox, cerin]a instaur\rii u-nui stat autoritar, formareaunei elite disciplinate, na]ion-aliste, care s\ educe masele `nacela[i spirit, revolu]ia spiritu-al\, care s\ conduc\ la forma-rea , cet\]ean a-

v=nd calit\]i superioare, devo-tament [i spirit de jertf\ pentruinteresul na]ional”.

Institutul Na]ional pentruStudiul Totalitarismului sus]i-ne c\ legionarii [i-au demon-strat din plin calitatea de lupt\-

tori anti-comuni[ti.„Trebuie re]inut faptul c\ a-

dev\rata m\sur\ a luptei anti-bol[evice a fost dat\ de Mi[ca-rea Legionar\ pe front, prin`nrolarea de]inu]ilor politici `nbatalioanele disciplinare des-tinate primei linii, unde s-aueviden]iat prin fapte de vitejie,apoi `n lupta `mpotriva instau-r\rii regimului comunist. Com-ponenta major\ a mi[c\rii na-]ionale de rezisten]\ anticomu-niste din Rom=nia a fost legio-nar\, realitate ilustrat\ de pro-centul major al de]inu]ilor po-litici din perioada 1945-1964,apreciat la 75%", se noteaz\ `ndocument.

~n final, se citeaz\ declara]iapublic\ a academicianului DanBerindei, Pre[edintele deOnoare al Sec]iei de {tiin]eIstorice [i Arheologie a Acade-miei Rom=ne, `n care se afirm\c\ „Mi[carea Legionar\ nupoate fi calificat\ drept `ntruc=t nu `ntrune[te,prin elementele de doctrin\ pecare le-a adoptat [i promovat,un caracter ideologic fascist”.

D. ROXIN

Suspect [i scandalosEste suspect [i scandalos faptul ca

legea, recent adoptat\, conform c\-reia se pedepse[te cu închisoare dela 3 luni la 3 ani [i cu interzicereaunor drepturi promovarea, în public,a unor idei, concep]ii sau doctrine

fasciste, legionare, rasiste sau xenofo-be, nu prevede [i pedepsirea celor care promoveaza idei,concep]ii sau doctrine comuniste. {i aceasta în condi]iile încare în România regimul comunist a fost calificat în modoficial drept un regim „ilegitim [i criminal”.

Via]a b\c\uan\ l Nr. 474 / august 2015Pag. 5

(Urmare din pag. 5)

B. Nominalizarea persoanelor vinovatede s\v=r[irea unor infrac]iuni contra p\cii [iomenirii. Definirea infrac]iunilor contra p\-cii [i omenirii, cu detalierea ac]iunilor ceintr\ la aceast\ acuz\.

C. Este nedreapt\ condamnarea `n inte-grum a mi[c\rii legionare din Rom=nia, f\r\o minim\ analiz\ a activit\]ii acesteia. Estevorba de mai multe etape istorice distincte

1. Iunie 1927- noiembrie 1938 - perioadaactivit\]ii sub conducerea lui CorneliuZelea Codreanu, `ntemeietorul mi[c\riiLegiunii. ~n aceast\ perioad\ nici unul dinpartidele care au activat sub egida mi[c\riiLegiunii nu au ajuns la guvernarea StatuluiRom=n. Nu s-au `nregistrat crime `n mas\ini]iate de legionari. La 29/30 noiembrie1938, fiind `n deten]ie, C.Z.Codreanu a fostasasinat de func]ionari ai Statului Rom=n.

2. Noiembrie 1938 - septembrie 1940 - pe-rioada de clandestinitate, `n care peste 300de legionari au fost asasina]i [i c=teva miiau fost de]inu]i `n arest. ~n aceast\ perioad\regele Carol al II lea instaurase regimul dedictatur\ regal\.

3. Septembrie 1940 - ianuarie 1941 regi-mul Statului Na]ional Legionar instaurat `nurma crizei produse de abdicarea regeluiCarol al II lea. Mi[carea Legionar\ a fostcondus\ de Horia Sima. Pe timpul guver-n\rii SNL au fost uci[i: 120 evrei, cei 56 dede]inu]i rom=ni (fo[ti membri din guvernelede dictatur\ regal\) de la Jilava, profesorulNicolae Iorga [i ]\r\nistul Virgil Madgearu.

4. Dup\ rebeliunea legionar\, din ianua-rie 1941, au fost aresta]i [i condamna]i pes-te 8000 de legionari. C=teva mii au fugitdin ]ar\. Dup\ ianuarie 1941 nu mai putemvorbi despre culpabilizarea legionarilorpentru crimele [i masacrele s\v=r[ite asupraevreilor de c\tre func]ionari ai StatuluiRom=n antonescian. Responsabilitatea de-cim\rii `n mas\ a peste 150.000 de evrei -adev\ratul Holocaust evreiesc din Rom=nia -s-a produs sub guvernarea tandemului IonAntonescu - regele Mihai I, `n care regeleMihai I era [eful Statului. Totodat\, legeaprivind rom=nizarea, care a condus la m\-suri legale drastice `mpotriva evreilor, afost emis\ `n 28 martie 1941, dup\ arestarealegionarilor elimina]i de la guvernare,

D. ~n Rom=nia interbelic\ au func]ionat [iguvernat partide cu caracter fascist [i cu ac-]iuni antisemite extremiste:

1. L.A.N.C. - Liga Ap\r\rii Na]ionalCre[tine a profesorului A. C. Cuza. Cuza,al\turi de profesorul Nicolae Iorga, sunt re-cunoscu]i ca ideologii [i promotorii antise-mitismului din Rom=nia. Guvernul Goga -Cuza, sub dictatura lui Carol al II lea, aemis un pachet de legi privind m\suri `m-potriva evreilor. LANC a folosit `nsemnefasciste.

2. F.R.N. - Frontul Rena[terii Na]ionale afost un partid fascist ini]iat, condus [i impusca partid de dictatur\ de c\tre regele Carolal II lea, care dorea copierea regimului fas-cist al Germaniei de sub conducerea luiHitler.

3. Guvernul Gigurtu, iulie 1944 - sep-

tembrie 1944 a emis o legisla]ie rasial\ con-form afirma]iilor lui W. Filderman.

E. Au avut `nt=lniri [i negocieri cu Hitler:regele Carol al II lea, generalul IonAntonescu [i liderul Partidului Na]ionalLiberal Gheorghe Br\tianu.

Niciunul dintre liderii legionari nu a avut`ntrevederi [i nu a negociat cu Hitler, con-duc\torul Germaniei fasciste.

Propuneri de completare a legiiPe l=ng\ modific\rile propuse desenatorii [i deputa]ii liberali propunem:1. Definirea Holocaustului evreiesc din

Rom=nia cu precizarea num\rului de evreiomor=]i, perioada istoric\ a masacr\rii sauextermin\rii lor. Perioada SNL - 120 evreimor]i. Perioada guvern\rii Atonescu - rege-le Mihai I, peste 150.000 evrei mor]i `n pro-gromul de la Ia[i, masacrul de la Odessa, la-g\rele de concentrare ale evreilor de la Vap-niarka [i Moghil\u. Datele se reg\sesc `nProcesul de condamnare a lui Ion Antones-cu [i depozi]ia ca martor [i documentele emi-se de Willy Filderman, pre[edintele Fede-ra]iei Comunit\]ilor Evreie[ti din Rom=nia.

2. Nominalizarea persoanelor vinovatede crime `mpotriva umanit\]ii `ncep=nd cuIon Antonescu, Regele Mihai I [i continu-=nd cu to]i mini[trii [i generalii participan]ila desf\[urarea deport\rilor [i masacrelorantievreie[ti din Rom=nia.

3. Precizarea perioadei istorice de vino-v\]ie a Partidului Mi[carea Legionar\ aflatla conducerea Statului Rom=n [i nominali-zarea legionarilor vinova]i de crime `mpo-triva umanit\]ii.

Consecin]e grave ale legifer\rii Proiectului legislativ `n actuala form\

F\r\ preciz\rile de rigoare, aceast\ Legeva putea fi aplicat\ [i `n urm\toarele cazuri: l posibilitatea condamn\rii tuturor li-

beralilor pentru ac]iunile criminale deexterminare a ]\ranilor rom=ni ini]iate [i

executate de guvernul liberal condus deprim ministrul D.A. Sturdza [i func]io-nari liberali `n timpul r\scoalelor ]\r\-ne[ti din anul 1907. Atunci guvernul P.N. L. a ordonat masacrarea [i uciderea apeste 10.000 de ]\rani rom=ni!l posibilitatea condamn\rii tuturor

membrilor Partidului Comunist pentrucrime `mpotriva umanit\]ii, deci a tutu-ror activi[tilor de sorginte comunist\ pen-tru atrocit\]ile, crimele, legile antirom=-ne[ti, exproprierile, exterminarea `n ma-s\ a rom=nilor [i participarea la dezas-trul ]\rii din perioada 1945-1964. Arhi-vele P. C. R. ne pot indica listele nomina-le ale comuni[tilor rom=ni p=n\ `n de-cembrie 1989.

Considera]ii privind discriminareareligioas\Este cunoscut\ poc\in]a, asceza [i jertfa

unor de]inu]i din temni]ele comuniste ro-m=ne[ti. Credin]a rom=neasc\ cre[tin-orto-dox\ promite iertarea tuturor celor care `[irecunosc p\catele [i se poc\iesc.

~n aceast\ form\ Proiectul legislativ, princondamnarea tuturor legionarilor, opre[te de-finitiv recunoa[terea jertfei [i cinstirea cre[-tin\ a unor de]inu]i rom=ni din temni]elecomuniste rom=ne[ti asasina]i [i masacra]ide autorit\]ile Statului Rom=n comunist.

Dac\ acest proiect legislativ va fi legiferat[i promulgat `n actuala form\, func]ionari aiStatului Rom=n se fac responsabili de pe-depsirea tuturor rom=nilor care vor cinstimemoria (vor comemora) numele unor ro-m=ni uci[i `n temni]ele comuniste. Exist\posibilitatea ca dup\ organizarea unor ast-fel de pomeniri, f\cute desigur `ntr-o biseri-c\ sau cimitir, deci `n spa]iul public, credin-cio[ii s\ fie aresta]i [i condamna]i. Caz fla-grant de anticre[tinism [i discriminare reli-gioas\.

Rug\m politicienii rom=ni: L\sa]i rom=nii s\ pomeneasc\ [i s\-[i pl=ng\ mor]ii!

Academia Rom=n\: Mi[carea Legionar\ nu a fost fascist\.75 % din de]inu]ii politici anticomuni[ti erau legionari

Memoriu adresat Pre[edintelui

Ale

x {t

ef\n

escu

(Urmare din pag. 12)

Fierarii [i armurieriiCur]ii voievodaleTot de la primar auzim c\

Cioc\ne[ti - satul muzeu `n aer li-ber de pe Valea Bistri]ei Aurii - es-te atestat documentar `n anul 1400`ntr-un hrisov `n care e scris c\Alexandru cel Bun a primit munte-le Suhard. Localitatea a devenitcelebr\ pretutindeni `n lume dinanul 1950, c=nd au ap\rut primelecase decorate cu modele popularece se g\seau pe ou\le `ncondeiatedin gospod\riile oamenilor.

„Denumirea de Cioc\ne[ti - ziceing. Radu Ciocan - vine de la me[-terii fierari [i armurieri ai domni-torilor Moldovei, care, cioc\nindmetalul `ncins, produceau armele[i plato[ele necesare `n lupt\, tra-di]ia oral\ spun=nd c\ din atelierele cur]ii vo-ievodale l-au ajutat pe {tefan celMare [i Sf=nt s\ c=[tige r\zboaielede neat=rnare”.

Prima cas\ `ncondeiat\ a fost aLeontinei }\ran, femeia care, `n1950, s-a hot\r=t s\ renoveze locu-in]a, tocmindu-l pe me[terul cio-plitor `n lemn [i zugravul DumitruTomoiag\, tat\l fostului primar alcomunei, Gheorghe Tomoiag\,care i-a dat casei un aspect cum numai era altul `n sat. De atunci [ip=n\ `n zilele noastre, cioc\ne[te-nii s-au luat dup\ acest exemplu,folosind fiecare modelul pe care `l]eseau la stative. ~ns\ ceea ce pares\ dea tr\inicie acestei tradi]ii, esteHot\r=rea Consiliului Local, `n ur-ma c\reia cel ce `[i va ridica o cas\nou\ va fi obligat s\ respecte arhi-tectura local\ [i motivele tradi]io-nale consacrate. ~n plus, cei ce vordori s\-[i decoreze locuin]ele dup\obiceiul locului, vor fi sprijini]i deConsiliul Local cu vopsele, mate-riale de construc]ii, ciment etc.„Numai c\ - se confeseaz\ RaduCiocan - `n ultima vreme bugetullocal nu mai poate sprijini [i `ncu-

raja p\strarea acestei tradi]ii [imul]i localnici vor s\ treac\ laconstruirea unor case moderne.~ntr-o asemenea situa]ie, am reu[its\ `ncheiem un contract de cola-borare cu firma dinBucure[ti, firm\ care ne va punegratuit la dispozi]ie materialelenecesare revopsirii [i redecor\rii a180 de case”.

Muzeul Etnografic [i Muzeul Na]ionalal Ou\lor~ncondeiateO m=ndrie aparte a cioc\ne[te-

nilor `l reprezint\ Muzeul Etnogra-fic [i Muzeul Na]ional al Ou\lelor~ncondeiate situate `n centrul co-munei. De la t=n\ra [i entuziastaMarilena Niculi]\, muzeograf,afl\m c\ anul acesta a avut loc ceade-a XII - a edi]ie a „FestivaluluiNa]ional al Ou\lor ~ncondeiate”,desf\[urat sub genericul „Pa[tele`n Bucovina”, care `i adun\ pearti[tii din `ntreaga ]ar\ pentru aparticipa la concursul `nchistririicelui mai frumos ou.„Me[tesugul încondeierii ou\lor -ne spune Marilena - este o art\tradi]ional\ ce se transmite din ge-nera]ie în genera]ie. Este o abun-den]\ de creativitate exprimat\prin diverse tehnici de lucru [i sti-luri personale [i se poate spune cuu[urin]\ de unde provine fiecareou încondeiat atât din stilul folo-sit, cât [i din combina]ia culorilor.Motivele sunt geometrice, identicecu cele de pe case [i costumul po-pular, adev\rate bijuterii ce im-presioneaz\ prin fine]e, fantezie [irafinament.

La muzeul nostru se poate admi-ra expozi]ia de ou\ încondeiatepremiate la toate edi]iile festivalu-lui, expozi]ie ce poart\ numele re-gretaului înv\]\tor Ioan-NorbertNovac. În celelalte s\li ale muzeu-

lui se afl\ expozi]ii permanente decostume populare, de obiecte vechicare evoc\ ocupa]ia localnicilor:fier\ritul, plut\ritul, butin\rituletc., precum [i un atelier de încon-deiat ou\ pentru cei care doresc s\înve]e aceast\ art\ cu etapele ei deparcurgere”.

Anul trecut, prim\ria a achizi]io-nat 1.800 de ou\ încondeiate dintoat\ Bucovina, cu o vechime `ntre50 [i 100 de ani, iar macheta festi-valului o reprezint\ un ou înalt detrei metri, construit din ciment [iipsos, având pe o parte portretullui {tefan cel Mare [i Sfânt, iar pecealalt\ parte motive de pe caseles\tenilor.

Deloc surprinz\tor este faptul c\la Marilena Niculi]\ vin s\ culeag\informa]ii [i s\ se documenteze stu-den]i din anii terminali ai Facul-t\]ii de Geografia Turismului de laUniversitatea „{tefan cel Mare”din Suceava [i de la universit\]iledin Ia[i în vederea preg\tirii lucr\-rilor de licen]\, ba chiar [i persona-lit\]i care î[i preg\tesc doctoratul.

M\n\stirea„Sfânta Cruce”Dac\ vrei s\ ajungi diminea]a

la Sf=nta Liturghie de la M\n\sti-rea „Sfânta Cruce” din Cioc\ne[ti,a[ezat\ la cota 1400 de metri învârful muntelui Suhard, trebuie s\urci pe un drum forestier, înso]it latot pasul de concertul p\s\relelor [ide [ipotul unui pârâia[ de munte,cu ap\ rece [i limpede ca luminadin ochii unui om bun la suflet. Undrum anevoios, dar r\spl\tit încon-tinuu cu imagini spectaculoase ca-re î]i taie respira]ia. Dup\ [apte ki-lometri de uimire amestecat\ cuspaim\ [i încântare, deodat\, de pecreasta ple[uv\ a muntelui, r\sarebrusc o splendid\ biseric\ de lemn,în forma de cruce, înal]at\ parc\direct pe umerii lui Dumnezeu.

(Continuare `n pag. 7)

Via]a b\c\uan\ l Nr. 474 / august 2015 Pag. 6

Cioc\ne[ti: „Satul Cultural al Rom=niei”

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Cioc\ne[ti

Interior - Muzeul Na]ional al Ou\lor ~ncondeiate

M\n\stirea „Sf=nta Cruce” din Cioc\ne[ti, la cota 1.400 de metri

Schitul „Sfintii Apostoli Petru [i Pavel” din Boto[ [i cei nou\ vie]uitori, `n frunte cu

p\rintele stare] Galaction Dominte

Biserica „Na[terea Maicii Domnului” din Boto[

Casa lui Toderic\ Lupescudin Cioc\ne[ti

Radu Ciocan [i Marilena Niculi]\ primind distic]ia pentru comun\

P\rintele stare] Ghelasie Zaharia,`mpreun\ cu reprezentan]i ai

„Itinerariilor Avangardei XXII”

Via]a b\c\uan\ l Nr. 474 / august 2015Pag. 7

(Urmare din pag. 6)

„ acestui loca[ estefostul primar Gheorghe Tomoiag\,care, în 1993, a cump\rat cabanaturistic\ , aflat\ în rui-n\, a reparat-o [i a dat-o m\n\sti-rii, care, la început, a avut statutulde schit. Munca a `nceput-o iero-monahul Constantin Ghimpu - ca-re a f\cut [i proiectul pentru cons-truirea bisericii [i a corpului dechilii, iar, mai apoi, a urmat iero-monahul Timotei B\lan, cel ce a fi-nalizat ridicarea bisericii. În pre-zent, stare] al m\n\stirii este p\-rintele Ghelasie Zaharia”, ziceprimarul Radu Ciocan.

Prezen]a Sf=ntului Duh din tim-pul Liturghiei ne-a l\sat pe to]i `n-tr-o lini[te special\, din care izvorao bucurie calm\ [i vindec\toare, cerisipea eventualele `ntunecimi as-cunse prin v\g\unile sinelui.

P\rintele protosinghel Ghelasie,originar din G=rcina EpiscopuluiMelchisedec {tef\nescu, a str=ns,la cei 36 de ani ai s\i, o vast\ expe-rien]\ de via]\. Plecat dintr-o fami-lie cu [ase copii, a v=nturat lumeape toate p\r]ile, ajung=nd s\ fac\chiar [i box de performan]\, p\s-tr=nd [i la ora de fa]\ un trup atle-tic [i musculos, prima lui tinere]eamintind `n multe privin]e de cea aSf=ntului Siluan Athonitul. Fiindde o sinceritate rar\ [i dezarmant\,p\rintele n-are niciun fel de com-plex [i nume[te lucrurile direct, cumle-a l\sat Creatorul... „Televiziuni-le de ast\zi [i toat\ media, `n gene-ral, sunt fiara din Apocalips\ pre-g\tit\ s\ distrug\ fiin]a uman\.Aici, zice stare]ul, vorbim direct cuDumnezeu [i tr\im izola]i de lume[ase luni pe an, fiind vizita]i doarde o hait\ de lupi. Unii se uit\ `n-treb\tori la jeep-ul nostru de te-ren, ne[tiind c\ este al unui prietencredincios care ni l-a pus la dispo-zi]ie gratuit... Cu lucr\rile deconstruc]ie ne-am `nfundat `n da-torii de vreo 20.000 de lei, pe caresper s\ le acop\r anul acesta cu

sucurile din fructe de p\dure [i dinv=rfurile de brad pe care, dup\ cele preg\tim, mergem s\ le vindemla Bor[a...”

P\rintele este un temperamentalrug\tor, dar [i un temerar [i un lup-t\tor care nu se fere[te de niciunsacrificiu menit s\ slujeasc\ bine-lui. „Am tr\it o jum\tate de an `npustie [i m-am hr\nit doar cu ver-de]uri [i cu ceea ce po]i ob]ine fo-losind briceagul...”

„Important estes\ fii serios `n ceea ce faci” Despre Cioc\ne[ti [i depre a-

ceast\ zon\ a Bucovinei au curs r=-uri de cerneal\ `n ultima vreme.Dar oamenii de aici nu tr\iesc cuceea ce se spune despre ei, ci cunevoile [i grijile zilnice. Nu ca unor\[ean pe care nimeni nu-l `ntrea-b\ de s\n\tate, nici de via]\ [i nicide moarte, ci ca o fiin]\ ce apar]ineunei comunit\]i `n care, periodic,sunt striga]i la catalog cei prezen]ila s\rb\torile bucuriei sau ale tris-te]ii, ale izb=nzii sau e[ecului... Ocomunitate - precum toate celelal-te din ]ar\ - abandonat\ de indivi-zii pecuniari ai puterii vremelnice,o comunitate care, dintotdeauna, atr\it `n istorie din sucul ei propriu.

„Probabil c\ `n via]a unei comu-nit\]i nu va exista niciodat\ `ndea-juns ceea ce trebuie, spune RaduCiocan. Numai c\ eu sunt, deo-camdat\, purt\torul de steag alacestor oameni [i `ncerc nu doars\ nu m\ fac de r=s `n fa]a lor, cichiar s\ `i iau `n serios [i s\ las ce-va `n urma mea. Dar nu mi-au pl\-cut niciodat\ promisiunile, indife-rent de pe ce suport au plecat. Im-portant este s\ fii serios `n ceea ce faci”.

Numai c\, pentru a ]ine deasupraunicitatea [i interesele comunei,primarul trebuie, pe l=ng\ celelal-te, s\ mai fac\ rost [i de bani.

„Sursele de venituri ale prim\ri-

ei noastre sunt chiar limitate. A[ac\, dac\ ne lu\m dup\ acest crite-riu, nu-]i po]i permite s\ fii o co-mun\ etalon pentru ]ar\ `n ceea ceprive[te p\strarea tradi]iilor nea-mului. Cu tot sprijinul ConsiliuluiJude]ean Suceava, greutatea sus]i-nerii acestor programe culturalede pe tot cursul anului r\m=ne totpe cont propriu.”

P\i, cum s\ nu? Dac\ tu oferi petav\, cu tot cu p=ine [i cu sare, of\r=m\ de identitate na]ional\ ]\rii`ntregi, te a[tep]i la vreo r\splat\pe m\sur\?! Ai g\sit tu vreo tarab\la care s\-]i vinzi numele [i prenu-mele, asfin]itul [i r\s\ritul zilelorpe care le tr\ie[ti din neam `n neam?

La aceast\ `ntrebare ar putea, r\s-punde, probabil, ingineriile finan-ciare [i „tunurile” trase `n econo-mia na]ional\!

„Noi nu putem fi cunoscu]i [iidentifica]i doar printr-un dat pe via]a noastr\ de-o or\, ziceRadu Ciocan. Sunt prea multe despus [i prea multe de `n]eles. P\catc\ n-a]i reu[it s\ ajunge]i [i la pa-rohiile din cele dou\ sate ale noas-tre, la M\n\stirea „{tefan cel Mare[i Sf=nt”, la schitul „Sfin]ii Petru[i Pavel” din Boto[, cu nou\ vie]u-itori sub stare]ul Galaction Dominte,care a r\s\rit din nevoin]a a 37 dec\lug\ri ascun[i aici pe vremeaprigoanei comuniste [i care, `n ur-ma Decretului 410, au fost ares-ta]i, du[i `n lan]uri `n 1959 [i ad\-posti]i de Ciocan Andrei [i so]ia sa,Mina, unde s\v=r[eau zilnic Sf=ntaLiturghie `n podul unui grajd, pelocul unde, mai t=rziu, s-a zidit bis-erica schitului...”

P. S. F\r\ s\ aib\ preten]ia de a face o prezentare complet\a acestui col] de rai, care este comuna Cioc\ne[ti, Itinerariile „Avangardei XXII” vin s\ aduc\b\c\uanilor o f\r=m\ deimagine despre adev\ratul neam rom=nesc ce nu se vedeprea tare la televizor...

Itinerariile „Avangardei XXII”

Case din centrul satului Cioc\ne[ti

La sfin]irea co[urilor pascale

Spectacol de datini [i obiceiuri `n Cioc\ne[ti

Casa Elisavetei Doroftei

Primire cu p=ine [i sare dec\tre Gheorghe Lupescu,responsabilul st=nii turisticedin muntele Suhard

St=na turistic\ Subv\c\rie din muntele Suhard

Focul de tab\r\ cu prilejul `ncheierii manifest\rilor„Festivalului P\str\vului”

Primireaoaspe]ilor

festivaluluila pensiunea

Melios

Casa de cultur\ „Florin Gheuca” din Cioc\ne[ti

Via]a b\c\uan\ l Nr. 474 / august 2015 Pag. 8

Vineri, 3 iulie a.c., Asocia]ia cultu-ral\ „Familia Lecca” a organizat, laCentrul de Cultura si Arte „George Apostu”din Bac\u, o mas\ rotund\ cu ocazia `m-plinirii a 127 de ani de la decesul Gen-eralului Dimitrie Lecca. La eveniment,al\turi de moderatorul dezbaterilorVilic\ Munteanu, directorul ArhivelorStatului Bac\u, [i de reprezentan]ii fa-

miliei Lecca, au partic-ipat generalii VasileApostol [i NicolaePetrescu, profe-sorul Ioan Mitrea,reprezentan]i aiComenduirii Gar-

nizoanei Bac\u siai Filialei Bac\u

a Asocia]iei „Cultul Eroilor” (col r. PaulValeriu Timofte), liberalii Ionel Pal\r,Drago[ Luchian, Lucian Ciubotaru [iViorica Marcu, consilierul municipalIlie B=rzu, primari din comunele `ncare a avut propriet\]i familia Lecca,reprezentan]i ai societ\]ii civile.

Cei care au intervenit la masa rotund\l-au omagiat pe Generalul Dimitrie Lecca,cea mai important\ personalitate mili-tar\ [i politic\ a Bac\ului. Cu o carier\militar\ aparte, `n care s-a eviden]iat cufapte de arme deosebite pe c=mpul delupt\ pentru care a fost decorat [i a in-trat `n istorie cu supranumele de „eroulde la Nazir Mahala”, c=t [i cu impor-tante reforme promovate privind reor-

ganizarea armatei, a ajuns la cel maiimportant grad din armat\: General. ~npolitic\, a fost deputat [i senator liberalde Bac\u, ministru de R\zboi `n gu-vernul I. C. Br\tianu (cel mai perfor-mant guvern al Rom=niei postbelice),pre[edinte al Camerei Deputa]ilor, cu ocontribu]ie personal\ important\ la mo-mentul istoric al devenirii Rom=niei caregat [i al ridic\rii pe tron a regelui CarolI, vicepre[edinte al Partidului Na]ionalLiberal. A fost puternic ancorat [i `n via-]a social\ a jude]ului unde, printre alte-le, `n 1874 `nfiin]eaz\, al\turi de CostacheRadu, Nicolae Mor]un [i ConstantinPlaton, „Comitetul de rezisten]\”, ctito-re[te Biserica de la Dealu Mare [i [coaladin aceea[i comun\.

Vorbitorii au eviden]iat, de asemenea,importan]a cunoa[terii trecutului istorical neamului `n educa]ia tinerei genera-]ii. ~n acest sens s-a f\cut referire la ne-drept\]ile comise de comuni[ti fa]\ dememoria generalului Lecca, c\ruia i-auprofanat morm=ntul de la biserica DealuMare, ctitorit\ de el, au schimbat nume-le str\zii din Bac\u care `i purta nume-le, la fel ca [i numele comunei Lecca,devenit\ Ungureni.

~n cuv=ntul lor, mai mul]i vorbitori aupledat pentru necesitatea corect\rii a-cestor nedrept\]i. Astfel, consilierul IlieB=rzu s-a angajat s\ `nceap\ demersu-rile pentru reatribuirea numelui GeneralDimitrie Lecca unei str\zi din munici-piul Bac\u, primarul comunei Ungureni[i-a exprimat acordul pentru `nceperea

demersurilor de reatribuire a numeluide Lecca, de]inut anterior de comun\.A luat cuv=ntul [i primarul comuneiTraian, care a adus la cuno[tin[\ faptulc\ `n comun\ a fost atribuit unei str\zinumele lui Iuniu Lecca, reprezentantimportant al familiei, deputat, senator [iPrefect de Bac\u.

~n `ncheierea dezbaterilor, DumitruLecca, amfitrionul acestei mese rotun-de, a men]ionat bucuria de a-l avea al\-turi la aceast\ manifestare pe fiul s\u,locotenent colonel {tefan Lecca, care a`mbr\ti[at cariera militar\ asemeneastr\bunicului s\u.

Vasile-George PUIU

Oameni care au pus Bac\ul pe harta ]\rii

Turcii `[i speriau copiii cu numele lui Mihai Viteazul,iar `n 1508 au vrut s\ fug\ din Istanbul de teama lui

Supranumit de du[maniMALUS DACUS, adic\ Da-cul cel R\u, teribilul b\rbat deaproape doi metri, despre careizvoarele istorice spun c\ era„f\cut pentru r\zboi”, a reu[its\ le bage turcilor frica `n oase`ntr-o asemenea manier\ `nc=t,`n 1598, dup\ campania milita-r\ prin care Mihai a ajuns laAdrianopol, o parte a popula]i-ei Constantinopolului (actualulIstanbul) dorea s\ fug\ din ca-pitala Imperiului Otoman, defrica lui…

Din cei opt ani de domnie,Mihai Viteazul i-a tr\it pe pa-tru `n cort, conduc=ndu-[i cam-paniile militare excep]ionale,campanii care `n anul 1600 audus la Unirea celor trei ]\ri ro-m=ne[ti, la Alba Iulia.

~n acea vreme dificil\ pentru`ntreaga Europ\, amenina]at\de dorin]a Imperiului Otomande a cuceri `ntregul continent,Mihai Viteazul era v\zut ca osperan]\ de eliberare de c\tregreci [i popoarele balcanice,folclorul balcanic dedic=ndu-imulte c=ntece `n care era pre-

zentat ca salvator, c=ntece cu-lese de speciali[ti, `n decursultimpului.

Pentru noi, rom=nii, ne estebine cunoscut „C=ntecul luiMihai Viteazul”, c=ntec popu-lar cules de Vasile Alecsandri,care ne vorbe[te, peste secole,despre marele nostru domni-tor:

„Auzit-a]i de-un oltean,De-un oltean, de-un craioveanCe nu-i pas\ de sultan?Auzit-a]i de-un viteazCare ve[nic [ede treazC=t e ]ara la necaz?Auzit-a]i de un MihaiCe sare pe [apte caiDe strig\ Stambulul vai?”

Chiar dac\ versul „Ce sarepe [apte cai” pare o licen]\ po-etic\ popular\ `n care Mihaieste prezentat `ntr-o manier\hiperbolizat\, `n realitate, dup\cum ne spune istoricul MarinCristian, izvoarele vremii con-firm\ c\ acest vers are leg\tur\cu realitatea; desigur, nu `nsensul c\ Mihai `nc\leca maimul]i cai odat\, ci c\ din cauza

r\nilor mortale, schimba maimul]i cai `ntr-o singur\ b\t\lie,el, Teribilul Voievod, fiindadeseori pe c=mpul de lupt\, `nconfrunare direct\ cu du[ma-nul!!!

Ei bine, imaginea de mare r\z-boinic, de mare strateg militar,ca [i vitejia lui, l-au f\cut chiar[i pe Sultan s\ se team\ deMihai Viteazul, mai mult dec=tde to]i generalii [i regii EuropeiApusene. Teama a p\truns a-d=nc [i `n sufletul poporuluiturc datorit\ campaniilor saledevastatoare care au pus `n pe-ricol chiar [i capitala imperiu-

lui. Din acest motiv, mameleturcoaice obi[nuiau s\-[i speriecopiii `n acea vreme ([i au f\-cut-o mult timp [i dup\ moar-tea lui Mihai) cu urm\toarelecuvinte: „Susa, susa, Mihaigheb belir!”, ceea ce `nseamn\„Nu mai pl=nge, nu mai pl=n-ge, c\ vine domnul Mihai!”. A-cest lucru este unul remarcabil[i f\r\ precedent la otomani [imerit\ s\ fie cunoscut de ro-m=ni!

Din p\cate, tr\darea a venittot de la occidentalii europeni,cei pe care Mihai Viteazul [iarmatele lui i-au protejat de n\-v\lirile otomane cu un pre]uman extrem de mare!

Practic, dac\ orgoliile [i inte-resele Europei Occidentale nuar fi fost altele, lucru care a dusla asasinarea lui Mihai [i la dez-membrarea t=n\rului regat pecare l-a `nfiin]at, este posibilca, sub conducerea lui MihaiViteazul, armatele cre[tine s\ fipus cap\t Imperiului Otoman`nc\ de acum 400 de ani. A[a,acesta a mai supravie]uit `nc\300 de ani, a ajuns la por]ile

Vienei [i a transformat Ungaria`n Pa[al=c…

Ceea ce este mai trist estefaptul c\ ast\zi, tot felul de ca-raghio[i „rom=ni” se str\duies\-l demonteze pe mareledomnitor, pretinz=nd c\ eradoar un aventurier f\r\ vreocon[tiin]\ na]ional\, c\ de faptnici nu a prea c=[tigat r\zboa-iele cu turcii, c\ era fustangiu[i a[a mai departe. A[a se `n-t=mpl\ c=nd spiritele mici, in-capabile de gesturi eroice, desacrificiu, de viziune na]iona-l\, comenteaz\ [i contest\(pentru c\ ei nu le cred posi-bile) faptele spiritelor maricum este cel al lui MihaiViteazul.

Noi, ceilal]i, `l avem `n suflet[i asta este tot ceea ce contea-z\!

P. S. Pentru mai multe informa]ii, v\ recomand cartea istoricului CristianMarin, Mihai Viteazul - Restauratorul Daciei [i al Bisericii Str\mo[e[ti.

Da

nie

l R

ox

in

Comemorarea a 127 de ani de la trecereala Domnul a Generalului Dimitrie Lecca

Nedumeriri la scara 1:1 l Nedumeriri la scara 1:1 l NedumeririNe

dum

eriri

la sc

ara 1

:1 l

Nedu

mer

iri la

scar

a 1:1

lNe

dum

eriri

la sc

ara

Cu numai 6-7 ani înainte, când sediscuta despre un credit de la FMI,era vorba de un miliard de euro, iartran[ele erau de 100-150 milioane deeuro. Dintr-o dat\, a trebuit s\ ne îm-prumut\m cu 20 miliarde de euro.

Împrumutul luat în martie 2009este cel mai mare împrumut dinistoria României si probabil cel maimare împrumut din istoria lumiiraportat la datoria existent\ deja.

Adic\ statul român avea o datoriede doar 20% din PIB în decembrie2008, ceea ce, dup\ orice standarde,era foarte pu]in, dar a luat un creditde înc\ 15% din PIB, adic\ aproapec\ [i-a dublat datoria public\.

PIB-ul în 2008 a fost de 137 mld.euro, iar datoria public\, intern\ [iextern\, era în decembrie 2008 de 27mld. euro. În prezent, dup\ trei ani[i trei luni, este de 50 mld. euro.

Datoria public\ a României era multmai redus\ în decembrie 2008 decât aUngariei - 80% din PIB, decât a Por-tugaliei - 90% din PIB sau Greciei -120% din PIB.

{i totu[i, România a trebuit s\ se îm-prumute cu o sum\ care, raportat\ laPIB [i la buget, este mai mare decâtîn cazul acestor state care a trebuit s\fie salvate pentru c\ nu se mai puteauîmprumuta pe pie]ele financiare, fiindsufocate de ponderea mare a datorieipublice în PIB.

Aceste state s-au împrumutat de laFMI pentru c\ sarcina de rambursarea datoriei devenise de nesuportat. Es-te de în]eles când datoria este 80%din PIB sau mai mare [i la scaden]\

vin într-un an pl\]i de 5, 7, 10% din PIB.Dac\ dobânzile cresc brusc, povara

mare a ramburs\rii - rate plus dobânzi -dep\[e[te capacitatea statului de a se]ine de pl\]i fa]\ de creditori [i atunci,în loc s\ declare default, s-au refinan-]at de la FMI cu dobânzi mai mici.

În cazul României, de[i sarcina derambursare în 2009 era foarte redus\raportat\ la veniturile bugetare - 0,5-1% din PIB - statul s-a împrumutat cu15% din PIB. De ce?

Indiferent ce ar spune sau face ceicare conduc aceast\ ]ar\ [i au luat de-cizia c\ numai un împrumut de o ase-menea amploare o poate ]ine în pi-cioare - de[i c\derea PIB-ului în doiani a [ters patru ani de cre[tere ante-rioar\, deci amortizarea prin credit nua func]ionat -, vor r\mâne în istoriedrept cei care au îndatorat România!

Pu]ini [tiu c\, în urm\ cu 30 de ani,înainte de a începe nebunia cu platadatoriei externe în avans, s-a pus pro-

blema ca aceia care au semnat pen-tru îndatorarea externa excesiv\ a]\rii s\ fie judeca]i, a început o an-chet\, dar pân\ la urm\ procesul afost oprit. Sigur, ar fi fost un abuz, caatâtea altele atunci. Dar când te ui]iacum care este situatia din Grecia,parc\ întrebarea trebuie pus\: de cea]i luat [i ce-a]i facut cu 20 miliardede euro?

~ndatorarea Rom=niei la FMI: „cel mai mare`mprumut din istoria lumii raportat la datoriaexistent\”, adic\ cel mai mare jaf

So

rin

P=

sla

ru

Si totu[i, de ce s-a împrumutat statul român cu 15%din PIB într-o noapte dac\ datoria sa public\ era dedoar 20% din PIB?

Omul care a îndatorat România într-o noapte cu 15%din PIB, adic\ 20 miliarde de euro, Jeffrey Franks, af\cut ultima sa vizit\ în România ca [ef al delega]ieiFMI, la trei ani de când a aterizat cu banii.

Încheierea misiunii lui Franks, care a schimbat patrumini[tri de finan]e în ace[ti trei ani [i doi premieri, las\nel\murit\ o întrebare fundamental\, la care niciunuldin înal]ii oficiali nu a dat înc\ un r\spuns clar: de ce atrebuit s\ împrumute statul român peste noapte 20 mi-liarde de euro, adic\ 15% din PIB, dac\ datoria sa pu-blic\ era de doar 20% din PIB în 2008?

Cifrele sunt seci [i rezult\ din ele c\Rom=nia s-a `ndatorat cel mai mult `naceste dou\ decenii `n timpul manda-telor pre[edintelui Traian B\sescu. A-dic\ `n timpul mandatelor celui carepretinde, ast\zi, c\ nu mai e cazul s\tr\im pe datorie, c\ nu mai avem voies\ ne `mprumut\m pentru a pl\ti pen-sii [i salarii. Sigur, nu e singurul res-ponsabil.

Dup\ cum se vede, o bun\ parte dindatorie s-a acumulat pe timpul boom-ului consumist din anii 2004-2008.Pe atunci, consumul a fost `ncurajatprin politicile de credit extrem de re-laxate permise de BNR, de genul„credit doar cu buletinul”, dar nu nu-mai. Evident, consumul nu a ajutateconomia rom=neasc\, ci a `nsemnatmai ales cre[terea importurilor, adic\am cump\rat marfa din ]\rile europe-ne exportatoare. A[adar, o bun\ partedin datorie, a[a cum am mai ar\tat, afost produs\ de politicile B\ncii Na-]ionale, direct responsabil de acestea

fiind „trilateralul” nostru de frunte,guvernatorul etern, Mugur Is\rescu.Alte ]\ri, ca Polonia, s-au ferit de ast-fel de excese ale credit\rii. Rezultat-ul? Nu au ajuns la m=na FMI.

S-a `nt=mplat, ulterior, „criza”. Deaici `ncepe, probabil, s\ intervin\ pu-ternic `n ecua]ie Traian B\sescu. Peatunci Rom=nia avea, pe cap de locu-itor, o datorie de 2.337 euro, probabiltot cea mai mic\ din Europa. A ajutatla ceva ]ara? A reprezentat acest lucruo marj\ de manevr\, un teren de ne-gociere prin care s\ nu ne vindem al-tora? {tim pe propria piele c\ nu. Ceamai mic\ datorie din Europa nu neajut\ `n niciun fel: nu doar c\ facemausteritatea cea mai dur\ din UE,dar ne mai [i `mprumut\m la FMI,dubl=nd datoria!

Ar fi trebuit ca aceasta datorie mic\s\ ne ajute, din doua una: ori s\ apli-c\m pe propria „barb\” austeritatea,f\r\ s\ mai intr\m `n `mprumuturi `ncondi]ii `nrobitoare, ori s\ ne ajute s\

negociem `mprumuturi f\r\ acestecondi]ii grele! Dar s-a `ntamplat deparc\ Rom=nia nu doar c\ nu a avutnimic de negociat, ci nici nu a vrut!Conducerea ]\rii, at=t pre[edintele,c=t [i BNR, nu au vrut s\ valorificeacest avantaj. Spusele pre[edinteluinu fac dec=t s\ `l acuze. Din cuvinteletale te voi judeca, slug\ viclean\…

Am ajuns acum [i `ndatora]i [i cubanii lua]i, [i datori vandu]i la FMI, [icu austeritatea cea mai dur\ dinEuropa! Scump am mai pl\tit frigide-rul luat cu buletinul!

Deci nu doar Jeffrey Franks e de in-criminat, el fiind un simplu executantal ordinelor mai-marilor FMI. Ci, maiales, deciden]ii rom=ni, `ncep=nd cupre[edintele B\sescu [i continu=nd cuMugur Is\rescu [i ceilal]i din spatelelor.

Filarmonica „M. Jora”, `n parteneriat cu Centrul deCultur\ „George Apostu” din Bac\u, a organizat reci-talul cameral sus]inut de Duo „Passioni” format dinMonica Secondini (pian) [i Mariangela Di Giam-berardino (sopran\) din Italia. Spectacolul a avut locduminic\, 26 iulie, la Centrul de Cultur\ „G. Apostu”.~n programul recitalului s-au reg\sit buc\]i ale unorcompozitori din secolul al 19-lea, dar [i c=ntece italie-ne: G. Verdi: Deh, pietoso oh Addolorata; Perduta hola pace, R. Wagner - Meine ruh ist hin, F. Schubert -Gretchen am spinnrade, E. P. Tosti - Sogno; Vorrei;Quand'io ti guardo; A Vucchella. Cele dou\ artiste auinterpretat [i c=ntecele tradi]ionale napoletane Diciten-cello vuie [i Passione.

Monica Secondini s-a n\scut la Roma, este absol-vent\ a conservatorului „O Respighi” din Latina. „Seperfec]ioneaz\ la din Romala clasa prof. Michele Campanella. Ulterior studiaz\la Padova scriitura muzical\ Braille pentru nev\z\tori[i apoi muzicoterapia la Verona. Pred\ pian la sec]iapentru nev\z\tori a Conservatorului din Roma. Desf\[oar\ o bogat\ activitate `n domeniu,

fiind invitat\ s\ fac\ parte din jurii la examenele desolfegiu [i armonie pentru nev\z\tori. Organizeaz\festivaluri [i concursuri interna]ionale. Colaboreaz\cu Ministerul Culturii, Ministerul de Interne [i cu Ins-titutul din Roma `n calitate de artist [i deorganizator de manifest\ri. Este pre[edint\ a asocia-]iei [i a [colii private Tuttomusica”, se arat\ `ntr-uncomunicat al Centrul de Cultur\ „G. Apostu”.

Soprana Mariangela Di Giamberardino pred\canto la Conservatorul Alfredo Casella din L'Aquila.Este c=[tig\toarea premiilor „Mario Del Monaco” [i„Giacomo Lauri Volpi”. Debuteaz\ `n teatru `n rolulNedda din „Paia]e” de R. Leoncavallo [i apoi `n rolulFloriei Tosca. ~n repertoriul sopranei s-au `nscris ro-luri din operele: „Aida”, „Don Carlos”, „Boema”,„Cavalleria Rusticana”, „Un secret important” [i „A-venturile lui Pinocchio”. „Cu ocazia jubileului din 2000a fost selec]ionat\ ca solist\ `n de Sergio Rendine, `n regia lui M. Dones. ~n 2001,la Centenarul Verdi a c=ntat cu orchestra Filarmoni-cii Abruzzese dirijat\ de M .V. Antonellini. A fost invi-tat\ s\ concerteze `n de G.B. Pergo-lesi, cu ocazia inaugur\rii catedralei de c\tre Papa Ioan Paul al II-lea. Protago-nist\ `n de Franchetti la centena-rul piesei omonime a lui G. D'Annunzio. Mare succes`n de G. Puccini la festivalul , unde, `n afara rolului de protagonist\, a asigurat[i regia spectacolului. ~n 2010 a fost directorul artis-tic al stagiunii de concerte de la Auditoriul din Roma. ~n 2013 a sus]inut un concertla Potenza `n onoarea pre[edintelui italian GiorgioNapolitano [i un recital puccinian pentru ambasada ita-lian\ din Muntenegru. ~n aceast\ perioad\ va desf\[u-ra un turneu artistic `n Rom=nia, Germania [i Turcia”,se arat\ `n acela[i comunicat de pres\ al institu]iei decultur\ condus\ de Geo Popa. (Mircea MERTICARIU)

Recital de Verdi, Wagner, Schubert [i Tost , la Centrul Apostu

Via]a b\c\uan\ l Nr. 474 / august 2015Pag. 9

Autorii morali ai `ndator\rii Rom=niei

Via]a b\c\uan\ l Nr. 474 / august 2015 Pag. 10

Un adev\r [tiin]ific devastator pentru maghiari ce ar trebui s\distrug\ din temelii baza iredentismului maghiar

Y ADN I-M170 ADN

NATIV EUROPEAN

Nu, ei spun c\ Dacii au disp\rut dinistorie [i c\ Transilvania era goal\ c=nds-au refugiat ei, `n urma r\zboiului cumoravii [i bulgarii care i-au `mpins spreNord.

Dup\ cre[tinarea lor sub Sf. {tefan, `n1001 `ncepe lupta de 200 de ani pentrucucerirea Transilvaniei. Dou\ triburimaghiare - Kende [i Gyula - p\trundprin bazinul Mure[ului [i al Some[ului,venind dinspre C=mpia Panonic\. Kende`[i stabile[te centrul de putere `n c=mpiaTisei, iar Kende la Apulum, care, laacea vreme, se numea B\lgrad, fiindlocuit de rom=ni [i de slavi (acum senume[te Alba Iulia).

Convingerile maghiare se bazeaz\ pecelebra „Gesta Hungarorum” a luiAnonimus. Problema e c\ p=n\ [i a-ceast\ scriere vorbe[te pe alocuri de lup-ta de 200 de ani a maghiarilor pentru acuceri Transilvania [i de faptul c\ `n a-nul 904 au de-a face `n Transilvania cuun rom=n pe nume Gelu, care conduceo forma]iune statal\ rom=neasc\.

~n anii 1003 regele maghiar Stefan(Istvan) cucere[te B\lgradul [i ia `n cap-tivitate pe Gyula. Regii maghiari aduccoloni[ti sa[i `n Transilvania sau ape-leaz\ la ajutorul Cavalerilor Teutonipentru a ap\ra Transilvania de invaziilecumanilor. Administra]ia Transilvanieise afl\ acum `n m=na unui „guvernatorregal” sau a unui voievod care, spre ju-m\tatea secolului XIII, controla `ntrea-ga regiune.

Societatea era `mp\r]it\ `ntre trei „na-]iuni privilegiate”: maghiari, sa[i [i se-cui. De[i popula]ia majoritar\ era rom=-n\, ea purta numele de „iobagi” [i nuavea drepturi. Iobagii nu puteau de]ineranguri nobiliare, cu c=teva excep]iinotabile precum Ioan (Iancu) deHunedoara - devenit apoi regent alUngariei sau fiul s\u, Matei Corvin, de-venit rege al Ungariei.

~n 1437 are loc „R\scoala de laBob=lna”, prin care iobagii `[i cerdrepturile. Aceasta este `n\bu[it\ `n s=n-ge, iar sclavia iobagilor devine [i maiaspr\. La 1514 are loc R\zboiul}\r\nesc condus de Gheorghe Doja,ce va zdruncina destul de tare Ungaria.Astfel sl\bit\, este `nvins\ de c\treturci la Mohacs `n 1526 [i `mp\r]it\,practic ,`n dou\ zone de influen]\: Un-garia de Vest - sub domina]ie Habsbur-gic\ - [i Ungaria central\ - sub domi-na]ie otoman\. Astfel, `[i pierde puterea`n Transilvania. Aceasta r\m=ne, totu[i,sub conducerea familiei Bathory, dar

puterea e `mp\r]it\ `ntre austrieci [i turci.~n 1599 Bathory este `nvins la

{elimb\r de c\tre Mihai Viteazul, carepreia controlul asupra Transilvaniei,ajutat de armata austriac\. ~n 1600 cu-cere[te [i Moldova, `ntregind, astfel, oparte din vechea Dacie. La 9 august1601 Mihai Viteazul este asasinat, iarconstruc]ia sa politic\ se pr\bu[e[te, con-ducerea Transilvaniei revenind din nouAustriei.

~n 1604 {tefan Bocskay conduce o re-volt\ `mpotriva st\p=nirii austriece, iar`n 1606 e recunoscut de c\tre `mp\ratulaustriac ca prin] al Transilvaniei. Subdomnia sa [i a suc-cesorilor s\i, Tran-silvania devine ca-pitala maghiar\ aculturii. Artele, comer]ul [i religia `n-floresc. Sunt acceptate patru culte reli-gioase. Catolicii, luteranii, calvini[tii [i

unitarienii. Religia ortodox\ nu esteoficial\, dar este `ng\duit\ al\turi decultul mozaic. Cele mai vechi bisericiortodoxe din Transilvania dateaz\ de lamijlocul secolului XV.

Pe fondul cre[terii puterii militareaustriece, la 1711 Transilvania `[i pier-de independen]a, c\z=nd total sub influ-en]a Habsburgilor care numesc guver-natori `n provincia Transilvana.

~n 1765, Transilvania este proclamat\de c\tre Habsburgi „Mare Principat”. ~n1791 rom=nii elaboreaz\ o peti]ie c\tre`mp\ratul austriac Iosif al II lea `n carecer drepturi egale cu maghiarii [i sa[ii.Peti]ia este respins\ de c\tre DietaTransilvaniei, iar rom=nii majoritari r\-m=n `n starea de tolera]i ca [i grecii, ar-menii [i evreii.

La 1848, PENTRU PRIMA DAT|~N ISTORIE, TRANSILVANIA ESTEANEXAT| UNGARIEI! Rom=nilor lise promite abolirea sclaviei `n schimbulajutorului `mpotriva interven]iei austri-ece. Rom=nii refuz\, `n schimb, `mpre-

un\ cu sa[ii s\ ajute coali]ia austro-rus\,astfel c\ Ungaria Mare a lui Lajos Kos-suth a fost reprimat\ `n mai pu]in de un an.

~ntre 1849 [i 1860 a avut loc o guver-nare militar\ austriac\, foarte sever\, `ncare maghiarii au fost discrimina]i capedeaps\ pentru `ncercarea lor de ali-pire a Transilvaniei. Din 1860 p=n\ `n1867, austriecii renun]\ at=t la guverna-rea militar\, c=t [i la discriminarea ma-ghiarilor, `ns\ ofer\ drepturi egale ro-m=nilor.

Totu[i, prin compromisul de la Aus-gleich din 1867, Austria ofer\ Transil-vania Monarhiei Ungariei, aceasta f\-

c=nd parte dinUngaria p=n\ la1918, c=nd este pro-clamat\ Rom=nia

Mare.La 1 Decembrie 1918, rom=nii din

Transilvania, aduna]i la Alba Iulia, pro-

clam\ unirea cu patria-mam\, n\sc=n-du-se, astfel, pe ruinele Daciei, o nou\Rom=nie.

Comuni[tii lui Bela Kun intr\ `n Tran-silvania spre a pedepsi unirea, `ns\ ar-mata rom=n\ ocup\ Budapesta [i schimb\guvernul lui Bela Kun.

Dup\ Primul R\zboi Mondial c=[ti-gat de puterile aliate, imperiul austro-ungar este declarat `nvins, iar ca succe-sor al s\u e numit\ Ungaria. Prin Trata-tul de la Trianon din 1920 sunt cons-fin]ite grani]ele Rom=niei. Ungariar\m=ne nemul]umit\ [i datorit\ faptuluic\ peste trei milioane de maghiari r\-m=neau `n afara grani]elor noului statmaghiar.

Urmare a dorin]ei de revizuire a Tra-tatului de la Trianon, Ungaria se aliaz\`n cel de-al doilea r\zboi mondial cuGermania [i Italia. Misiunea este `ncu-nunat\ de succes, iar la 2 noiembrie 1938are loc Primul Arbitraj de la Viena, un-de Ungariei i se ofer\ o parte din Slova-cia (Felvidék) [i una din Ucraina (Rute-

nia). ~n urma celui de-al doilea Arbitrajde la Viena (pe care noi, rom=nii, `l nu-mim Diktatul de la Viena), Ungariei ise ofer\, la 30 august 1940, 43.492 kmp\tra]i din Transilvania.

~n 1947, dup\ `nfr=ngerea Germaniei,Arbitrajul de la Viena este anulat prinTratatul de pace de la Paris, undeUngaria, `n calitate de `nvins, renun]\ laspecifica]iile celor dou\ arbitraje de laViena, iar Transilvania se re`ntrege[te`n s=nul Rom=niei.

{i acum, dup\ ce am prezentat pentruclarificare faptele, urmeaz\:

BOMBA ADN

Dac\ preten]iile teritoriale ale Unga-riei au ca fundament „Cronica Anoni-m\” ce sus]ine teoria migra]ionist\ arom=nilor [i vidul de popula]ie g\sit detriburile maghiare `n secolul IX `nTransilvania, genetica spune altceva.

~n mod normal, dat\ fiind patima cucare partea maghiar\ revendic\ Transil-vania, nici m\car genetica ce dovede[tec\ rom=nii de acum, vorbitori de limb\rom=n\, au acela[i ADN cu primii lo-cuitori ai Europei, respectiv cu grupagenetic\ „Haplogroupul I-M170” nu-iva convinge pe unguri s\ respecte po-porul rom=n [i teritorialitatea acestuia.

Mai mult dec=t at=t, studiile ADN dez-v\luie c\ Haplogroupul I-M170 se re-g\se[te mai intens pe teritoriul fosteiDacii [i `n zona nordic\ a Europei, con-sfin]ind, astfel, trecutul arian al Dacilor[i implicit al acelora care au acela[i ADN[i `n ziua de azi.

Problema cea mai mare a ungurilor e,`ns\, faptul c\ 25% din ADN-ul lor eidentic cu cel rom=nesc. Ori asta `nsea-mn\ ori c\ au ajuns `n Europa cu 5.000-10.000 de ani `nainte dec=t ei `n[i[i afir-m\, ori c\ 25% dintre ei sunt rom=ni.

A[adar, conform studiilor privind dis-tribu]ia genetic\ `n Europa, p\tima[ii un-guri duc o lupt\ fratricid\ cu rom=nii.Atrocit\]ile ungure[ti [i eterna ur\ laadresa rom=nilor se dovedesc a fi, `n fapt,o manipulare tic\loas\ a acelei p\r]is=ngeroase din structura etnic\ a popo-rului maghiar.

~ncheiem cu urm\torul manifest:„Fratele meu maghiar, e posibil ca

tu, cel care `njuri rom=nii, s\ fii ro-m=n. Rom=n care ]i-ai uitat limba `nurma maghiariz\rii for]ate ce a ]inutun mileniu. Poate c\ str\bunicii t\i aufost rom=ni. Poate c\ str\-str\-buniciit\i vorbeau frumoasa limb\ latin\. {i,mai ales, poate c\ n-ai ajuns `n Europa`n goana calului, ci ai fost aici ca [imine, de mii de ani.”

(Sursa: comunitarism.ro)

Maghiarii au preten-]ii teritoriale la to]i ve-cinii. Dac\ aceste pre-ten]ii sunt `ntemeiatesau nu, dac\ ele sunt co-recte [i argumentate is-toric, e treaba istoricilormaghiari, sloveni, slo-vaci, austrieci, s=rbi,croa]i [i ucrainieni.

Pe noi ne prive[teTransilvania.

~n [colile maghiare se`nva]\ faptul c\ la venireamaghiarilor - la `ncepu-tul secolul X - `n Transil-vania era vid de popula-]ie.

Asta e principala teo-rie pentru care maghia-

rii `n ziua de azi revendic\Transilvania.

Pentru maghiari nu a-re nicio importan]\ fap-tul c\ popula]ia majori-tar\ - de aproape 80% -din Transilvania e de ori-gine rom=n\.

Nu are nicio impor-tan]\ c\ `n inima Tran-

silvaniei sunt r\m\[i]elestatului DAC la tot pa-sul. La fel, nu are nicioimportan]\ c\ rom=niivorbesc [i ast\zi limbalatin\ (foarte pu]in mo-dificat\), de[i sunt `n mij-locul unor state de origi-ne slav\, nici c\ Transil-vania `ns\[i poart\ un

nume latin [i nu a f\cutparte niciodat\ dinUngaria!

Nu are absolut nicioimportan]\ c\ ungurii`n[i[i se recunosc pe sineca migratori, venind dinAsia [i asediind o mareparte din Europa.

atitudini

(Urmare din pag. 3)

{i pentru c\ ast\zi asist\m la finali-zarea unei etape `n demersul de formareprofesional\ a absolven]ior acestei pro-mo]ii, s\ `ncerc\m s\ aplic\m principiulamintit anterior, s\ dovedim utilitateacontabilit\]ii `ntr-un alt domeniu dec=tcel economic.

Plec=nd de la principiul dublei repre-zent\ri, vom `ncerca s\ prezent\m, subforma unui bilan], patrimoniul pe careaceast\ promo]ie `l de]ine la data absol-virii cursurilor Facult\]ii de {tiin]e Eco-nomice. M\ refer la patrimoniul inte-lectual, dob=ndit pe parcursul celor 15ani de [coal\. Potrivit teoriei economi-co-juridice a bilan]ului, vom `nscrie `npartea de activ „averea” de]inut\, repre-zentat\ de acumul\rile `n plan intelectu-al, evaluate la valoare just\ de c\treprofesori, exprimate prin competen]ele[i abilit\]ile dob=ndite pe parcursul ani-lor de studii.

Titlurile de proprietate care confer\dreptul de utilizare a acestei „averi”sunt reprezentate de certificatele deatestare a studiilor absolvite, ca expre-sie a capitalului reflectat `n pasivul (lacare vom ad\uga [i „Diploma de pro-mo]ie” `nm=nat\ de organizatorii aces-tei festivit\]i). Tot `n acest bilan] se vorreg\si, reflectate distinct, drepturile [iobliga]iile pe care le au absolven]ii, ge-nerate de „averea”, respectiv de „capi-talul” de]inut.

M\ ve]i `ntreba, desigur, care este con-]inutul economic al acestor elemente bi-lan]iere?

- Chiar a[a: care este acest con]inuteconomic?

- Iat\ care: `n categoria drepturilor,conferite de capitalul de]inut [i reflectat`n pasivul bilan]ului, vom include drep-tul absolventului de a se bucura de pri-vilegiile conferite de licen]ierea `n do-meniul contabilit\]ii, restectiv de a intra`n r=ndul economi[tilor; dreptul de a seprezenta `n fa]a oric\rei comisii de eva-luare `n vederea ocup\rii unor locuri demunc\ potrivit preg\tirii, respectiv a ac-

tivului de]inut; dreptul de a promovapotrivit competen]ei profesionale;dreptul de a urma diverse specializ\ri [istudii post-universitare `n ]ar\ [i `n str\-in\tate.

{i enun]urile categoriilor de drepturipot continua.

Urmeaz\ obliga]iile din pasivul bi-lan]ului promo]iei, care reprezint\, defapt, o alt\ categorie de resurse ce augenerat valorile reflectate `n activ. Dac\utiliz\m principiul de prezentare `n or-dinea invers\ a exigibilit\]ii [i a impor-tan]ei lor, vom prezenta obliga]iile ie-rarhizate astfel: pe primul loc [i cu titlulde permanen]\ sunt obliga]iile fa]\ dep\rin]i [i al]i sprijinitori apropia]i.

Aceste obliga]ii sunt cu decontaree[alonat\ pe parcursul multor exerci]iifinanciare, respectiv multor ani din via-]a absolventului. Rambursarea lor, `n-cep=nd chiar de ast\zi, sub forma mul-]umirii pe care o ofer\ celor dragi, caurmare a finaliz\rii cu succes a unei pri-me etape de studii universitare precum[i `n viitor, prin ad\ugarea `n palmare-sul absolventului [i a altor `mpliniri [i

realiz\ri pe plan profesional [i social(m\ g=ndesc la `ntemeierea unor familiireu[ite, la un loc de munc\ demn pentrupreg\tirea [i statului lui socio profesio-nal) care s\ umple inimile de bucuriecelor care au contribuit la formarea lui.

O alt\ parte a acestor obliga]ii se varambursa sub forma sprijinului pe careabsolventul `l va acorda, la nevoie, p\-rin]ilor sau sus]in\torilor, alin=ndu-leastfel clipele dificile care `nso]esc decele mai multe ori anii senectu]ii. Tot lacategoria „obliga]ii”, dar de aceast\ da-t\ de ordin moral, sunt cele fa]\ de das-c\lii care s-au str\duit s\-l instruiasc\,`mp\rt\[indu-se din izvorul [tiin]ei lorde carte.

Aceste „obliga]ii pe termen lung” sevor stinge prin realiz\rile absolventuluipe plan profesional [i care cu siguran]\vor face cinste [i onoare [colii [i profe-sorilor s\i. Nu pot fi omise, de aseme-nea, „obliga]iile” fa]\ de societate, carevor fi achitate fiscului pe toat\ durataexisten]ei lui sub forma diferitelor im-pozite [i contribu]ii (deloc pu]ine!).

{i la acest capitol enun]urile pot con-tinua.

- Iat\ un interesant model de apli-care a principiului universalit\]iicontabilit\]ii, model ce are ca subiectde patrimoniu absolven]ii promo]iei2015!

- Da. Un model `n care am prezentatrealiz\rile lor `n plan profesional, pre-cum [i o parte din drepturile [i obliga]i-ile pe care le vor avea de azi `nainte caeconomi[ti. S\ nu uite c\ economistulde ast\zi nu mai poate fi un simplu [idocil executant al unor opera]ii de ruti-n\. Comanda social\ impune specialis-tul de performan]\, dinamic [i creativ `ng=ndire, mobil [i eficient `n ac]iunilesale. Absolven]ii de azi trebuie s\ aib\`ncredere `n ei [i s\ fie convin[i c\ ceeace au realizat p=n\ `n acest moment `n-

seamn\ enorm de mult [i trebuie s\ ledea `ncredere deplin\ `n puterile lor. Au`nv\]at de la profesorii lor multe lucruri[i acum [tiu `nc\ unul, esen]ial pentrureu[ita `n profesie, dar [i `n via]\: faptulc\ numai continuitatea `n preg\tire lepoate asigura des\v=r[irea [i succesul.S\ ia cu ei tot ce au `nv\]at bun `n ace[tiani de facultate [i s\ nu uite c\ por]ileAlmei Mater r\m=n deschise tot timpulpentru ei.

- Cum r\spunde S.C. Comat S.A.necesit\]ilor acestor proaspe]i absol-ven]i ai facult\]ii unde sunte]i [efulDepartamentului Contabilitate,Audit Financiar [i Analize Economi-co-Financiare?

- Pe l=ng\ cei 45 de salaria]i pe care `iavem, am mai creat trei locuri de mun-c\ pentru absolven]ii no[tri. De aseme-nea, `n colaborare cu universitatea, amasigurat condi]iile necesare desf\[ur\riistagiilor de practic\ pentru 40 - 45 destuden]i economi[ti.

- Dac\ ar fi s\ mai transmite]i unmesaj a[a, peste um\r, ce i-a]i maispune acestei promo]ii de absolven]i?

- O nou\ promo]ie de absolven]i `n[tiin]a contabilit\]ii - un nou pa[aportpentru ziua de m=ine! I-a[ cere, cu gra-vitate, s\ respecte statutul la care aajuns, de economi[ti [i, `n acela[i timp,de intelectuali, s\ respecte oamenii [i s\fie c\l\uzi]i `n via]\ de cele trei valoriabsolute, fundamentale, ale fiin]ei uma-ne: Adev\rul, Binele [i Frumosul.

Iar dumneavoastr\, care a]i avut ama-bilitatea s\ m\ asculta]i at=ta vreme, v\cer scuze pentru aceast\ `ntindere lavorb\, `ns\ am ajuns [i eu ca Ion Cre-ang\ care `[i `ncheia scrisoarea c\treEminescu: „{i acum, b\di]\ Mihai, s\m\ ier]i c\ ]i-am scris aceast\ scrisoarea[a de lung\, peste nou\ file. Dar estedintr-un singur motiv... Nu am avuttimp s\-]i scriu mai pu]in.”

Având `n vedere ini]iativa de pionierat a Editurii Funda]iei Culturale

Cancicov de a face radiografia vie]iib\c\uane contemporane [i de a scrie istoria vorbit\ a vremurilor pe care letr\im, interviurile din cadrul acestei

rubrici vor ap\rea `n cartea

Personalit\]i la ora dest\inuirilor(vol 3 - Bac\u, 2015)

Via]a b\c\uan\ l Nr. 474 / august 2015Pag. 11

„Un nou pa[aport pentru ziua de m=ine”

MIHAI DEJU (pre[edinte al S.C. Comat S.A.), PETRU PL|CINT| (pre[edinte al S.C. Cybernet Auto Center

S.R.L.), {TEFAN }IBULIAC (director al Transelectrica S.A. Bac\u),ADRIAN AVRAM (pre[edinte al Sindicatului Liber Romgaz R. A.

Distribu]ie Bac\u), ION MELINTE (deputat `n ParlamentulRom=niei), GHEORGHE B|L|U (manager general al S.C. Atlas

S.A.), GABRIEL STAN (director al Casei Corpului Didactic „GrigoreTabacaru”), EMIL VAMANU (director al Administra]iei Bazinelor de

Ape „Siret”), VIOREL GHELAS| (director al Direc]iei SilviceBac\u), VASILE NI}| (administrator al S.C. Tricotex S.R.L.

M\gura), D|NU} VOICU (administrator al S.C. Moldavtrex S.R.L.),NELU HORDIL| (administrator al S.C. Union Condrom S.A.)

Redactor-[ef: Pr. dr. Constantin LEONTERedactor-[ef adjunct: Sorina MUNTEANU

Secretar de redac]ie:Pr. Cornel PAIU

Nicu I. Aur, Dumitru Br\neanu, Ioan D\nil\,Elena Dociu, Petre Isachi, Adrian Lungu, ValM\nescu, Mircea Merticariu, Ion Moraru (One[ti),Alina Munteanu, Ioan Neac[u, Daniel Nicolescu,pr. Cornel Paiu, Neculai Plugariu, Mitic\ Pricopie,Vasile-George Puiu, Valeriu T\nas\, ConstantinTopal\, Ozana Kalmuski-Zarea

Fotoreporter: Iolanda Bodor Tehnoredactare computerizat\: Ioana Aioanei

ISSN: 1583 - 6339Responsabilitatea `n ceea ce prive[te con]inutularticolelor apar]ine, `n exclusivitate, autorilor.

lAbonamentele se fac la sediul redac]iei sauprin telefon / fax: 0234 571532

Redac ] ia : Bac\u , S t r . 9 Mai 80 /A/7 , CP: 600065Tele fon /Fax : 0234 571532 . Mobi l : 0721861045E-mai l : fundatiacancicov@yahoo.com

viata_bacauana@yahoo.comvictormunteanu28@yahoo.com

Editor: Funda]ia Cultural\ „Georgeta [i Mircea Cancicov”

Redac]iaConsiliul Cultural al „Vie]ii b\c\uane”

~mpreun\ cu so]ia Elvira [i fiica Ioana laSf=ntul Morm=nt din Ierusalim

Via]a b\c\uan\ l Nr. 474 / august 2015 Pag. 12

Festivaluri, datini [i s\rb\tori la Cioc\ne[tiDup\ ce faci un tur la cele circa 50 de posturi TV

[i te intoxici bine cu tot felul de imagini degradante cufurturi, psihopa]i, violuri, trafic de carne vie, „tunuri”trase `n economia na]ional\ etc, te treze[ti dintr-o dat\`n Cioc\ne[ti [i te freci la ochi, nevenindu-]i a crede:cum, mai exist\ lumin\, mai exist\ la noi vreo urm\ deneam rom=nesc, de tradi]ie, de concep]ii, obiceiuri,datini [i credin]e str\mo[e[ti care ne-au dat un nume [io identitate unic\ `n lume? Mai exist\ vreo urm\ a ve[-niciei la sat din care s\ se adape or\[enii [i t=rgove]ii`nseta]i de lumin\ [i abandona]i `n bezna ignoran]ei,orfani de toate valorile fundamentale ale neamului ro-m=nesc? Cum, adic\, realitatea nu-i doar cea reflectat\de trusturile de pres\, cu mercenarii ce [i-au `ndreptattunurile spre tot ce are neamul nostru mai sf=nt?

Nu mor caii c=nd vor c=inii, te treze[ti zic=ndu-]i `ntimp ce admiri cu pioas\ recuno[tin]\ casele gospoda-rilor din Cioc\ne[ti... Zadarnic se str\duiesc lefegiiidin media s\ lichideze mo[tenirea de milenii a `nain-ta[ilor no[tri, pentru c\ cioc\ne[tenii s-au conectat las\rb\torile cre[tine ale anului [i nimeni nu-i mai poatesmulge de-acolo!

Aflat la primul s\u mandat, primarul Radu Ciocan -fiu al satului, cu mo[i [i str\mo[i ortodoc[i ancora]i `nr\d\cinile veacurilor pe aceste meleaguri - [i-a dat toa-t\ silin]a s\ duc\ mai departe tradi]ia comunei. „Eve-nimentele culturale ale locuitorilor - zice el - sunt le-gate de marile s\rb\tori cre[tine din timpul anului. DeCr\ciun [i Anul Nou avem Festivalul Obiceiurilor [iTradi]iilor Populare, `n februarie avem FestivalulNa]ional al Ou\lor ~ncondeiate [i Cupa „Suhard” `ncadrul sporturilor de iarn\, apoi, `n aprilie, avemPa[tile la Cioc\ne[ti, iar `n mai, „M\sura Oilor” pemuntele Suhard. ~n august vine Festivalul Na]ional alP\str\vului, Plut\ritul pe Bistri]a Aurie [i Serbarea

„St=nii Turistice”, iar de S=ntamarie Mare, au locpelerinaje la schitul [i m\n\stirile din comun\. ~n sep-tembrie avem „R\scolul St=nii Boto[“, iar `n noiem-brie, „Balul Gospodarilor”.

De-a lungul anului, tradi]iile [i datinile str\mo[e[tisunt reflectate `ntr-o serie complex\ de manifest\riculturale, materializate prin concursuri de ou\ `ncon-deiate, de pescuit, concursuri gastronomice cu prepa-rate tradi]ionale de post [i de l\satul secului, concursulna]ional „Glasul tr=mbi]ei, tulnicului [i cornului `nCioc\ne[ti” de la Casa de cultur\ „Florin Gheuc\”(Florin Gheuc\ nu este altul dec=t numele regretatuluiactor b\c\uan de la Teatrul Municipal „Bacovia” - n.n.),expozi]ii cu v=nzare de ou\ `ncondeiate [i artizanat,chemarea `n sat cu tr=mbi]a [i doba „Bun\ diminea-]a, gospodari!”, parada portului tradi]ional, incursiu-ni pe muntele Suhard [i spectacole cu ansamblul fol-cloric din localitate intitulat „Bistri]a Aurie” [i alteansambluri din zon\ [i din ]ar\ sub genericul„Comori de suflet rom=nesc”.

Odat\ cu lichidarea premeditat\ a mineritului dinzon\, cioc\ne[tenii s-au trezit f\r\ niciun alt venit de-c=t cel ob]inut din cre[terea animalelor. „Majoritateacaselor au fost ridicate `n perioada c=nd oamenii lu-crau `n min\ [i c=[tigau foarte bine - continu\ cu o oa-recare nostalgie `n glas primarul, ing. Radu Ciocan, el`nsu[i fost director al Sucursalei Miniere .Dar aceast\ lovitur\ nu a risipit dragostea s\tenilorde obiceiurile [i datinile mo[tenite de la str\mo[i.Fluxul acesta de s\rb\tori la nivelul comunit\]ii aremenirea de a `nviora spiritualitatea comunit\]ii [i dea da un sens frumos [i necesar vie]i