Eidactlnnea, AdministraţiiMi şi Tipourafla:

1RASOVU, piaţa mare, Tflrjulu Inului Nr. 30.

ibruorl ntfratxctUt nu t t p rim uri. Manuscripte nu u rttrtmitH.

Birourile de annncinri:■rafovu, piaţa mare, TfraulS

Inului Nr. 30.Inserate mai primesoâ. In Viena & Moss», Haascnstein A Vogler (Otio Maca), R. Schalek, Ălois Hemdtl, M. Dukes, A. Opptlik, J.Donnebtrg; tn Budapesta: Â. V. 9oldb«rger, Sck- tirnn Bernat: tn Frankfkirt: (f. L. Daube ; In Hamburp: A. Stetntr.

Preţuiţi inserţiumlorti: o seria garmond pe o colină 6 or. ţi 80 or. timbra pentru o publi- oare. Publicări mai dese după

tarifă şi învoiala. Reclame pe pagina a U l -a o

senă 10 cr. v. a. s6u 30 bani.

- â u î i T T T 3 L . T T L T T I .

„Gazeta“ ese în fiă-care dî

Abonamente pentrn Anstro-Ungaria.Pe un ană 12 f!., pe şise luni

6 II., pe trei luni 3 11. N-rii de Duminecă 2 fl. pe anú.

Pentru România şi străinătate:Pe unii ană 40 franol, pe aése luni 20 fir., pe trei luni 10 fir. N-rii de Duminecă 8 franol.

Se prenumérá la tóté oficiele poştale din intru şi din afară

şi la dd. oolectorl.

Ationameutnln pentru BrasoYî:a administraţiunn, piaţa mare, Térgulü. Inului Nr. 30 etaglulű I.: pe unö anű 10 11., pe sése luni 5 II., pe trei luni 2 II. 50 op. Cu dusulA in casă: Pe unö anű. 12 II., pe 6 luni 6 II., pe trei luni 3 II. Unâ esemplaru 6 cr. y. a. séu 15 bani.' Átfttú abonamen­tele o&ttL şi inserţiunile suntű

se plăti înainte.

Nr. 49. Braşovt, Joi, 4 (16 j Martie 1893.Braşovâ, 3 Martie v.

Mare turburare au oăşunatu guvernamentalilorü „liberaliu ji- dano-maghiari deputaţii Ugron şi Polonyi, cari pănă acuma celü pu* ţinu erau priviţi de cei mai radicali membri ai stângei estreme.

Astăcţi organulu lui Max Falk nu mai scie cum se persifleze mai tare vorbirea din şedinţa de Luni a lui Ugron, a căruia politică o declară de „ultra montană-naţio- nala reacţionară-radicală“.

Ugron şi-a permisü adecă se dovedéscá câtu de şovăitore, în­curcată şi neconsecuentă este ati­tudinea ministrului Csaky în Ges­tiunile bisericescî-politice şi li-a spusu celoru dela guvernü nisce adeverurî, ce i-au usturatü amaru.

Astfelü i-a íntrebatü, decă e- sistă care-va în UDgaria, caie se nu scie, că în camera magnaţi- lorü reforma plănuită va fi res­pinsă cu o majoritate de 140— 150 voturi? Mai departe a íntrebatü pe guvernü, decă posede consém- ţământulu corónei la aceste re­forme?

Totü întrebări, la cari nu le da mâna se răspundă, pentru că nu potü réspunde nimicü aiir* mativü.

I-a mai superatü Ugron şi prin aceea, că s'a provocatü la dispo- siţia şi vederile masselorü, o tac­tică acesta cam periculósapentr’unü politicü şovinistu magliiarü.

Aşa în cestiunea matriculelorü civile a luatü Ugron partea po- poraţiunei sérace : „deunde vomü lua banii pentru a purta matriculele civile, când peste 6 milióne de locuitori ai Ungariei mănâncă abia de doue ori carne pe lună şi multe mii de copii nu potü cerceta şc0la pentru că n’au încălţăminte? De ce se luámü dér matriculele din mâna preoţilom şi se le dămu unorü indivizi în cari eventualu nu ne putem ü încrede?“

A mai susţinută apoi Ugron relativu la căsetoria civilă, că po- porulu de 900 de ani (a înţeleşii pe celu maghiaru), nu ’şl p6te în­chipui căsetoria decâtQ numai ca o legătură încheiată de preotu înaintea lui Dumnecjeu şi că mi- liâuele de poporu nu potu fi aşa de uşoru împăcate, ca filosofii.

Scopulu lui Ugron a fostu se arate, că politica guvernului a pro- dusu numai turburare şi lupte în sînulu confesiuniloru şi In sînulâ naţionalităţiloru, lupte din cari voru profita duşmanii constituţio­nalismului. Elu ceru prin urmare ca guvernulu se ’şî retragă pro- gramul u bisericescu politicu şi se se întorcă la starea dinainte de 26 Februarie 1890; ceru mai de­parte se se reguleze raporturile dintre stătu şi biserică şi în fine se se organiseze autonomia cato- liciloru.

In punctulu autonomiei cato­lice Ugron cu Polonyi suntu uniţi. Acesta din urmă a propusu o mo­ţiune vorbindu de organisarea „autonomiei bisericei catolice de ritulu latinu şi grecescu“.

Polonyi a superatu pe Jidani, căci a trasu la îndoielă, că maio- ritatea loru aru fi „Maghiari ade- veraţi“. Elu ar admite recepţiunea

roţtt St. M&rtinü dela 3 1. o. publică un& artioulü de fonda, în oare amintesoe de febrila iritare a foilorü maghiare, caria- casă, şi suspiţioneză pe Slovaci, oă arû conspira eu Viena sub pretextuiü de*a orea o „impôrâtià unitară“ . Aşa au aiu­rată şi cu suspiţionatOi şoviniştii şi pe Moosary şi în ourêndù îiü vorù eschide din sînulô Maghiarilor^, pentru oă ie spune adevërulü şi îi dojenesoe.

Noi Slovacii — cjioe „Narodnie No- viny“ — voimù însô sê le arătămâ, oă suntemü mai buni patrioţi de oum ne oredû ei şi sô-i asiguràmü, oă reamin- tindu-ne istoria (1848/49) noi riavemü de a face nimicü eu Viena, pentru că totû aşa de puţinii voitnü së fimü germani* saţî, preoum nu voimîi sô nu fimü maghia- risaţî. Sô ne aduoemü numai aminte, oă şi la 1848 Maghiarii, prin practica lorü faţă ou naţiunile nemaghiare, au fostû de vină, că aoeste s’au apleeatû spre Viena împinse de semţuld de propriă oon- servare. Acuno! nu erau reacţionari, oum îi numescü falsü, oi numai luptători pen­tru tpropria conservare. Dér E ristica maghiară e aşa de confusă. Quem Deus perdere vuit, dementat. (Celuia, pe care Dumue<}eu vrea së-lü pérdà, îi ia min­tea).

Noi — adauge foia slovaoă — nu voiml sê servimü Vienei, ci numai noué înşi-ne, dérà déoà amû merge acolo, amû merge numai la prea înaltululü Rege,

teze aoea slăbiciune a Vienei, acuma însă ei înşişi cadü în aoeiaşl pőcatö, oa gu- vernulü Vienei. Viena se razimă pe Ger­mania, Maghiarii însd se razimă numai pe propria lorü cultură, oare pentru noi, Slrvaoii, ceri ne simţimtt ca Slavi, nu ínsémná multö.

Maghiarilorü, oum c}ice Moosary, nu le rémáne,*) decátü séu ső se alieze cu Viena, séu sé se înţel0gă ou naţiunile nemaghiare şi în unire ou ele sé formeze o Ungariă tare şi unită. Politica de a se alia cu Viena ínsé nu este bună, căol popórele suntö şi oumpănesoQ mei multü, deoátü guvernele.

Jidoviloru numai în casulü, când*'*'pentru că la judecătorii, în parlamentaei „ar aduce Ungariei sacrificiulü, de a fi Maghiari.“ „Dér şi cei ce sciu unguresce vorbescü între ei mai multü limba germană.“

Deputatula neaoşu maghiaru Rosenberg, s’a grăbitu într’aceea a constata cu date statistice, că Jidovii din Peşta „au ínceputü a uita limba germană şi învaţă totü mai multü pe cea maghiară.“

Ya sé 4ioă totü ei „adeveraţî Maghiari şi patrioţi!“

Slovacii şi Viena.Sub titlulö „Politica“ , diarulü naţio­

nale slovaoü „Narodnie Noviny“ din Tu-

şi la guvernfi nu putemu sâ aflămft drep- tulQ nostru.

Aoea miuoiună trebue sS-o desa vuămQ, oă adecă naţiunea slovacă ar fi mulţumită şi oă numai vre-o oâţlva agi­tatori suntâ, cari turbură liniştea. Deşi Maghiarii se creda a fi esoelenţl politiol, totuşi ei nu suntâ ceea oe se credâ. Oăol oe este politioa? Sciinţa de stato, adeoă a acelorO lucruri, ce se potrivescQ ou tim- pulft şi cu împrejurările, ce folososoă statului; este soiinţa de a soi să oonser- vezi, oe ai dobândită, de a soi sâ i dai durabilitate.

Pactulft dela 1867 a fostă mai multu o slăbiciune a Vianet, decâti* o tăria a Ma ghiariloră. Maghiarii au sciutfl esploa*

O scire sensaţională.Căletoria Majestăţii Sale în El­

veţia, unde petrece de multă vreme Maj. Sa ímparátésa Elisabeta, a datü nascere unei scirî sensaţio- nale. Sub titlulü „Abdicarea împe- ratului Franciscu losifă* surprinde adecă „Figaro“ din Paris pe ce­titorii séi cu urmátórea scire:

„Causa călătoriei neaşteptate a împă­ratului Franciscü-losifü nu este bóla au­gustei sale soţii, nici schimbările even­tuale în ordinea suocesiunei la tronö, oi intenţia hotărită de-a abcţice la tronu în favorulü fratelui séu, Carolű Ludovtcü. Cău­şele acestei însemnate hotârirl suntü ur mătoreie:

„Dela căderea cabinetului Tisza par­tida liberală a ooupatü multü térémü în Ungaria. Impératulű, contra sentime .te- lorü recunoscute ale curţii, a fosta siiitü sé numescă ministru-preşedmte pe unü cetăţeuis, pe d-lQ Weckerle) care ou totü preţultt vró sé introducă oáBétoria civilă şi nu vorbesco de mai puţina decátü d»spre ştergerea titlului de nobila. Iu Austria programulö-comproaűisü alü lui Taaffe a fostü respiusü de tóté parti­dele, deşi ou toţii soiau, că autorulü pro­gramului eate însuşi ímpératulü. La si­tuaţia aoésta politică mai oontribue şi ore cari intrigi dela curte, oarl suntü

*) Acestă alianţă au în chei at’o din nenoro­cire la 1867 şi o susţinu şi ac]I. — Trad.

FOTLETONULÜ „GAZ TRANS.“

Briganţii din Sonnino.Nuvelă de Otto Rose.

(11) (Urmare.)

V I

Rugăciunea Lidiéi fu asoultată. La aceeaşi 0ră, când sta ea pe colina Ca- pito ină, se ivi o sohimbare aântuitore in bóla tatălui ei. Picături singuratice de 8udóre se arătară pe fruntea bolnavului şi în ourendfi se ivi o trauspiraţiune ge­nerală, pe oare oarabinerii o ţinură ca semnü de scăpare. Medi ula înoă nu so* 8Îse. Desü de diminâţă pleoase la Maenza şi lăsa vorbă, oă va veni a doua (}i. To­tuşi trebuea ső se íncrédá în oarabinerl, oarl ounosoeau frigurile palustre.

Aureliana, oare de dimîneţă nu pă­răsise patula bolnavului, înoepu sé scor- monésoá prin oameră, dór va afla urme despre Lidia. Grija de iubita sa ’la chi­nuia îndoita, de oând nu mai era ocu­pata la patula bolnavului. Intr’unü unghiu

afla ela biletulü sorisü de Lid'a, pe care curentulü de aerü ’lő aruncase de pe masă. Nu mai putea’de bucuriă, când află, oă iubita tugise stravestitft, pentru oa sé aducă ajutorü.

Nu putea ea óre sé vină. mâae?Pe înoetula împărtăşi ela bolna- j

vului îmbuourâtorea soire; pentru prima j oră se iv i una zîmbeta de mulţămire pe faţa profesorului. Şi — óre liniştea in­terna, seu dispariţiunea suferinţelortt fi- sice erau causa? — din 0ră în 0ră pa* oientula se simţea mai uşurata. înoă de câteva ori mai gemú elü, dér frigurile dispăreau vécjéndü ou ochii şi pe la mie- cjula nopţii, ela oă4u într’una somuü a- dénoü. Aurelian veghiá tótá nóptea lângă patula séu.

Era deja c}iuă albă, oând o bătaiă uşoră în uşă deştepta pe Aurelian, care tocmai aţipise puţina ou capulü ré4i* mata de mână, se seulâ, oa sé deschi4ă. Afară sta consilierula deja îmbrăcata în moda ceremoniosa, oa şi când ar fi v o ­ita sé ia parte la o serbare şcolară.

„Cum se află onoratulü colega ?“ în­trebă elü ou bunătate.

„A avuta o nópte uş0ră“ .

„Potü sé vorbescü cu ela

Bolnavula toomai desohise oohii şi aţînti spre uşă o privire clară şi ami- oală, care oăc}u oa o rază a sórelui în inima sa compátimitóre. Consilierula ’şl lua în moda solemnei oăoiula de pe capö, se apropia de profesora şi întin4endu-i mâna, 4*se:

,,Stimate oolega, astă4l suntü oalen* dele iui Aprilie.“

Bolnavula nu înţelese aoeea oe-i spuse, dór simţi intenţiunea amicală şi strin8e în tăoere mâna oferită.

Consilierula rontinuâ arătânda spre ferestri: „ Vides ut alta stet nive candi- dum — ve4l, câta de strălucitortt este ţinutula în zăpada oea mare“ .

Şi în adevéra, munţii şi valea erau aooperite ou zăpadă. Iarna, care pănă acum fusese numai pe culmile muntelui Caoume, se reîntorsese. Casele din Son­nino erau aooperite ou zăpadă, şi pădu­rile de măslini erau ínvéluite ou o manta albă, oare se înţelege, oă nu putea resista multü ra4*>lorü sórelui.

„ Acesta fenomenü este pentru mine de mare importanţă,“ 4ise consilierulü cu seriositsfce. „Cu argumentuiü, oă în calendele lui Aprilie potü fi aooperite cu zăpadă şi ţinuturile bineouvőntate ale ţârii romane, dispare motivula certei nóstre. Reounoscü, oă argumentuiü meu se basa pe o premisă falsă“ .

Ela respira adénoö, oa şi când cu mărturisirea acésta, s'ar fi scäpatü de o mare povară. îla costase o luptă mare, oa să-şi recunóscá greşala, dér onestita­tea sa învinse.

Profesorula tăcea adéuoü mişoatti şi se cufunda în gândiri; consilierulü luâ înoă odată ouvéntulü: „Iubite oolega, ve- ohiulü meu amioü, haide sé deläturämü cérta dintre noi“ .

Bolnavula strînse ou améndoué ma­nile mâna dreptă a consilierului. „Sohar- fenberg!“ 4ise elü emoţionata ; mai multü nu putu grăi.

Sub înfăţişarea sa dură, ascundea profesorula o inimă mole. Generositatea adversarului séu ’lü nimeri pănă în adén- culü sufletului, consoiinţa, că a vătămată

Pagina 2 GA2ETA TRANSILVANIEI. Nr. 49 -189a.

f6rte neplăcute domnitorului. L ’au obo­sita greutăţile ce i-le faoO politicii şi multele neajunsuri, oe le vede în fami­lia sa şi în oerourile curţii. Vre însă tot­odată să facă monarohiei uufi ultimii servioiu. Domnitorultt soie forte bine, că cei doi oopii ai arohiduoelui Carol Lu­dovicii, oarî sunta moştenitorii lui pre- sentivl, nu se buoură de popularitate, şi la casa de m6rte, se teme de aoesta.

„Prin aoeea d6ră, că ab4ioe în favo- rulă fratelui său şi rămâne totuşi în a- rena politică, voesoe să înoungiure ca­tastrofele, ce pota ajunge casa domni- t6re.

„Dâoă va urma aoeea despre ce se Yorbesoe, atunci se pota aştepta mari sohimbărl nu numai în politioa internă a Austriei, oare ar ajunge în manile cle­ricali lor 0, oi şi în politica esternă a mo narobiei austro ungare. Arcbiduoele Ca- rolfi Ludovicii şi fiii săi nu s’au împă­cate nici pănă acum cu cele întâmplate la 1866 şi au rămasa aderenţi ai prie- tiniei cu Rusia. De-aiol se pota vede t6te urmările soirei, pe care o dămO cu cea mai mare reservă, scire, care decă se va realisa, va ave o însemnată influinţă asupra sorţii întregei Europe*.

SCIRILE QILEI.— 3 (15) Martie.

0 conferenţă a studenţilor?! slavi în Praga. piarula slovacii „Narodnie No- viny“ aduce soirea, că în Praga s’au în­trunită cjilele acestea totf studenţii slavi dela univers, din Praga: Cehi, Poloni, Croaţi, Sloveni, Slovaci, Şerb», Bulgari în- tr’o conferenţă, în oare au luatâ o reso- luţiune de protestare contra politicei, oare apasă naţionalităţile din monarohia austro-ungară. Resoluţiunea, care are 6 puncte, este de cuprinsulâ următorii: 1) Cu oea mai mare indignaţiune oondam- nâma direcţiunea g e r m a n i s a t 6 r e şi m a g h i a r i s a t 6 r e a politicei austro ungare. 2) CeremQ ou cea mai resolută bărbâţiă, ca tote naţionalităţile slave şi naţionalitatea română, din Austro-Un- gana, să se bucure de egala îndreptă­ţire. 3) Protestăm0. In contra asupririi Slovacilor^ din Ungaria. 4) Iubileula de-o miia de ani a venirii Maghiarilora în Ungaria îla privi mii ca o insultă a simţământului naţionalii şi ca o ştirbire a intereselor*! naţionalitâţilora nema­ghiare. 5) Salutăm ii ou bucuriă mişcarea viuă a poporului slovaca. 6) Ne buou- rămâ de alianţa naţionalităţilor^ ne- maghiare.

—x—Dela Academia română. Luni în şe­

dinţa pe secţii a Academiei române d Y. A. U r e o h i ă a cetită, la secţiunea istorică, documentulQ relativii la organi- sarea unei flote române pe Dunăre în auulft 1793. S’a luata decisiunea, ca aoestâ documenta de o mare importanţă 86 se oitescă în deoursultt săptămânei viitore în şedinţa solemuă la care va lua parte şi regele.

—x —

învăţătorii românii acusatu cu laesa majestate. Cetima în „Egyetertes“ , că în- văţătorula dela sodla română din Reşiţa,

pe aoesta omfi nobilii, ’la apăsa greu. Ela isbucni în lacrimi ferbinţl. Şe4end0 pe pata plângea oa una copila.

Şi consilierula simţea, cum i-se ume- 4e8cii ochii, şi numai cu greutate ’şl stăpâni emoţiunea, pentru ca să p6tă vorbi amicala ou colegula său.

„O, nedreptatea — “ 4ise profesorultt plângenda „nedreptatea era pe partea mea. Cum ama putută să teofenseza — dedreoe eu însu-ml — pe pagina 23 a polemicei mele — şi în întroduoerea programului de şcola din 1869 — es- presa recunosca — oă simetria — *.

„Soiu, sciu“ , ’la întrerupse oonsilie- ruia cu blândeţe; „nu principiultt l’ai combătută, ci forma teoriei mele“ .

-Da, ei au fosta lucruri amare —n » 7personalităţi “ una nou suspintt între­rupse cuvintele profesorului.

„Liniştesce-te, amice“ , 4*ae oonei- lierula, şi se puse lângă bolnavC, îmbră- ţişându-la. „Aoum suntema uniţi şi de aoi înainte ne voma apăra părerile fără c6rtău.

d-lü Stefanü Albu, a fosta pusü sub aousă pentru că ar fi vătămata persona Majes- tăţii sale. In Deoemvre trecuta a fostü anulö, d la Albu şi-a petrecuta în ospë- tănia lui Klemens din Reşiţa cu Lammer Gk, gendarma pensionata. Era şi o bandă de lăutari, cari au îuceputa să cânte „Gott- erhalte.“ Uuulü dintre asistenţi înoă a cântată imnulü dér ou textulü schimbata, adecă în lorü de „Keiserw a întrebuinţată ouvéntula y)König(l. Atunci învăţătorultt Albu strigâ aşa de a au4itâ toţi: „P ri­mula omâ e împêratulu, urmézâ apoi Unü nimica, apoi una lungii nimica, după aoeeao liniă, apoi unü punctă, urmeză eră-şl unö lungă nimica, apoi unü semnulă escla- mărei, âră-şl unü nimica, şi apoi după a- oeea, — numai după. aoeea vine regele*. Pentru acésta Albu a fostü pusü sub a- cusă. Cârciumarulü şi unü funcţionarOde postă au mărturisită oontra lui. Albu înoă a reounosouta acésta, dér a negatü, că a avutü de gândü să vateme persona regelui. Elü n’a adresatü ouvinteie de mai süsü cătră aoelü domnü, care cânta „Gotterhalte“ , oi cătră G. Lammer, oare a 4isö oă este „k. k. pensionirte Gen­darme“. A voitü să esplioe acestu'a oă acum nu se mai 4*ce «k. ci „k. u. k.“ , probândü să scotăînţelesulfi acestora vorbe. „Décá nu i-a suooesü acésta, nu elü este vina, oi timpulü, oare a trecuta pré repede, era de cătră 4*ua şi...“ Tri bunalulü l’a aelutatü. Procurorulü a insi­nuata reoursü.

—x—Lönhart, episoopulû rom. cat. din

Ardealù, a adresatü o pastorală preoţi- lorü din diecesa sa, în care se ooupă cu căsătoria civilă, o condamnă şi protes tézá în oontra acesteia. Totdeodată epis- oopula dispune, ca preoţii să lămurescă poporulü prin predici în privinţa aoestei ce8tiunl. Pastorala acésta a fosta publi­cată în biserioa catolică din Cluşiu.

—x —Impëratulù Germaniei şi Ţarevicl în

Ungaria. „Fünfk. Z tg“ aduce soirea, oă la manevrele, ce se vorö ţinâ în ţinu tulO dela Szombathely, afară de monar* chula nostru, vorü lua parte şi împă ratula Germaniei şi Ţarevicl.

—x —Odă. Din incidentu'a morţii regre­

tatului Gr. T. Brătianu a apăruta în „Librăria Saóielorü“ C. Sfetea din Bu- curescl o o iă bine simţită, „închinată memoriei ilustrului patriota Gr. T . Bră- tianu“. Autorulü ei este d la I. P. F io • rantinü, profesoră la Liceulü naţionala din laţi.

—x —

Mésuri in oontra colerei- Consiliula sanitara ala capitalei României se ocupă actuulmente ou construirea de trăsuri de ambulanţă pentru transportarea boluavi- lora de ooleră.

—x —Milanü în Belgradü. O telegramă din

Belgradü aduce scirea, că exregele Mi­lanü a adresata câte-o epistolă fiului său şi regentului RisticI, în oarî le spune, că după Pasol va merge la Belgrádi), ér da acolo la Sinaia, ca să se întel- nésoâ cu Natalia.

—x—

Unü congresù alü socialiştilortL din Româuia, se va ţiu0, după cam se spune, între 12—16 Aprilie a. o. în Buourescl. In acesta oongresü se va disouta pro- gramula partidului şi se va alege unü

Astíelü şedeau savanţii mână în mâuă*; buouria din causa împăoărei lorü era mare şi sinoeră.

„Ei, aşi voi oa să vă scuture şi pe voi frigurile, dobitóoelorü!“ strigâ o voce vehementă, „nu mi-atl pututü spune, că paoientulü e unü streinü ?“ Mediculü sosise şi eră supératü, că-i soăpase câte­va visite la una streinü, căruia obiolnuia a-i face soootéla întreită. „Eu să mirosü, oă în ouibulü vostru afurisita se află o asemenea Esoelenţă ?w

In uşă apăru acum una bărbata mica şi ososa, pe faţă ou semne de văr­sata şi ou ochii mici cenuşii.

„Cum merge, cum merge ?“ întreba elü în grabă. „Eu suntü doctorulü, védü despre oeea oe e vorba. A i fostü în mo­cirle, ai oăpătatâ friguri. Soiu fórte bine. Bine, bine! Arată-mi limba.“

(Finea ya urma.)

consiliu naţionala, care va avé de pro­blemă: răspândirea ideilorü sooialiste.

—x—Metropolitü înaintea justiţiei. Curtea

de Cnsaţiă a decisa trimiterea eventuală a Mitropolitului Clement înaintea tribu- nalelorü ordinare fără să fiă nevoie de a cere aprobarea autorităţii eclesiastioe superióre, séu a ministeriului cultelorö.

—x —La sesonü. La casü când medioula

prescrie oognao, atnncí nu trebue a fo lo8Í oognao din streinătate, care nu oferă nici o garanţiă, oi să se întrebuinţeze oognaoulü indigena, ou deosebire din fa­brica societăţii pe aoţii pentru oognao în Budapesta.

Procese politice-Scimü, că în oontra preotului ro>-

mânfl gr. cat. Vasilie Suciu din Căpu- şuia de Câmpiă s’a intentata înoă de astá-vérá unü prooesü pentru deliotulâ de „agitaţiă la ură în oontra naţionali­tăţii“, prevé4utü în § 172 alü codului pei alü. Aoesta procesa se va pertracta mâne, în 16 Martie n. o., înaintea tri­bunalului r din Turda. împreună cu acesta, se va pertracta, tota mâne, şi una alta procesa, intentata tota în oontra amintitului preota pentru „delictula în contra religiunei şi a liberei enerciărl a aoesteia“ , prevăzuta iu § 191 ala oo* dioelui penala.

Apărătorula părintelui Suoiu, în am­bele prooese, va fi tînărula advocata din Sibiiu, d lü Dr. Amosü Frâncu.

Din actele] tribunalului reg. din Turda, privitóre la darea în jude­cată a părintelui Suoiu, estragemü ur- mătorele detalii* Aousatulü Vasilie Su­oiu este de nasoere din Vale, aoum lo- ouitorü în Căpuşulfi de Câmpiă, de 36 ani, gr. oat., oăsătoritfi şi tată a doi oopii, preota şi proprietara, pănă aoum nepedepsita.

Primula prooesa, privitora la „de- liotula de agitatiune în oontra naţiona­lităţi'“ este intentata pe urmátórele motive:

La începutula verei trecute, aousa­tulü să se fi esprimatü în publioü, în- naintea locuitorilorü români din oomună, ín urmátorulü modü:

„O deputaţiune română trebue să mérgá la împăratulO, deóreoe în Ungaria este inter4 să vorba românesoă, biseri- cele şi şcolele românesol le-au ínchisü şi peste totü nu mai este ertatü a în­văţa românesce şi a ţinâ servioiulü di- vmü în limba românâsoă“ .

„Aousatulü fiinda unü membru alü deputaţiunei, oare a mersü ou memoran- dulü románü la Viena, după reíntóroerea sa de-acolo, cu ordulü pe pieptü (despre care ordü unü membru alü deputaţiunei dela Yiena, primarulü Petru Tabanö, a 4isü, oă toţi câţi au fostü la Viena au căpătata astfeliu de ordurl în oinste) — a istorisita poporului, ce era adunata la alegerea colectorului comunala, oă Ióna Raţa a du^a rugarea R)mánilorü la ar- chiducele Albrecht, arohiducele Albrecht a vorbita ou ímpératulü şi îndată oe a înţelesO, oă oine sunta oei ce au mersâ la Viena, i-a primita fórte bine, li-a pusa la disposiţiune şi o musioă, oa să-şi pe- trécá, şi tot ou aoéstá ooasiune s’a decla­rata în urmátorulü moda: „M ’am con­vinsa în personă, oă în Ungaria este oprită vorba românâsoă, pentru fiă-oare vorbă trebue să se plătâsoă & fi., şc01ele şi bisericele românesol le-au ínchisü; Románilorü nu le este ertatü a învăţa româuesoe pe oopii lorü, şi nu le este ertatü a ţinâ servioiu divinü în limba româuesoă“ . — „In Ungaria, afară de Jidani, celelalte naţionalităţi au o lege deosebită de a Maghiarilorü“ .

Mai e aousatü preotulü Suoiu, oă după esprimarea cuvintelorü de mai susa, a îndemnata pe poporü la solidaritate, 4ioéndu-i, că afară de Maghiari şi de Jidani, tóté naţionalităţile din imperiu ţina cu elü; apoi în aoestü spiritü se 4ic-e că s’ar fi esprimatü la mai multe ooasiunl la eşirea din biserică, în şo0lă, pe strade etc.

Din tóté aoestea însă, aousatulü re-

ounósce numai atátö, că după reíntór- cerea dela Viena, predioándü în 4iua de Rusaie despre pogorîrea Spiritului sântaf a rogatü pe Dumne4eu, „să trimită Sfântultt său Daohü asupra Maiestăţii Sal-> Regelui nostru, oa să asculte şi s& vindece plângerile Romauilorü aşternut©' la treptele tronului“ . Mai reounóscer aou­satulü, oă nu soie când şi oui i-ar fi 4^0, că a cetitü Intr’unü 4‘arö> oumoă în Un­garia una notară nr fi oprita, sub pe- dépsá, în oaBoelaria sa au4:ul& limbei ro- mânedcl. In fine mai reounósoe, oă ar fi 4isü cuiva, oă în Ungaria se află o lege de naţionalitate, dér aoeea nu sa esecută.

Alü doilea prooesü, privitorü la. de­li ct,ulü contra religiunei şi a liberei eser- oitărl a aoesteia, este intentatü pe- moti* vulü, oă aousatulü, într’o predică rostit^

I ín bisericS, s’ar fi esprimatü despre nise»! loouitori (cari ín cursulü aoestui prooesü | au fasionata contra sa), că; suntü „oi ră*- Ităcite, oarî au véodutü sânge nevinovata şi l ’au véndutü pe elü preoum Iuda a vénekutü pe Christosü.

; Aousatulü recunósoe, numai atátü, oă a predicata odată despra oile rătăcite şi că la câte va săptămâni după* aceea, când adecă a aflatü c ne suntă oei ce am fasionatO contra sa, a amintita numele a doi dintre aoeştia, dér négá,. că predica- sa ar fi statü în legătură cu amintiroa acestor ü nume şi că în predică ar fi vorbitü despre oile rătăcite,, cari l’ar fi véndutü pe elő, ori naţiunea lorü eto.,

Acesta este, în resumatü ouprinsulü procesului. Despre decurgerea pertraotă- rei finale de mâne, vomü raporta.

Memorandele episcopatu­lui catolicii.

(Urmare.)

III. Biecepţiunea Evreiloru. Pe oând plănuirea mairioulelorü civile se întem- plă în înţelesulO ordinaţiunei din Fe­bruarie, pe-atuncl în programa figureză şi alte trei proieote, cari nu suntü în le­gătură ou trecutula şi cari sunta ohiă- mate a schimba înstituţiunile interoonfe- sionale ale patriei nóstre în fundamen- tulö lora.

Aceste suntâ : recepţiunea religiunei’ mosaioe, liberulü eserciţiu religionnra şi căsătoria civilă.

Despre primula proiectă deja d-lft ministru preşedinte a notifieatü în pro­gram ulü său, că este gata.

Decă reoepţiunea ínsémná numai li­berulü eseroiţiu alü religiei mosaioe şi pu­nerea ei sub scutulü leg ii: n’avemü nici o oontra-observare, căol în sensulü art. de lege 17 din 1867 locuitorii israeliţl ai ţărei au fostü declaraţi de egalü îndreptăţiţi, oa şi loouitorii oreştini, la eseroiţiulO tuturorü drepturilorü cetăţenesoî şi po i- tioe, în religiunea lorü independenţi şi liberi: deci lorü li-este dată totü oe póte pretinde unü omü în acostă ţâră, ca oetăţânfi.

Dér dâcă ínaltulü guvernü voiesoe J prin aoestü proieotü să deolare religia mosaioă de religiă legala receptă, atunol ca între religia creştină şi oea mosaică să fiă recipmcitaUy oare de fapta esistă numai între religia oatolioă şi celelalte religii recepte, adeoă să se reguleze în sensulü art. de lege B3 din 1868 libera trecere dela mosaismü la creştinismfi, séu dela creştinisma la mosaismü — női o’o »stfelü de lege nu ne putemü învoi.

IV . Liberulü eserciţiu religionarü. După soiri fidedemne prin aoestü proieotü nu se intenţion0ză libertatea religionară în sens amerioanü, oi garantarea eseroiţiului £li- berü religionarü pentru fiă care asooia- ţiune religiosă şi sectă, ori şi oând s’ar fi născuta ea, aşa că între acéstá tole­ranţă liberală şi între recepţiune este o colosală deosebire. De eiol urmeză, oă ideia aoestui proiecta se referesoe nu întru atâta la organismulü religiilorü re­cepte, catü mai vértosü la împămente« nirea relgiilorü tolerate. Din punotü de vedere principiarü privindü acéstá inten­ţia, ouprinde în sine germenulü sistemu- iui amencanü..

Nr. 49— 1893 GAZETA TRANSILVANIEI Pag 3.

Principiile suutü mai tari decátü ómenii. La sistemulü americano se cu­getă toţi aoeia cărora le place, la prima aparinţă, proiectulü referitorü la liberalü eserciţiu réligionarü, numai cátü aceştia numescü aşa ceva libertate religionară generală, ^ub ceea ce înţelegfi separarea totală a bi seri cei de statü.

Nu ne putemü ascunde temerile ce le avemâ faţă de aoestü proiecta şi înainte signalămfl deosebirea oe esistă intre eseroiţiulfl liberü religionarö în sine luată şi între libertatea religionară ge­nerală ou privire la patria n0stră. La noi tste luoru notorioö, că fiă-oine îşi póte eseroita liberü religia şi credinţa sa individuală, dér drepturi de cor- poraţiune, numai între marginele pres­crise, au aşa numitele religii recepte în ceroulü lorü. Numărulă acestora este 5, a 6 este religia mosaică ou drepturi au- tonomioe. Celelalte, cum suntü d. e. na» zarenii, anabaptiştii, anglioanii ş. a. sta­tuia nu le consideră oa esisteute din punctú de vedere alü dreptului de stată... Insé restringerea acesta înoă nu se re- feresce numai la individö, ci la corpora- ţiune religiosă. Ce privesce individulü, ín privinţa acesta este libertate de cu­getare aşa de nemărginită la noi, íncátü cu privire la acésta nu póte nime sé mai facă vre-o pretensiune. La noi aşa-deră, după părerea nóntrá, este de prisosü, a mai pretinde libertate religiouară pentru individü şi apoi sub titlulü acesta, a mai faoe şi lege pentru liberulü eseroi- ţiu religionarö. Individulü nu este rés- trín8ü în ţâra nóstrá, dér suntü răstrînse, ca în t6tă Europa, corporaţiunile reli- gióse. Starea aoésta dela noi este fétulü unei lungi desvoltărl istorice, care séméná ou desvoltarea diu alte state ale Euro pei, ér urmarea ei este sistemulü reli- giilorü recepta.

Nu trebue apoi sé se piardă' din vedere că mulţimea de diferita religii, oarl atomisézá pe cetăţeni în viâţa pu­blică şi privată, are o influinţă desoom- punătore asupra statului. De aceea sta- tulü bine constituita, de nimicü nu stă aşa departe, decátü de împământenirea pe teritoriulö séu a libertăţii religionare nemărginite, şi decátü de recuuóseerea în măsură nemărginită a oorporaţiunilorO religióse. Nu este luoru ca sfatü, a se grăbi în asemenea cestiunl, nici a alerga după astfelü de utopii.

(Ya urm a)

Din dieta ungurâscă.In şedinţa dela 12 Martie a domi­

nată ârăşl disouţia asupra politicei bise- rioescl. Discuţia a început’o Terényi La­jos, care a oritioatü atitudinea clerului catolicü faţă de politica guvernului şi memorandele episoopatului catolicü pe cari nu le află, că se unescü cu cuvin­tele paolnioe ale primatelui.

Luâ apoi cuvéntulü Gábriel Ugrón. Elü îşi începu vorbirea cu declaraţia, că ordinaţiunea din Februarie nu a fostü legală; în contra matrioulelorü civile nu are nimicü în principiu, dér întroduoerea lorü n’o ţine de necesară; ar fi cu multü mai corectü décá s’ar face o lege, care ar obliga pe purtătorii matrioulelorü, sé întroduoă în matriculă religia părinţilorfi. Făcendu se acesta, oestiunea ar fi resol- vată. Vorbindü despre cásétoria oivilă, declara, că n’ar fi aplecatü sé primescă decátü căsătoria oivilă facultativă. în ­treba apoi pe guvernă, că óre primit’a mandatü pentru întroduoerea căsătoriei civile şi oă asiguratu-s’a de spriginulü Corónei şi a casei magnaţiloră? Decă acésta n’a făcut’o, atunci a provooatü agitaţiă fără nici o causă.

Vorbi apoi de întroduoerea auto­nomiei catolice, fiindcă fără de aoésta libertate religionară în Ungaria nu póte fi. Décá se va face aoésta, atunci totă agitaţia va înoeta. In fina oratorulü pre- «entă unü proiectü de resoluţiune în oare se cere restabilirea stărei dinainte de 26 Februarie 1890 şi guvernulü sé aş- tórná unü proiectü de lege prin care sé .se regulezd raportulü dintre statü şi bise­

rică, raporturile dintre diferitele biserici pe basa priuoipiilorü libertăţii, egalităţii şi reoiprooităţii ; sé róge Corona, ca adu­narea pentru înfiinţarea autonomiei ca­tolice pe base representative, sé se con- vóoe în decursulü unui auü.

După o mică pausă Carol Vadnay a luatü cuvéntulü întru apérarea ordina- ţiunei din Februarie. Elü 4'se> cato­licii o folosesoü numai oa pretextü pen­tru a puté agita. Elü aprobă politica biserioésoá a guvernului, pentruoă în ea vede o întărire a ideii de statü maghiarü

Géza Polonyi 4 'se, oă este aderen- tulü oásétoriei civile obligătore şi a liber­tăţii religionare. Desaprobă paşii epis­oopatului, care a recursü la oor0nă, ooo- lindü guvernulü oonstituţionalfi. Ţine de greşită aserţiunea, că cásétoria civilă ar fi unü ataoü asupra moralului „naţiunei“ . Chiar şi décá ar avé îngrijiri dogmatioe, vorbitorulü, oa Maghiarü, ar fi datorü moralminte 80 voteze căsătoria oivilă şi din oausă, oă din Ardélü se audü vool, oarl suntü oontra oásétoriei oivile, fiindü că védü în ea consolidarea statului ma­ghiarü. Cere oratorulü, oa Jidovii, înainte de reoepţiune, se-şl faoă cunoscute prin­cipiile de credinţă, dér pretinde şi aceea, oa ei sé se maghiarisme totală. La finea vorbirei sale Polonyi presentâ dietei unü proiectü d* resoluţiune, ca guvernulü sé ia grabnioe d'sposiţiunl pentru a se con­voca în deoursulü anului congresulü în »facerea autonomiei catolioe pe base representative.

Alü doilea procesü Panama.In 8 Martie n. c. s’a ínoeputü îna­

intea ourţii cu juraţi din ceroulö Senei alü doilea procesü în afacerea Panama. In primula procesü d-nii Lesseps au fostü aousaţl, că au abusatü de încrederea ac- ţionarilora Panama şi oă au administratü réu capitalurile încredinţate lorC.

In acestü alü doilea procesü e vorba despre mituitorü şi mituiţi. Societatea Panama avea lipsă de ajutorulü guver­nului, pentru ca sé potă esopera emi­siunile e i ; guvernulü, în sohimbulü aoes- tui ejutorü, ceru banî dela sooietate, pe cari apoi îi folosi pentru scopuri eleo- torale.

Cornelius Herz, Reinaoh şi Arton suntü per8Óne)e principale ale aoestui procesü. Floquet, Freycinet şi Rouvier suntü bănuiţi, oă în calitate de miniştri au soiutü despre neregularităţile comise în administraţia societăţii Panama, dér au tăcutfl, folosindü banii. Aşa Rouvier a primitü o sumă mare de bani pentru fondulü de disposiţiune alü guvernului.

Aousaţii în acestü procesü suntü : Carolö Lesseps, Mariu Fontane, Bmhaut, Dugué de la Fauconerie. Aousa se mărgi- nesoe numai la oorumperea câtorva foşti miniştri şi membri ai parlamentului. Cu­prinsul ü esenţialfl este cam următorulO: Când se porni cercetarea judeoátorésoá iu oontra oonducétorilorü societăţii Pa­nama, se descoperi, că sub^titlulü de „oheltuiell pentru sindicatü“ şi „spese pentru publioitate“ suntü induse 6 mi- lióne de franci oheltuell, cari au treouttt prin manile baronului Reinach. Aoesta în 4iua de 17 Iulie 1888 primi dela banoa Propper şi Thierrée 26 cecuri, pe cari Reinaoh le împărţi, subsemnate fiindrt de numita bancă. Când în tómna anului 1892 se lăţi svonulö, că cecurile aoeste au servitü pentru a oumpéra senatori şi deputaţi, predete Thierrea comisiunei de anchetă parlamentară cele 26 ceourl oui - tate şi câteva séptSmánl mai târziu dete judecătoriei talonurile, pe oarl mai înainte cjise, că le arsese. Pe 18 din aoeste s’au afiatü literele iniţiale sorise de mâna lui Reinach, oarl păreau, că însâmnă nu­mele mai multorü foşti şi aotuall parla­mentari. Curéndü după aceea se desco peri că : Rouvier, Deves, Grevy şi Re- nault au primitü banii dela Reinaoh, aceştia putură ínsé sé dovedésoá, oă aceste sume n’au avutü mmioü de a faoe ou societatea Panama.

Carol Lesseps mărturisi, oă ín anulü

1886 a data ministrului de lucrări pu­blice de atunci, Baihaut, 376,000 franol de corupţiune. Acesta a adusâ în ca­meră proieotulO de lege, care înouviinţâ loteria Panama. Baihaut oeru pentru acesta 1 milionâ de franci. Baihaut primi o parte din sumă, restulă nu’lă mai primi, dedreoe trebui să retragă pro­ieotulO.

Fostulfi deputată Sans-Leroy e acu- sata, oă a primita 300.000 franci dela societatea Panama, fiindă ela atunci membru în comisiunea camerei pentru esaminarea proiectului.

Lesseps şi Fontane sunta aousaţl de mituirei, Blondin, oa mijlocitorâ în afa­cerea de mituire. Arton, care şi elfi stă sub acusă, se află încă în afară de sfera de putere a statului francesO.

In primă a procesului declara Carol Lesseps, că Corneliu Herz, a cărui influinţă asupra guvernului e neîndoel- nioă, a făcuta presiune asupra lui. Spre a mulţămi pe Herz a data lui Reinaoh 5 milione. Mai departe a dispusa să se plătesoă lui Arton 300,000 franci, pe oare FJoquet i-a ceruta dela acesta pen­tru spese electorale.

In şedinţa a doua a fosta interogata Fontane, oare vorbi despre posiţiunea sa în societatea Panama. In privinţa bonu- riiorâ anonime, Fontane 4ise> oâ aoeste au fosta destinate pentru a oumpăra pressa. După aoeea fu asoultată Bai haut, care reounosou, că e vinovata. Blondin nega, că ar fi primita banii. Sanleroy c is©, că nu a primita niciodată bani dela societatea Panama.

In şedinţa a treia s’au ascultată martorii agravanţi. EspertulO Flcry eva- luâză spesele pentru publioitate la suma de 150 milione. Acţiile actuale ale so­cietăţii Panama ajungâ la suma de 200 milione. După aoeea fu ascultata Cle- menceau. Lesseps susţine, că Clemenceau l’a provooatO, să reguleze greutăţile între Reinaoh şi societate. Clemenoeau desorise mai pe largâ vitita ce a făout’o cu se- natorula Ranc, lui Freycinet. Ela vorbi ou Freycinet despre prooesula, pe oare voia Reinaoh să-lă facă sooietăţii, de- orece falimentula societăţii Panama în momentula alegerilora pute fi esploatata în oontra reoublioei. Clemenoeau nega, oă sr fi primita lista ouuoscută.

Freycinet, spune, că Clemenoeau şi Ranc au vorbita ou ela asupra situaţiu- uei politioe încuroata şi că una procesa Reinaoh în contra sooietăţii ar fi pro­vocata una mare sonndalâ. Apoi ela (Freycinet^ a ehiămata la sine pe Les­seps şi l’a provocata, ca în int'-resula publica să oprescâ aceşti prooesQ,

[Va urma.]

ACADEMIA ROMÂNA.Sesiunea generală din anulii 1893.

Raportulu secretarului generală asupra lacrărilorâ făcute In anulu 1892—93.

(Urmare.)

Şedinţele de peste anii.In şedinţele din oursula anului, pre

lângă luorările curente, s’au oetita mai multe memorii, s’au făouta diferite oo- municărl.

Mai alesâ d-nii colegi Urechiă şi Tooilescu au ooupatâ mai multe şedinţe, oetinda diferite lucrări.

D-lft V. A. Urechiă, în şedinţa dela4 Deoemvre, a oetita o notă istorică în- dreptânda şirula cronologioa ala dom- niilora lui Eustratie Dabija, I6ntt Duoa şi Alexandru IliaşO, Domnii Moldovei.

In aceeaşi şedinţă d-la Urechiă a cetită o parte din memoriula său asupra domniei lui Alexandru Moruztt la 1793; după care a oetita o poveste cu subiecta istorica „Jurământula ţărei la 1790“ .

La B Februarie d la Urechiă a ce­tită unO documenta dela finele seoolului trecuta despre alegerea de către Divantt şi prin vota secreta a ispravnicului de Buzău.

In mai multe şedinţe d-10 Urechiă a comunicata copii de dooumente isto-

rioe procurate de d-lü C. Esiarou din ar- chivele dela Veneţia.

De unâ deosebita preţfi este ma- nusoriptulü, pe oare l’a dâruitü d-lü Urechiă şi oare are titlulü „ Visitatio ge­nerális omnium ecelesiarum catholici romani ritus in provincia Moldáviáé... per I r a - trem Marcum Bandinam à Scopia“ . Aoéstfc visitaţiune s’a fâoutü ia 1646 şi des­crierea ei a fostü terminată la 1648. D lft Urechiă a făcuta o expunere asupra în* semnătăţei acestei sorierl oa mijlocâ de informaţiune pentru ounóscerea istoriei ţărei pe la mijlooulü secolului X V II.

Colegulü nostru d-lü Gr. G. Toci- lescu a fâcutü, la 13 Noemvre, Acade­miei o relaţiune asupra activităţei şi pu- blioaţiunilortt Societăţii frauces© de ar­chéologie din Parisü şi ale Sooietăţei archeologioe delà Orléans, precum şi asupra congresului de archeologie, caro s’a ţinuta în vara anului trecu tü la Or­léans, unde d lü Tooilescu a representatü Academia.

In aoeeaşl şedinţă d-lâ Tooilescu a arătata resultatele însemnatelorü cerce­tări archeologioe făoute în luna Octomvre asupra valurilorü romane din Dobrogea, numite „valurile lui Traianü“ .

(Va urma.)

Sciri telegrafice.Bucurescî, 14 Martie. înmor­

mântarea lui G r i g o r i e T. f î ra- t i anu s’a făcutu acţî o’o deose­bită pompă. Au asistatu aprbpe toţi membrii Ligei din Bucurescî şi numeroşi delegaţi din provin­cia, deputaţi, studenţi şi publică f6rte numerosu. In biserică d-lu V. A Urechiă a ţi d u tu, în nu­mele Ligei, o cuventare mişcătore, în care a arătatu meritele nepe- ritdre ale reposatului şi pierderea ce încercă nemulu românescu prin mortea lui. Au mai vorbitu d-niiC. Dimitriu şi Gk Palade în nu­mele partidului liberalii. In faţa universităţii, oprindu-se cortegiulu, studentulu Ilieseu, în numele ti- nerimei univetsitare, erRădulescu- Nigeru în numele societăţii „Ti­nerimea română“ au ţinutQ câte-o cuventare luându-şî adio dela ră­măşiţele neuitatului luptătoru. La gara de Nordu mai vorbiră d-nii St. Mihăilenu, în numele Româ- niloru macedoneni, şi Dr. Staico- vici în numele studenţiloru din Paris u.

DIVERSE.Unu călugării celebru. Iutr’una din

cailele trecute a murită călugărulO An- selme, portartt 1a mănăstirea „Grande- Chartreuse“ din ParisO. Sub acesta nume modestă, cine oredeţl că se ascundea? Vestitulă conte de Brecourt, care a ju ­cată odini6ră în înalta societate parisi- ană ună rolă f6rte strălucita. Viaţa a- oestui omă s’a sfârâită f6rte tristă şi o întâmplare tragioă l’a împinsă să se facă călugărâ şi să renunţe de tot a la splen­dorile traiului lui de odini6ră. Contele de Brecourt a fostă însurată de trei ori. Cu femeea a treia a avută o fată de o rară frumseţe. Intr’o 4> s’a dusă cu ea la venătore. Fata se afla îndărătulă unei tufe, pe oând oăpăii şi gonaoii anunţau sosirea iepuriloră şi a vulpiloră. Contele, zăpăcită, ore4endă oă îndărătulă tufei e oine scie ce animală mare (lupă seu ursă) a trasă cu puşca. Nenorocita fată lovită dreptă în pieptă a oă4ută josă m6rtă. Desperarea lui Brecourt a fostă imensă. De aoeea elă a intrată în mănăstirea a- ceea, unde pănă la m6rte a îndeplinită funcţiunile oele mai grele şi mai umili- t6re.

Proprietarii Dr. Aurel Mureşianu.

Redactorii responsabilii: « r e g o r i u r a i U o r u .

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 49— 1893.

Strămutarea localităţii de afacere.Avem on6re a aduce la cunosciinţă pre stimatului

puclic, că împreunând«

afacerea nâstră de croitori de bărbaţipurtată până acumu sub numele nostru A ron Wagy^ t î r g u l u i n u l u i Nr. 25 şi fwlieorge Vass, S t r a d a b i s e r i c i i Nr. 6, o am s t r ă m u t a t u în Strada vămii în localulu de sub Nr. 33.

Aducându acesta strămutare la cunoscinţa publică, fie-ne permisu a conta şi de acumu înainte pe ajutorulu prea stimatului publicu şi alu ruga, că şi după acesta a ne onora cu comande.

In localulu nostru de n o u a r a n g i a t u primim tot- felulu de c o m a n d e pent ru ha i ne b ă r b ă t e s c î şi le pregătimu după croielele şi modele cele mai noue cu pre­ţuri cât se pdte de reduse. Tot-odată recomandamu nu- mer6sele s to f e de ţ e s ă t u r i din patrie şi din străinatate, precum şi s t o f e l e ce le avemu în magazinulu nostru.

Pentru cercetare numer6se ne rugamu

67,1 — 2. WACrY ifc V A S . ^

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxy

!! Bară ocasiune pentru dame!!Dela cea mai mare si renumită firmă de Confectiune• >

Ignacz WeinlDerger din BudapestaAmu onore a anunţa onor. publicii, că v e n d u în

p i a ţ a de aici , tergulu in u lu i Nr. 30, în

d e p o s i t u l u m e u ,J a c h e t e , P a l e t o t s , D o n J ita a i* . totfi felulu de B o l v u a n y , C a p ş i M a n t a l e l a r g i , precumu şi C o s t u m e g a t a

C m p xeţ-u .r lle c e le xaaai e ft in .e a-le fa-Toricei.

Cu distinsă stima:

 U s a a d e r Goldmann, $61,3-12.

______ __ Bl efSBffl §3 m H fl 1 1 i a ' a s■ ■ m m m m a m m u m m m a a a u B M Bl, n SI H H H 1

Fabrica de Portland-Cementdin Braşovtl.

Recomanda escelentulu

Portland-CementC i t p r e ţ p r î care se pote transporta dela ori şi

care staţiă a Căiloru ferate.

D ep ou rî laI. L. & A. H e s s h a i m e r E,. Schm idt&C.

54. 2-10. B r a § o v i i .

pmfiB

.H;

h j é j i ë j È j M j p u T j n i T r à j r m m a ■ mJ B J j r r i i

i imbi

piml ii i

F0?I1

^ . n t r e p r i s e a_e p o m .p e f-u-z^elore

E. Tutsek.Brasovu, Strada P o r ţ i i I¥r. 4. Colţulu

Ternu l ii li o ilor ti.Recomandă on. pubiiofi în caşuri de morte, aşedămentulO sSu

de înmormântare bogaţii asorfcatft în cari tote obiectele, atâtii sortele mai de reudfl, câttt şi cele mai fine, se potu căpgta ou preţuri ieftine.

Comisiune şi depou de sicriuri de metală ce se potft închide hermeticG, din prima fabrică din Viena.

Fabricarea propria a tuturoru SflCfi*fllB*ilorii de le s e i l l i i . de m e t a l i i şi d« le sa tm i d e s t e ja r i i .

Depou de cununi pentru monumente şi pantlicl cu preţurile cele mai moderate.

Reiresentanţ* de monumente de marmură, oară funebre proprii cu 2 şi cu 4 cai, precum şi unfi carQ fanebru venâtft pentru copii, precum şi cioclii.

Comande întregi se esecută prompta şi eftinQ, iau asupră-ml şi tranporturl de morţi în străinătate.

In fine reoomandfl şi biroulQ meu mijlocitori prooedândfl cu cu- noscuta’ml soliditate.

La caşuri de morte a se adresa la

I11I1

i1i1

160,-10. E . T U T S E U .

oooooooooooooooooooooooooooooo oPublicaţie

Comuna bisericescă naţională grecescă din Cetate dă euarenda proprietăţile ei cari suntu pe hotarulu P o ­i a n a m e i u l u i şi constau din edificiulu curialu cu depen­dentele sale, 2 mori, grădină, livezi şi holde, pe 5 ani ade­că dela 24 April 1§93 pănă 24 Aprilie 1§96pe cale de ofertă.

Reflectanţi se prov6că ca se trimită ofertele prove-4ute cu vadiu de fl. 60, pănă în 10 Aprilie a. c. 10 6rea. m. în cancelaria comunei bisericesc! târgu cailoru 12. Oferte sosite mai târcjiu nu se voru considera. Condiţiile arendărei, descrierea obiecteloru se potu vedea în orele de oficiu în cancelaria bisericei.

B r a ş o v u 7 Martie 1893.

ooo8Oo

66. 1 -3 .Curatori dela biserica naţională

precescă din cetate

P R O D U S E L E

societăfii pe acfii pentru industria de Cognac

în Budapestaau fostü singure premiate cu dinstincţiunea cea mai inaltă de cătră juriulü esposiţiei internaţionale pentru alimente,

din punctü de vedere higienic(Preş. consilierii de curte Prof. Vogel)

r s şi recunoscute de următorii savanţi:' ş Prof. Dr. Ángyán, Prof. Dr. Kovács,

\ n D r- KéUy, fl J)r. Mutter,/:'Vík „ Dr. Kézmársky, „ I)r . Béczey,

„ Dr. Korányi, „ Dr. Stiller,Prof. Dr. Touber.

Dintre diferitele mamfestaţiuni, csrl dovedesoft că aces torű produse se cuvin» rangulö întâi, reproducemü următoel* :

È l 't t

í i á ’ ,

Institutű. reg. ung. a chemicei regnic.

şi staţiune centrală

de agricultură.Ministrulâ reg. ung.Nr. 14B7/lbd2.

Din partea Laboratoriului cherniou ieţr. ung. se confirmă ofioiostf, că destilar^a societăţii pentru Cognac este întogmită după receriuţele sanitare.

Budapesta, 23 O t. 1892. Hepressntatulti directorului:T O I I T sta. p .

Prin urmare se se ceră numaiprodusele societăţii pe acţii pentru industria

de Cognac di Budapesta.R eprezen tan ţi p en tru B r a ş o v u : Otio v. Roît. Se află în Bra-

şovd la Domnii J. L. A. Hesshaimer, Henrich Zintz, Demeter Eremia Nepoţi, Heinrich Wagner, Cari Irk, loanu Duşoâu şi fiu.

52 1 -6 .

XXXXXXXXX

XXXXXXXXXXXXiXXX

§XX

x x x x x x x x m M x y o o w x x x x K x n x x x x x x x

T,- m T f F Turnătoria t fere si fabrica ie mţâÍ A j y i U Í V SOCIETATE P E A C Ţ II I N BUDAPESTA

FABRICA ŞI B IROULŰ CENTRALŰ : B IR O U LÜ ÎN ORAŞtF ŞI D E P O S IT U L Ű :

VI., Külső váczi-út VI., Podmaniczky-utcza 14,Filiala depositului: Y II I . , Kerepesi-iît 77 sz.

Garnituri de treieratü cu aburii şi cu vértejt (Göpel),mai departe

Pluguri cu 2 şi 3 feare patent. SCHLICKdistinse cu mai multe premii din cele mai mari

Pluguri Rayol patent.,Pluguri cu unű ferii sistemulu Rayol,

j originale § c l i l i c k şi sistemü ^ id a t s .

k Unelte pentru lucrarea pămentului,

? grape şi spărgetori de bulgări.

Maşini ie semănată In râ i i ir l „ H A L A D A S “ , patentate ScllicLşi tóté maşinele agricole.

Mori pentru curăţitulii cerealelorü, maşini pentru prepararea nutre­ţului, mori pentru uruiţii.

Maşini originale americane pentru legaţii snopii şi maşini pentru co situlű foucatelorü, maşini de cosiţii érba, drumuri de ferii transportabile pentru cámpü etc.

Preţurile cele mai eftine. — Condiţiuni favorabile pentru plată.

18-4.EÈCÿr" P re ţu r î-c u re n te la ce re re g ra t is ş i f ra n c o . *^5 }

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.