Notiuni Generale Despre Hiv

25
UNIVERSITATEA “ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ Specializarea: Controlul și Expertiza Produselor Alimentare NOTIUNI GENERALE DESPRE HIV/SIDA

description

Notiuni Generale Despre Hiv

Transcript of Notiuni Generale Despre Hiv

NOTIUNI GENERALE DESPRE HIV/SIDA

UNIVERSITATEA TEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTAR

Specializarea: Controlul i Expertiza Produselor Alimentare

NOTIUNI GENERALE DESPRE HIV/SIDASuceava

2014IntroducereImportanta

subiectului Infectia HIV si evolutia ei pn la stadiul de SIDA au dobndit o important mondial prin aspectele medicale pe care le antreneaz numrul din ce n ce mai mare al pacientilor diagnosticati cu HIV.

Infectia HIV/SIDA este, n mod real, o pandemie cu cazuri raportate pe fiecare continent. n SUA, studiile arat c raportarea cazurilor de SIDA se face n aproximativ 90% din cazuri. Pe glob ns, cazurile de SIDA raportate subestimeaz serios incidenta real, datorit mecanismelor incomplete de raportare disponibile si a lipsei facilittilor de diagnostic si urmrire a cazurilor.Termeni de baz

si definitiiHIV reprezint abrevierea de la Human Immune Deficiency Virus, virusul imunodeficientei umane. A fost izolat pentru prima dat la Paris n mai 1983, de echipa profesorului Luc Montagnier. HIV apartine unui grup de virusuri numite retrovirusuri.

Virusul si copiaz materialul genetic n genomul celulelor umane. Aceasta nseamn c celulele infectate rmn infectate tot restul vietii. Printr-un mecanism, incomplet nteles pn n acest moment, HIV mpiedic sistemul imunitar s functioneze normal. n mod normal, sistemul imunitar al organismului lupt mpotriva infectiei.

Dar HIV este capabil s infecteze celule cheie care coordoneaz sistemul imunitar n lupta mpotriva infectiei. O parte din aceste celule sunt distruse atunci cnd sunt infectate de HIV. Altele nu mai pot lucra adecvat.

SIDA reprezint abrevierea termenului din francez Syndrome d'Immuno Dficience Acquise (AIDS-Acquired immune deficiency syndrome), sindromul imunodeficientei umane dobndite, si este rezultatul distrugerii sistemului imunitar. Un sistem imunitar distrus este incapabil s protejeze organismul de anumite infectii oportuniste si de tumori. Infectiile oportuniste sunt denumite astfel deoarece sunt determinate de micro-organisme care n mod normal declanseaz o reactie de aprare prin sistemul imunitar, dar care au oportunitatea s provoace boala dac sistemul imunitar a fost afectat. Epidemiologia infectiei HIV

Situatia n lumeConform estimrilor programului ONU cu privire la HIV/SIDA (UNAIDS), la sfritul anului 2011 pe plan mondial erau 34,2 milioane de persoane infectate cu HIV (30,7 milioane aduli i 3,4 milioane copii sub 15 ani),i 1,7 milioane decese prin SIDA (1,5 milioane aduli i 230.000 copii sub 15 ani).

n 2013, potrivit UNAIDS, aproximativ 63% dintre persoanele HIV-pozitive, cu vrste ntre 15-24 ani, sunt femei i se nregistreaz o reducere de 52% a cazurilor noi de infecie cu HIV n rndul copiilor i o reducere de 33% a cazurilor totale (aduli i copii) fa de 2001.

Situatia n Romnia

n Romnia, conform datelor Centrului Romn HIV/SIDA, din 30 iunie 2012, la 48% dintre persoanele infectate cu HIV calea de transmitere a fost heterosexual. Numrul cazurilor cumulative 1985-2012 cu HIV/SIDA a fost de 17.819, numrul pacienilor n via fiind de 11.189. Numrul celor aflai n evidena activ HIV i SIDA este de 9.475.

Situatia n judetul SuceavaLa ora actual, numrul seropozitivilor din jude este de 137, numar total cazuri SIDA 75Epidemiologia infectiei HIVProcesul epidemiologic Pentru a se putea adopta atitudini profilactice corespunztoare este necesar cunoasterea procesului epidemiologic al infectiei HIV.1. Sursa de infectieRezervorul de virus n natur este reprezentat de omul infectat; o persoan odat infectat devine purttor HIV pe viat si surs de infectie, HIV rmnnd cantonat n organism, integrat n genomul celulelor infectate.2. Cile de transmitereCile de transmitere sunt: calea sexual prin contactul cu snge infectat transmiterea vertical mam-ft SHAPE \* MERGEFORMAT

Este important de stiut c virusul este prezent n cantitate mare n sngele circulant, n sperm si n secretiile vaginale ale persoanei infectate/bolnave.3. ReceptivitateaSusceptibilitatea la infectia HIV este general, neexistnd rezistent natural sau dobndit.

Receptivitatea este mai mare la nou-nscuti datorit imaturittii sistemului imunitar. Receptivitatea variaz n functie de doza infectant, virulent, asocierea cu alte infectii.4. Manifestrile procesului epidemiologicFormele de manifestare ale procesului epidemiologic pot fi diferite, n functie de :

factorii epidemiologici conditiile favorizante factori socio-economici msurile antiepidemiceAstfel, procesul epidemiologic se poate manifesta sporadic, endemic, pandemic. Fenomenul HIV cuprinde arii geografice ntinse datorit receptivittii generale la infectie, numrului mare de surse si mobilitatea crescut a acestora. Factorii demografici care favorizeaz extinderea infectiei sunt: migrarea populatiei (national si international), urbanizarea, nivelul sczut al asistentei medicale, nivelul mare de morbiditate prin infectii cu transmitere sexual (ITS), preponderenta n populatie a persoanelor intens transmittoare.Supravegherea

HIVn Romnia s-a pus la punct un sistem de raportare a cazurilor de HIV si SIDA. Acesta implic n general raportarea pasiv a morbidittii si mortalittii SIDA, bazat pe definitia de caz si cere documentarea infectiei HIV. Totusi, probleme cum ar fi costul si disponibilitatea testelor, necesitatea respectrii confidentialittii si accesul la ngrijirea snttii pot contribui la sub-raportarea cazurilor de HIV si SIDA.

Diagnosticul de infectie HIV si raportarea cazului de infectie HIV se face de ctre medicul infectionist prin completarea fisei speciale.

Diagnosticul de serologie HIV pozitiv se poate face de ctre orice medic specialist si presupune completarea unei alte fise n care se trec metoda folosit si datele de identificare a probei de snge prelevate.

Cele mai folosite trei surse de date sunt: sistemul de supraveghere santinel, supravegherea national a populatiei si raportrile de caz din centrele de sntate. Fiecare tip de date are avantaje si dezavantaje. Cu ct sunt mai multe surse luate n calcul, pot fi obtinute estimri mai apropiate de realitate. Sistemul de serosupraveghere santinel este adoptat de institutiile care oricum preleveaz snge n alte scopuri. Pacientii cu ITS, consumatorii de droguri si gravidele au cea mai mare probabilitate s doneze snge n scop diagnostic. ETIOLOGIA INFECTIEI HIV

Originea si

evolutia (HIV)

Cu toate scenariile din ultimii 15 ani privind originea virusului, n prezent este dovedit c virusurile care produc sindromul de imunodeficient uman, HIV-1 si HIV-2, au aprut pe cale natural.

Numeroase virusuri simiene similare (SIV) au fost descoperite la maimutele din Africa. Prin studii de evolutie molecular, se pot examina relatiile dintre HIV si SIV precum si filogenia HIV. Sooty Mangabey Cimpanzeu

Pan troglodytes

troglodytes

Rezultatele acestor studii relev faptul c HIV a fost transmis la om de la maimute. Astfel, n 1994 s-a demonstrat c HIV-2 provine de la maimuta Sooty Mangabey din Africa de vest cu 3 subgrupe (A, D si E), iar n 1999 s-au raportat rezultate care indic c o specie particular de cimpanzeu Pan troglodytes troglodytes din Africa Vest-Central reprezint sursa cea mai probabil pentru HIV-1 cu 3 grupe: M, N si O. La rndul lui grupul M are mai multe subtipuri, notate de la A la K.Cea mai veche dovad a infectiei HIV la om este evidentierea unei tulpini de HIV-1 dintr-o prob de snge recoltat n 1959 la Kinshasa si care s-a dovedit a apartine grupei M.

Rata de mutatii a virusului este foarte mare, estimndu-se c secventele genomului de la diverse tulpini ale HIV-1 au o rat de divergent n jur de 1% pe an.

Aceasta se explic prin rata mare de erori de la nivelul revers transcriptazei si prin rata mare a replicrii virale. Lund n considerare acesti factori, se poate estima c momentul transmiterii virusului de la maimut la om se situeaz undeva nainte de 1940.ImportantMajoritatea cercettorilor accept c SIDA este cauzat de un virus identificat n Franta n 1983 si n SUA n 1984.

Acesta a fost denumit initial ca LAV (virus asociat limfadenopatiei) sau HTLV-III (virus uman celule T-limfotropic, tip III).

Din 1986 a fost definit ca HIV de ctre Societatea International de Taxonomie a Virusurilor.

Este important separarea cauzei de origine. Identificarea originii HIV la primatele din Africa nu poate fundamenta cauza acestei pandemii.

Structura HIVVirionul de HIV-1 contine miezul viral, nconjurat de un strat dublu lipidic continnd proteinele virale de

suprafat (gp120) si

transmembranare (gp41). Gp120 contine determinanti virali ce intervin n legarea de receptorii de suprafat ai celulei gazd. Gp41 contine un domeniu hidrofobic N-terminal, pregtit s initieze procesul de fuziune dintre virus si membrana celular si o terminatie transmembranar si citoplasmatic care o ancoreaz n stratul dublu lipidic.

Diagrama schematic a virionului de HIV-1

Miezul viral este alctuit din dou copii de ARN genomic viral si molecule asociate ARNt, si din proteine mature produse de gag si pol.

Genomul este flancat de dou formatiuni complet

neobisnuite pentru acizii nucleici virali, dar caracteristice ARN-ului celular - o secvent repetitiv cunoscut sub denumirea de terminatie repetitiv lung (LTR). Genomul este localizat n regiunea central a ADN-ului proviral si codeaz cel putin 9 proteine.Important

HIV este un virus ARN, genomul fiind continut ntr-un ARN monocatenar, si are nevoie de revers transcriptaz pentru transcrierea lui n ADN.REPLICAREA HIVCiclul de replicare al virusului se desfsoar n 4 etape: atasarea si penetrarea n celul

revers-transcrierea si integrarea n nucleul celulei

transcriptia si translatia

asamblarea si nmugurirea.

INTERACTIUNEA CU RECEPTORUL SI

CO-RECEPTORII CELULEI

Pentru a se produce infectarea cu HIV a unui individ, virusul trebuie s fie nglobat la locul contaminrii de ctre celulele din prima linie a sistemului imun: celule dendritice, macrofage, monocite. Abia apoi HIV infecteaz celulele cu memorie, dup prezentarea acestuia de ctre sistemul monocito-macrofagic. Ar putea fi o solutie pentru prevenirea transmiterii, gsirea unui tratament activ pe tesutul limfoid din faringe sau zona genital.

Acelasi sistem monocito-macrofagic, care intervine n infectarea celulelor T, are rol si n protectia virusului fat de medicamentele antiretrovirale. Aici se dezvolt rezistenta la tratament.Dup infectie, HIV antreneaz (direct sau prin intermediul afectrii sistemului imunitar) diverse modificri clinice sau biologice. Durata pn la aparitia unor forme simptomatice grave sau a SIDA este variabil de la un individ la altul, fiind cuprins ntre 2 ani si 8-10 ani.

SIDA reprezint faza grav, tardiv a infectiei HIV, definit atunci cnd la un subiect infectat HIV se manifest o boal (infectii/tumori) ce evoc o afectare a imunittii mediate celular. Infectiile oportuniste pot afecta orice organ, dar cel mai frecvent interesate sunt plmnul, SNC si tubul digestiv.Sistemul imunitar este responsabil de a lupta impotriva bolilor de orice fel. Sistemul imunitar este compus din celule albe si anticorpi. Exista diverse tipuri de celule albe,

unele dintre ele fiind limfocitele T4. Acestea sunt responsabile cu producerea de antiorpi. Anticorpii sunt responsabili de distrugerea celulelor straine din organsim, si de aceea sunt produsi de catre sistemul imunitar. Virusul HIV ataca si distruge limfocitele T4. Ca rezultat al actiunii virusului HIV asupra corpului uman, sistemul imunitar este distrus, nemaiputind proteja corpul uman impotriva bolilor.

Sistemul imunitar este ca o armata ce protejeaza corpul omenesc. Cind corpul omenesc este atacat de factori patogeni, se lupta cu ei si ii respinge. Aceasta armata este de obicei puternica si poate respinge bolile cu succes. Cateodata medicamentele pot ajuta sistemul imunitar sa cistige lupta cu germenii. Dar HIV este un germen mai puternic decit sistemul nostru imunitar, deoarece poate distruge soldati ai acestei armate. Virusul HIV distruge limfocite T4 si elibereaza milioane de copii ale sale in singe. Noii virusi se ataseaza noilor limfocite T4 si astfel infectia se raspindeste. In consecinta, organismul pierde lupta cu infectia. Mai putini soldati limfocite T4 in armata noastra cauzeaza sistemului imunitar sa devina mai slab.

O persoana cu un sistem imunitar sanatos are de la 800 la 1200 limfocite T4 per mm3, dar o persoana bolnava de SIDA are doar in jur de 200 de limfocite T4 per mm3 de singe.

Pe masura ce numarul de limfocite T4 este redus, abilitatea organsimului de a lupta este redusa si ea, iar ca rezultat, SIDA progreseaza in corpul bolnav. Diferiti factori

patogeni (bacterii, fungi, virusi) se infiltreaza in corpul uman si au sanse mai mari de a infecta corpul. Spunem ca cineva are SIDA atunci cind sistemul imunitar devine atit

de slab incit nu mai poate lupta cu factorii patogeni. Virusul cauzeaza distrugerea corpului datorita diverselor boli (micoze, pneumonii, meningita, tuberculoza, diaree,

cancer), care in final duc la moarte.

HIV este foarte variabil. Aceasta ii permite sa scape de mecanismele sistemului imunitar. Aceasta este si cauza dificultatii in a crea un tratament de succes si lucrul

asupra unui vaccin care sa ne protejeze de infectie.Majoritatea persoanelor infectate cu HIV nu prezinta simptome ale bolii. Pot parea sanatoase deoarece nu stiu ca au fost infectati cu HIV. Totusi, pina la urma se vor imbolnavi cu SIDA, cei mai multi la citiva ani de la infectare.

Doctori au pregatit o lista cu 87 de simptome ale HIV/SIDA. Avem aici pe cele mai importante:

Faza timpurie a HIV, la aproximativ 2 saptamini de la infectare:

Lipsa simptomelor

Simptome de gripa

Febra

Dureri de cap

Oboseala

Inflamarea nodurilor limfatice

Faza de latenta a HIV, care poate tine dura pina la citiva ani de la infectare:

Lipsa simptomelor

Inflamarea nodurilor limfatice

Faza timpurie cu simptome ale SIDA

Oboseala, lipsa de energie

Pierdere in greutate

Temperatura ridicata, lipsa de energie

Infectii cronice ale cavitatii orale sai ale vaginului

Iritatii croniceSIDA cu toate simptomele Tuse

Probleme de memorie, oboseala, extenuare

Diaree cronica

Febra

Senzatii de voma

Boli de piele

Pneumonie, tuberculoza

Sarcomul Kaposi

CancerDIAGNOSTICUL INFECTIEI HIVTestul ELISA este un test de triaj, care are foarte putine rezultate fals negative. Este primul test care se efectueaz pentru depistarea unei infectii HIV. Rezultatul poate fi (caz n care se face confirmarea repetnd testul tot prin tehnica ELISA cu alt trus, folosind alte principii, din alt prob de snge, iar apoi Western Blot), (fr infectie HIV) si (caz n care se repet ELISA cu alt trus, folosind alte principii, din alt prob de snge).Testul WB este un test de confirmare, cu foarte putine rezultate fals pozitive. Nu se foloseste niciodat naintea testului ELISA. Rezultatul poate fi (caz de infectie HIV), (fr infectie HIV) si (caz n care se repet WB la 3 luni).

Un rezultat pozitiv nu se comunic dect dup confirmarea prin

metoda Western Blot.

Testul ELISA (numai pentru confirmare i WB) este singurul test

care poate fi recomandat si de alti specialisti dect infectionisti.DISTRIBUIA PE JUDEE A CAZURILOR NOI DE INFECIE

HIV/SIDA, DEPISTATE PERIOADA 01.01 30.06.2014

VRSTA LA DATA DEPISTRII/NOTIFICRII

TOTAL CUMULATIV 1985-2013

DISTRIBUIA PE VRSTE

A PACIENILOR AFLAI N VIA

DISTRIBUIA PE SEXE A CAZURILOR NOI DE

INFECIE HIV/SIDA DEPISTATE N PERIOADA

01.01 - 30.06.2014

Aproape 6 000 de persoane nou infectate pe zi, n lume n anul 2013 Peste 68% provin Africa Subsaharian

Aproape 700 sunt copii cu vrsta sub 15 ani

Aproape 5 200 sunt persoane cu vrsta peste 15 ani, din care:

aprox. 47% sunt femei

aprox. 33% au vrsta cuprins ntre 15-24 ani ESTIMRI HIV/SIDA N REGIUNEAOMS

EUROPA (53 DE RI) - 2012

Cazuri raportate HIV/SIDA (total cumulativ): Cazuri SIDA:390.897

Decese SIDA:205.286

Infecie HIV:839.337

V3 loop

-cell surface

T

+

4

CD

1

p4

g

HIV

CD4

41

gp

Co-receptor

120

p

g

-cell surface

T

+

CD4

HIV

41

p

g

CD4

Co-receptor

120

p

g

-cell surface

T

+

CD4

HIV

Fuziune

Legare de coreceptor

Ataare

76 (24%)

243 (76%)

MASCULIN FEMININ