Notiuni generale despre constructii

Notiuni generale:

Constructiile sunt lucrari legate de teren care au rolul sa creeze conditii optime pentru adapostirea si desfasurarea activitatilor si a vietii.

Clasificarea constructiilor, dupa rolul pe care il au:

1. cladiri2. constructi speciale (constructii ingineresti)

1. Cladirile: sunt constructii compartimentate, amenajate in scopul adapostirii oamenilor, animalelor, materialelor dotate cu instalatii specifice.

Ele se impart in: cladiri civile, care cuprind:

cladiri de locuit social-culturale (de invatamant) cultura (muzee) sanatate (spitale) administrative (primarii) comerciale (magazine)

cladiri industriale, care cuprind cladiri destinate productiei: uzine, intreprinderi ateliere depozite magazii

cladiri agro-zootehnice, care cuprind cladiri pentru adapostirea animalelor, pasarilor, pentru depozitarea produselor agricole, pentru adapostirea si intretinerea utilajelor (silozuri, sere,grajduri, hale, crama)

2. Cladiri speciale (ingineresti), includ diverse lucrari necesare asezarilor omenesti.

a) cai de comunicatii: rutiere (sosele, poduri) navale (porturi, canale de navigatie, ecluze) cai ferate (gari, viaducte, tuneluri) aeriene (aeroporturi)

b) constructii hidrotehnice: baraje diguri, canale de irigatii

c) constructii speciale: castele de apa cosuri de fum buncare rezervoare de apa retele electrice

Cai de comunicatii rutiere (autostrada) Cai de comunicatii aeriene (aeroport)

Cai de comunicatii navale (port)

Constructii hidrotehnice (baraj)

Constructii hidrotehnice (canal irigatii)

Constructii speciale (castel de apa)

Constructii speciale (Turnul Eiffel) Constructii speciale (Turnul din Pissa)

Cladiri social-culturale (Liceul Sava - Bucuresti)

Cladiri de cultura (Ateneul Roman)

Cladiri de sanatate (Spitalul munincipal)

Cladiri industriale (Uzina)

Cladiri industriale (Depozit)

Constructii industriale (Atelier)

Cladiri agro-zootehnice (Siloz)

Cladiri agro-zootehnice (grajd)

Cladiri agro-zootehnice (Crama)

Constructiile, dupa structura de rezistenta, se clasifica in:

a) structuri cu pereti portanti (de rezistenta), realizati din zidarie de caramida. piatra naturala, beton monolit sau elemente prefabricate din beton sub forma de blocuri sau panouri.

b) structuri cu schelet portant, realizat din stalpi si grinzi (cadre) din beton armat monolit, elemente prefabricate din beton armat sau din metal.

c) structuri mixte, cadre si diafragme, pereti portanti din zidarie si stalpisori din beton armat.

d) structuri speciale realizate sub forma de placi, curbe subtiri, arce, cabluri de suspendare.

Alcatuirea generala a cladirilor

Cladirile au urmatoarele parti componente: infrastructura suprastructura lucrari de instalatii

Infrastructura cladirii situata sub nivelul terenului natural (nivelul de cota zero: ± 0,00 m) cuprinde fundatia si subsolul, daca este cazul.

Suprastructura (elevatia cladirii) situata deasupra terenului natural, cuprinde: elementele de rezistenta pe verticala, stalpii si peretii portanti elementele de rezistenta pe orizontala, planseele, acoperisurile elementele de compartimentare si inchidere elementele de finisaje elementele de izolatie

Lucrarile de instalatii asigura alimentarea cu apa, evacuarea apelor uzate, incalzirea si ventilarea incaperilor, alimentarea cu energie si gaze naturale.

In alcatuirea unei cladiri sunt mai multe categorii de spatii numite functiuni. Pentru constructii civile exemplu:

spatii de exploatare (dormitorul) spatii auxiliare (baia) spatii de circulatie (hol)

Spatiile care indeplinesc un complex de functiuni, bine determinate, subordonate scopului principal al cladirii constituie un element functional. Astfel de elemente functionale se pot constituii dupa cum urmeaza:

dormitorul, camera de zi, baia, bucataria: la locuinte sali de mese, baruri, bucatarii, depozite: la restaurant receptia, saloane, bar, sali de conferinte, camere de cazare: hotel

Elementele functionale se pot repeta frecvent, formand un grup functional (exemplu: camerele de hotel).Compartimentarea cladirilor se potate face pe orizontala sau pe verticala.Compartimentarea cladirii pe acelasi nivel prin elemente verticale (pereti) avand marcate golurile necesare pentru ferestre, usi, canale de ventilatie, cos de fum, formeaza partiul unei cladiri.Compartimentarea cladirii pe verticala, se realizeaza cu ajutorul planseelor. Spatiul delimitat de doua plansee se numeste nivel.

Subsolul, situat sub cota de nivel ±0,00 considerata la nivelul pardoselii finite a primului nivel, poate fi amplasat total sub nivelul terenului natural sau partial, caz in care se numeste demisol. Pot exista mai multe subsoluri si se noteaza SI, SII, SIII ....

Parterul reprezinta primul nivel situat peste cota ±0,00.

Etajele I,II,III, ... sunt niveluri executate pe verticala, deasupra parterului. Se noteaza EI, EII, EIII.Exemplu de notare: 2S + P + 5E, inseamna cladire cu doua subsoluri, parter si cinci etaje.In practica internationala, parterul este considerat nivel si se noteaza: 2S + 6E.Daca primul nivel (parter) este situat peste un demisol, sau are alta inaltime decat celelalte niveluri, poarta numele de mezanin.

Acoperisul protejeaza constructia deasupra ultimului nivel. Daca acoperisul are panta sub 7° se numeste terasa. Daca panta este peste 7° se numeste sarpanta. In acest caz, spatiul existent deasupra ultimului nivel si elementele invelitorii, se numeste pod. Daca inaltimea podului este mare si se pot amenaja spatii cu iluminare si ventilatie naturala, acesta se numeste mansarda.

Notiuni privind calitatea constructiilor.

Factorii de care trebuie sa tinem seama la realizarea constructiilor, sunt: omul, caruia trebuie sa i se asigure conditii in vederea desfasurarii activitatii activitatea omeneasca pentru care e destinata constructia si care determinaalegerea anumitor

dotari mediul exterior care exercita asupra constructiilor diferite actiuni in functie de conditiile

terenului.

Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca constructiile:

a) conditii tehnice durabilitatea, reprezinta durata de functionare normala in timp a constructiei. Poate fi

ridicata (grad I) peste 100 de ani, mijlocie (grad II) 50-100 de ani, normala sau obisnuita (grad III) 20-50 de ani si provizorie (sub 20 de ani). Durabilitatea depinde de natura si calitatea materialelor.

rezistenta la foc , se caracterizeaza prin capacitatea constructiei de a rezista la solicitari termice si mecanice produse de si in timpul incendiilor. Aceasta depinde de natura materialelor, sub acest aspect materialele se clasifica in:

incombustibile (beton, zidaria de piatra, caramida, otelul) greu combustibile (chirpiciul, lemnul protejat) combustibile (lemnul neprotejat, materiale plastice, textile)

rezistenta la inghet-dezghet (se mai numeste gelivitate), se caracterizeaza prin numarul de cicluri de inghet/dezghet, fara ca acestea sa isi piarda caracteristicile

rezistenta la umiditate, se caracterizeaza prin actiunea distructiva a apei asupra materialelor si elementelor de constructii, manifestata prin umflare, deformare, aparitia fisurii. Fenomenul este intalnit curent la elementele si partile constructiei care vin in contact cu umiditatea pamantului (fundatiile subsolurilor) si a intemperiilor atmosferice (socluri, acoperisuri). Protejatea se face prin izolari sau folosirea materialelor hidrofuge.

rezistenta la actiunea biologica a microorganismelor, se manifesta prin rezistenta opusa la actiunea distructiva a proceselor biologige intalnita in principal la materiale organice si cele de natura minerala, macinate, poroase.

rezistenta la coroziune, se manifesta prin rezistenta opusa de metale fata de actiunea distructiva a agentilor din mediul (fum, gaze, lichide).

b) conditii mecanice se refera la siguranta constructiilor, respectiv comportarea acestora sub actiunea solicitarilor exterioare si se exprima prin date privind calculul structurilor si elementelor de rezistenta:

capacitate portanta stabilitate fisurare uzura oboseala

c) conditii fizico-igienice, depind de factorii interiori si exteriori, de exploatare a incaperilor si se refera la temperatura, viteza si umiditatea aerului, lumina.

d) conditii de ordin arhitectural-estetic impun constructiilor un aspect interior si exterior placut, o compozitie arhitecturala si plastica corespunzatoare mediului ambiant.

e) conditii economico-organizatorice, se refera la alegerea solutiilor si aplicarea acelor tehnologii de executie care sa permita realizarea constructiilor la costuri cat mai reduse, dar cu un grad de siguranta si eficienta, in exploatare cat mai ridicate.

Conditiile de ordin arhitectural-estetic si fizico-igienice, asigura confortul unei constructii.

Conditiile tehnice si mecanice, asigura siguranta constructiilor. Termenul de siguranta are un inteles larg si cuprinde comportarea constructiilor in timpul exploatarii la actiunea incarcarilor, a focului, apei, cutremurelor si descarcarilor electrice, precum si siguranta inpotriva alunecarilor pe pardoseli si scari, a electrocutarilor. Siguranta constructiilor reprezinta, deci, totalitatea masurilor avute in vedere pentru ca in exploatare, scoaterea lor din functiune sa nu fie posibilia. Pentru a defini aceasta stare (proprietate) a constructiilor, se foloseste termenul de fiabilitate, reprezentand gradul de satisfacere a unor cerinte a constructiei in raport cu destinatia sa.

Exprimarea notiunii de calitate se face sub mai multe forme: stiintifica, cu ajutorul metodelor de calcul folosite in mecanica constructiilor tehnologica, prin determinarea unor caracteristici pe baza de incercari tehnologice functionala, legata de om si activitatea acestuia in cladiri

Pe baza unor criterii complexe de calitate, constructiile de impart in trei grupe mari de calitate, dupa cum satisfac:

cerinte ridicare medii obisnuite

ELEMENTE DE REZISTENTA

FUNDATII

Fundatiile sunt elemente de constructie, de rezistenta situate sub nivelul terenului natural, care preiau incarcarile constructiei (suprastructura) si le transmit pamantului. Terenul pe care este asezata fundatia se numeste teren de fundatie.

Cota de fundare, respectiv adancimea minima la care se poate funda se stabileste tinand seama de: cota minima de inghet cota fundatiilor vecine cota apelor freatice caracteristicile geotehnice (caracteristicile pamantului)

Cota minima de inghet reprezinta adancimea minima de inghet care este in functie de zona climatica si are valori cuprinse intre 60-70 cm min. si 1.10-1.50 cm max.

Cota minima de fundare pentru talpa fundatiei, se stabileste cu 10-20 cm sub adancimea minima de inghet.

Clasificarea fundatiilor:

I. dupa adancimea de fundare fundatii de suprafata ( directe ) 1-3 m. fundatii de adancime (indirecte) peste 6 m. Pot fi pe piloti, coloane, chesoane

deschise.II. dupa modul de executie fata de nivelul apelor subterane

fundatii executate deasupra nivelului apei freatice (fundatii executate in uscat) fundatii executate sub nivelul apei freatice (fundatii executate sub apa)

III. dupa materialele folosite fundatii rigide (din piatra naturala, caramida, beton simplu sau ciclopian fundatii elastice (din beton armat)

IV. dupa forma lor in plan fundatii izolate fundatii continue sub ziduri sau sub stalpi (talpi continue) fundatii cu retele de grinzi (talpi incrucisate) fundatii pe radier general (placa continua)

V. dupa tehnologia de executie fundatii executate la fata locului, direct in groapa de fundatie fundatii prefabricate

Alegerea tipului de fundatie

Tipul de fundatie, adancimea de fundare, materialele pentru fundatii, se stabilesc tinand seama de: conditiile climatice ( adancimea de inghet, cantitatea de precipitatii) conditiile de stabilitate generala a amplasamentului adancimile, natura, grosimile si caracteristicile fizico-mecanice si chimice ale straturilor

de pamant de sub talpa fundatiei determinate cu ajutorul studiilor geotehnice. conditiile hidrogeologige ale terenului (ape subterane) gradul de importanta a cladirii gradul de protectie antiseismica a cladirii caracteristicile structurii de rezistenta a constructiei, existenta subsolurilor, densitatea si

tipul elementelor portante (pereti, stalpi)

Fundatie de suprafata, executata deasupra nivelului apei, elastica (beton armat), continua sub zid, executata la fata locului (direct in groapa de fundatie)

Fundatie de adancime, executata deasupra nivelului apei, elastica, cu retele de grinzi (talpi incrucisate), executata la fata locului.

Fundatie de suprafata, deasupra nivelului apei, elastica, pe radier general (placa continua).

Fundatie de suprafata, deasupra nivelului apei, rigida, izolata.

SUBSOLURI

Prin subsol se defineste spatiul construit (incaperile) situat cel putin partial sub cota terenului amenajat. Realizarea subsolurilor este conditionata de:

destinatia constructiei conditiile de fundare nivelul apelor subterane necesitati functionale (boxe, garaje, magazii)

Executia subsolului mareste pretul constructiei cu 5-7%. El se justifica numai daca are o functie bine precizata (uzina termica, depozit, crama). Folosirea subsolurilor pentru garaje ridica probleme in privinta realizarii structurii de rezitenta a constructiilor. Amplasarea retelelor interioare de instalatii se poate face in asa numitere subsoluri tehnice. Acesta are o inaltime mai mica (1,8-2 m ) fata de subsolul obisnuit (2,2-2,4 m).

Peretii subsolurilor se pot executa din zidarie de caramida, beton simplu sau armat. Peretii din zidarie se executa numai cu caramida plina; nu se admite folosirea caramizilor cu goluri, a blocurilor din beton sau beton celular autoclavizat (b.c.a.). Grosimea peretilor din zidarie este de minim 37,5 - 50 cm.

Peretii de subsol se pot executa si din zidarie mixta alcatuiti din diverse materiale: caramida si beton piatra si beton piatra si caramida (beton fiind in contact cu pamantul)

In mod curent peretii exteriori ai subsolurilor se executa din beton simplu sau beton armat B100 sau B150 cu grosime de 25-30 cm. Armarea lor se executa cu otel beton OB37 din bare ɸ 8 mm verticale si bare ɸ 6 mm orizontale.

Peretii interiori se executa din caramida cu grosime de 25, 30 sau 37,5 cm sau din beton simplu ori armat cu grosime 15-25 cm. Peretii subsolurilor se prevad cu fundatii continue din beton simplu sau armat. Peste subsol se executa plansee; la constructile vechi s-au utilizat plansee cu grinzi metalice si bolte din caramida si mai rar din lemn. In prezent se prevad plansee din beton armat. La fundatii si subsoluri, rol important au izolatiile hidrofuge; acestea pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

izolatii rigide, se executa din betoane si tencuieli cu grad ridicat de impermeabilitate si sunt aplicabile elementelor care nu au tasari inegale previzibile.

izolatii metalice, se realizeaza din foi metalice (otel, plumb , aluminiu) imbinate prin lipire sau prin sudare.

izolatii bituminoase, au un cost mai redus si pot fi : izolatii vopsite se realizeaza din pelicule de bitum dizolvate in benzina, masticuli

de bitum, suspensii de bitum. Se aplica la rece sau la cald prin vopsire, stropire sau turnare. Sunt mai ieftine, se realizeaza rapid, dar se deterioreaza odata cu fisurarea stratului suport

izolatii plastice (asfaltice) se executa din masticuri bituminoase in straturi multiple, realizandu-se o sapa bituminoasa de 1,5-2,5 cm. Se utilizeaza la izolarea pardoselii subsolului impotriva apei capilare.

izolatii elastice se executa din materiale in suluri si pot fi executate la cald sau la rece.

PERETI PORTANTI

Peretii sunt elemente verticale de constructie care separa spatiul construit de mediul inconjurator si impart constructia in incaperi.

Peretii portanti (de rezistenta) sunt peretii care fac parte din structura de rezistenta a cladirii. Rolul peretilor portanti este de a prelua greutate proprie si incarcarile provenite de la plansee, grinzi, acoperis sau de la alte elemente ce se reazama pe ei si de a le transmite fundatiei. Incarcarile pot fi verticale sau orizontale (contravantuiri). Peretii portanti exteriori au si rol de filtru.

Clasificarea peretilor:1. Din punct de vedere al materialului, peretii pot fi realizati din:

pamant lemn zidarie din piatra naturala perete din b.c.a zidarie de caramida beton armat

2. Din punct de vedere al modului de executie: executati prin metoda traditionala a zidariei realizati din prefabricate montate pe santier turnati pe santier din beton armat

3. Dupa pozitia pe care o ocupa in constructie: pereti de fundatie, daca se afla sub nivelul terenului sau pereti de subsol timpane, daca cladirea are forma alungita in plan, deci este de tip bara

(peretii de la capetele ei) calcan, daa un perete exterior se afla in limita terenului unui beneficiar

si nu are goluri de usi sau ferestre atic, cand zidul este asezat peste nivelul ultimului planseu, pe conturul

cladirii si are rol de a masca unele elemente ale acoperisului sau terasei

I. Peretii din zidarie se utilizeaza la cladiri de maxim patru etaje.a) pereti portanti din zidarie de caramida, grosimea minima 25 cm pentru caramida plina si 30cm

pentru caramida cu goluri verticale. Peretii exteriori portanti pot avea 25, 30, 37,5 , 45 cm. Peretii interiori 25, 30 cm.

b) pereti din zidarie de caramida armatac) pereti din zidarie complexa; se realizeaza rpin inglobarea in zidarie a samburilor (stalpi) de beton

armat B150, armaturile sunt de OB37 minim 4 bucati de ɸ 12mm.d) pereti din zidarie cu structuri mixte

II. Pereti din beton armat turnat molonitIII. Pereti din lemnIV. Pereti din beton celular autoclavizatV. Pereti din panouri prefabricate

Constructie cu calcan

Constructie tip bara cu timpan

Constructie cu atic

Pereti portanti din zidarie de caramida

Pereti din zidarie complexa.

Pereti din b.c.a.

Pereti din chirpici

Pereti din lemn

Pereti din piatra naturala

Perete din beton armat

STALPI

Stalpii apartin structurii de rezistenta a cladirii. Sunt elemente verticale de constructie, fac parte din categoria barelor si au rolul de a prelua incarcarile de la elementele de constructie care se sprijina pe ei si impreuna cu greutatea proprie le transmit la fundatii sau la alti stalpi. Incarcarile care actioneaza asupra stalpilor sunt:

incarcari verticale provenite de la elementele care se sprijina pe ei incarcari orizontale date de vant si seisme

Clasificarea stalpilor:1. Din punct de vedere al materialului stalpii pot fi executati din:

lemn metal zidarii diverse beton armat

2. Din punct de vedere al modului de executie stalpii pot fi: monoliti, se toarna in cofraje montate la locul constructie preturnati, se executa langa locul de montaj pe piste provizorii prefabricati, se executa in satiere de prefabricare, se transporta la fundatii si se

monteaza folosind macaralele3. Dupa forma sectiunii transversale, stalpii pot fi cu sectiune:

patrata dreptunghiulara poligonala circulara sub forma de L, I, T.

Stalpii din lemn se realizeaza dintr-un singur element sau mai multe si pot fi: stalpi cu inima plina cu zabrele cu sectiune compusa

Ei se utilizeaza la realizarea caselor dar prezinta dezavantajul ca au portanta redusa.

Stalpii metalici se folosesc la realizarea halelor industriale si a constructiilor civile etajate cu schelet metalic. Pot avea sectiune constanta sau variabila si se fixeaza pe fundatii cu buloane de ancoraj.

Stalpii din zidarie de caramida se utilizeaza mai rar in alcatuirea structurilor de rezistenta. Acestia se pot arma cu armatura transversala sau cu armatura longitudinala cu bare de otel beton asezare in interiorul sau in exteriorul stalpilor de caramida.

Stalpii din beton armat sunt cei mai utilizati la executarea structurilor din beton armat pentru constructii civile si industriale. Pot avea sectiune constanta sau variabila.Dupa felul armaturii folosite, stalpii din beton armat pot fi:

armati cu armatura de rezistenta flexibila asezata longitudinal si legata cu armatura transversala sub forma de etrieri.

fretati cu armatura asezata longitudinal si legata cu o armatura transversala sub forma de spirala numita freta. Au sectiune circulara sau poligonala.

cu armatura rigida alcatuita din profiluri metalice laminate: T, L, I, U

Stalpi din lemn

Stalpi metalici

Stalpi din zidarie de piatra

Stalpi din Beton Armat

GRINZI

Grinzile sunt elemente de rezistenta sub forma de bare orizontale sau inclinate si au rolul de a prelua incarcarile date de plansee, de ziduri sau de alte elemente care se reazama pe ele si impreuna cu greutatea proprie le transmit la stalpi sau la zidurile de sprijin.Clasificarea grinzilor:

1. Din punct de vedere al materialului din care sunt realizate grinzile pot fi: lemn metal beton armat

2. Din punct de vedere al pozitiei acestora in constructie grinzile pot fi: principale secundare

3. Din punct de vedere al formei sectiunii: patrate dreptunghiulare circulare sub forme de T, I

Grinzile din lemn sunt executate din lemn masiv sau din lemn stratificat, tratat impotriva ciupercilor si a daunatorilor. Aceste grinzi pot fi realizate cu inima plina sau cu zabrele.

Grinzile din beton armat sunt cele mai utilizate si sunt executate din beton monolit sau prefabricate.

Grinzile din metal se utilizeaza la hale industriale, la poduri, pasarele, hangare si pavilioane. Ele pot fi realizate cu inima plina sau cu zabrele. Din profiluri laminate simple (I, T, U) sau cu sectiune compusa din platbande imbinate prin sudare sau nituire.

grinzile cu inima plina sunt alcatuire din doua talpi legate printr-o inima sudata sau nituita. grinzile cu zabrele sunt alcatuite din bare care se intalnesc in puncte numite noduri. Barele de pe

contur se numesc talpi, cele verticale se numesc montanti iar cele inclinate se numesc diagonale.

grinzi intoarse. Grinda intoarsa se considera fata de cota superioara a placii de beton, pentru ca altfel nu ai un reper la care sa te raportezi. Inaltimea unei grinzi "normale" reprezinta suma intre grosimea placii si partea de grinda care este sub placa (forma de 'T' sau 'L' intors in jos). Orice ridicare a grinzii peste cota superioara a placii reprezinta grinda intoarsa. Ea poate fi 'intoarsa partial' atunci cand ai grinda si deasupra si sub placa (forma aproximativ de '+') sau 'intoarsa total' atunci cand sub cota inferioara a placii nu mai este nimic ('L' intors in sus). Grinzile intoarse se realizeaza, in general, in zona acceselor (scarilor), acolo unde este nevoie de o inaltime libera mai mare. Grinzile intoarse sunt, de obicei, grinzile de pe conturul casei, dar pot fi si grinzi interioare daca peste ele se realizeaza un perete despartitor sau un parapet (de exemplu zona dintre casa scarii si o camera), altfel ele impiedica, evident, circulatia pe orizontala.

un caz particular de grinzi care acopera partea superioara a golurilor lasate in zidarie si preiau incarcarile date de zidarie aflata deasupra golurilor se numesc buiandrugi.

Observatie!1. Scheletul de rezistenta a unei cladiri alcatuit din stalpi si grinzi se numeste cadru.2. Piatra, caramida si betonul nu sunt indicate pentru executarea grinzilor deoarece se pot fisura.

Pentru a evita o astfel de situatie, ele se intaresc cu bare de otel care impiedica producerea fisurilor dar totusi nu sunt indicate.

Grinzi din lemn cu inima plina

Grinzi cu zabrele din lemn

Grinzi profil I

Grinzi metalice cu zabrele

Grinzi metalice cu diferite sectiuni

PLANSEE

Planseele sunt elemente de constructie portante, orizontale care compartimenteaza cladirea pe verticala si o inchide la partea superioara.Clasificare:

Dupa materialele din care se executa elementele principale de rezisteta: plansee din beton armat plansee cu grinzi metalice plansee cu grinzi din lemn plansee din bolti de zidarie

Planseele sunt alcatuite din : elementul structural de rezistenta elementele de finisaj

Planseul la partea inferioara se numeste plafon sau tavan, iar pa partea superioara se numeste pardoseala.

Planseele din beton armat sunt cele mai utilizate, rezistente la umezeala si foc, au o durabilitate mare dar prezinta dezavantajul ca nu sunt izolatoare fonice si termice; totodata au o greutate proprie mare. Din punct de vedere al modului de executie, planseele din beton armat pot fi:

monolite, executate din: placi plane placi si grinzi dispuse dupa o singura directie cu nervuri dese din placi si grinzi principale si secundare din retele de grinzi (plansee casetate) plansee ciuperci, sunt alcatuite din placi de beton armat, rezemate pe stalpi prin

intermediul unor elemente intermediare numite capiteluri. Acestea asigura rezistenta placii la strapungere si maresc rigiditatea legaturii stalpului cu placa; ele pot fi si decorative.

plansee din elemente prefabricate, sunt executate din elemente de suprafata de diferite forme, dispuse alaturat din grinzi si elemente de umplutura, din fasii prefabricate, din panouri si semipanouri.

Chesoanele sunt placi din beton armat cu grosimi de minim 3 cm, rigidizate cu nervuri longitudinale si transversale. Se utilizeaza la alcatuirea acoperisurilor halelor industriale.

Plansee cu grinzi metalice se folosesc in general la constructii industriale. Sunt alcatuite din elemente de rezistenta (grinzi de otel) si din elemente de umplutura (boltisoare din caramida sua beton, placi din beton armat, rigle din lemn).

Planseele cu grinzi din lemn sunt alcatuite din elemente de rezistenta (grinzi din lemn) si elemente de umplutura (zgura, nisip, pamant etc).

Planseele din bolti de zidarie, asigura o buna izolare fonica si termica, sunt durabile si rezistente la actiunea focului dar prezinta si dezavantaje; consum mare de materiale, de manopera, inaltime mare de constructie, greutate proprie mare. Boltile de zidarie se pot executa din caramida, piatra naturala, blocuri de beton.Bolta este elementul structural care in sectiune transversala are latimea mai mare decat inaltimea (grosimea).

Planseu din beton armat

Planseu cu grinzi metalice (elementele de umplutura sunt placile din beton armat)

Planseu cu grinzi din lemn

Planseu cu bolti din zidarie