AdSlMîriîiliM, g Tipomfii

Sraţov. plfiţ* star» St. 3C?8cr*f>sri a«fcws c*.t» nsa №

P3ÎB5MO. WiKîWKsripte n s 3»setiimeî.

(N8ERATE se primase U Admi- Matraţinnstn Braşov fi la n*“ mâtdrele Birouri de anunţuri:

ta V iena: if. Sukts, Emnriih Sthaitk, Sudoif Motie, A. OpptHks jRaohfolger, Anton Oppelrk, J. Danntbcr, La, Budapesta: A. J . fhldbergerg, Veksttm B trm t; m Bnoureeoi: Agenc* ifaotw, Suo- euTsale de Bannuu^e: în Hata>

Karoiy\ <6 Ltibmann,Preţul liuerţlunllorj o *»riis

garmond pe » col6nă ? oz. şi SOor. timbira. pentru o pr,Mi­oare. Publicări m ai des« du.y& ittrifă si învoială.

Reclame pe pagina a 8-3 o seriă 10 cr. »eu 80 bani.

-A . OiT T J X - X j 2 2 .

..Saîeta" iese în M-tare ji.ADouam te pentru Austro-Uagaria;Pe bb an 12 fl., pe şâse ioni

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dumlneoi 2 II. pe an.

Psntru România si străinătate:Pe un an *0 frânei, pe |6aeluni 20 fir., pe trei luni 10 fr. N-rii de Dumineoi 8 frânat.

Se prenumără la t6te oficiale poştale din Intra şi din aiar&

fi la dd. aoieotori.Am ănuntu l w a ţ i i Braso?

adminîstraţiunea, piaţa mare, târgul Inului Nr. 30 etagiu I . : pe un an 10 fl., pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or. Cu dusul in casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a. s6u 15 bani. Atât abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt

a se plăti înainte.

Nr. 127. Braşov, Mercnrl 11 (23) Innie 1897.

Notiţe interesante.In foile unguresc! cele mai noué

aflăm un comunicat, ce privesce bi­serica română greco-orientală dela noi şi care dovedesce, cât de reu informată este pressa celor dela pu­tere în tóté cestiunile, care ne pri­vesc pe noi, cei ce ne aflăm sub oblăduirea lor.

E vorba de afacerea, retipărirei cărţilor bisericesci. In acéstá afacere s’a fost luat de cătră congresul na' ţional bisericesc al Provinciei me­tropolitane române gr. or. din Tran­silvania şi Ungaria încă pe la auul 1881 decisiunea, ca retipărirea căr­ţilor bisericesc! pentru acestă Pro- vinciă sé se facă după cele din Ro­mânia, cu aceeaşi ortografia şi în acelaşi text. Acest conclus s’a reî- noit de congres la 1886, 1888, 1891 şi 1895.

Cu tóté acestea hotărîrea nu s’a putut esecuta din causă, că si­nodul episcopesc dela noi n’a putut primi nici textul, nici ortografia căr­ţilor bisericescî din România, fiind­că s’au strecurat în ele inovaţiuni cu totul neadmisibile.

De aceea s’a lansat apoi păre­rea, că ar fi bine déca o anchetă, în care se fia representate tóté Me- tropoliile ortodoxe române, ar pute óonveni asupra unui text, care se pótá fi primit de cătră íntréga bi­serică română greco-resăritenă. Idea acesta a aflat răsunet şi în st. Si nod din România, aşa că s’a iâcut şi o propunere în sensul indicat.

piarul oposiţional „Timpul" a adus o notiţă cu privire la acéstá afacere spunend, că ministrul de culte Spiru Haret a declarat, că nu póte admite din consideraţiunî faţă cu guvernul unguresc, ca se se în- trunescă o anchetă comună pentru revisuirea cărţilor bisericescî, în care se fiă representată şi metropolia n0stră de aici.

Acelaşi 4iar a criticat proce- derea ministrului, c|icend că este ru- şinător a vedé, că guvernul Româ­niei libere e mai puţin independent, decât sinodul din Sibiiu.

Atâta li-a trebuit oficioşilor un­guri, ca se sară îndată din tóté păr­ţile se stingă tocul, ce după ei s’a iscat prin decisiunea congresului na­ţional bisericesc dela Sibiiu. Nu şi*au dat silinţa se studieze caşul cât de puţin, ci s’au legat de cuvintele din notiţa carului bucurescean, pe care o numesc „interesantă", spre a ajunge la ni8ce conclu8iunî, care de-o parte nu sunt de loc întemeiate, de altă parte sunt la rendül lor, interesante pentru noi.

In faţa notiţei şi a observărei de mai sus a Ziarului român de dincolo, „Budapesti Napló* observă, că „punctul de privire al ministrului de culte Spiru Haret este deplin co­rect", şi adecă nu numai din causa eonsideraţiunilor internaţionale, ce obicînuesc a-le observa guvernele diferitelor state în caşuri analógé, ci şi din punctul de vedere al dreptu­lui eclesiastic greco-oriental.

„Biserica română gr. or. din Ungaria", 4ice fóia maghiară, „este o biserică tot aşa de autocefală, ca şi cea din România. Ea nu are ab­solut nici o necesitate de-a procede în afaceri de administraţiă biseri- céscá în înţelegere cu Metropolia din Bucurescî. Dâcă sinodul din Si­biiu a luat în adevér decisiunea de mai sus, atunci, sedus mai mult de veleităţi de naţionalitate politice, a luat o decisiune, care lovesce în ca­racterul autocelal al bisericei române gr. or. din Ungaria şi o supune 0reşîcum Primatelui gr. or. al Ro­mâniei".

Susceptibilitatea fóiei maghiare nu este greu de esplicat, mai ales că nu cunÓ8ce de loc adeverata stare a lucrului şi vorbesce de afa ceri de administraţiă, unde nu se tracteza, decât de-o cestiune curat literară bisericâscă, care n’are ni mic de-a face cu politica şi, prin urmare, nici nu póte intra în sfera „ eonsideraţiunilor internaţionale “ , dér nici nu atinge câtuşi de puţin in­dependenţa bisericei române gr, or. din Transilvania şi Ungaria.

Când congresul naţionsl biseri­cesc din Sibiiu (nu sinodul) a luat conclusul amintit, n’a fost în joc nici o veleitate politică naţională, ci s’a avut în vedere numai şi numai necesitatea, ca cărţile bisericescî ro­mâne, reeditându-se cu litere latine, se fiă supuse unei revisuiri uniforme a textului, ca se nu se introducă înoirî stricăciose, mai ales după ce de fapt în biserica română ortodoxă din tóté ţerile se folosesc pănă a<Ji aceleaşi ediţiuni ale cărţilor biseri cescî.

Foile maghiare nu aveau dór la ce se se sparie din causa notiţei amintite a fóiei române. Ori ce ar fi declarat ministrul de culte român, fapt este, că aici nu se tractézá de nimic, ce ar pute câtuşi de puţin se supere guvernul ungar, séu se al­tereze autocefalia bisericei române gr. or. dela noi.

Ceea ce aflăm noi interesant în notiţa ev u lu i „Budapesti Napló" este faptul, că foia guvernului un­guresc se arată atât de gelósá de independenţa bisericei nóstre greco- orientale.

Ar fi fórte la loc şi sănetos, decă organele guvernului s’ar arăta tot aşa de gelóse în tóté cestiunile, ce ating independenţa bisericilor nóstre, — şi o ating în mod real, nu numai imaginar.

0 convorbire cu Apponyi.Un corespondent al < .iarolai „Bres-

lauer General-Aneeigeru, umblând (Jilele aces­tea prin Budapesta, a avut o convorbire cu contele Albert Apponyi, conducătorul partidei „naţionale*. Apponyi a făcut îna­intea ţaristului german câte-va declaraţiunî asupra paotului austro-ungar şi asupra ra­porturilor monarchiei n6stre cu Germania şi Rusia. Nu va fi. fără interes să ounoscem aoeste declaraţiunî, cărora ţaristul german le dă mare însemnătate, mai ales pentru oă el consideră pe Apponyi ca „omul vii­torului în Ungaria*.

In oe privesoe pactul şi cestiunea ovotei, Apponyi ţ s e : „In Ungaria trebue să se desapróbe încercarea de-a amesteca cestiunea cvotei, oare este de natură curat eoonomioă, cu motive politice. Cred, că parlamentul ungar niol-odată nu va fi gata să uroe ovota uugară într’un mod nejust şi nedrept, numai pentru ca prin asta să ajutore raporturile parlamentare austriaceu.

Vorbind despre raporturile Ungariei faţă ou Germania, Apponyi accentua marea dorinţă a Ungurilor, oa monarchul Francisc Iosif să prim08că pe domnitorii şi pe per- sónele prinoiare străine în oapitala ungară Budapesta, oa rege maghiar, deórece străi­nătatea nici pănă în cţiua de a ţ nu are idei destul de clare despre Ungaria. El oonsideră de-o duplă importanţă faptul, că Maiestatea Sa va primi pe împăratul ger­man Wilheltn în Budapesta.

Fiind vorba în urmă şi despre raportu­rile Austro-Ungariei faţă ou Rusia, Apponyi se provooâ la interpelaţia sa din cameră, în oare arătâ, oă în urma descoperirilor lui Bismarok, pentru Austro-Ungaria a fost peste măsură de dorit, ca ea sé se întdreâ direct spre Rusia. Acéstá legătură cu Rusia însă, ţs© Apponyi, s’a întâmplat pe faţă şi nu pe la spatele Germaniei. „Noi do­rimu, continua el, „ca să susţinem în mod solid şi leal alianţa cu Germania, dér do­rim şi aoeea, oa nimenea sé nu turbure ra­porturile nóstre cu Rusia, căutând a pune piedeol în oalea lor“.

Meeting în cestiunea cvotei şi a liber­tăţii jpressei.

7Grupul ugronist a arangiat Dumineca

trecută, în 20 Iunie n. un mare meeting la Comorn cu scop de-a protesta în contra uroărei cvotei şi a restrîngerei libertăţii pre8sei. La meeting au luat parte 4 — 5000 de ómenl. Primul vorbitor a fost Dr. De- sider Kolbe, oare ceti un proieot de reso- luţiune, în care se declară noua prooedură penală oa perioulosă şi vătămătore pentru libertatea pressei şi se propune a se adresa oamerei un protest în oontra acestei ten­dinţe, precum şi în contra ureărei ovotei. Proiectul a fost susţinut íntáiü de Ferdi- nand Szederkényi, oare ţs e , oă urcarea ovotei ar fi o nouă oapitulaţiă dela Şiria. Cine vré să suprime vocea opinitmei pu­blice, aruncă mai íntáiü stróngul în gâtul libertăţii pressei. Acest lucru vré să-l facă guvernul. Fără libertate de pressă însă nu esistă lege, nu esistă constituţiă.

Vorbi apoi Gavriil Ugron, conducă­torii. De ce e vorba? tjise el, să fim liberi ori sclavi, oerşitorl ori cetăţeni ? După legi, Ungaria e o ţâră constituţională, ér ade­văratul constituţionalism se manifestă prin aceea, oă legile se duo din partea opiniunei publioe, ér dieta numai că le tórná în formă. Este în natura orl-oărei puteri, oa ea să dorăsoă a se estinde, dér societatea trebue să pună margini unei estensiunl prea mari a puterei. Societatea trebue să fiă mai tare decât gavernul şi are să dea directivă aotivităţii guvernului. Prin urmare un gu* vern oare ţ ° e> nu pnmesoe sfaturi dela adunări poporale, nu e oonstituţional.

In adunările comitatelor guvernul şi-a organisat o majoritate măestrită, şi astfel aoum nici autonomia nu mai apără drep­turile poporului. Oasinele, băncile, institu­tele de păstrare, camerele industriale, — tóté stau în serviciul guvernului. Interesele

poporului d u le apără nici o putere, deoâfc pressa. Guvernul şi în aoésta vré să faci o gaură, pentru oa potopul să p6tă întră liber. Aoésta nu ne este iertat s’o permi­tem. Guvernul are la disposiţiune milióne, pe-o parte a pressei a putut’o s’o cumpere, pe cealaltă vré s’o suprime. Nu veţi crede, dórá, că guvernul vré în adevăr să ia în apărare onórea indivizilor, căci el numai pentru aceea plătesce pressa guvernamen­tală, oa să tîrasoă în noroiü onórea bărba­ţilor din oposiţiă. In ţâră e mare miserift şi aoésta e causa torburărilor socialiste din „Alföld". Industria de manufaotură este nimicită. Guvernul, în loo de-a sări în aju­tor, vré să uroe ovota. Acéstá nu o putem suporta. Cine vré să uroe ovota, tinde să aservâscă Ungaria Austriei, oare oa şi un polip îi suge sângele.

După aoestea, Ugron propuse proiec­tul de r<asoluţiune spre primire, ceea ce s’a şi făout.

Darul Regelui Carol.Regele Carol a adresat preşe­

dintelui consiliului de miniştri urmă- torea scris6re publicată în „Monitorul Oficial“ de Duminecă:

Scumpul Meu preşedinte a l consiliului,O nenorocire, pe cât de neaşteptată,

pe atâta de mare, a lovit greu ţera în anul acesta prin ploile torenţiale, cari în timp de câte-va săptămâni s’au revărsat în mod oontinuu peste întreg teritoriul nostru. Rîu- rile au eşit în mod neobioînuit din malu­rile lor şi au umplut văile şi oâmpiile de apă; dealuri întregi s’au prăbuşit şi au oausat strioăoiunl însemnate locuinţelor şi sădirilor; oraşele şi satele de-alungul Du­nărei au suferit stricăciuni f6rte conside­rabile; câmpii întinse acoperite cu recolte măndse au fost distruse ou desăvîrşire. In tot timpul lungei Mele domnii nu s’au în- întemplat ca apele să fi oausat pagube atât de mari averei publice şi celei private.

îngrijit de acostă nenorocire, care atinge s6rtea unui număr însemnat de fa­milii de muncitori, rămase a s tă ţ fără lo­cuinţe, fără hrană, lipsita chiar de amân­două, am convocat, îndată ce timpul s’a înseninat, oonsiliul de miniştri, pentru a’i expune vederile şi dorinţele Mele şi a ’i cere sfat, oăcl suferinţele iubitului Meu po­por au pătruns tot-dâuna f6rte viu şi adâno inima Mea, şi am căutat imediat a le alina nu numai prin ajut6rele oe personal am dat şi apelurile oe am îndemnat a se faoe cătră sufletele oompătimit6re, oi şi prin crearea de instituţiunl speciale de preve­dere a timpurilor de nevoi.

Dintre cele două instituţiunl, menita a veni în ajutorul oelor atinşi de puterile elementare ale naturei, oea mai tânără, aoea din 1894, oare p6rtă numele Reginei şi al Meu, posedă astăq[I fonduri însemnate, însă ea a fost instituită numai pentru a alina suferinţele produse de secetă, oare adesea bântue Regatul; âr aoeea creată în 1887 pentru inoendiurl şi inundaţii nu s’a putut desvolta într’un mod îndestulător, pentru ca din veniturile ei să se p6tă uşura pagub! atât de mari şi de generale.

Am decis, deol, a dărui din lista Mea oivilă 200.000 lei la oomitetul central al inoendiaţilor şi al inundaţilor, spre a veni în ajutorul acelora, oarl au avut perderl însemnate în urma aoestei nenorociri. Dâcă s’ar uui cu acestă sumăilcapitalul de oare

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 127.— 1897.

dispune comitetul central al incendiaţilor şi inundaţilor, nevoile cele mai urgente ar putea fi satisfăoute. Pentru necesităţile ul- teri6re s’ar putea lua bani ou împrumutare dela fundaţiunea „Carol-Elisabefcaa, âr gu­vernul va propune Corpurilor legiuit6re resursele necesare pentru a reîntregi fon­durile întrebuinţate.

In 4ilele de nenorocire toţi fiii patriei au fost din vechime uniţi cu gândul şi cu fapta spre a alina durerile oelor loviţi de sortea nemildsă. Nu Mă îndoesc oă şi de astă-dată vom urma strămoşescei daţine.

Consiliul de miniştri va propune, în oel mai scurt timp, organisarea cea mai priinoiosă a mijl6celor ou oarl cu toţii să venim în ajutorul celor nenorociţi.

Primesoe, scumpul Meu preşedinte al Consiliului, încredinţarea sentimentelor de înaltă stimă ce ’ţi păstrez.

Carol.Bucuresă, în 6 lucie 1897.

înmormântarea lui Dionisiu St. Şuluţiu.

Turda, 21 Iunie n. 1897.

Sâmbătă, în 19 Iunie n., s’a săvârşit aiol înmormântarea regretatului Dionisiu Stereo, Şuluţiu, unul din cei mai vrednici bărbaţi ai noştri, oare în întreg decursul vieţei sale a purtat la inimă binele şi feri­cirea naţiunei sale, al căreia credincios şi devotat fia a fost pănă în ultima 0ră a vieţei sale. Prin mórtea lui a lăsat un gol simţit în mijlocul nostru. Românii turdenl mai ales, de a căror stimă şi încredere s’a bucurat el întotdéuna, sunt întristaţi de pierderea, ce au îndurat’o prin mórtea lui.

Dionisiu Sterca Şuluţiu de Cârpeniş s’a născut în oomuna Bistra, din Munţii apu­seni, la 1 Aprilie 1825, dintr’o veohiă fa- miliă patriarohală, cum 4*°®» adese-orl „Gazeta Transilvaniei11, familiă per erninen* tiam românésoâ. El a studiat gimnasiul in­ferior în Zlagna, oel superior în Cluşiu, ér drepturile le-a absolvat în Târgu-Mură» şului.

După absolvarea drepturilor, a întrat în armată ca ex propriis cadet. La anul 1848 a luptat — precum 4*°® testa­mentul sëu ou arma în mână pentru idealul familiei Şuluţiu: fericirea neamuluiromânesc.

Acum, la bătrâneţe, a trăit retras.Averea, ce a adunat’o pe cale cinstită, în sumă de vre-o 20,000 fi. a testat’o neamului românesc. Aoest fapt nu mai are lipsă de oomentar, căol se ilustrézà în de-ajuns în- su-şl pe sine şi va ilustra pentru tóté tim­purile numele fericitului fundator înainteaRomânilor.

La înmormêntare a luat parte un pu- blio fórte numéros din tóté olassele socie­tăţii. Au asistat şi număroşi funcţionari străini dela justiţiă şi administraţiă. La ser­viciul funebral a oântat corul teologilor din Blaşiu, venit anume sub oonducerea d-lui N. Ionaş.

Vi0ţa şi meritele răposatului a fost ilustrate atât de frumos şi elocuent de că- tră d-1 Dr. Augustin Bunea din Blaşiu în- tr’un disours funebral, oare a prenders dis­cursului rostit la mormênt de protopopul Salomon din Ludoş.

Las së urmeze aiol partea a doua a discursului d-lui Dr. Bunea:

„Şi oă nu este lucru de tot greu a face, ou ajutorul darului lui Dumne4eu, fapte bune şi vrednice de rësplata cerésoâ, ne este pildă frumôsâ însa-şi vi0ţa distinsului nostru decedat Dionisiu Sterca-Şuluţiu, pe oare ori îl vom privi în funcţiunea sa de judecător, ori îl vom considera în acţiunile sale de creştin şi român şi de cetăţân tot- déuna îl vom găsi vlăstar vrednio şi rodi­tor din trupinele acelor doué familii ilustre, a Aronesoilor şi Şuluţescilor, din oare cea dintâiû ni-a dat pe părintele oulturei ro­mâne, pe cuviosul episcop Petru Pavel Áron, ér oeelaltă pe mecenatele nemuritor al oulturei naţionale, pe întregul şi verdele Komán: pe metropolitul Alesandru Sterca- Şuluţiu.

Pot spune ou deplină încredere, oă

judecătorul Dionisiu Şuluţiu a avut tot- déuna înaintea oohilor séi adevérul sublim, pe oare înţeleptul Solomon l’a esprimat ou ouvintele frumóse: „Л face dreptate şi a grăi adevérat, mai mult place lui Dumnecţeu, decât sângele jertfelor“.

Iubirea de dreptate era óre-oum înăs- oută acestui grav magistrat, aşa încât în- tr’énsul dreptatea nici nu părea oa o vir­tute aouirată, oi oa o însuşire nobilă, ce o purta în sângele séu.

El era consciu, oă judecătorul înde- plinesoe un fel de funcţiune divină. Pentru aoeea asoulta de-o potrivă pe cel sărao, oa şi pe oel bogat. In judecăţile sale nu era condus niol-odată de ambiţiunea periculósá, oare caută oum să se p0tă oine-va înălţa în posturi mari, ér nu oum её administreze dreptatea.

El soia, că orl-ce suflet neliniştit şi ambiţios nu este capabil a ţin0 cumpăna dreptăţii, că ambiţiunea îl face pe judecă­tor laş, numai ca să potă plăcea oelor pu- terniol, şi-l îndâmnă să inventeze o mulţime de apucături măiestrite, oa sé se potă salva aparenţele dreptăţii ohiar şi atunci, oând se comite oea mai mare nedreptate.

Oh! de oâte-orl va fi trebuit sé sân­gereze inima nobilă a judeoătorului drept Dionisiu Şuluţiu, oând va fi vé4ut, oă am­biţiunea, amorul propriu nemoderat, şi téma de cei puternici, séu de opiniunea publică dusă în rătăcire, ’i faoe pe unii judeoătorl, sé lase crimele nepedepsite, şi să osândâsoă adevărata virtute cetăţenesoă şi sentimen­tele cele mai nobile omenescl şi patriotice!

Nu este deoi mirare, că decedatul în calitatea sa de judecător s'a bucurat de stima şi iubirea nu numai a colegilor séi, ci şi a tuturora, oarl l’au cunoscut.

Ce voiü 4ice ínsé despre fiiul pururea credincios bisericei sale ? Când acéstá maică duloe, atât de binemeritată pentru pro­gresul religioso-moral şi oultural al popo­rului românesc, era la anul 1871 în perioul de a-şl pierde, sub pretextul autonomiei generale catolice independenţa sa autono- mioă, Dionisiu Sterca Şuluţiu încă s’a aflat în şirul aoelor bărbaţi distinşi, cari întru- nindu-se în conferenţa dela Alba-Iulia, au protestat în contra oontopirei bisericei nós- tre în organismul altor biserici, şi a cerut ca acéstá biserică atárnátóre numai dela Sântul Scaun Apostolic al Romei, faţă de care pururea s’a purtat ou veneraţiune şi supunerea canonică dorită, încă её-şl aibă autonomia sa cor6spun4étóre aşe4ămintelor sale, limbei sale liturgice, ritului séu orien­tal, disciplinei sale şi tradiţiunilor sale sa­cre şi aspiraţiunilor sale legitime, pentru oa astfel её-ş! pótá împlini misiunea sa sântă în mijlocul poporului românesc.

Ori unde se lucră pentru prosperarea sântei biserici, acolo era şi ilustrul decedat. Priviţt-1 în senatul administrativ al fuuda- ţiunei Şiuluţiane, conlucrând ou sfatul şi lumina sa, oa aoâstă fundaţiune sé sporâsoă pentru a puté şterge lacrimile véduvelor, a cresce bisericei, naţiunei şi patriei fii de­votaţi, şi a puté înfiinţa oând mai curând, o aoademiă românâsoă. Priviţi-1 în repre- sentanţa bisericei din Turda respeotive în calitate de preşedinte al eforiei şcolare, lucrând ou abnegaţiune, oa paroohia greoo- catolioâ sé înfiorâscă prin moralitate şi avere, pentru a puté înfiinţa şi susţinea instituţiunile sale oulturale, şi veţi afla, oă numele séu nu este despărţit niol de zi­direa monumentală, oare împodobesoe piăţa Turdei şi este menită a deveni isvor de binefacere pentru biserica şi şo01a nóstrárománéeoá!

Ca Român, fidel a fost totdéuua tra­diţiunilor familiei sale, oare servioii nepe- ritóre a adus poporului românesc. Idealu­rile, pentru oarl au luptat Românii în anii 1848 şi 1849, au făcut sé palpiteze şi inima lui, şi tóté puterile sale spirituale şi fisice şi le-a angajat pentru a faoe её triumfeze oausa Românismului în acele tim­puri furtunóse. Pentru aoeea poporul ro- mâneso iot-déuna a fost cu dragoste şi În­credere faţă cu el, şi aoestei încrederi i-a dat eepresiune viă, trimiţându-1 oa deputat la dieta din Sibiiu. îndurerat a fost de du­rerile nóstre, şi bucuratu-s’a de bucuriile I

nostre. Nu şi-a căutat fericirea în lux şi străluoire deşârtă, oum fao unii chiar şi dintre ai noştri, fără să considere, oă sta­rea tioălosă a poporului nostru nu le per­mite, să imiteze pre oei oe se îmbuibă în averi şi ranguri câştigate fără trudă, oi le porunoesce, să adune filerii ou multă oru- ţare, spre a putâ întemeia familii puter­nice şi independente şi a ajuta din priso­sul poporului nostru, imitând şi în acâstă privinţă pe decedatul, oare nu numai a conlucrat la înfiinţarea institutului de cre­dit şi economii „Arieşiana“, pe oare l’a oondus mai întâifi în oalitate de direotor esecutiv şi apoi de preşedinte, oi lăsând şi averea sa de circa 20,000 fi. v. a. pentru înfiinţarea şi susţinerea şo61ei române gre- oo-oatalice din Turda, eventual pentru şti- pendii la şcolari români şi pentru alte sco­puri bisericesc!. Acostă faptă nobilă vor- besce mai elocuent despre meritele neperi- t6re ale ferioitulni în Domnul, deoât aş! putâ să o descriu ou debilele mele ouvinte. Ea îi ridică în inimele nostre monumentul mai splendit şi mai tare decât orl-ce me­tal preţios şi inexterminabil, şi-l pune ală­turea ou generoşii fundatori: Romonţianu, Laday, Baldi, Crişianu şi alţii.

Bărbat înzestrat ou cultură alâsă şi sentimente nobile, şi-a soiut atrage iubirea şi stima nu numai a Românilor, ci şi a oelor de altă naţionalitate, oarl toţi de-o- potrivă deplâng pierderea lui. A trăit, nti oa un meteor, oare după o olipă de stră­luoire lasă întunereo în urma sa, oi ca un s6re binefăcător, oare şi în momentul oând apune într’auresoe culmile munţilor, după oarl se ascunde.

Etă îd puţine trăsuri ioona aoelui bărbat ilustru, pe oare însuşi Maiestatea Sa prea graţiosul nostru împărat şi rege apostolic l ’a decorat ou insigniile de ca­valer al strălucitului ord „Franoisc Iosif L u

Memoria lui va fi pururea viuă şi bineouventată în minţile şi inimele n6stre, şi acâstă împrejurare va servi de balsam mângăitor ilustrului şi vrednioului său frate Iosif Steroa-Şuluţiu, oonsilier de tribunal, şi nepoţilor săi, cărora le lasă oea mai frum69ă moştenire: esemplu străluoit de virtute oreştinâsoă şi românâsoă.

&r noi, iubiţilor creştini, nu ne vom putâ arăta reounosoinţa şi pietatea nostră faţă cu binemeritatul adormit în Domnul în chip mai potrivit, deoât dâoă ne vom uni rugăciunile n6stre ev)avi6se cătră Pă­rintele îndurărilor oa să-l aşe4e cu sufle­tele drepţilor şi să-i dea cununa neveşte- 4ită a nemurirei şi ferioirei oeresoî, oa răs­plată pentru virtuţile şi faptele sale bune.

In veol amintirea lui!“

S C IR IL E DILE1.— iO (22> Iunie.

Inbileul archiducelui Rainer. In 18 1.c. archiduoele Rainer şi-a serbat jubileul de 25 de ani că comandant şef al armatei teritoriale (Landwehr) din Austria. împăra­tul a adresat din aoest inoident archiduce­lui o soris6re autografă aooentuând emi­nentele servioii aduse de acesta şi mulţă- mindu-i călduros pentru aotivitatea sa în- ooronată cu suooes şi pentru esoelenta ges­tiune a oomandamentului său. Organul ofi- oios publică o oiroulară a ministrului „Land- wehr“-Ului, în care se faoe cunosout, că din inoidentul jubileului său, archiduoele Rainer a mai dăruit la fondul înfiinţat de el 40,000 de oor6ne.

Serbarea invingerei dela Cnstoza. In27 Iunie n. regimentul de infanteriă Nr. 50 din loo va serba aniversarea învingerii dela Custoza, la oare învingere, cum se soie, şi regimentul aoesta a luat parte ao- tivă în mod distins. Programa aoestei săr- bărl este următ6rea: In 26 1. o. la 8 ore sâra retragere ou musica. 1) In 27 o. la5 6re diminâţa zorile cu musioa. 2) La 9 6re înainte de amâ4l serviciu divin pe lo- oul înainte de oafenâua „Bellevueu (pro­menada de jos), unde regimentul va asista la serviciu în mare ţinută. La oas, oând timpul ar fi nefavorabil, servioiul divin se va ţinâ la biserica rom. oat. din strada 1

porţii, 3) La 1 6ră d. a. regimentul, în frunte cu musioa, va face escursiune, peste Curmătură, la „Fântâna-Popiiu, unde va merge şi corpul ofioereso la 3y2 óre d. a. Aci dela 4 —6 óre vor urma joourl comice de cătră soldaţii regimentului. La 6 óre séra regimentul se va reîntoroe în oasarmă. Déoá timpul va fi nefavorabil, escursiunea va rëmâné. 4) La 8 óre 30 m. séra conve­nire şi dans la otel „central Nr. I M.

* Rugare. Convooările pentru conferenţa generală din 29 Iunie o. st. n. în oausa autonomiei bisericei gr. oat, s’au espedat în tóté părţile. Se póte întâmpla, oă o parte însemnată a inteligenţii nóstre së nu fi primit invitarea. Este rugat fiă-eare fiu al bisericii nóstre gr. cat. së se considere rie învitat şi sé ia parte la amintita oonferenţă.— Broşura informativă încă s’a distribuit. Decă oine-va doresce să-o aibă, së bine- voiascâ a se adresa la domnul Basiliu Po- dóbá direotor eseoutiv al „Economului" în Cluşiu şi o va primi francată. — Comite­tul esecutiv.

Conierenţă asupra României. D-1 Jules Brun, a vorbit precum seim Marţa tre­cută, la societatea geografică dm Paris, (amfiteatrul de pe bulevardul Saint Ger­maine) asupra „României actuale, loouitorii sëi şi moravurile lor, munţii şi oâmpiile, Dunărea şi Marea“, cu projeoţiunl elec­trice. (Curtea de Argeş, Constanţa, Iaşi, tipuri şi costume, în total 25 de projeo- ţiuni). Oratorul nu putea sé doréscà un au­ditor mai numéros şi mai ales. Românii erau strălucit representaţî. S ’au putut ob­serva, pe lângă întreg personalul legaţiu- nei române, d-nii generali Lahovari, Alex. Catargi, Alex. Ploresou, eto., ér printre dómne, prinţesa Al. Bibescu, d-na I. Linche, d-ra Bengescu. Representantul român la Pa ris, d-1 Ghica luase loc, aprópe oficial, la drépta preşedintelui soc. geografice, oare, după ce a mulţumit călduros oratorului, la sfirşitul couferenţei, a salutat în d-1 Ghioa pe unul din voluntarii din 1870 în servi­ciul Franciéi, piarele parisiane înregis- trézá cu elogii escepţionale acâstă confe­rinţă a d-lui Jules Brun, oare va merita un loo ales printre filo-românl.

É ^ ï ploi torenţiale şi grindină. Ploile - de Sâmbătă şi Duminecă, care în părţile nóstre au fost mai mici, ârăşl au causat însemnate pagube în unele părţi ale ţărei, fiind împreunate încă şi cu grindină mare. Aşa de dsemplu în părţile Suoiagului şi ale Nadăşdului din cercul Cluşiului a oă- 4ut o grindină fórte msre. Cu deosebire asupra Gilăului s’a desoăroat Sâmbătă pe la amé4ï o tempestate, oum n’au mai pome­nit ni oi bëtrânii. Aprópe o órá a durat tempestatea, împreunată ou o grindină de mărimea ouëlor de porumb. Séménáturile de pe aprópe întreg hotarul au fost ou de- săvîrşire nimicite. Fulgerul a lovit mai multe clădiri. Intre altele s’a desoăroat şi asupra bucătăriei unui păstor, iutrând prin o feréstrü şi eşind prin oealaltă. In buoă- tăriă se afla nevasta păstorului cu trei co­pii mici ai séi, dér, afară de-o mică ame- ţ0lă şi o grozavă spaimă, nimio nu li*s’a întâmplat. — Din oausa acestor ploi din nou a fost întreruptă şi comunioaţiunea pe oalea ferată. Posta dela Cluşiu ni-a sosit astă4i cu întâr4iare de câte-va óre. In Na- dăsd şi Agireş traseul căii ferate a fost spălat de ape pe-o distanţă de 4 —500 metri, aşa oă oomunicaţiunea s’a pufcufc faoe numai prin transbordare. Pó*.e însă, oă pănă a4l oomunicaţiunea a putut fi resta­bilită.

0 nouă cassă de păstrare poporalăse va înfiinţa în ourênd în comuna Bozo- viciu din comitatul Caraş-Severin. Fruntaşii românî din Valea Almajului, întruniţi în numër mare la o oonferenţă în Bozovióia, au hotărîc înoă în 18 Maiü înfiinţarea aoes­tei nouă bănol, ér acum au şi împărţit prospeotul şi cóla pentru subsorierea de ac­ţiuni. Prospectul e subscris de vre-o 20 fruntaşi români. Noua bancă se va numi „Nera* şi se înfiinţâză ou un oapital de35,000 fi. împărţit în 700 acţiuni de oâte 50 fi, Décà însé numérul acţiunilor sub-

Nr. 127.— 1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

«crise ar fí mai multe, ori mai puţine de oum e prevécjut aoi, atunol adunarea gene­rală constituantă, oe se va ţinâ %n 18 Iulie n. c., va puté urca oapitalul social pănă la50.000 îl., eventual a-1 reduoe pănă la25.000 â. Subsorierile sunt a se faoe pănă în 5 Iulie n. o., plătind imediat oâte 5 fi. de fiă-oare acţiune şi oâte 1 fi. 50 or. apese de fondare. Subsorierile sunt a se însinua la d-l advocat luliu Novac î» Bozovioiu.

Velocipednl în armată. Ministrul co­mun de rősboiu a dat cailele aoestea o nouă ordinaţiune în cestiunea întroduoerei velo- cipedului în armată. Pănă aoum velooipe- dul s’a folosit oficios în armată numai ou ooasiunea manevrelor mari. Acum ministrul oomun de rösboiu a dispus, oă velooipedul de aoi încolo sé se folosâscă şi în garni- sóne pentru a duoe însoiinţările şi porun­cile. Soldaţii, cari vor umbla ofioios ori neofioios pe velooiped, sunt obligaţi şi ei a observa legile séu regulamentele presorise pentru velocipediştl. Ministrul prescrie tot­odată uniforma şi eohiparea, oe trebue sé-o aibă ostaşii când umblă pe velooiped. Când este numai deprindere în oompaniă, soldaţii cu velocipede, în loo de puşcă vor avé revolvere, ér tóté celelalte trebue sé le aibă la sine oa şi oeilalţl.

Petrecere în Şintereag. Inteligenţa ro mână din Şintereag şi junimea aoademică din jur în vită la petreoerea de vară, oe se va aranja Dumineoă, la 11 Iulie n. o. în Şintereag în folosul nou edificatei biseriol. Pentru comitet: Pompeiu Făgărăşan, B&r- tolomeu Sigarteu, oasssar; loan Beloiug, Nioolau Pop, Yasile Borgovan, loan Mă- rioa, luliu Belciug. Intrarea de personă 80 cr., în familiă de pers0uă 60 or. începutul la 7 óre séra. Familiile sunt avisate la pro- visiunea propriă. Suprasolvirile se vor ohita pe cale qfi&ristioâ.

Concert. Mâne seră, MerourI, va cânta la otel „Pomul verde* musicalui Costi Gă- Jubcă.

ScirT din România.Dumineoă s’a săvârşit în presenţa Re­

gelui şi Reginei şi a înalţilor demnitari ai Statului solemnitatea punerei pietrei funda­mentale la noul palat a l Cassei de depuneri .şi consemnaţiuni, oare după oum se scie, se oonstruesoe pe Calea Viotoriei în faţa nou­lui şi imposantulai palat al poştelor şi te­legrafelor. Solemnitatea s’a început prin- tr’un serviciu divin ofioiat de Metropolitul Primat, asistat de un numéros oier, după care d-l V. A. Urechiă, preşedintele consi­liului de administraţie al Cassei de depu­neri, a rostit un discurs, la oare a réspuns M. Sa Regele, aooentuând neoesitatea des- voltării instituţiilor financiare ale ţ0rii. După .aoésta a urmat aotul punerei petrei funda­mentale. MM. LL. Regale şi Regina, pre- oum şi miniştri au semnat aotul de funda- ţiuoe, oare, aşezat în tuburi a fost depus la basa clădirei; Mj Sa Regele a luat mis­tria şi a aşec at prima piatră fundamentală de-asupra aotului. La ôrele 123/4 solemni­tatea s’a terminat.

— D-l Dr. Buioliu se va stabili în «cursul verei la Sinaia, ca sô îngrijéscâ pe Prinoipele României, pănă la oompleota-i Insănătoşare.

— Mioul Principe Carol a eşit Lud! Dimin0ţa la plimbare în uniformă de cor­poral de vînătorl. Prinoipele, dealungul Calei Viotoriei, răspundea şi la salutul tre­cătorilor milităresce şi o’un aer grav. In- toroêndu-se din plimbare, Prinoipele Ca­rol a fost dus la Mandy, unde a fost f'o- tografat.

— Duoele Alfred de Saxa-Coburg- Gotha, fratele Principesei Maria, va veni in ţâră pe 1a finea lunei şi va sta aiol vr’o trei săptămâni. In primele cj^6 a*e lunei va veni şi Prinoipele Carol de Hohenzol- lern, fratele Prinoipeiui României.

— Tifosul şi frigurile tifoide fao multe victime în Focşani, după oum spune „Ecoul Vranoeiw. Mare parte din tinerimea oare ireoventéza şcolile primare şi lioeul sunt

bolnav!. Direotorii acestor şc61e au oerut I de Salisbury, d-l Chamberlain şi lord Rointervenirea primăriei. sebery.

— „L’Independauoe Roumaine» a0ă, Printnl de G»lles » ridiMt nn toast OS mai mulţi ofiţeri, o»rl au luat parte la în sSnâtatea miniştrilor ooloniilor espri-răsboiul din 1877, au luat iniţiativa de a mând orarea °» Paoea aS se m6Dtie multoompune un album, care va cuprinde por- ^mP în0&, adăogând oâ este convins, tretele tuturor ofiţerilor cari au luat parte *n oa8u °âod pavilionul naţional ar fila rSsboitt. Albumul va purta titlul: Albu- »men’n$a*1i t( te coloniile se vor ridioa penmul ofiţerilor Independenţei. trn * Ptei illtegnfc&tea imperiului britanio.

A41 în 20 Iunie a fost la catedrală— In curând va fi adus în Capitală an 8eryioiu divio lg care „ aai3tat printiii

tunul inventat de colonelul Perttoari. In- oorpal diplomatio fi notabilităţile. Pentrudată oe va sosi, se vor începe experienţele prinţji (8rilor oatolio6 servioial r6ligios 8>ade tir, la oare va asista o comisiune nu- oelebrat la oratoriul Brompton. mită ad hoo. Luni diminâţa sfa oelebrat la Wmd

— Vineri 8’an făcut lângă Chitila, la sor un serviciu divin îu capela oastelului, bateriele 18—1, experienţe ou pulvarea îu presenţa Reginei Victoria şi a familiei fără fum. Au asistat ofioerii de geniu şi de regale; publioul nu era admis. După aoestă I trecut, stat-major. oeremonie religiosă, Regina a sărutat cu

— Ţâra încă tot n’a scăpat ou totul tandreţe pe membrii familiei regale, înce de inundaţii. Din Tulcea se telegrafâză, oă Pând °“ tapărătâsa Frederio; asistenţii au apele Dunărei crescând au început să se ac uo emoţionaţi de acâstă soenă miş* reverse pe strada laterală ou portul. Câte- °*t6re.va oase, au fost inundate. — La Galaţi, După am£4l s & ofioiat un serviciuDunărea a crescut erl ou 14 centimetri. Pu i° îu aceeaşi oapelă,S ’a oonstruit un dig pentru a apăra por- Asâră s’a făout în faţa palatului otul. Docurile sunt în primejdie. — La Brăila, | r®tragere militară la care au asistat Re Lacul-Sărat s’a revărsat şi a inundat mai

mul artioul din scrierile publioate de oele- brul filosof german Max Nordau, sub tit­lul: „Parodoxe sooiologioe“. Traducere de Rosmarin. Preţul 20.

*In Tipo-Litografia „Cărţilor biseri-

oesol“ din Buouresol a apărut o mioă bro­şură istorică, de 75 pag. întitulată: „ Voia lui Dumnezeu în graiul naţional. Un Epis­copat românesc în imperiul turcesc de P. Garboviceanu, profesor şi deputat. Broşura traotâză ceşti uni de aotulitate de mare im­portanţă, arătând de-o parte importanţa graiului naţional la propovăduirea credinţei âr de altă parte făcând un studiu obiectiv asupra sfcărei de a4* a fraţilor noştri din imperiul turcesc, precum şi luptele lor din

ULTIME SOIRI.

Constantinopol, 21 Iunie. In cer­curile diplomatice se speră, că pa­cea cu Grecia se va put6 încheia cât mai curend. Cele mai mari difi-

__cultăţî se ivesc în cestiunea evacuă-gina,” Impârătâsa Frederio.m arele duce I re iji 'esa lie i şi a despăgubirei de rSs-

multe oase ale locuitorilor. Sergiu şi membrii familiei regale.

Programa esamenelor,dela finea an. şcol, 1896—97 la şcolele medii

gr. or. române din Braşov este următdrea: A) Lagimnasiu: Esamenele de matu­

ritate verbale se vor ţine în 12, 13 şi eventual

Din Turcia.Înarmările şi scopul lor. — Turcii şi

Românii.

boiü. Se vorbesce, că Pórta consimte cu noua rectificare a graniţelor. Noule graniţe ale Turciei se vor estinde, probabil, pănă la Metzovo, luând dela Grecî un teritoriu nelocuit, dér fórte potrivit pentru scopuri militare, aflându-se pe el o singură comună, care este locuită de Români.

DIVERSE.

O corespondenţă din Constantinopola 4iarului „Drapelul“ vorbind de înarmă-

-t * -r t 1 j i. 1 rile Gstra-ordinare ale Turciei, oare înainte14 Iunie v. La esamenele de maturitate nu de résboju n, „ ea tot i^ p e [ia l deoâtpot lua parte şoolarn; pentru publioul mare 150,000 de ómen! sub arme, ér acum ulti-ele sunt deschise. mul decret împărăteso fixâză efectivul ar

Esamenele publice de înoheire se vor matei la 720,000, dintre oarl 400,000 înţinâ, MerourI, în 25 Iunie v. începând dela Eur0P®> sorie între aitele;77 2 óre dimineţa pănă la 12 ou olassele ^reu a^at Pos^ vi oe 800P ur* , . , _ anniBUfAn flnwioa4V I I - IV , ér după, amé^l dela 2 «/2- 6*/2 óre măresoeTorola 0Q aoeate înarmări, oăol | 0 a P6 cu p ie ta te a ^englesi decu olassele I I I—I. maril funotlonarI sunt fórte tăouţl. Din svo

B) L» şcolii' reală: Jo i, în 26 Iunie h uril9> Qars oirouls în Publio> ar ««5* v. dela 7 ‘/2- U V ? óre a. m. ou olassele | ÎDSă> 06 Turcia •«ormM pentru a face fa făI V - I .

Posta indiană. Din Fiume se sorie: Guvernul engles a înoheiat din nou o în-

Tóté aceste esamene, afară de cel de gimnastică, se ţin în sala festivă a gimna sului.

Marţi în 24 Iunie v. se va ţinâ esa menul de gimnastică ou toţi şoolarii la 5 óre p. m. în sala de gimnastică.

Duminecă în 29 Iunie v. (4iua sfin-

unui eventual atac din partea Bulgariei şi a Serbiei.

In adevăr, Bulgaria se pregătesoe se­rios de résboiü. Décá o faoe ou gândul de ofensivă séu de defensivă, aoésta numai viitorul ne-o va putea spune.

Guvernul turoeso a comandat aprópe un milion şi jumătate de pusei Mauser,

ti i. • T-, in j * • • i oâte două puşol de fiă-oare soldat. — De ţilor apostoli Petru şi Pavel), după serviciul , . «T w.unde banlr Mister.divin, la oare vor participa toţi şoolarii, se va încheia in mod solemn anul şoolastio 1896/97, distribuindu-se premiile în oea mare a institutului. La înohdiarea anu­lui şcol. fiă-oare şcolar va primi testimoniu şcol. şi un esemplar din programa şoolară.

C) La şcola comercială română: Esa menele scripturistice de maturitate ou elevii

navigaţiune „Peninsular and Orientalu în oestiunea transportării poştei din India ostică, China şi Australia. In înţelesul în- voielei încheiate, ca şi pănă aouma, socie­tatea englesă de navigaţiune este obligată a da şi lua posta la Brindisiu. Mai departe societatea va pune în funcţiune două co* răbii aooelerate, oare vor transporta posta dela Brindisiu pănă la Port-Said în timp de 48 óre. Societatea va primi o subven- ţiune dela guvern de 8,250,000 franci, ou 500,000 mai puţin ca până acum. Astfel pănă la India ostioă comunicaţia va fi sour- tată ou 2 4ile, ér pănă în China şi Aus-

posta din Londra va sosi în Bombay în timp de 15 4ile, în China şi Australia în timp de o lună.

Elefantul Ini Menelik a sosit în paoe

Populaţia musulmană oontinuă să fiă19 |° forte agitată. Pricina acestei agitaţii nu I tralla CU 4 - 5 4lle- DoP4 »ouéle reforme,sala I . j j? . i «-ci » j. i - Dosta din Londra va sosi în Bombav înmai e Grecia, 01 faptul, oă Europa întrâgă

e în contra Turoiei şi oă Bulgarii şi Sârbii ridioă pretenţii prea mari.

Constat pretutindeni, oă pentru Ro­mâni Turoii arată multă simpatiă. Ar fi de I la Paris şi şi-a ooupat locul său destinat

din clasa III comercială s’a ţinut din 18 I dorit ín8é’ oa 0 simpatiă sé ne-o\m grădina zoologică. Până aoum în gră-pănă în 21 Maiü v. o. Esamenul verbal de arate 9* guvernul turcesc, nn numai popula- dina zoologică dm Paris se afla numai un maturitate se va ţinâ Luni în 16 (28) şi ti». partea guvernului nu vedem nici elefant afnoan fórte mare, aoum Menelik Marţi în 17 (29) Iunie o. în sala festivă a 1111 8emn în f*vórea n0stră, ou tóté sacri- i-a mai trimis un soţ, care e numai de 6 şc01elor oentrale fioiile de tot soiul — materiale şi morale ani şi-l chiamă Toby. Când elefantul Toby

MerourI în 25 Iunie v. dela 7—12 "" 00 s’au &oufc 9* de ft0* 9* din B Q0U“ îşi aude numele, îşi pléoá tromba ou cur- ore a. m. şi 3 - 6 óre p. m. se va ţinâ «»<*• tuoasiă. Cílétoria l’a obosit puţin, dér seesamenul public de încheiere ou clasa 1 Tóte oestiunile, care ne interesfeă orede, că va deveni un elefant bun.oomeroială în sala de desemn. st8a *)a*ts ** ameninţă s8 rSmâie aşa încă q întâmplare Cllriosă. Toomai în 4iua

Joi în 26 Iunie v. o. dela 7_12 óre mî3ltă vreme. Puţină, numai puţină ener- oân(j în parjs se întâmpla atentatul oontraa. m. şi dela 3 —6 óre p. m. va urma tot|gie „din Parfcea °elor în dr6Pfc şi multe s’ar | preşedintelui Faure, autorităţile parisieneaoolo esamenul publiu de încheiere ou dasa II comercială.

NB. Marţi în 24 Iunie v., în 4iu& nas- oerei Sf. loan Botezătorul, se vor ţin0 esa­menele publice din cântări (Prof. D-l Ti- moteiu Popovid) la órele 11 a. m. în sala festivă a gimnasiului. — Vor participa la examen: Dela 11—11V2 óre: clasa IV reală. Dela H Yj —12 óre olasa II gimnasială.

La tóte aceste esamene publioe, pre- oum şi le festivitatea de înoheiare a anu­lui şoolar, Direcţiunile amintitelor şo61e in­vită pe părinţii elevilor şi pe toţi amioii şi binevoitorii şc01elor nóstre.

căpăta aoum, cât mai e vreme.Interviewul, pe oare l’a avut un re-

au lioitat mulţime de mobile vechi de-ale acelor locuitori, oarl n’au putut să-şi sol-

daotor al lui New-York-Herald ou d-l Stur- j véscá ohiria şi astfel au fost scoşi din lo- dza, e ounosout aoum aoi de t0tă lumea.Am vorbit cu persóne de tóte categoriile, şi. oficiale şi neoficiale. Cei mai mulţi rîd

ouinţe, âr mobilele li s’au vândut prin lioi- taţiune. Intre acestea se aflau şi mobilele lui Berezowski, care a oomis la 1867 aten-

Iubileul Reginei Angliei.Se telegrafâză din Londra: La prân-

4al oferit de „Imperial Institute0 primilor miniştri ai coloniilor britanice, s’a remarcat

şiret în barbă oând îi întrebi, ce părere au tatul asupra Ţarului Alexandru II. Pe aoelasupra interviewului. CâţI-va răspund: timp Berezowski loouia în Battignolles, în-

— Păcat, oă România nu e o ţâră tr’un edificiu al oraşului, şi fiind-oă n’a pu-mare. Decă d-l Sturdsa ar fi primul minis- tut plăti ohiria, ’i s’au luat mobilele. Ora-tru al unei ţări cu 40—50 milióne de locui- şui numai după 30 de ani are dreptul sători, am fi căpătat măcar Tesalia, décá nu şi vândă obieotele, în a căror posesiune amai mult. Dér ţârile mari oreştine sunt în ajuns pe calea aoésta. Aşa-d0ră lioitaţiaoontra &0stră şi resultatul va fi, oă vom mobilelor lui Berezowski se întâmpla nu-perde şi banii cheltuiţi cu răsboiul, pe mai 4^6^ trecute. Intre aoeste mobile,lângă miile de soldaţi morţi pe câmpul mai scump, ou 47 franol, a fost vândut unde luptă. pian.

L i t e r a t u r ă .In editura „Tipografieiu, societate pe

în asistenţă prinţul de Galles, marohisul 1 aoţiunl în Sibiiu, a apărut : Reprivire ,pri-

P roprie tar: Dr. Aurel Mureşianu.

Redactor responsabil: Qregoriu maior.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 127— 1897

C ursul la b u rsa din lfiena.Din 21 Iunie 1897.

Benta ung. de aur 4% . . . . 122.05Renta de cor6ne ung. 4°/° . • • 100.—Impr. căii. fer. ung. în aur 4 1/2%- 123,—Inopr. căii. fer. ung. în argint 4 1/2°/0 101.60Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.60Bonuri rurale nngare 4% . . . 97.80Bonuri rurale croate-slavone . • 97.75Imprum. ung. cu premii . . . 154. —LosurI pentru reg. Tisei şi Segedin. 140.50Benta de hârtie austr. . . . . 102.15Benta de argint austr.....................102.20Bentn. de aur austr.. . . . . 128.25LosurI din 1860 . . . . . . 156.Aoţii de-ale Bânoei austro-ungară, 957.—Acţii de*ale Băncei ung. de credit. 401.—Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 368.25N apoleondori.................................9.52 '/2Mărci imperiale germane . . . 58.67 y2London T i s t a .................................119.55

Paris v i s t a ........................... 47.60Rente de coróne austr. 4% * • 100.90 Note italiene................................. ..... 46.6772

C ursul pieţei B ra şo vDin 22 Iunie 1897.

Bancnote rom. Cump. 9.46 Vend.Argint român. Cump. 9.43 Vând. Napoleon-d’orl. Cump. 9.51 Vend.Galbeni Cump. 5.60 Vend.Ruble Rusesc! Cump. 126.— Vend. — Mărci gemane Cump. 68.30 Vend. —.— Lire turcesc! Cump. 10.60 Vend. —.— Soris.fonc. Albina 5°/0 100.75 Vând. 101.75

9.489.459.545.65

Numere singuratice din „ Gazeta Transilvaniei *

& 5 cr. se potü cumpăra în librăria Mcolae Ciurcu şi în tutungeria I. Gross.

v i s îPremimeraţiunile la Gazeta Transilvaniei se potQ fac© şi reînoi

ori şi când dela 1-ma şi 15 a fiă-cărei luni.Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când voiesc

ca espedarea se li-se facă după stilul nou.Domnii, ce se aboneză din nou s6 binevoiască a scrie adresa

lămurit şi si, arate şi posta ultimă. Administraţ. „Gaz. Trans.“al

• I Ş Q O O O O O O O O O g j l -

O specialitate naturală nepreţuibilăeste apa minerală, alcalin-accidâ bicarbonatâ

Isvorul „MATILDA“ de Bodok,care după experienţele făcute sau dovedit ca o apă medi­cinală prea eficace şi plăcută, mai ales: la COIitlirliarî de mistuire., maladiele stomacului, a rinichi­lor, a beşicii udului şi ale organelor respira- tore etc.

i W B o rv iz de primul r a n gcare prin limpezitatea sa rară şi prin conţinutul seu ma­re în acid carbonic natural — de un gust şi efect prea plă­cut şi binefăcător— va îndeplini chiar şi pretensiunile cele mai delicate, ca cum nici o altă apă minerală.

DEPOSIT PROPRIU î n B r a ş o v : strada Căldărarilor Nr. 68, în 8 iM i u ţ S i g l i t ş o r a şi în A l b a - J u l i a : ta D-l I. B. Misselbacher sen., în C H ţf : la Segesváry és társai, în D e v a : la Balog Gyula, în © r e ş t i e : la Németh János.

Cu t0tă stima:io2&,8i-ioo Administraţiunea isvorulm

„ M A T I l i l i A . “

J O S E P 0 - " 2 " 0 I S C 3 - ' S r ,(comit. Háromszék). B o d o k * ( T r an s i l v a n i a ) .

E5\ x

M e r s u l t r e z i . u r i l o rliniile orientale ale căii ferate de stat r. u. valabil I Maiu 1897,

U r e d e a i

Trende

persón.

Trenaccel.

Trenm ixt.

Trende

persón.

Trenaccel.

10. -

8.3011.312.—3.42 3.58 4.38 5.205.436.31 7.168.068.338.489.05

10.1610.5411.0111.0911.3111.4812.2912.57

1.111.421.582.132.32 3.04 3.40 3.47 4.03 5.356.136.427.168 . -3.554.405.10

12.00

8.25 2.101,55

5.105.45 9.15

3.56 9.27 11.198.00 11.38 12.47

Arad A Ry 1.48 2.11O Oc 1.22 2.06 2.18

2.19 3.03 2.60CuS3 3.32 3.45 3.26a. 4.08 4,06© o 5.03 4.53 4.16eS- B & 3.51 5.32 4.521 g* 5.05 6.24{>g 5.14 6 59 5 55

8.40 11.10 6.111 & 9.09 11.27 6.27s °® Ct-Pj px

105011.25

12.3012.67

7.267.50CD ••8» 11.49 1 09

1 11.59 1.1612.29 1.36 8.17

11.40 12.55 1.54 8.3311.55 1.30

2.08 w CD8.38

2.27 a> » l-s 9.103.11

e. cr t—OS. f-i 9.311.— 3.31 P ® g H-C P 9.431.02 3.46 9.45

4.08 " o ? . 9.591.39 445 10.23

2 06i 5 27 pj -S ^ -t» a 10.512 5 47 9 ° M< çj O10.582.27 6 12 S B 1— p R8=-œ 2. 11.133 30 7.58 — pOQ s 12.26

8.36 P o0 pc g № 12.584.16 9.09 p cp 1.16

9.40 1.355.07 10.25

6.402.09

5.14 11.— 2.195.59 12.26 7.30 3.016.29 1.11 8.00 3 31

1125 10.10 10.05Sinaia

9.30

Trenm ixt

Trende

persón.

pl.

ysos.\ pL i

V

SOS.

SOS. I pl. f

Viena . . . B u d a p e s t a Szolnok P.-Ladány.Oradea-mare

Mező-Telegd Rév . . .Bratca . . Ciucia . . B.-Huiedin Ghârbâu .

Cluşiu . .

Apahida Gthiriş . . Cucerdea . Uiuóra . . Vinţul de sus Aiud . .

Teinş . .

Ciăciunel . Blaşiu . .

Copşa-micăY

8 0 S .

P1*

Elisabetopol Sighişora . Haşfalâu . Homorod . Agoştonfalva Apsţa . . Feldióra .

pí.'} Bra?ov • •Ţ Timiş . .

P r e d e a lBucuresci .

Ysos

lsos.

sos.

{pl-Isos.

pl.sos.

I pl.Isos.A

pl.sos.

I pl.Isos.

îpl.

8.305.50

8.00 7 106.135.384.494.593.18223

1.507.103.371.19

5.245.023.37 2.56 2.49 2.41 2.17 1.55 1.29

12.5512.40 12.0111.41 11.1410.55 10.22 î9.45 \9.359.137.447.026.37

11.0410.44

10.79.309.108.327.546.54 6.13

_/

5.585.089.08 8.28 8.013.15

4.354.14 2.552.15 2.08 2.00 1.38 1.17

«a3 û S?o-aa »

rH Z o>c3 ("3 ce pû® >3 2fl » ej

7.406.596.306.20

Sinaia

Trenaccel.

7.201.10

11.12

T renaccel.

1.507.50

Trende

persón.

6.20

Arad8.08

«5 . ® 03o 0 2 U ©& S4ce.. T3*3 ^-M 00 O ^® I }-> 1

^ oS.2 <303 IO CD­

'S .gr j ®

oo3.333.18

2.48

2.15 2 12

1.401.181.06

12.5211.54

11.12

10.2610.19

9.399.125.30

5.324.662.382.312.011.34

12.5212.20

11.0110.46

9.238.49

8.238.067.59

7.307.096.566.546.416.205.53 5.46 5.32 4.273.53 3.37 3.16 2.45 2.18 1.42 1.12 8.35

6.203.251.12

11.3211.1710.4210.08

9.509.198.377.37 7 . - 6.45 6.275.124.334.27 4.20 3.59 3.38 2.56 2.30 2.16 1.44 1.25 1.01

12.4512.1611.4011.3311.1610.039.228.588.27 7.485.204.143.327.10

S e p s i - S t . - O e o r C i u c - S e r e d a .

Nïnsemnézà

o t ă : Órele însemnate în stânga órele de nópte. — Semnul

Tren mixt II Tren mixt5.19 2.55 B * a ş o v ................................ ..... 8.25 1.51 7.034.58 2.37 Cezdi- O ş o r h e iu ...................... 8.53 6267.10 535 Ţ Sepsi-Sângeorgiu . . . . 6 6.25 12.05 4.078 . - 6 2b M a ln a ş ...................................... 5.3 11.19 3.198 23 6 48 1 Băile M alnaş........................... 5 24 11.06 3.069.10 7.35 Y Băile Tuşnad........................... 4.36 10.19 2.179.35 8.— Tuşnad ................................ . 4 20 10.03 201

10.55 9.20 C iu e-S ered a ........................... 2.55circ. din 1 lu li .— 12.35

-m ic ă , - — Â v r îg — F ă g ă r a şTren de persóne şi mixt Tren de persóne şi mixt

2.30 8.10 3.11 10.59 ! f pl- Cucerdea . . tíOé. 7.45 2.38 8.35 12.423 24 8.56 3.57 11.45 Ludoş . . 7.07 '2.— 7.47 11.544.15 9.40 4.39 12.27 Cip&u . . . 6.27 1.19 6.56 11.005.15 10.30 5.29 1.15 SOS. ■»

Oşorhei Í ’A 5.33 12.25 5.50 9.545.22 10.42 5.39 pi. • Isos. 9.00 5.04 9.35651 12.16 7.17 9 8 0 8 . Regh.-8ăg.. . pl. 1 7.39 3.30 8:05

2.203.574.19

tr . m xt

4.346.168.42

4436.867.04

11.2012.481.16

ü > £E o_u

2.053.586.35

7.108.509.15

7 528 1 8

sos.

CopşaOcna

Sibiiu .Avrlg . Făgăraş

miea sos,

• { .pl.sos.

pl.

3.35 3.-

9.348.117.447.316.023.28

3.251461.163> că

6.255.074.40

12.35 11.01 10.30 8 57 7.164.25

r © ş - 1j ea «ti » ş — B i s t r i ţ a

Tren mixt şi de pers. Tr. miæt şi de pers.

4 .— 5 036 44 7.40 8.34 907 9.59

* 9.10 4.20110.28 5.35£12 39

1.53 -4-3-1 3.02 ţH Pi 3.41 Ş- 4 55

a£ o <9

Mureş-Ludoş . . . Z a u ...........................Ţagu-Budateiio . . St. Mihaiu de câmpieLe chiu ţ a ......................Ş.-Măgkiăruş . . . B is t r i ţa .....................

à6.48 7.21 2. <12

S' ^5.51 6.24C3 C55 4.50 pc CD *- •

9.443.42 8.462.47 7.43o >-<U 00 2.01 6.51

o - 1.16 5.55

C ucerdea — O^orheiu — Meglu.-s&sesc.

li I i1 i § u r d a IU » e j — I I I s t r I ţ a .

7 33 7.55

11. —

11.225 . -6-22

10.2110.43

OkirîşTarda

5.054.45

10.3010.10

3.203.00

9.128.52

9.4010.3712.00

7.183.139.49

Dej. .B^oleaDBistriţa

6.65 6 024.381

12 59 2.24 3.18

S i b i i u — C i s n ă d i e .5.305.426.06

2.152.272.51

pl. Sibiiu . sos. „ Selemberk „, €isnădie pl

7.106.576.36

10.049.519.30

Sigliisora—Odortieiii-sëcuesc.Tren mixt3 228.546.20

11.0811.38

1.69

Tren mixtSighişora . . . Haşfaleu . . . Odorhein-secuese.

9.519.027.15

5.32 4.54 3.

r a s o v — K é r n e ş t i8.359.57

10.28

3.—4.104.41

9.1510.0410.35

BraşovR êçnovZerneştî

6.496.55525

1.2912.4112.05

Ö.317.477.20

C l u s i u — K ă 1 a u.7.277.509 —9.25

10.102.37

4.3Ö5.146.bO6.56

t'lnşin . f Apahula I Gherla .

Y D e jZélau .

535 Ö.13 4 03 3.36 3.03

10-41

9.329.077.457.10

A lb a - I u l ie ~ Z la tn a .5 478.38

9.4012.25

3. -6. 11

Alba* lulia Zlatua .

7.225.—

12.229 40

6 163.50

T im is ó r a — R o d n a — Iiip p a»

3 45 7 10

9.05 12 57

2.01!5.20|

Timişora . llodna-Li.

7 504 0 5

1,05 9 51

7 44|4 21

r a ş o v — C l i e * d I - O ş o r l t e i u

5.19 8.50 2.555.53 9.33 3.296.35 10.31 4.128.13 12.48 5.468.35 1.37 6.26

pl.

Ysos.

Braşoyn . . sos. 8.25 1.51Prejtoerö . . Y.66 1.21Sepsi S. G-eorg. î 6.49 12.15Covasca . . Ji 5.43 •11.08C.-Oşorheiu . pl. 4.58 10.22

7.036.275.273.432.37

staţiunilor sunt a se ceti de sus în jos, cele însemnate în dr^pta de jos in sus. — Numerii încuadraţî ou linii mai negre arată cu oapul direcţia, îucătrău merge trenul.

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.